Cursul 1

Ce este sociologia?

Sociologia
Știința care studiază relațiile interumane, grupurile sociale și societatea în ansamblul ei

De ce trebuie să studiem societatea?

• Pentru a înțelege cum funcționează, cum ne afectează viața
• Exemplu – nevoile unei comunități sărace
• Ce putem face pentru a ajuta o astfel de comunitate?
• Este suficient să le dăm bani?

Cum este posibil sa studiezi societatea dacă faci parte din ea?
Imaginația sociologică (Wright Mills, 1959)
• O conștientizare a relației dintre individ și societatea în ansamblul ei care permite
oamenilor (nu doar sociologilor!) să înțeleagă legătura dintre contextul social imediat în care
trăiesc și lumea socială abstractă și îndepărtată
• Implică abilitatea de a te plasa în afara societății din care faci parte si a o aborda
obiectiv, fără biasuri

Este sociologia o știință?

• Sociologie și cunoaștere comună - ambele oferă explicații cu privire la viața socială,
dar în mod diferit
• Cunoașterea comună = un ansamblu de credințe, idei și atitudini care se bazează pe
experiența cotidiană sau pe ceea ce am învațat în mod informal (familie, prieteni, colegi)
• Exemple:
- Copii trebuie pedepsiți, altfel nu pot fi disciplinați
- O logodnă lungă este urmată de o căsătorie fericită

Sociologia vs. cunoaștere comună

Sociologia Cunoașterea comună

• Se bazează pe conceptele de cauzalitate și • Operează prin predicție și înțelegere
probabilitate • Predicția nu se bazează mereu pe
• Utilizează metode riguroase de înțeleregere, ci pe repetarea unor paternuri
investigație de relații
• Corpus teoretic • Corpus de cunoștințe comune
• Metode riguroase de colectare & analiză a • Metode neriguroase de validare a
datelor cunoștințelor pe cale empirică
 Sociologia vs. științele sociale
• Psihologia = studiază fenomenele și procesele psihice care au loc la nivel
individual
• Stiințele politice = studiază relațiile internaționale, relațiile de putere,
formele de guvernare
• Antropologia = studiază societățile străveci, preindustriale cu scopul de a
înțelege cum funcționează societățile contemporane

Teoria sociologică
• Un set de idei menite să explice realitatea socială (idei, acțiuni și comportamente)
• Putere predictivă și explicativă
- predicativa - putem prezice cursul evenimentelor cu un grad ridicat de
probabilitate (exemplu exit-pol)
- explicativă- putem explica felul în care funcționează societatea, cum
acționează asupra individului
• Fiecare teorie se bazează pe o serie de asumpții și dă prioritate unei anumite
abordări: -Sociologia presupune o abordare multi-paradigmatică
- Avem nevoie să privim lucrurile din perspective diferite pentru a le înțelege

Tipuri de teorii/abordări în sociologie

• Nivel macro = sociologia este interesată de explicarea societății ca întreg și a felului
în care societatea influnețează individul
- Societatea modelează comportamentul individual
• Nivel micro = sociologia explică comportamentul individului în societate
- Individual crează societatea, societatea nu există în afara indivizilor

Teorii de nivel care îmbină nivelurile

• Combină explicațiile macro cu cele micro
• Analizează modul în care individual și contextul sociale se influențează reciproc
ex. Clima influențează comportamentul social
 Cursul 2.
Sociologia clasică - Contribuţii în fundamentarea statutului
disciplinei

Începuturile sociologiei
• Rădăcini în filosofie – preocuparea pentru relațiile interumane fiind obiectul
diferitelor texte de filosofie
• Nu a existat până în secolul al XIX-lea o preocupare pentru testarea și validarea
empirică a acestor idei
• Multe dintre textele respective au constituit baza pentru scrieri cu conținut etic

August Comte (1798-1857)

• Introduce termenul sociologie = știința care se ocupă de studiul comportamentului
uman și poate aduce îmbunătățiri comunității umane
• Franța în perioada post-revoluționară și post-imperială cunoaște o degradare a
interacțiunii umane
• Comte speră ca sociologia să contribuie la bunul mers al societății prin abordarea
mai rațională a relațiilor interumane

Harriette Martineau (1802-1876)

• Traduce scrierile lui Comte in engleză
• Societatea americană (1837) – compară Anglia și Statele Unite
• Vorbește despre status social și felul în care genul și rasa influențează poziția
persoanei în societate
• Propune căi de acțiune în vederea îmbunătățirii situației femeilor, bazate pe
observațiile empirice

Herbert Spencer (1820-1903)

• Aplică teoria evoluției speciilor din sfera teoriilor darwiniste la nivelul societății
• Societățile evoluează în timp, la fel cum evoluează și speciile
• Selecția naturală îi face pe cei mai buni să câștige = este natural ca unii oameni să
fie săraci și alții bogați
• Nu este cazul să se intervină asupra procesului de schimbare socială, pentru că
aceasta se bazează pe selecție naturală

Emile Durkheim (1858 – 1917)

• Comportamentul uman trebuie înțeles în context – solidaritate vs. anomie
• Solidaritatea
• Este esențială pentru societate și pentru înțelegerea acesteia
• Se regăsește în diferite sfere ale vieții sociale precum religia și munca
• Diferă de la o societate la alta în funcție de caracterul muncii
• Societățile primitive – muncă nediferențiată, bazată pe solidaritate mecanică,
- Ritualul religios întărește solidaritatea grupului
• Societățile industrializate – munca există specializare a muncii și
solidaritatea este organica (fiecare are nevoie de celălalt)
• Anomie = lipsa normelor sociale
• Lipsa normelor sociale are efecte negative asupra individului
• Sinuciderea
• Un act individual legat de destructurarea normelor sociale
• Există o legătură între perioadele în care normele sociale sunt abolite și rata
sinuciderilor
• Scopul sociologiei – îmbunătățirea vieții sociale

Max Weber
• Nu putem înțelege societatea fără să cunoaștem înțelesurile pe care indivizii le
atașează lucrurilor
• Cunoașterea credințelor, atitudinilor, valorilor
• Accentul cade pe individ și credințele acestuia și pe felul în care valorile individuale
influențează societatea
Etica protestanta și spiritul capitalismului
• Capitalismul s-a dezvoltat în societățile Protestante, în timp ce în societățile Catolice
acumularea de capital împiedicată de interdicțiile de a încasa dobândă
• Credințele religioase au determinat dezvoltarea economică

Karl Marx (1818 – 1883)

• Societatea este structurată în clase sociale care se află în conflict
• Conflictul este generat de accesul inegal la resurse și la putere
• Istoria se structurează pe opoziția dintre
• Stăpâni și sclavi (Antichitate)
• Seniori feudali și iobagi (Evul Mediu)
• Burghezie și proletariat (epoca industrială)
• Schimbarea socială apare ca urmare a luptei de clasa
•Pe măsură ce economia s-a dezvoltat, s-a dezvoltat și conștiința de
clasă
• Clasa muncitoare are capacitatea de a pune capăt exploatării pentru că a atins
conștiința de clasă
• Economia duce la schimbarea ideilor, valorilor, credințelor
•Sociologia trebuie să ajute lupta de clasă
• Opera lui Marx a pus bazele
 • Perspectivei conflictualiste
• Perspectivei materialiste
• Deși contestată ca ideologie, opera sociologică a lui Marx fundamentează multe
abordări teoretice contemporane
• Exemple – studiul relațiilor de gen, relațiilor inter-etnice

Cursul 3. Sociologia in secolul XX – dezvoltarea teoretică

Sociologia în secolul XX
• Depășește granițele elaborării teoretice a domeniului
• Dezvoltare rapidă a modelelor teoretice și a metodelor empirice de cercetare
• Avansul tehnologic permite culegerea și analiza de date cu conținut sociologic de la un
număr ridicat de persoane, cu potențial predictiv ridicat

Talcott Parsons (1902-1979) – Perspectiva funcționalistă

• Societatea este compusă dintr-o rețea de părți interconectate, fiecare dintre acestea jucând
un rol anume în funcționarea societății
• Un aspect social nu poate exista ca parte integrantă a sistemului social dacă nu îndeplinește
anumite funcții
• Ceea ce nu are o funcție specifică pentru societate nu va mai fi transmis generațiilor viitoare
• Exemple
• Prostituția rezistă pentru că îndeplinește anumite funcții sociale
• Pețitul nu mai satisface nevoia de cunoaștere interpersonală în vederea căsătoriei

Robert Merton - Perspectiva funcționalistă

Funcții manifeste vs. funcții latente
• Funcțiile manifeste sunt acele funcții asumate conștient și incluse în statutul de funcționare
al unei instituții/ organizații
• Funcțiile latente sunt funcții neintenționate, neasumate ale instituțiilor
• Exemplu - universitățile
• Funcția manifestă – pregătirea profesionala, educarea tinerelor generații
• Funcții latente – întârzierea intrării pe piața muncii a tinerilor, furnizarea de
oportunități pentru formarea de cupluri

George Mead – Interacționismul simbolic

• Interacțiunea umană se realizează prin simboluri
• Comunicarea non-verbală este complementară celei verbale
• Semnificația simbolurilor diferă de la o societate la alta
Erving Goffman – dramaturgia socială
• Societatea este ca o scenă
• Oamenii se prezintă în societate în funcție de context= joacă diferite roluri similare celor din
teatru
• În funcție de contextul interacțiunii prezintă sau ascund anumite
caracteristici ale personalității

Teoriile modernizării & postmodernizării

• A doua jumătate a secolului XX & secolul XXI caracterizate de
• Trecerea de la economie bazată pe industrie la cea bazată pe servicii
• Comunicare instantanee la mare distanță
• Globalizare
• Schimbare socială & economică rapidă
• Nou tip de societate: modernitatea târzie sau postmodernitatea

Anthony Giddens - teoria structuralistă

• Teoriile clasice din sociologie nu ne ajută să înțelegem societatea contemporană
• Profilul riscurilor s-a schimbat
• Perioada industrială – risc de sărăcie, de îmbolnăvire
• Perioada post-industrială – riscuri ecologice, nucleare
• Distincțiile individ/societate; structura/ agent – sunt nepotrivite pentru societatea actuală
• Interes pentru îmbinarea teoriei cu datele empirice
• Abordare sistemică foarte comprehensivă
• Individul trebuie vazut ca un agent activ care construiește locul pe care îl ocupă în structura
socială
 Cursul 4. Socializarea

Socializarea
• Procesul prin care oamenii își însușesc atitudinile, valorile și comportamentele specifice
indivizilor care aparțin unei anumite culturi
• Procesul prin care oamenii învață cum să se poarte în societate si ce să aștepte de la
ceialați membrii ai societății (perspectiva microsociologică)
• Procesul prin care se realizează transmiterea culturală, care asigură continuitatea
societății respective (perspectivă macorsociologică)
•Se formează în interacțiunea umană
• Modelează personalitatea umană
• Se desfășoară pe tot parcursul vieții
• Influențată de ciclurile vieții

Rolul socializării
• Pregătire pentru rolurile viitoare = Socializare anticipatorie
Joc, școală
• Re-învățarea unor atitudini, valori și comportamente când îți asumi un
rol nou = Resocializare
Schimbarea locului de muncă, migrație, schimbare socială rapidă
•Cât de mult influentează socializarea?
• Ereditate vs. mediu/ înnăscut vs. dobândit
• Există o bază biologică a comportamentului social, însă acesta este modelat
prin interacțiune cu mediul

Agenții socializării
• Familia
• Școala
• Grupul de prieteni
• Mass-media & social media
• Locul de muncă
• Statul

Familia
• Creșterea și educarea copiilor în valorile și normele familiei & societății
-Socializare primară
• Mod de trasmitere
• Comportamente ale adulților
• Interacțiuni în familie (părinți-părinți, părinți – copii)

•Ce se învață în familie?

Roluri de gen, atitudini inter-etnice, credințe religioase, valori morale, valori politice
Scoală
• Educarea elevilor în valorile și normele societății
• Mod de trasmitere
• Comportamente cadrelor didactice
• Interacțiuni între elevi, între elevi și profesori
• Curricula & manualele
• Sistemul de evaluare și notare
• Activități extra-curriculare (cluburi, excursii)

Grupul de prieteni (peer group)

• Presupune interacțiunea cu tineri de aceeași vârstă & status similar
• Rol în socializarea anticipatorie pentru rolurile de adult
• Socializare în cultura/ subcultura generației respective
• Mod de trasmitere
• Interacțiuni în cadrul grupului
• Activități de petrecere a timpului liber
• Consum cultural specific (muzică, filme, cărți, social media)

Mass media & social media

• Trasmiterea de valori și modele comportamentale
• Rol în socializarea politică și civică, dar nu numai…
• Mass-media = controlul social este mai ridicat
-Promovează modele dezirabile social
• Social media = controlul social mai puțin formalizat & ușor accesibil
-Fake news și dezinformare

Locul de muncă
• Însușirea valorilor și comportamentelor specifice ocupației & organizației
• Începe din copilărie și continuă pe parcursul vieții adulte
• Resocializare la schimbarea locului de muncă
• Mod de trasmitere
• Interacțiuni părinții & adulții semnificativi
• Curriculum specific pregătirii profesionale
• Expunerea la normele și practicile organizaționale

Statul
• Însușirea valorilor și comportamentelor dezirabile la nivel social
• Opereză prin agenți de socializare
• Școli & grădinițe
• Sindicate, ONG-uri, partide politice
• Modelarea ciclurilor vieții
 Valorile & comportamentele individuale
● Depind de timpul & locul unde ne-am născut și am fost educați
● Experiența de viață
● Etapa din viață în care ne aflăm

Cursul 5. Grupuri, instituții și

organizații

Grupul social
• Un număr de persoane care împărtășesc aceleași norme, valori și așteptări și care
interacționează în mod regulat și conștient și care au sentimentul apartenenței la grup
• Exemple: o clasă de elevi, o echipă de lucrători, o echipă sportivă,
membrii unui cor, membrii unei familii etc.

Nu sunt grupuri sociale

• Persoanele care călătoresc în același mijloc de transport
Nu interacționează intenționat & nu au aceleași valori, norme
• Ansamblul angajaților unei firme multi-naționale
Nu interacționează regulat
• Pensionarii
Nu interacționează regulat & nu au acleași norme și atitudini

Grupul social = esențial pentru societate

• Cea mai mare parte a interacțiunii sociale are loc în grup
• Impune normele de comportament social
• Asigură legătura dintre individ și societate, dintre individ și alte grupuri sociale cu care nu
interacționează direct

Rețea sociale
• O serie de relații sociale care îl leagă pe individ direct de contactele lui și indirect de cei pe
care nu îi cunoaște personal
• Dau acces la resurse care nu sunt direct accesibile persoanelor
• Exemplu: găsirea unui job

Tipuri de grupuri (I)

• Grup primar - grupuri mici în care oamenii interacționează față în față frecvent și
îndelungat
• Familia, grupul de prieteni
 • Rol cheie în socializare = transmiterea normelor sociale
• Grup secundar – grup între membrii căruia nu există relații
interpersoanle apropiate, ci relații de tip formal
• Membrii unei asociații profesionale, consiliul de administrație al unei
companii

Tipuri de grupuri (II)

• In-grup – grup căruia persoana simte că îi aparține și pe care îl definește ca fiind “noi” “al
nostru”
• Out-grup – grupul față de care se structurează identificarea cu ingrupul, “ei” “ceilalți”
• Cele două au granițe subiective, acolo unde le stabilesc membrii grupului sau persoana
• Existența unui out-grup consolidează identificarea cu in-grupul
• Exemple – galeriile de fotbal, grupurile etnice sau religioase, studenții din grupa 1
față de cei din grupa 2
• Sentimentul de apartenență la un in-grup poate să ducă la
dezvoltarea unor sentimente negative față de out-grup
• Noi ”piticii cu basc roșu” suntem mai tari decât “piticii cu șapca verde”

Tipuri de grupuri (III)

• Grup de referință – orice grup pe care individual îl folosește can
etalon pentru a se evalua pe sine și comportamentul său
• Funcție normativă – stabilește standarde de comportament pe care cei care
doresc să aparțină grupului trebuie să le respecte
• Funcție de comparație socială – mebrii grupului constituie un standard pe
care persoana vrea să îl atingă
• Grup de apartenență – grupul din care persoana face parte efectiv

Dimensiunea grupului
• Diadă
• Grup mic (2-20 persoane)
• Grup mare (peste 20)

Grupul mic
• Interacțiunea socială este mai intensă
• Interacțiune directă și frecventă
• Presiunea de a interacționa cu ceilalți membrii este mult mai mare decât în grupurile mari

Instituțiile sociale
• Paternuri organizate de credințe și comportament centrate pe satisfacerea unor nevoi sociale
• Organizate pentru a răspunde nevoilor sociale
• Transmiterea culturii de grup generațiilor viitoare = familia
• Conservarea oridinii sociale = familia, comunitatea locală, guvernul
Perspectiva funcționalistă
• Instituțiile îndeplinesc niște funcții esențiale pentru funcționarea societății
• Tipuri de funcții
-Înlocuirea populației (imigrație, anexare, reproducere)
-Socializarea noilor membrii (copii sau imigranți)
-Producerea & distribuirea de bunuri și servicii (familia, economia, guvernul)
-Conservarea ordinii (familia, școala, guvernul)
-Furnizarea & păstrarea unui scop (religia, statul)
• Nu toate instituțiile sociale își îndeplinesc funcțiile efecient
• Apar disfuncționalități

Prespectiva conflictului social

• Instituțiile sociale au rolul de a perpetuare a structurii de putere și a pozițiilor privilegiate
• Familia perpetuează relațiile patriarhale
• Școala reproduce structura socială și accesul diferențiat la resurse
• Schimbarea socială impune schimbarea instituțiilor sociale

Organizațiile formale
• Grupuri organizate și structurate astfel încât să ducă la îndeplinirea cât mai eficientă a unor
sarcini
• Sunt structurate astfel încât să faciliteze managementul operațional
• Răspund unui număr foarte mare de nevoi sociale
• S-au dezvoltat mult în societatea industrială care presupune organizarea rațională a muncii

Birocrația
• Componentă a organizațiilor formale care presupune folosirea regulilor și ierarhiei pentru a
spori eficența

Weber
• Birocrația s-a dezvoltat în societatea industrială care presupune organizarea rațională a
muncii
• Afacerile de familie nu necesitau o organizare birocratică
• Analiza birocrației în societățile capitaliste

Weber – 5 reguli ale birocrației

• Diviziunea muncii – fiecare membru al organizației este înalt
specializat
• “Incapacitate educată” din cauza specializării înguste
• Viziune limitată
• Ierarhie bazată pe autoritate – stabilește linia de comandă
• Limitează implicarea angajaților în luarea deciziilor
• Permite ascunderea greșelilor
• Reguli și regulamente scrise – fiecare știe ce are de făcut
 • Limitează inițiativa și imaginația
• Se pierde din vedere obiectivul organizației
• Lipsa de implicare personală – reduce biasul
• Duce la sentimente de alienare
• Generează lipsă de loialitate
• Angajare bazată pe competențe tehnice – descurajează favoritismul
• Descurajează ambiția și dorința de a-ți îmbunătăți performanțele
• Principiul lui Peter – orice angajat dintr-o organizație tinde să avanseze până își
atinge propriul nivel de incompetență

Cursul 6. Cultura

Cultura
• Este comportamentul social învățat pe parcursul socializării
• Include valori, atitudini, norme, idei, obiceiuri
•Perspectiva sociologică = cultura înaltă (muzica, pictură, beletristică)
• Cultura include totalitatea ideilor și obiectelor existente într-o societate
• Exemple: modul de preparare al hranei, arhitectura & construcțiile,
literatura, muzica (manele)
•Cultura ajută la definirea limitelor grupului social
Exemplu: grupul de rockeri

• Membrii unei societăți = un număr mare de persoane care locuiesc pe același teritoriu, sunt
relativ independenți față de oamenii din exterior și împărtășesc aceeași cultură

Societatea
• Grupul uman cel mai mare
• Cuprinde oamenii care împărtășesc aceeași cultură și o transmit de la o generație la alta
• Altfel fiecare generație ar trebui să reinventeze roata

Elemente culturale universale

• Ajută la satisfacerea nevoilor de bază
• Există în toate culturile
• Exemple: limba, modul de pregătire a hranei, vestimentația
• Deși nevoile umane sunt universale, modul de satisfacere al acestora este speicific fiecărei
culturi

Inovație
• Procesul de introducere în cadrul unei culturi a unor idei sau obiecte noi
• Două tipuri: descoperire și invenție
Descoperirea
• A face cunoscut membrilor societății un aspect al realității care exista dar nu era cunoscut
• Exemplu: o nouă planetă, un mecanism de funcționare a creierului, insulina

Invenție
• Niște elemente existente în realitate sunt combinate într-un mod nou, necunoscut înainte
• Exemplu: antibioticul, televizorul, computerul, microscopul, democrația
Difuziune
• Procesul prin care elemente ale culturii sunt transmise de la un grup la altul, de la o
societate la alta
• Căi de difuziune mass media, social media, turism, cucerire militară
• Se trasmite prin contactul cu elemente ale unei noi culturi

Viteză diferită a inovației

• Societățile slab dezvoltate – descoperirile au fost realizate lent
• Pe măsură ce s-au acumulat mai multe descoperir au fost posibile invențiile
• Viteza inovării crește

Propagarea inovației
• Variază de la o cultură la alta
• Unele culture sunt mai deschise la inovație decât altele
• Exemplu: folosirea cuptorului cu microunde sau a vaccinurile

Propagarea inovației
• Cultura materială (obiecte fizice) = ușor de schimbat
• Cultura non-materială (idei, credințe, norme) = dificil de schimbat
• Exemplu – persistența Confucianismului sau Budhsmului în Asia, în ciuda misionarismului
Creștin

Elemente ale culturii: limba

• Fundamentul fiecărei culturi
• Un sistem abstract de cuvinte, semne, simboluri și înțelesuri care desemnează diferite
aspecte ale culturii
• Include vorbirea, scrierea, numerele, simbolurile, comunicarea nonverbală

Normele
• Reguli stabile de comportament impuse de societate
• Căi prin care societatea încurejeaza anumite comportamente și le descurajează și
penalizează pe altele
• Trebuie să fie cunoscute și înțelese de societate în ansamblul ei
• Formale & informale
Norme formale
• Norme scrise a căror încălcare duce la pedepse
• Exemple: legi, regulamente, staturi de funcții

Norme informale
• General acceptate dar nu sunt scrise nicăieri și pentru care nu există pedepse prestabilite
• De exemplu: norme de vestimentație
Valorile
• Concepții colective cu privire la ceea ce este bine sau rău, potrivit sau nepotrivit, care stau
la baza alegerilor pe care oamenii le fac in viața

Valorile
• Stau la baza normelor sociale
• Servesc drept etalon de evaluare a celor din jur
• Diferă de la o societate la alta
• Se referă la diferite domenii ale vieții: familie, religie, protecția mediului

Ce este mai important în viață:

• Familia sau munca?
• Ce spune știința sau credința religioasă?
• Creșterea economică sau protecția mediului?

Cursul 7. Devianță și control social

•Conformarea la norme, obediența și devianța depinde de context

• Ceea ce este deviant într-un context este acceptat în altul
• De exemplu: avortul sau homosexualitatea sau vestimantația

Norme sociale
• Legi, coduri, regulamente specifice fiecărei culturi, subcultură, grup social care prescriu
modele de comportament (ceea ce este permis și dezirabil)
• Perspectiva funcționalistă: societatea nu poate să existe dacă un număr mare de persoane nu
respectă normele sociale
• Perspectiva conflictualistă: normele sociale conservă ordinea socială
Schimbarea socială nu poate avea loc fără încălcarea acestora
Controlul social
• Tehnici și strategii de reglare a comportamnetului uman, care există în orice societate
(Roberts, 1991, p.274)
• Apare la toate nivelurile din societate
• Familie – supunerea față de părinți
• Școală – fată de regulamentul școlar
• Peer-grup – față de regulile informale ale grupului
• Instituțiile statului – legi care definesc ceea ce este permis și nepermis

Conformarea la norme
•Cea mai mare parte a societății
• Reflectă socializarea cu succes în cultura respectivă
• Neconformarea atrage sancțiuni
• Informale – frica de ridicol sau de excludere din grup
• Formale – pedepse aplicate de instituțiile de resort – amenzi, privare de libertate

Controlul social
• Conformarea la regulile și așteptările celor care au status egal cu al nostru și nu au
capacitatea să ne impună sancțiuni formale
• Supunerea la regulile și așteptările celor care sunt ierarhic superiori
• Exemplu – studentul se conformează regulilor grupului de colegi și se supune
regulamentului universității

Conformarea
• Se bazează pe prejudecăți și etichetare
• Preluarea atitudinilor celor din grupul social
• Exemplu – atitudinile antirasiste sunt mai puternice dacă persoana intră în contact direct cu
cinea care exprimă deschis astfel de atitudini

Supunerea/ Obediența
• Supunerea față de autoritate
• Sub impactul autorității, oamenii fac lucruri care contravin propriilor valori și credințe
• Experiment: Milgram (1975) – selecteaza aleator un grup de subiecți pe care îi instruiește să
aplice șocuri electrice unor studenți în cadrul unui experiment de învățare
• 2/3 dintre cei care au participat la experiment au continuat să aplice șocuri electrice la
intensitate din ce în ce mai mare fiindcă o autoritate superioară le-a cerut să o facă

Controlul social
• Informal – sancțiunile pentru nerespectarea normelor sunt nescrise, iar sancțiunile sunt mai
degrabă simbolice
• Variază de la un grup social la altul și de la o cultură la alta
• Exemple: comportamente non-verbale, atenționări verbale ușoare
• Formal – realizat de agenți autorizați care intervin în ultimă instanță, când mecanismele
informale și socializarea eșuează
• Variază de la o societate la alta, în funcție de ceea ce este considerat ca indezirabil
social
• Exemplu – consumul de droguri, relațiile sexuale în afara căsătoriei

Legile
• Sunt corpusuri de norme elaborate de guvernare, implelentate de sistemul judiciar și
susținute de stat
• Norme sociale considerate foarte importante de societate și formalizate
• Sunt create de sociate ca răspuns la nevoia de control social
• Legile exprimă schimbarea socială, pentru că societatea simte nevoia să formalizeze
anumite aspecte

Devianța
• Este comportamentul care violează standardele de comportament sau așteptările grupului
sau societății
• Îintr-o anumită măsură, toată lumea deviză de la norme la un moment dat
• Exemple: întârzierea la ore/ la întâlnire, vestimentația nepotrivită contextului (rochie roz la
înmormântare), călătoria fără bilet
• Nu este totdeauna criminală sau negativă
• Poate să genereze schimbare socială în sens pozitiv
• Contextualizată – ceea ce este permis într-un context, poate fi deviant în altul
• Exemple
• Cântatul la concert – permis pe stadion & interzis la operă
• Consumul de băuturi alcoolice – permis la cină & indezirabil la micul dejun
• Acoperă o gamă largă de comportamente de la fluieratul la opera la
criminalitate violentă

Infracțiunile
• Reprezintă o încălcare a legii care este sancționată prin pedepse aplicate de autoritățile
guvernamentale.
• Comportament care deviază de la normele sociale care sunt administrate de stat
• Împărțite în diferite categorii, în funcție de severitatea faptelor, vârsta celui inculpat,
circumstanțe atenuante/ agravante

Tipuri de infracțiuni
• 4 categorii în funcție de
• Felul în care au fost comise
• Felul în care sunt văzute de societate

Infractorul profesionist
• Comiterea de infracțiuni = ocupația principală
• Specializat în comiterea anumitor tipuri de infracțiuni (furturi, jafuri, înșelătorii)
• Fac parte din grupul profesioniștilor în tipul respectiv de infracțiuni
• Deprinderile și cunoștințele necesare exercitării profesiei sunt învățate pe stradă și la
penitenciar
• Ambele sunt si locuri de recrutare a potențialilor infractori

Crima organizată
• Activitatea unui grup care reglementează relațiile dintre diferite întreprinderi cu scop
infracțional, implicate în contrabandă, trafic de droguri, prostituție, jocuri de noroc și alte
activități de tip infracțional
• Domină activitatea infracțională la fel cum corporațiile multinaționale domină activitatea
economică legală
• Exemple: mafia, triadele, clanurile

Infracțiunile gulerelor albe

• Gulerele albe = cei care lucrează în birouri
• Gulerele albastre = cei care lucrează în fabrici
• Infracțiunile comise de gulerele albe se referă la acele fapte comise de persoane
“respectabile” în timpul activității prefesionale obișnuite
• Fraude fiscale, manipularea pieței de capital, luare de mită, concurența neloială,
criminalitatea cibernetică
• Corporațiile comit astfel de tipuri de infracțiuni
• Are costuri sociale mai mari decât alte tipuri de infracționalitate
• Infractorii controleaza resurse economice si dețin poziții de control politic
• Efect demoralizator – cei de la putere încalcă legile
• Pedepsele sunt mai ușoare decât cele aplicate altor infractori
• Nu pătează reputația persoanei în aceeași măsură cu alte tipuri de infracționalitate

Infracționalitate fără victime

• Implicarea în comportamente infracționale care produc efecte negative doar făptașului
• Consumul de droguri, prostituția, consumul excesiv de alcool, jocurile de noroc
• Acestea produc victime colaterale- membrii familiei, prietenii, vecinii celui în cauză
 Cursul 8. Structură socială

• Structura socială = felul în care societatea este organizată în relații sociale predictibile
• Interacțiune socială= felul în care oamenii răspund unii celorlalți

Elementele structurii sociale:

Status social
Roluri sociale
Grupuri sociale
Instituții sociale

Statusul social
• Se referă la oricare dintre pozițiile sociale definite într-un grup sau în societate
• Exemple: fiică, student, lucrător comercial, lider de sindicat, vecin
Orice persoană deține simultan mai multe roluri

Statusul social atribuit

• Atribuit persoanei de către societate indiferent de caracteristicile individuale
• Statusurile atribute la naștere: gen, etnie, vârstă
- Greu de schimbat pe parcursul vieții
-Semnificația variază de la o societate la alta
Exemplu: a fi etnic maghiar în România = a fi etnic maghiar în Ungaria

Statusul social dobândit

• Dobândit de persoană pe parcursul vieții prin efortul personal ca rezultat al parcursului
educațional, profesional, al relațiilor persoanle
• Exemple: profesor, funcționar public, medic, jurist
•Fiecare persoană deține simultan mai multe statusuri, însă unul singur este dominant
• Statusul dominant = cel care determină poziția persoanei în societate
Exemplu: persoană cu dizabilități, cu studii superioare, de profesie inginer
Faptul că are dizabilități domină celelate statusuri pentru că îi modelează viața într-un anumit
fel

Roluri sociale
• Un set de așteptări din partea persoanelor care ocupă anumite poziții sociale sau au anumite
statusuri sociale
• Fiecărui status social îi sunt atașate anumite așteptări specifice
• Exemple: profesorul de matematică știe matematică, polițistul de la circulație știe codul
rutier
• Parte importantă a structurii sociale
• Contribuie la stabilitatea socială = dau posibilitatea anticipării comportamentelor celorlalți
• Pot impune constrângeri deranjante care să ducă la părăsirea rolului
Exemplu: preotii catolici nu au voie să se căsătorească, dacă doresc propria lor familie,
trebuie să se retragă din funcția respectivă

Conflictul de rol
• Apare atunci când rolurile asociate unui status intră în conflict cu cele ale unui alt status
secundar al persoanei
• Conflictele de rol au o componentă etică importantă
• Exemplu: polițistul care l-a prins băut la volan pe prietenul din copilărie

Structura socială: societăți tradiționale vs. moderne

• Durkheim: la baza schimbării structurii sociale = munca
• Societățile tradiționale (agrare) = nu existau roluri diferite, toată lumea presta aceleași
activități
• Solidaritate mecanica = oamenii legați unii de alții pentru că aveau nevoie de ceilalți
pentru supraviețuire
• Conștiința colectivă primează asupra celei individuale
• Durkheim – societățile moderne (industriale) = roluri specializate
• Diviziunea socială a muncii = solidaritate organică
• Interdependența inter-umană este la fel de mare ca cea care există între organele corpului.

• Tonnies – societățile se schimbă de la Gemeinschaft la Gesellschaft

• Gemeinschaft = Societăți rurale tradiționale
• Oamenii se cunosc între ei = control social prin bârfă, avertizări verbale, gesturi
• Gesellschaft = societățile urbane complexe
• Oamenii sunt entități individuale = controlul social realizat prin mijloace formale (legi)
• Trecerea de la structuri sociale simple la cele complexe implică schimbări profunde
• Relațiile sociale
• Exercitarea puterii și controlului social
• Muncii și modului ei de organizare
 Cursul 9. Etnie și grupuri
minoritare

• Grup etnic = grup de persoane care se distinge prin originile naționale și prin paternul
cultural
• Etnia = se referă la caracteristici culturale
• Rasa = se referă la caracteristici biologice

Grup minoritar
• Un grup subordonat al cărui membrii au semnificativ mai puțină putere și mai puțin
control asupra vietii lor individuale, comparativ cu puterea pe care o au mebrii majorității
asupra vietii lor persoanle.
• Statutul de minoritar nu este obligatoriu legat de numărul membrilor ci de putere și control
• Exemplu politica de apartheid din Africa de Sud: populația africană reprezenta majoritatea
din punct de vedere numeric, însă populația europeană deținea putere

Grupuri minoritare - caracteristici

• Caracteristici culturale comune
• Expuși excluziunii și marginalizării sociale
• Status atribuit
• Solidaritate în interiorul grupului
• Exemple: grupuri etnice, minorități sexuale,

Excluziunea și marginalizarea
• Rezultatul stereotipurilor și etichetării
• Stereotip = scurtătură cognitivă bazată pe generalizări cu privire la membrii unui grup, care
ignoră diferențele dintre membrii grupului
• Etichetare = includerea indivizilor în anumite grupuri/categorii în baza unor caracteristici pe
care le considerăm definitorii pentru grupul respectiv
 Excluziunea
• Georgel nu poate fi angajat pentru ca are nasul roșu, deci este alcoolic si este în afara
societății, nu este de încredere, este violent și sărac
• Pentru că are nasul roșu Georgel nu poate să își găsească un job, va deveni:
• Sărac
• Violent
• În afara societății

Profeția auto-împlinită (Teorema lui Thomas)

• Situația în care așteptările pe care cineva le are devin reale tocmai pentru ca s-a
comportat conform acestor așteptări
• Afectează grupurile minoritare pentru că cei din jur se comportă în baza
stereotipurilor
• Georgel devine alcoolic doar pentru că are nasul roșu

Prejudecata & discriminare

 • Prejudecata = atitudine negativă față de o anumită categorie de persoane bazată pe
stereotipuri
• Discriminare = aplicarea unui tratament diferențiat persoanelor incluse într-o
anumită categorie
• Discriminarea poate să fie pozitivă sau negativă – favorizezi anumite grupuri și le
defavorizezi pe altele

Discriminarea instituțională
• Negarea accesului la drepturi și beneficii oferite de instituțiile sociale anumitor
persoane, în baza apartenenței la un grup
• Este adesea ascunsă în modul de funcționare și structura instituțiilor și este greu de
identificat

Interacțiuni între grupuri

Integrarea
• Cultura minoritară coexistă cu cea majoritară
• Cultura majoritară acceptă cultura minoritară
• Ambele au statut egal

Asimilarea
• Cultura majoritară predomină
• Cultura minoritară este treptat abandonată
• Sunt preluate de către minoritari practicile culturale ale majorității în detrimentul culturii
proprii grupului

Separarea/ segregarea
• Ambele culturi își păstrează caracteristicile proprii
• Cultura minoritară este strict delimitată și nu se acceptă interferințe între cele două grupuri
• Segregarea există zone geografice strict delimitate pentru fiecare dintre cele două grupuri

Marginalizarea
• Ambele culturi au influență redusă
• Identitățile de grup sunt slabe
• Grupul majoritar îl ignoră pe cel minoritar și invers

Cursul 10. Familie și

roluri de gen

Familia
• Un grup de oameni legați prin rudenie, căsătorie sau adopție, care poartă responsabilitatea
principală pentru reproducere, socializare și îngrijirea membrilor acesteia.
• O instituție socială = un set de norme sociale prin care se asigură reproducerea,
socializarea și îngrijirirea membrilor
• Funcțiile familiei sunt universale, însă normele vieții de familie variază de la o societate la
alta

Gospodărie
• Persoane care au sau nu o legătură de rudenie, însă locuiesc împreună și își gestionează
împreună o serie de cheltuieli
• Exemple:
• Părinții cu copii minori
• Adulții căsătoriți, cu copii și cu un bunic
• Studenți care împart un apartament
• Persoane care locuiesc singure
• Nu implică obligatoriu existența unor relații de rudenie

Tipuri de familie
• Familia nucleară = părinții adulți căsătoriți care locuiesc împreună cu copiii minori
• Baza grupurilor de rudenie, formate prin agregarea familiilor nucleare.
• Familia extinsă = mai multe nuclee de familie legate prin relații de rudenie între ele
• Familie monogamă = doi parteneri sunt căsătoriți doar unul cu celălalt
• Monogamie în serie = o persoană poate fi căsătorită cu mai mulți parteneri pe parcusul
vieții, însă nu poate fi căsătorită cu mai multe persoane simultan
• Familie poligamă = același individ este căsătorit simultan cu mai mulți parteneri

Poligamia
• Poliginie = un bărbat căsătorit cu mai multe femei
• Forma cea mai frecventa de poligamie
• Marchează un status social superior
• Poliandrie = o femeie căsătorită cu mai mulți bărbați
 • Mult mai rară

Rudenia
• Situația în care ești legat cu alții prin legături de sânge/ biologice și culturale
• Rudele: unchi, mătuși, bunici, nepoți verișori
• Nu presupune locuirea în comun sau legăturile frecvente
• Crează obligații și responsabilități
• Solidaritate intra-familială

Funcțiile sociale ale familiei

• Reproducere = asigură perpetuarea speciei
• Socializare = pregătește copiii pentru viața în societate
• Protecție = pentru membrii în nevoie (copii, vârstnici)
• Reglarea comportamentului sexual = normele vieții de familie stabilesc reguli pentru femei
și bărbați
• Afecțiune și prietenie = familia este furnizor de suport emoțional
• Furnizarea de status social = familia în care ne naștem este responsabilă pentru statusul
atribuit

Endogamie și exogamie
• Endogamie = căsătoria cu cineva din propriul grup
• Întâlnită în cazul grupurilor minoritare care vor să își păstreze cultura
• Exogamie = căsătoria cu cineva din afara grupului

Noi tipuri de familie

• Familia mono-parentală
• Un părinte singur cu copii
• Apare ca rezultat al divorțului, separării, decesului sau deciziei părintelui de a nu
avea partener
• Risc mare de sărăcie
• Coabitarea (căsătoria fără acte)
• Adulți care decid să formeze o gospodărie fără să fie căsătoriți formal
• Poate să se transforme în căsătorie sau nu
• Ridică probleme ce țin de partimoniul comun în caz de separare sau deces
• Practici în cuplu mai puțin tradiționale
• Cuplurile fără copii
• Care decid că nu doresc copii
• Mai frecvente în epoca modernă/ contemporană
• Apar mai ales când implicarea femeilor pe piața muncii crește și nu există ajutor
extern pentru îngrijirea copiilor
• Cuplurile de același sex
• Nu sunt recunoscute legal în multe societăți
• Expuse prejudecăților și discriminării
 • Greu de estimat numărul acestora (populație ascunsă)

Familia în România
• Căsătorie timpurie
• Naștere timpurie
• Divorțialitate redusă
• Pondere mai mare a copiilor născuți în familie

Roluri de gen
• Așteptările pe care societatea le are de la femei și bărbați în baza aparteneței acestora la un
gen sau altul
• Rădăcini biologice
• Femeile responsabile cu nașterea și creșterea copiilor
• Bărbații trebuie să asigure hrana și protecția
• Diferă de la o societate la alta

Roluri de gen – tipuri de familii

• Modelul tradițional bărbatul aducător de venit &femeia casnică
• Ambii parteneri aducători de venit & ambii se ocupă de casă
• Ambii parteneri aducători de venit& femeia se ocupă de casă (România)

Diviziunea muncii domestice

• În funcție de puterea de negociere din familie:
• Cine câștigă mai mult face mai puțină
• Cine are mai puțin timp face mai puțină
• În funcție de ceea ce cred partenerii că trebuie să facă femeile și bărbații (munca în casa e
treaba femeii)
• Diviziunea muncii domestice se echilibrează atunci când cantitatea de muncă scade, nu
prim implicarea mai mare a partenerului

Cursul 11. Stratificare și

mobilitate socială
Inegalitatea socială
• Situația în care membrii societății posedă cantități diferite de bogăție, putere, prestigiu
social
• Exită în orice societate, însă nivelul de inegalitate diferă de la o societate la alta
• Când inegalitatea socială are la bază o ierarhie a grupurilor sociale apare stratificarea
socială

Stratificarea socială
• Ordonarea structurată a grupurilor sociale care perpetuează accesul inegal la resurse și la
putere într-o societate
• Implică modul în care inegalitatea socială este transmisă de la o generație la alta, ceea ce
duce la ordonarea ierarhică a grupurilor sociale

Inegalitatea socială
• Este consecința stratificării, care îi plasează pe membrii anumitor grupuri în poziție
privilegiată în ceea ce privește accesul la resurse și controlul asupra puterii
• Impact asupra venitului, avuției, educației, sănătății individuale

Sisteme de stratificare
• Sclavia
• Castele
• Sistemul feudal
• Clasele sociale

Sclavia
• Sistemul cel mai radical de inegalitate socială instituționalizată
• Persoanele din partea de jos a ierarhiei sociale erau proprietatea altor persoane = societetea
împărțită în sclavi & stăpâni
• Necesita un sistem de coerciție foarte bine pus la punct pentru păstrarea controlului social
• Diferite sisteme
• Roma, Grecia Antică – permitea ieșirea din sclavie și nu presupunea transmiterea
ereditară a statusului
• Statele Unite – ieșirea era foarte dificilă, statusul era moștenit

Castele
• Sistem închis imobil de ranguri sociale, cu bază religioasă și transmitere inter-generațională
(de la părinți la copii)
• Asociat cu ocupațiile și caracterizat de endogamie la căsătorie (numai între membrii
aceluiaș grup)
• Categoria cu rangul cel mai mic sunt “cei de neatins” = impuri și singuri, trebuie să rămână
în afara societății
• S-a dezvoltat în India, însă modernizarea a dus la disoluția sistemului

Sistemul feudal/ feudalismul

• Specific epocii medievale
• Societatea împărțită în seniori feudali și țărani
• Statusul social era transmis copiilor
• Reniorii feudali dețineau resursele economice (în principal pământul)
• Tăranii lucrau pământul în schimbul protecției primite de la seniori

Clasele sociale
• Sistem în care rangul social este bazat în primul rând pe situația economică și în care,
mobilitatea socială este posibilă în baza efortului individual
• Un sistem în care granițele dintre grupurile sociale sunt mai puțin conturate și în care este
posibilă mobilitatea de la un strat la altul
• Sistemul însă păstrează o ierarhie socială care influențează accesul la resurse și la putere
• Inegalitatea veniturilor = caracteristica esențială a sistemului claselor sociale

Status social & stratificare

Status atribuit Status dobândit
• Sclavagism • Clase sociale
• Caste
• Feudalism Mobilitate intra- și inter-generațională ridicată
Mobilitate inter-generațională
redusă

Mobilitatea socială
• Mișcarea indivizilor sau grupurilor sociale dintr-o poziție a stratificării sociale în altă poziție
• Două tipuri de sisteme de clasă
• Sistem deschis = poziția pe care o ocupă fiecare individ depinde de statusul
dobândit, adică de efortul și performanțele individuale
• Sistem închis = poziția individuală depinde de statusul atribuit

Tipuri de mobilitate socială (I)

• Mobilitate orizontală – un individ se mută de pe o poziție socială pe alta cu un rang similar
• De exemplu o cosmeticiană devine manichiuristă
• Mobilitate verticală – implică mișcarea pe o poziție socială cu un rang diferit de cel avut
anterior
• Poate să fie ascendentă sau descendentă
• De exemplu – o asistentă medicală devine medic/ un medic devine kinetoterapeut

Tipuri de mobilitate socială (II)

• Mobilitate intergenerațională = copii ocupă un status diferit față de cel al părinților
• Ascendentă – copilul unui agricultor devine avocat
• Descendentă – copilul unui judecător devine infirmier
• Mobilitate intra-generațională = aceeași persoană își schimbă locul în sistemul de
stratificare în sus (ascendentă) sau în jos (descendentă)

Tipuri de mobilitate socială (II)

• Mobilitate structurală verticală = un grup social își modifică poziția pe care o ocupă în
societate
• De exemplu – instaurarea regimului comunist a dus la restratificarea societății, clasa
muncitoare dobândid un prestigiu social ridicat, în timp ce intelectualii și-au pierdut din
prestigiu social și acces la resurse

Curs 12. Populație și

demografie

Demografia
• Stiința care se ocupă cu studiul populației
• Dimensiunea, compoziția și distribuția teritorială a populației
• Structura populației în funcție de sex, vârstă, etnie, religie, educație
• Cum variază volumul populației în funcție de: nașteri, migrațiune, decese
• Utilă în planificarea administrativă a unităților de educație, îngrijirea sănătății, a
infrastructurii, a politicilor de alocare bugetară

Malthus vs. Marx

• Malthus (1766-1834) – populația crește mai repede decât rezervele de hrană și pe măsură ce
dimeniunea populației crește, criza de resurse se adâncește
• Soluție: limitarea creșterii populației prin reducerea numărului nașterilor
• Marx: problema nu este creșterea populației ci distribuirea inegală a resurselor = o
minoritate deține majoritatea resurselor
• Soluție: schimbarea modului de organizare a societății

Fertilitatea
• Numărul nașterilor
• Rata brută a fertilității = nr. copiilor născuți vii/ 1000 locuitori
• Rata totală a fertilității = nr. mediu de copii născuți vii de o femeie în condițiile în care
aceasta se conformează ratelor actuale de fertilitate
• Mortlitatea infantilă = nr. deceselor înregistrate la copiii sub 1 an raportat la 1000 de copii
născuți vii
• Societățile sărace au fertilitate și mortalitate infantilă ridicate
• Înlocuirea generațiilor = dacă fiecare femeie naște 2.2 copii
• Extrem de scăzută (lowest low) = mai puțin de 1.4 copii

Mortalitate
• Rata brută a mortalității = nr. deceselor / 1000 locuitori
• Speranța medie de viață (la naștere) = numărul mediu de ani pe care o persoană care se
naște acum are șanse să îi trăiască
• Societățile sărace au mortalitate ridicată și speranță de viață scăzută
• Exemplu: în Evul Mediu speranța medie de viață era de 35 – 37 de ani

Migrația
• Emigrație = cei care pleacă pentru o perioadă mai mare de 6 luni
• Imigrația = cei care sosesc pentru mai mult de 6 luni
• Migrația circulatorie = cei care pleacă și revin în mod repetat
România
• Aproximativ 4 milioane de cetățeni au emigrat în ultimii 30 de ani
• Migrația circulatorie = frecvent întâlnită (plecare temporară la muncă)
• Imigrația a crescut în ultimii ani (aprox 100000/ pe an)

Rata de creștere a populației

• Diferența între intrări și ieșiri
• Intrări: nașteri & imigrație
• Ieșiri: decese & emigrație

Tranziția demografică
• Sec XVIII, XIX, prima jumătate a sec XX
• Speranța de viață crește datorită avansului medicinei, îmbunătățirii condițiilor de viață
• Mortalitate ridicată & fertilitate ridicată
• Crește volumul total al populației
•După jumătatea sec XIX începe să scadă fertilitatea
• Scad decesele & fertilitatea
• Volumul total al populației se
reduce
• Un proces de schimbare demografică prin care se face trecerea de la rate crescute ale
mortalității și ferilității, la rate scăzute ale celor două
• Etapele intermediare reprezintă situații de dezechilibru demografic
• Pozitiv = crește volumul populației
• Negativ = scade volumul populației
• În final se atinge un echilibru demografic, în care intrările sunt egale cu ieșirile

Tranziția demografică – diferențe între regiuni

• Europa de Vest și America de Nord = au trecut primele prin acest proces
• România & Estul Europei = tranziția a început la finalul sec XIX
• Africa&zone mai slab dezvoltate
• Tranziția a început după 1950
• Faza de creștere a speranței de viață si a populației
• Populația globului este în creștere

Piramida vârstelor
• Tip special de grafic prin care este reprezentată structura populației pe sex și vărstă
• Folosit pentru a analiza schimbarea structurii populației
• Permite identificarea evenimentelor istorice majore