De ce este importanta etica,

integritatea
Asigurarea egalitatii;
- intre cetateni;
- intre membrii unei institutii
publice/organizatii;
Asigurarea increderii in institutii;
Asigurarea eficientei in functionarea
institutiilor.
 Cateva definitii
• Moralitate – totalitatea normelor informale,
rezultate din interactiunile dintre membrii unei
comunitati, care stabilesc ceea ce este bine si
ceea ce este rau, din punct de vedere
comportamental, in acea comunitate;
• Etica – stiinta care se ocupa de studiul eticii;
• Deontologie – normele morale sau etice aplicate
unei profesii;
• Integritate – capacitatea unei persoane sau
institutii de a actiona moral sau etic, chiar in
conditii adverse.
 Dificultati in studierea eticii
• Subiectivitatea fiintei umane – binele este
diferit pentru fiecare dintre noi;
 Dificultati in studierea eticii
• Intelesuri diferite:
• A trai bine: rugaciune si abstinenta pentru un
calugar, petreceri pentru anumiti tineri (si nu
numai);
• Ideologiile politice, religiile.
 Dificultati in studierea eticii
• Contexte diferite:
• A ucide un om:
• Crima;
• Legitima aparare;
• Eroism – in razboi cu cat ucizi mai multi, cu
atat esti mai apreciat.
 Diferenta intre bine si rau
• Comportamente dezirabile;
• Dreptul de a impune anumite
comportamente;
• Modalitati de impunere;
• Conflictul intre diferite imagini ale binelui.
 Binele ca scop si mijloc al actiunii
sociale/politice
• Mostenirea antichitatii:
• Politica este cea mai importanta indeletnicire
intr-o cetate/stat;
• Politica trebuie sa realizeze cel mai mare bine
posibil pentru comunitate;
• Acest bine trebuie realizat prin utilizarea unor
mijloace exclusiv pozitive;
Raiul pe pamant/parintele
poporului/tatuca.
 Raul ca fundament al statului
• Conflictul intre biserica si stat;
• Conflictul intre diferite imagini ale binelui
(conflictele religioase);
• Coercitia ca ultimul si cel mai important mijloc
al statului;
• Cat si in ce situatii trebuie statul sa utilizeze
coercitia? (Ingeri cu fete murdare)
 Regimurile democratice moderne –
aspecte istorice
• Democratia moderna nu a reprezentat un
proiect pe care cineva l-a asumat la un
moment dat al istoriei;
• Regimurile democratice moderne sunt
rezultatul unor proiecte sau actiuni cu
obiective mult mai modeste, unele chiar
contrare, care au condus treptat spre
rezultatul pe care il cunoastem in zilele
noastre.
 Principiul - contractul feudal
• Un contract intre un supus care incerca sa
obtina protectie si un senior capabil sa o
ofere;
• Un contract care prevedea obligatii pentru
ambele parti;
• Contractul feudal prevedea limite pentru
actiunile seniorului.
Contextul: structurile socio-politice din
evul mediu
• Statul (monarhia);
• Biserica;
• Nobilimea;
• Orasele;
• Un sistem de centre multiple de putere care
au interactionat in permanenta impiedecand
concentrarea puterii intr-un singur punct.
 Statul
• Statul multipolar European (Hall, Ikenberry) –
statele europene au fost intr-o continua
interactiune;
• Multe dintre statele europene au manifestat
tendinte centrifuge.
 Biserica
• Religia si biserica crestina s-au dezvoltat in afara statului si de
multe ori impotriva acestuia;
• Dupa anul 476 (caderea Imperiului Roman de Apus) a preluat
in mare masura functiile statului (a castigat putere politica);
• Ulterior nu a dorit sa cedeze puterea obtinuta – conflict cu
statul (monarhia) pentru putere;
• Contradictia din doctrina bisericii: “Imparatia Mea nu este in
aceasta lume”; “dati Cezarului ce este al Cezarului”; pe de alta
parte imperativul salvarii sufletelor credinciosilor;
• Biserica nu a fost unita: Marea Schisma (1054), Reforma.
 Nobilimea
• Nobilimea s-a opus constant monarhiei
incercand sa isi pastreze privilegiile si sa
impiedece cresterea puterii acesteia;
• Mari nobili au incercat si uneori au reusit sa
acceada la tron;
• Nobilii au fost in permanenta competitie
pentru putere.
 Orasele
• Orasele au incercat sa supravietuiasca si sa
obtina putere (sa se dezvolte): Republicile
italiene, Liga Hanseatica;
• Orasele au fost actori importanti in jocul
politic intre monarhie si nobilime;
• Orasele s-au aflat in competitie cu alte orase.
 Exemple istorice
• Regele John fara de tara intentiona sa lupte cu
Franta – avea nevoie de bani si soldati;
• Nobilii au refuzat sa lupte sau sa accepte
cresterea taxelor;
• Regele a intrat in conflict cu Papa, fiind
excomunicat;
• Regele a fost infrant in Franta (Bouvines si Roche-
au-Moines);
• Rezultatul: a fost obligat sa semneze Magna Carta
Libertatum – originea democratiei.
 Magna Carta Libertatum
• Un contract feudal intre un suveran (regele Angliei) si
comunitatea supusilor sai (nobilii);
• Un document formal care a consacrat „dreptul la
rezistenta” fata de abuzurile autoritatii (principiul
limitarii puterii statului. (March Bloch);
• Magna Carta cuprindea prevederi care limitau puterea
suveranului: nu putea impune noi taxe fara acordul
supusilor, nu putea pedepsi pe supusi fara ca acestia
sa fi fost judecati de egalii lor, un Mare Consiliu
compus din 25 de mari nobili superviza toate deciziile
suveranului.
 Conflictul intre biserica si stat
• „Arhiepiscopul de Canterburry il va supara pe
Dumnezeu sau pe rege” Thomas Becket.
• Separatia bisericii anglicane de biserica
catolica;
• Anglia protestanta;
• Rolul reformelor religioase in procesul de
democratizare.
 Constituirea puterii publice unic
acceptate
• Societatea feudala a fost la inceputuri haotica si violenta;
• Dintre cele patru structuri socio-politice mentionate, monarhia si-a asumat
rolul de a introduce ordinea, rol acceptat intr-o masura mai mare sau mai
mica de ceilalti actori;
• Instaurarea ordinii a insemnat un proces de concentrare a puterii,
deposedand celelalte structuri de puterea pe care o detineau;
• La sfarsitul procesului de instaurare a ordinii au rezultat doar doua
structuri: guvernarea si tara (Francois Guizot);
• Concentrarea puterii s-a realizat cu ajutorul a trei instrumente: un sistem
legislativ, o administratie publica profesionista care sa implementeze legile
si o forta represiva care sa impuna noile reguli.
Puterea

Leviathan
 Puterea
• Puterea, din punct de vedere social, reprezinta
capacitatea unei persoane sau a unui grup de
persoane de a obtine efecte intentionate
asupra altor persoane.
 Forme ale puterii
• Forta;
• Manipularea;
• Persuasiunea;
• Invocarea unui privilegiu sau a unei obligatii.
 Forta
• Nu intotdeauna forta reprezinta putere din
punct de vedere social;
• Nu intotdeauna forta prevaleaza in fata altor
forme de putere;
• Un regim care apeleaza la forta nu este
neaparat un regim puternic.
 Manipularea
• Prezentarea unor informatii false, partiale sau scoase
din context pentru a induce un anumit comportament;
• Cazul dezbaterilor privind numarul de camere ale
Parlamentului Romaniei;
• Operatiunea Fortitude:
 Persuasiunea
• Convigerea unor persoane, cu ajutorul unor
argumente rationale, sa actioneze in sensul
dorit de cel care exercita puterea;
• Dialogurile lui Platon;
• 12 oameni furiosi:
Invocarea unui privilegiu sau a unei
obligatii;
• Preotul in raport cu enoriasii;
• Profesorul in raport cu studentii;
• Lideri carismatici;
• O femeie frumoasa;
• Un om inteligent sau pregatit.
 Tipuri de efecte ale puterii
• Efectele de tip extern: ne supunem unei surse
de putere doar in prezenta explicita a acesteia;
• Efectele de tip intern: ne supunem unei surse
de putere pentru ca acceptam scopurile
pentru care exercita puterea;
• Pentru regimurile democratice este esentiala
obtinerea efectelor de tip intern.
 Caracteristici ale puterii
• Extensivitatea – gradul in care o sursa de
putere (statul) controleaza intregul teritoriu;
• Intensivitatea – gradul in care o sursa de
putere (statul) controleaza un anumit
domeniu al vietii sociale;
• Comprehensivitatea – gradul in care o sursa
de putere controleaza toate domeniile vietii
sociale.
 Experienta politica engleza
• Razboiul civil englez (1642 – 1649): doua grupuri -
suporteri ai Monarhiei si suporteri ai Parlamentului
incercand sa se elimine reciproc;
• Revolutia glorioasa – cele doua grupuri consimt sa
traiasca impreuna – Monarhia constitutionala;
• Prin intelegerea incheiata in 1688 intre rege si
parlament, doua puteri, una legitimata prin vointa
divina (puterea executiva – monarhia) si cealalta prin
vointa poporului (puterea legislativa – parlamentul),
acceptau sa guverneze impreuna.
 Diviziunea puterii
• Diviunea orizontala a puterii;
• Diviziunea verticala a puterii.
 Diviziunea orizontala a puterii (Echilibrul
puterilor)
• Montesquieu: „Pentru a impiedeca o putere
sa devina abuziva este necesar ca prin
randuiala lucrurilor o alta putere sa i se
opuna”;
• Cele trei puteri ale statului: legislativa,
executiva si judecatoreasca trebuie sa se
controleze si sa se limiteze reciproc;
• Constitutia SUA – mecanismul “checks and
balances” – control si contrapondere.
 Diviziunea verticala a puterii
• Experienta americana - federalismul;
• Experienta europeana – dezcentralizare si
autonomie locala;
• Sistemul de merit.
 Sistemul de merit
• Mostenirea noastra istorica – regimul fanariot
– regim corupt – originea coruptiei endemice
din societatea romaneasca;
• In perioada istorica respectiva toate tarile
occidentale au fost, dupa standardele actuale,
profund corupte;
• Prin introducerea sistemului de merit aceste
tari au facut pasul decisiv spre modernitate.
 Sistemul de merit
• Sistemul de merit a reprezentat instituirea unor reguli
privitoare la selectia si promovarea personalului in
administratia publica; aceste reguli trebuiau sa asigure
profesionalizarea administratiei publice;
• Sistemul de merit a insemnat si un transfer al
atributiilor executive (tehnice) dinspre structurile
politice spre cele administrative;
• Sistemul de merit a insemnat crearea unei distinctii
intre vointa poporului reprezentata de politicieni si
principiul continuitatii si neutralitatii statului..
 Sistemul de merit
• O clasa politica curata, perfecta? O iluzie;
• Clasa politica este rezultatul votului
cetatenilor, care nu poate fi manipulat;
• La alegerea politicienilor nu pot fi impuse
criterii de performanta.
 Sistemul de merit
• Functionarii de cariera trebuie sa treaca
printr-o serie de procese de selectie;
• Sistemul de merit asigura cel mai bun raport
intre recompensa si pedeapsa.
 Diviziunea puterii
• Diviziunea puterii a fost un complex de mecanisme prin
care a fost limitata posibilitatea institutiilor statului de
a comite abuzuri impotriva cetatenilor;
• Mecanismele prin care se realizeaza diviziunea puterii
sunt o incununarea a unui proces prin care principiul
feudal al „dreptului la rezistenta impotriva abuzurilor
autoritatii” isi regaseste expresia in institutiile politice
moderne;
• Statul trebuie sa fie suficient de puternic pentru a-i
proteja pe cetateni, dar incapabil de a comite abuzuri
impotriva acestora.