Paradigme ale gândirii sociologice

AMP – RU, 2021-2022

Dr. Ileana SURDU – 0753264818; ileana.surdu@amp.ase.ro

Ms. Ramona ION - ramona.ion13@gmail.com
CURS 7:
Vilfredo Pareto și paradigma ciclicității schimbărilor
sociale
Vilfredo Pareto (1848-1923)

Influența iraționalului asupra coportamentului uman

- Acțiuni logice:
• acțiuni în care oamenii utilizează anumite mijloace pentru a atinge obiective specifice
• pot fi evaluate ca raționale de către alte persoane
• elementul rațional are un caracter obiectiv și unul subiectiv
• au la bază diverse tipuri de raționamente

- Acțiuni nonlogice:
• au ca punct de plecare stări psihologice, sentimente, preferințe
• izvorăsc din inconștient
• constructe ale minții umane cu fundament nonlogic
o Reziduuri: corespund instinctelor umane, au caracter constant
 nu pot fi observate în mod direct
 forțe motrice ale acțiunii
o Derivații: variabile, justificări pseudoraționale pentru preferințe sau sentimente
 Ex: argumentul autorității, afirmații cu argumente emoționale

- Latura nonrațională nu influențează structura socială, care este caracterizată de echilibru

Influența iraționalului asupra coportamentului uman

- Categorii de reziduuri:

• Instinctul pentru combinații: dorința de a atinge obiective concrete pe termen foarte scurt, de a încerca lucruri
noi, de a utiliza viclenia (nu forța):
1. Combinații generice: alegerea zilelor de naștere pentru loterie
2. Combinarea unor lucruri asemănătoare cu unele opuse
3. Combinarea unor lucruri misterioase: punerea în relație a unor nume rezonante cu anumite ritualuri
4. Oamenii nu sunt dispuși să derive principiile religiei lor din experiență
5. Nevoia oamenilor de a-și imagina că gândesc
6. Odată creat un set de convingeri, oamenii nu mai dau atenție altor argumente
Influența iraționalului asupra coportamentului uman

- Categorii de reziduuri:

• Persistența agregatelor: spiritul conservator este dominant, se face apel la loialitate, continuitate, stabilitate,
interesele oamenilor sunt neglijate, forța este preferată vicleniei, refuzul inovațiilor
1. Persistența relațiilor: atașamentul oamenilor unii față de ceilalți, considerând că le aparțin, dar și față de
lucruri personale (sentiment de proprietate spațială vizibil și la animale)
2. Persistența relațiilor dintre vii și morți: comemorări, banchete în cimitir
3. Persistența dintre un morți și lucrurile deținute în timpul vieții
4. Persistența abstracțiilor: neabandonarea teoriilor teologice abstracte
5. Persistența uniformităților: o situație particulară devine regulă generală
6. Sentimente considerate realități obiective
7. Personificări
8. Nevoia de noi abstracții
Influența iraționalului asupra coportamentului uman

- Categorii de reziduuri:

• Exteriorizarea sentimentelor: nevoia de exprimare a sentimentelor prin diverse acțiuni exterioare: extaz religios

• Sociabilitatea
1. Nevoia de organizare: asociații culturale, sportive, politice, religioase etc.
2. Uniformitate impusă celor ce nu respectă regulile generale
3. Mila și cruzimea: mila de sine, de ceilalți, repulsia generată de suferința celorlalți
4. Sacrificiul de sine pentru binele altora: patriotism
5. Sentimente pentru rangul social, ierarhie socială, superioritate, dominație, mândrie, inferioritate
6. Ascetismul: orientarea către divinitate și respingerea societății

• Integritatea individului și a posesiunilor sale: apărarea posesiunilor, creșterea cantității acestora

1. Rezistență în fața alterării echilibrului social
2. Restabilirea integrității afectate
3. Egoismul
4. Înclinația de a deține proprietăți

• Reziduuri sexuale: modul în care sexualitatea influențează modul de a gândi al oamenilor în diverse culturi
Teoria asupra elitelor

- Indiferent de regimul de guvernanță, o societate este condusă întotdeauna de un număr mic de oameni, o elită;
această stare de fapt este valabilă nu doar în societăți stabile, ci și în caz de revoluții
- Revoluțiile sunt dezvoltate de către oameni ai aristocrației, utilizând forța și viclenia
- Instaurarea unei noi elite presupune recurgerea la forță
- După dobândirea ligitimității, noua elită caută să perpetueze noul mod de a fi prin viclenie

- Circulația elitelor: nu aduce un progres fundamental

• Elite de tip lei – prin forță
• Elite de tip vulpi – prin viclenie

- Declinul elitelor se datorează unei trăsături interne: conservatorism – sistemul devine anacronic, rupt de realitate și
creează premisele pentru apariția unei noi forțe, distrugerea vechiului regim și reinstaurarea unei noi ordini
- Noile idei nu admit o stare de echilibru și dialog, ci doresc eliminarea celor vechi
- Beneficiul de avantaje în dauna maselor

- Teoria elitelor nu presupune structuri sociale instabile, ci recursul la tipuri umane contrastante –oameni recrutați pe
căi diferite, cu calități diferite și astfel se menține un echilibru social
Optimalitatea Pareto

- o stare în care nu se poate îmbunătăți situația nici unei persoane fără a deteriora situația altei persoane

https://www.youtube.com/watch?v=idHVAUEeaqE
Pregătirea cursului 8: Paradigma conflictualistă în științele sociale.
Darwinismul social. Herbert Spencer

Bibliografie:

• Anastasiu, I., Inițiere în paradigmele științelor sociale, ASE, Bucuresti, 2018, pg. 148-154
http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/225501?pn=opac%2FAdvancedsearch&q=all_authors
%3Aanastasiu
%2C+ionut#SEARCH_LIMIT=20&bibliographic_level=all&do_access_type=all&do_file_type=all&limit=20&mate
rial_type=all&ob=asc&q=all_authors%3Aanastasiu
%2C+ionut&s_source=local&sb=relevance&start=0&view=CONTENT&wi=false&wo=false