REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE

Proiect realizat de RĂZVAN GOTCU și VLAD BOTUȘAN

Clasa a 11-a A
Profesor îndrumător MIHAELA BOTUȘAN
DEMOCRAȚIA
în traducere literală
„conducere de către
popor”,  de la demos,
„popor” + kratos,
„putere” = "puterea
poporului") este un
regim politic care se
bazează pe voința
poporului. Principiile
de bază ale
democrației sunt:
votul universal și
suveranitatea națiunii. 
 REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE

• Regimurile politice democratice au aparut odata cu primele forme de

organizare democratica a societatii, având o serie de trasaturi specifice în
raport cu formatiunile sociale.
• În slavagism si feudalism, regimurile politice democratice au
reprezentat raritati. În epoca moderna, cel putin în tarile dezvoltate,
acestea devin o formă principala de exercitare a conducerii politice a
societatii, îmbracând forme specifice în raport de conditiile concrete
ale fiecarei tari si anume:
• regimuri politice democratice în cadrul unor monarhii constituționale: Anglia,
Belgia, Olanda, Spania, Norvegia, Japonia etc.
• regimuri democratice în cadrul unor republici parlamentare: Italia, Germania,
Portugalia, Finlanda etc.
• regimuri democratice în cadrul unor republici prezidențiale: S.U.A., Franța,
România etc.
 REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE

• După înfrângerea fascismului în cel De-al Doilea Răboi Mondial și

scoaterea în afara legii a mișcărilor și partidelor care au generat
regimuri politice dictatoriale, precum și datorită proceselor ce au loc
astăzi în țările estice, inclusiv în fosta Uniune Sovietică asistăm la
extinderea regimurilor democratice care sunt pe cale să se
instaureze în majoritatea statelor lumii. Ele îmbracă forme specifice,
de la o tara la alta si chiar de la un continent la altul.
• Procesul de democratizare se extinde si în lumea a treia, inclusiv în
tarile aflate multa vreme sun influenta comunista, este vorba de tarile
din America Latina si din Africa.
• Se poate aprecia ca, în epoca contemporană regimurile democratice
capătă o pondere tot mai mare în viața politică a tuturor țărilor, de
acesta fiind legată promovarea progresului și prosperității, a colaborării
între popoare și, în ultimă instanță, a menținerii păcii.
 CE ESTE DEMOCRAȚIA?

• Democrația este un regim politic care se bazează pe voința

poporului. Ca regim politic, democraţia se bazează pe participarea
directă sau prin reprezentanţi, a poporului la viaţa politică.
• Pentru a exista un regim democratic, este neacesară existenţa unor
valori de bază:

• libertatea, • toleranţă,
• dreptatea şi egalitatea în faţa • competiţia dreaptă,
legii, • egalitatea şanselor,
• transparenţă,
• egalitatea în drepturi.
 CE ESTE DEMOCRAȚIA?

• Orice stat democratic promovează şi garantează libertăţile

personale ale cetăţenilor, în limitele stabilite de legea
fiecărui stat. Astfel, cetăţenii trebuie să aibă dreptul la
conduită şi opinie proprie, să se bucure de securitatea
domiciliului, a bunurilor pe care le posedă.

• Este necesar ca indivizii unui stat democratic să-şi poată

exprima liber punctul de vedere, să aibă libertatea de a-şi
alege conducătorii şi de a decide în probleme de interes
public.
 CARACTERISTICILE REGIMULUI DEMOCRATIC

• Caracteristicele unui regim democratic sunt următoarele:

• - Statul trebuie să funcţioneze pe baza unui ansamblu de reguli şi proceduri.

Acestea stabilesc cu exactitate care sunt persoanele care iau decizii de interes
public şi cum sunt adoptate aceste decizii.

• - Este necesar garantarea participării unui număr cât mai mare de persoane,
de organizaţii şi instituţii la luarea deciziilor în stat.

• -Trebuie ca drepturile şi libertăţile oamenilor să fie protejate: libertatea

conştiinţei, libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul de asociere,
libertatea întrunirilor, drepturile electorale.
 PRINCIPIILE DEMOCRAȚIEI

• Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața

privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă
a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic,
autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim
totalitar sau autoritar. Principiile democrației sunt niște norme, reguli
de bază cu ajutorul cărora funcționează un stat democratic:
Libertatea;  Separarea puterilor in stat; 
Egalitatea;  Reprezentativitatea;
Responsabilitatea;
 Principiul suveranității națiunii
Dreptatea;
 Principiul domniei majoritatii si protecției
Proprietatea;
Pluralismul politic; minoritătii;
 PRINCIPIILE DEMOCRAȚIEI

• Pluralismul politic
• Pluralismul este, în sens general, recunoașterea diversității. În politica democratică,
pluralismul este un principiu director care permite coexistența pașnică de interese
diferite, convingeri și moduri de viață. Spre deosebire de totalitarism sau particularism,
pluralismul recunoaște diversitatea de interese și consideră că este imperativ ca membrii
să se acomodeze diferențelor prin implicarea în negociere de bună-credință.

• Separarea puterilor in stat

• Separarea puterilor în stat este un termen politic care constituie un model de guvernare
a tuturor statelor democratice de astăzi. Conform acestui model, puterea statului trebuie
divizată în diferite compartimente cu puteri și responsabilități separate și independente.
Cea mai reușită separare a acestor puteri este cea tripartită, care se întâlnește la
majoritatea națiunilor moderne, unde este vorba de puterile legislativă, executivă și
judiciară, cu mențiunea că aceste funcții nu au voie să se afle în aceeași mână.
 PRACTICI POLITICE

• Liberalismul politic este sistemul care vizează reducerea puterilor Statului la protecția
drepturilor și libertăților individuale. Indivizii sunt liberi să își urmărească propriile interese
atât timp cât nu afectează drepturile și libertățile celorlalți.
• Liberalismul economic este sistemul care proclamă libera concurență pe piațș, adică
neintervenția Statului în economie, și are ca principiu fundamental proprietatea individuală.

• Creștin-democtrația este o doctrină politică ce a evoluat în mod preponderent după cel

de-al Doilea Război Mondial. Apărută ca o reacție la atacurile împotriva bisericii și a
catolicismului, creștin-democrația reprezintă expresia politică a creștinismului catolic.
Aceasta a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism),
aducând în politică și elemente noi, precum morala creștina și subsidiaritatea. Considerata
in multe tari europene drept o forma de neoconservatorism, creștin-democrația se
intersectează cu conservatorismul în puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul
față de valorile tradiționale, credința și familia.
 PRACTICI POLITICE

• Conservationismul:
• Dacă liberalismul înseamna individualism, privatizare și constituționalism, iar social-democrația
înseamnă planificare, nationalizare și solidaritate, conservatorismul pare a fi lipsit de program.
Adepții săi nu se ambiționează să conceapă norme, principii sau idealuri care să
reconstruiască societatea. Conservatorismul este un sistem politic apărut ca o reacție la
liberalism și își are originea în afirmația lui Lucius Cary: “Atunci când nu este necesar să
schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic.”
• Conservatorismul pornește de la principii ca:
• - omul ca ființă eminamente religioasă, întruchipare a rațiunii, a instinctului și a emoției, iar
religia element fundamental al societății civile;
• - comunitatea ca element teologic anterior individului;
• - drepturile ca urmare firească a obligațiilor individuale;
• - răul considerat înrădăcinat în ființa umană și nu în instituțiile statale;
• - inegalitatea umană (nu și din punct de vedere moral, însă) ca urmare a organizării sociale
complexe.
VĂ
MULȚUMIM!