Sisteme şi regimuri politice.

Sistemul democraţiei liberale

P2 Comunicare politică
 Precizări generale
• Orice sistem este un ansamblu ordonat de
elemente interdependente care se influenţează
reciproc pentru a menţine existenţa întregului
• Orice sistem are (a) intrări (inputs), (b) ieşiri
(outputs) şi un mecanism de retroacţiune
(feedback)
• Orice sistem tinde să-şi menţină constante anumite
proprietăţi caracteristice (→ homeostază)
• Orice sistem conţine atractori (attractors), adică
principii de organizare care îi conferă regularitate
(Butler Shaffer)
• Orice sistem are graniţe care-l separă de alte
sisteme şi de mediul înconjurător
 Precizări generale (continuare)
• Relaţiile dintre elementele unui sistem viu pot lua
forma (a) simbiozei sau (b) parazitismului
• Sistemele vii sunt sisteme deschise, deoarece
graniţele lor îngăduie schimburile de materie,
energie şi informaţie cu alte sisteme şi cu mediul
extern
• Prin contrast, sistemele închise nu interacţionează
cu mediul înconjurător şi nu sunt influenţate de
acesta
• Sistemele se blochează sau chiar sunt distruse
dacă anumite componente sunt eliminate sau
schimbate radical
 Sistemul politic
• Sistemul politic este constituit din agenţii/ actorii şi
instituţiile/ regulile de conduită care au legătură cu
funcţionarea statului
• Ex. Sistemul politic românesc este format din
instituţia prezidenţială, parlament (Camera
Deputaţilor şi Senatul), guvern, primării, consilii
judeţene, prefecturi, servicii descentralizate ale
ministerelor, partide politice, grupuri de interese,
candidaţi, votanţi etc.
• Sistemul politic trebuie luat în considerare cu
celelalte sisteme ale societăţii: sistemul juridic,
sistemul economic, sistemul cultural etc.
 Regimuri politice (RP)
• Numim “regim politic” modul (particular) de
organizare şi funcţionare a sistemului politic
• Regimul politic determină în mod esenţial natura
şi finalitatea statului
• Regimurile politice pot fi determinate în funcţie de
diverse criterii
• Pot fi identificate corelaţii necesare între anumite
tipuri de regim politic
 RP privat – RP public
• RP privat → suveranul lasă copiilor ca
moştenire statul
Ex. William Cuceritorul i-a lăsat lui William
Rufus Anglia, lui Robert, Normandia, iar lui
Henry, 5000 de mărci de argint
• RP public → numai întregul corp politic al
societăţii dispune, în ultimă instanţă, de
resursele statului
Obs. De secole, regimul politic privat este
desuet.
 Monarhie-Oligarhie-Democraţie
• Monarhie → puterea politică se află în mâinile unei
singure persoane
• Oligarhie → puterea politică se află în mâinile unei
minorităţi (vz. aristocraţie, plutocraţie)
• Democraţie → puterea politică se află în mâinile
majorităţii (vz. ochlocraţie – puterea mulţimii
informe şi haotice)
Obs. Monarhii din societăţile democratice contemporane au
prerogative politice foarte reduse. Rolul lor este mai curând
decorativ sau simbolic.
De regulă, monarhiile sunt ereditare. (ex. Regatul Unit) Au
existat în istorie şi monarhii elective. (ex. Polonia)
 RP autocratic – RP pluralist
• RP autocratic → puterea politică este
exercitată, în exclusivitate, de o singură forţă
politică (de regulă, de un monarh)
Ex. Rusia ţaristă în timpul dinastiei
Romanovilor
• RP pluralist → puterea politică este exercitată
(concomitent sau alternativ) de mai multe forţe
politice (de regulă, de mai multe partide
politice)
Ex. România contemporană
 RP absolutist – RP constituţional
• RP absolutist → puterea politică este exercitată
discreţionar
Ex. Monarhia absolutistă a regelui Franţei Ludovic
al XIV-lea
• RP constituţional → puterea politică este
exercitată în limitele stipulate de un act
constituţional, respectându-se anumite drepturi
fundamentale ale guvernaţilor
Obs. În zilele noastre, s-a generalizat regimul de
guvernare constituţional.
 Stat unitar/ iacobin – Stat federal
• Stat unitar/ iacobin → puterea politică este
exercitată în mod centralizat şi uniform la
nivelul întregii societăţi
Ex. Franţa, România
• Stat federal → puterea politică este împărţită
între autoritatea centrală şi autorităţile locale
federate, potrivit principiului autonomiei şi a
prevederilor stipulate în constituţia federală a
ţării
Ex. Elveţia, Germania
 Stat totalitar – Stat limitat
• Stat totalitar → statul încearcă să se identifice cu
societate prin controlul şi reglementarea întregii
vieţi sociale
Formula totalitarismului: “Totul în stat, nimic în
afara statului, nimic contra statului” (Mussolini)
Ex. Italia fascistă, Germania nazistă şi toate
statele comuniste
• Stat limitat → o parte semnificativă a vieţii sociale
nu se află sub controlul agenţiei statale
Obs. Numim “stat minimal” agenţia statală care
se limitează la protecţia drepturilor naturale, la
viaţă, libertate şi proprietate
 Democraţia liberală discursivă
• Societăţile din spaţiul euro-atlantic au adoptat
sistemul democraţiei liberale (discursive)
• Funcţionarea sistemului democraţiei liberale
depinde de reproducerea a 3 clase de
atractori:
– atractorii democraţiei
– atractorii liberalismului
– atractorii raţionalităţii
 Atractorii democraţiei

• incluziunea
• egalitatea politică
• participarea largă a cetăţenilor la viaţa
publică
• regula majorităţii
 Atractorii liberalismului

• principiul nonagresiunii (altfel spus,

principiul autodeterminării rezonabile)
• inviolabilitatea sferei private
 Atractorii raţionalităţii publice

• libertatea de expresie
• justificarea cu argumente rezonabile a
tezelor formulate în sfera publică
• realismul (ontologic şi epistemologic)
• antidogmatismul