Paradigme ale gândirii sociologice

AMP – RU, 2021-2022

Dr. Ileana SURDU – 0753264818; ileana.surdu@amp.ase.ro

Ms. Ramona ION - ramona.ion13@gmail.com
CURS 1:
Conceptul de paradigmă în şiinţele sociale.
Întemeierea ştiinţelor sociale: Auguste Comte

I. Prezentarea condiţiilor
impuse de participarea la curs,
a celor impuse de relaţia
student-profesor
Desfășurarea activităților
Curs:
• Utilizarea suportului de curs de tip multimedia
Seminar:
• Termenul predării/ susţinerii lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu
studenţii. Nu se acceptă cererile de amânare decât pe motive obiectiv întemeiate.
• Implicarea studenţilor în discuţiile/ dezbaterile de seminar contribuie la stabilirea
punctajului de seminar.
• Plagierea conţinutului lucrării de seminar conduce la respingerea ei şi la penalizarea
autorului cu 2 puncte din nota finală.

Obiectivele disciplinei

Obiectiv general:
• Cunoaşterea paradigmelor fundamentale ale sociologiei şi aplicarea principalelor concepte ale
acestora în viaţa socială. Po
ll Ev
Obiective specifice: .co
m/
• Să familiarizeze studenţii cu principalele paradigme din istoria gândirii sociologice. ile
an
• Să desprindă trăsăturile fundamentale ale diverselor teorii despre societate. as
u rd
• Să analizeze relaţiile dintre diferitele curente de gândire specifice sociologiei. u 18
5
• Să stimuleze abilităţile de comunicare şi argumentare ale studenţilor, precum şi nevoia acestora de
a înţelege lumea în care trăiesc.
 I. Prezentarea condiţiilor
impuse de participarea la curs,
a celor impuse de relaţia
student-profesor

Evaluare
Pondere în
Activitatea Criterii de evaluare Metode de evaluare
nota finală
10.1. C(C) Însuşirea şi înţelegerea problematicii tratate la Testare pe parcurs - test la mijlocul 20.00
curs semestrului scris, on-site/ online
10.2. S(S) Însuşirea şi înţelegerea problematicii tratate la Proiect de seminar susţinut on-site/ 30.00
seminar. online, ce probează însuşirea şi Prezența activă
Capacitatea de a construi argumente pro şi înţelegerea problematicii tratate la contribuie la punctajul
contra adaptate la situaţii reale definite. seminar final
10.3. Evaluare finală Cunoaşterea fundamentelor conceptuale şi a Evaluare pe parcurs cu prezenţă în 50.00
principalelor paradigme din cadrul sociologiei campus sau online în funcţie de
şi utilizarea acestora în diverse contexte evoluţia pandemiei de Covid-19.
teoretice sau în studii de caz. Examen scris/ oral, în
Probarea însuşirii abilităţilor de analiză şi funcție de formatul
evaluare a unor situaţii problematice din punct cursului
de vedere sociologic.
10.4. Modalitatea de notare Note întregi 1-10
10.5. Standard minim de performanţă • Cunoaşterea şi specificul conceptelor, problemelor şi paradigmelor metodelor fundamentale ale
sociologiei şi utilizarea acestora în diverse situaţii de viaţă prin intermediul unor studii de caz.
II. Prezentare generală a
disciplinei
CURS

14 săptămâni

• Conceptul de paradigmă în şiinţele sociale. Întemeierea ştiinţelor sociale: Auguste Comte.

• Gândirea sociologică a lui Karl Marx şi începuturile paradigmei conflictualiste.
• Émile Durkheim şi paradigma faptului social. Max Weber.
• C. Wright Mills şi conceptul de imaginaţie sociologică. Teoria acţiunii sociale
• Paradigma funcţionalistă în ştiinţele sociale. Vilfredo Pareto şi Talcott Parsons.
9 teme de curs • Paradigma conflictualistă în ştiinţele sociale. Herbert Spencer. Ralf Dahrendorf. Structuralismul.
• Paradigma interacţionismului simbolic în ştiinţele sociale. George Mead. Postmodernismul.
• Paradigme sociologice despre fenomenul globalizării. Globalizare, glocalizare şi regionalizare. O
viziune critică asupra globalizării: George Ritzer şi Mcdonaldizarea societăţii.
• Viziunea freudiană asupra societăţii.

4 teme de seminar
II. Prezentare generală a
disciplinei
CURS

Bibliografie
- Anastasiu, I., Introducere în paradigmele filosofiei şi ştiinţelor sociale, ASE, Bucuresti, 2016, România
- Anastasiu, I., Cultură şi diversitate: Introducere în sociologie, ASE, Bucuresti, 2011, România
- Burrell, G. & Morgan, G., Sociological Paradigms and organisational analysis, Heinemann Educational Books Ltd, London, 1979, Marea
Britanie
- Dahrendorf, R., Conflictul social modern. Eseu despre politica libertăţii, Humanitas, Bucuresti, 1996, România
- Durkheim, É., Regulile metodei sociologice, Polirom, Iasi, 2002, România
- Freud, S., Disconfort în cultură în Opere esenţiale vol. 9, Trei, Bucuresti, 2010, România
- Mead G. H., Mind, Self and Society, Ed. C. W. Morris, University of Chicago, Chicago, 1934, Statele Unite ale Americii
- Ritzer, G., McDonaldizarea societăţii, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003, România
- Ritzer, G. (eds.), The Blackwell Companion to Major Contemporary Social Theorists, SAGE Publications, Inc., Thousand Oaks,
California, 2003, Statele Unite ale Americii
- Ritzer, G. (eds.), Encyclopedia of social theory, SAGE Publications, Inc., Thousand Oaks, California, 2005, Statele Unite ale Americii
- Sharrock, W. W. & Hughes, J. A. & Martin, P. J., Understanding modern sociology, SAGE Publications, Inc., London, 2003, Marea
Britanie
III. Conceptul de paradigmă
în științele sociale

- Cuvântul “paradigmă” își are originea în Grecia Antică: derivat din termen “Paradeigma” = model, exemplu

- Cuvântul “paradigmă” este utilizat pentru a face referire la exemple, norme sau modele ideale de urmat

- Termenul este utilizat încă din anii ’60 în cercetarea științifică, epistemologie, psihologie, pedagogie

 Filosoful grec Platon: pentru a se referi la idei sau exemple de urmat

 Filosoful și istoricul american Thomas Kuhn: activități care definesc orientările unei discipline științifice
III. Conceptul de paradigmă
în științele sociale
- a fost omologat prin teoria lui Thomas Kuhn despre dezvoltarea științei
(Structura revoluțiilor științifice, 1962)
- un instrument util pentru analiza teoriilor și concepțiilor sociale
- cadru conceptual pentru a identifica, clasifica și analiza tipurile de gândire și
modelele explicative caracteristice teoriilor din științele sociale
- regăsit sub denumirea de metodă paradigmatică în științele sociale

- Principalele funcții:
• analitică – analiza informațiilor existente
• sintetizatoare – sinteza informațiilor existente
• critică - evaluarea societății/ culturii/ fenomenelor sociale, expunerea și contestarea comunicării de la nivelul
structurilor sociale, economice și politice dominante, orientare spre criticarea și schimbarea societății în
ansamblu
• prospectivă - se pot produce informații despre evoluția viitoare a societății pe baza unor informații anterioare
III. Conceptul de paradigmă
în științele sociale

Sociologia: știința socială ce studiază regulile sociale și relațiile inter-umane, a persoanelor ca indivizi și ca
membri ai grupurilor, instituțiilor și societăților (A. Comte)

Paradigmele: structurile profunde ale gândirii sociologice – explicaţia şi construcţia

Funcțiile sociologiei:
• Descriere – fapte: pattern-uri empirice; ce este de explicat, fapte semnificative/ nesemnificative
• Explicaţie - teorii
• Predicţie – fapte pe baza teoriilor/ faptelor
• Construcţie: tehnologia de a schimba/ construi noi fapte
 III. Conceptul de paradigmă
în științele sociale

Șase paradigme pincipale moderne în sociologie:

1. Funcționalism structural (Émile Durkheim)

• Are rolul de a evidenția elemente ale interacțiunii sociale într-un sistem social (grup, societate etc.), rolul și
funcțiile acestora.
2. Teoria conflictelor (Georg Simmel)
• Conflictul ca act natural, ce are o funcție stimulatoare, are la bază diferențierea socială și determină dezvoltarea
societății în afara unei stări de tensiune socială ridicată.
3. Interacționism simbolic (George Herbert Mead)
• Oamenii interacționează prin simboluri și semne, se creează semnificații pentru obiecte, iar comunicarea micro
este mediată de simboluri.
4. Etnometodologie (Harold Garfinkel)
• Analiza semnificațiilor atribuite fenomenelor sociale, impactul bunului simț/ instinctului în interacțiune, ci nu a
organizării formale.
5. Neomarxism (Școala de la Frankfurt: Theodor Adorno, Jurgen Habermas etc.)
• munca, ca tip dominant de relaționare este înlocuită de interacțiunea oamenilor în orice arie a vieții
• https://www.youtube.com/watch?v=wQeHs4YVeug
• https://www.youtube.com/watch?v=BlfrTRp9_7g
 III. Conceptul de paradigmă
în științele sociale

Șase paradigme pincipale moderne în sociologie:

6. Teoria schimbului social

• John W. Thibaut și Harold H Kelley
o Indivizii pot determina anumite rezultate ale unei interacțiuni prin manipularea propriului comportament
o Rezultatele unei interacțiuni sociale pot fi prezise prin analiza elementelor de putere
• George C. Homans
o În grupuri mici, rezultatele interacțiunilor sunt proporționale cu investițiile personale
• Peter M. Blau
o Pune accent pe rezultatele interacțiunilor ca urmare a investițiilor de ordin economic
• Richard Marc Emerson
o Relațiile diferă în funcție de tipul și volumul de resurse disponibile; puterea și dependența reprezintă aspecte
definitorii ale unei relații
• Claude Lévi-Strauss
o O formă reglementată de comportament în contextul unor norme sociale
 Thomas Samuel Kuhn
III. Conceptul de paradigmă 1922-1996
în științele sociale Filosof

Introduce în lumea academică modelul paradigmatic de dezvoltare

științifică

• Structura revoluțiilor științifice (1962)

Thomas Kuhn

• O paradigmă reprezintă un sistem științific de concepte teoretice și metodologice, prezentat sub forma unui model de
formulare și rezolvare a problemelor științifice.

• Studiul unei anumite etape istorice se realizează prin prisma unei paradigme, pornind de la o structură specifică, teorii
fundamentale și metode de cercetare specifice.

• Incomensurabilitatea teoriilor: fiecare comunitate științifică dezvoltă paradigme proprii de cercetare, ținând cont de
caracteristicele comunității.

• Maturitatea unei științe se obține când se raportează la o singură paradigmă (ex: științele naturii).
 III. Conceptul de paradigmă
în științele sociale

Thomas Kuhn

• Contestarea teoriilor tradiționale: dezvoltare prin acumulare.

• Dezvoltarea științei este un proces cumulativ, are loc în salturi
• Patru etape în dezvoltarea științei:
o starea de normalitate: perioada de acumulare a cunoștințelor existente în paradigma existentă;
o starea anormală: datele științifice obținute nu pot fi explicate în termenii paradigmei existente;
o criza: revoluție științifică;
o revoluția: vechea paradigmă este înlocuită cu una nouă, care este capabilă să explice un nou sistem de fapte, teorii
și metode științifice. Noua paradigmă conține reguli și metode noi, care, la rândul lor vor intra în criză.

• Știință normală:
o presupune ca o serie de cercetători să fie interesați de domeniu, respectiv să nu fie închisă, permițând soluționarea
unor probleme. Știința devine, astfel, paradigmă, iar aceasta devine o unitate fundamentală de a analiza și
interpreta orice demers științific.
o Obiective: 1) detalierea fenomenelor din sfera de preocupări a paradigmei; 2) lărgirea domeniului empiric al
faptelor în cadrul cărora se pot aplica principiile paradigmei; 3) articularea elementelor teoretice ale paradigmei.
 IV. Întemeierea ştiinţelor
sociale: Auguste Comte

Sociologia: o perspectivă
prin care poate fi înțeleasă
Isidore-Auguste-Marie-François-Xavier Comte societatea umană
1798-1857
Filosof, sociolog, matematician, scriitor

“Tatăl sociologiei, al studiului dezvoltării și funcției societății umane

și al pozitivismului” ( = studiul științific al cauzelor
comportamentului uman)
Fizică socială:
• Cursul de filosofie pozitivă (1830-1842) investigarea societății
• Discurs despre spiritul pozitiv (1844) umane pe bază
• O viziune generală asupra pozitivismului (1848) empirică
• Religia umanității (1856)
 IV. Întemeierea ştiinţelor
sociale: Auguste Comte

Etapele de dezvoltare ale societăților umane:

1. Teologică
• Fenomenele sociale sunt explicate din perspectivă teologică, divină
o Fetișism
o Politeism
o Monoteism
2. Metafizică
• Fenomenele sociale sunt explicate prin legi absolute, abstracții conceptuale
3. Pozitivă
• Fenomenele sociale sunt explicate prin fundamentări empirice, prin observație și experiment

Auguste Comte: Positivism and the Three Stages (12,50 min):

https://www.youtube.com/watch?v=ofmnGmI115E
IV. Întemeierea ştiinţelor
sociale: Auguste Comte

Două părți constituente ale sociologiei:

1. Statică socială
• Analiza structurii sociale a societății prin prisma condițiilor naturale
• Fenomene studiate: impactul mediului geografic, structura familei, diviziunea socială,
solidaritatea socială, munca în structura societății, ierarhizarea socială, ierarhizarea
relațiilor de muncă etc.
• Individul ca ființă cu componentă emoțională și intelectuală
2. Dinamica socială
• Analiza legilor de dezvoltare socială
• Dezvoltarea omenirii reprezintă un proces de schimbare secvențială a tipului de societate,
prin depășirea intereselor egoiste și urmărirea intereselor altruiste
• Etapele de dezvoltare: 1) industrie, 2) dezvoltarea sferei economiei prin știința pozitivistă
și 3) urbanizare
IV. Întemeierea ştiinţelor
sociale: Auguste Comte

Viziunea Lui Comte privind rolul sociologiei:

- Sociologia, ca principiu de ordine și progres social, prin dezvoltarea structurilor societății și

adaptarea reciprocă la schimbare
- Sociologia, ca suită de reguli de conduită pentru populație și de organismele de conducere

Consolidarea sociologiei ca știință:

- Presupune stabilirea unui cadru teoretic + cadru metodologic

- Auguste Comte a identificat sociologia ca perspectivă de investigare a societății umane pe bază
empirică, concepută pentru a cerceta originea conflictelor sociale și pentru a dentifica soluții de
restabilire a armoniei sociale
- Karl Marx (1818-1883), Émile Durkheim (1858-1917) și Max Weber (1864-1917):
fundamentarea sistemelor de gândire specifice sociologiei
Pregătirea cursului 2: Gândirea sociologică a lui Karl Marx şi începuturile
paradigmei conflictualiste

Bibliografie:
• Anastasiu, I., Cultură şi diversitate: Introducere în sociologie, ASE, Bucuresti, 2011, pg. 9-23; 60-63 (fără tabel
comparativ)
http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/170392?pn=opac%2FAdvancedsearch&q=all_authors
%3Aanastasiu#SEARCH_LIMIT=20&bibliographic_level=all&do_access_type=all&do_file_type=all&limit=20&
material_type=all&ob=asc&q=all_authors
%3Aanastasiu&s_source=local&sb=relevance&start=0&view=CONTENT&wi=false&wo=false
&
• Anastasiu, I., Inițiere în paradigmele științelor sociale, ASE, Bucuresti, 2018, pg. 9-40
http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/225501?pn=opac%2FAdvancedsearch&q=all_authors
%3Aanastasiu
%2C+ionut#SEARCH_LIMIT=20&bibliographic_level=all&do_access_type=all&do_file_type=all&limit=20&mat
erial_type=all&ob=asc&q=all_authors%3Aanastasiu
%2C+ionut&s_source=local&sb=relevance&start=0&view=CONTENT&wi=false&wo=false

Date de contact șef de an/ de grupă – de trimis la:

- ileana.surdu@amp.ase.ro
- ramona.ion13@gmail.com