I.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Subiectul 1. Obiectul şi problematica sociologiei.

Obiective
• să determine obiectul de studiu, problematica,
funcţiile şi rolul sociologiei în societatea
contemporană;
• să compare specificul sociologiei spontane şi
ştiinţifice;
• să valideze locul sociologiei în sistemul ştiinţelor
socio-umane.
Subiectul 2. Sistemul social.
Obiective
• să reproducă teoria generală a sistemelor sociale;
• să stabilească legături dintre tipurile sistemului social;
• să generalizeze specificul analizei structurale şi
funcţionale a sistemului social;
• să proiecteze funcţionalitatea subsistemului economic
în dezvoltarea societăţii contemporane.
Subiectul 3. Structura socială.
• să determine elementele structurale fundamentale;
• să explice tipologia statusului şi rolului social în social.
contextul societăţii contemporane;
• să evalueze tendinţele mobilităţii sociale în societatea sociale.
contemporană.
Subiectul 4. Fapte, procese şi relaţii sociale.
• să descrie paradigmele interpretative integratoare cu
privire la fenomenele şi procesele sociale;
• să clasifice procesele şi relaţiile sociale după anumite
criterii;
• să compare specificul evoluţiei fenomenelor din
societatea moldovenească cu cele similare din alte
societăţi;
• să dezvolte abilităţi de descriere, explicare şi
interpretare a proceselor şi fenomenelor sociale.
Subiectul 5. Acţiunea socială.
• să identifice specificul abordării sociologice a teoriei
acţiunii sociale;
• să argumenteze diferenţele dintre acţiunea socială şi
alte manifestări de natură psihologică, mecanică,
instinctuală;
• să repartizeze acţiunea socială după structura
sincronică, diacronică şi pe domeniu al acţiunii sociale;
• să estimeze posibilităţile de asigurare a aspectului
normativ al acţiunilor sociale individuale şi colective.
Subiectul 6. Instituţiile sociale.
• să determine semnificaţia conceptului de instituţie
socială;
• să argumenteze funcţiile instituţiilor sociale
contemporane;
• să valideze specificul statului în calitate de ansamblu
instituţional.
Unităţi de conţinut
• Problematica sociologică şi aparatul ei conceptual.
• Cadrele vieţii sociale şi condiţiile ei determinante.
• Locul sociologiei în sistemul ştiinţelor socio-umane.
Unităţi de conţinut
• Teoria generală a sistemelor.
• Modelul metodologic al abordării societăţii ca sistem.
• Tipologia sistemelor sociale.
• Analiza structurală şi funcţională a sistemului social.
• Subsistemele sistemului social.
• Elementele structurale fundamentale, statusul şi rolul
• Mobilitate socială, forme şi factori ai mobilităţii
• Tendinţele şi direcţiile mobilităţii în condiţiile actuale.
• Concepţiile sociologice ale lui E.Durkheim şi
G.Tarde cu privire la faptul social.
• Principii metodologice de observare şi
interpretare a faptelor sociale.
• Procesele sociale – componente fundamentale
ale realităţii sociale.
• Tipologia şi criteriile de clasificare a proceselor
sociale.
• Teoria acţiunii din perspectiva interdisciplinară.
• “Modelul” caracterizării acţiunilor social-umane.
• Latura normativă a acţiunilor sociale.
• Structura sincronică, diacronică şi pe domenii a
acţiunii sociale.
• Instituţii economice, familiale, culturale, educaţionale,
politice.
• Funcţiile instituţiilor sociale.
• Statul – ansamblu instituţional.
• Perspectiva istorică în abordarea conceptului de
instituţie socială.
Subiectul 7. Teoria grupului social.
• să distingă elementele definitorii din cadrul grupului • Elemente definitorii în cadrul grupului social.
social; • Grupuri primare şi secundare, interne şi externe, mari
• să clasifice tipurile de grupuri sociale în funcţie de şi mici, de referinţă.
diverse criterii; • Normele grupului.
• să determine metodologia sociologică de cercetare a • Sociometria – metodă sociologică de studiere a
relaţiilor interpersonale din cadrul grului social mic; relaţiilor interpersonale în grupul mic.
• să construiască şi să aplice matricea sociometrică.
Subiectul 8. Comunităţile umane teritoriale.
• să distingă principalele forme a comunităţilor umane • Forme de constituire şi evoluţie a comunităţilor
teritoriale; umane teritoriale.
• să determine criteriile dihotonomiei rural- urbană; • Dihotonomia rural-urbană şi continuumul rural-
• să valideze dimensiunile modernizării; urban.
• Reţele de comunităţi teritoriale.
• Modernizare – urbanizare.

Fenomene si procese

Obiective
- să evidenţieze formele comportamentului
colectiv;
- să stabilească legături dintre criteriile de
clasificare a mişcărilor sociale;
- să identifice teoriile psiho-sociale cu
privire la dinamica mulţimilor;
- să selecteze din multitudinea mişcărilor
sociale acele care au o influenţă benefică
asupra societăţilor.
- să identifice sursele schimbării sociale;
- să clasifice teoriile schimbării sociale în
funcţie de creşterea rolului individului;
- să determine factorii şi mecanismele
schimbării sociale;
- să formuleze prognoze de manifestare a
ritmurilor schimbării sociale în societatea
moldovenească.
- să distingă caracteristicile specifice ale
conducerii vieţii sociale;
- să clasifice metodele de conducere;
- să argumenteze rolul deciziei în procesul
de conducere a vieţii sociale;
- să identifice stilurile de conducere
specifice societăţii contemporane;
- să construiescă modele de conducere a
vieţii sociale în baza metodelor de previziune
Conţinuturi
Tema 1. Comportamentul colectiv şi
mişcările sociale.
Elementele fundamentale ale
comportamentului colectiv: acţiunea socială
limitată de scurtă durată, identificare
ambiguă şi limitele sociale slabe sau recent
dezvoltate. Teorii cu privire la dinamica
mulţimilor: teoriile contagiunii,
convergenţei, normei convergenţei. Tipurile
de mişcări sociale. Criterii de clasificare a
mişcărilor sociale. Geneza mişcărilor
sociale.
Tema 2. Schimbarea socială.
Sursele schimbării sociale. Teoriile
schimbării sociale: evoluţioniste, ciclice,
funţionalistă, a conflictului. Factori ai
schimbării sociale. Actori, mecanisme şi
ritmuri ale schimbării sociale.
Tema 3. Conducerea vieţii sociale.
Caracteristicile definitorii ale conducerii
vieţii sociale. Clasificarea metodelor de
conducere. Metode de previziune, operative
de conducere, pe bază de analiză. Stiluri de
conducere.
şi operative.
- să identifice etapele socializării din
perspectiva educaţiei
concordante/necorcondante cu exigenţele
societăţii contemporane;
- să clasifice teoriile psiho-sociale ale
socializării în funcţie de implicarea agentului
uman;
- să argumenteze rolul diverşilor agenţi ai
socializării în procesul de educaţie a
individului;
- să evalueze modalităţile de perpetuare a
comportamentului valoric normativ
condiţiile societăţii tranzitive.
- să identifice factorii ce determină
devenirea personalităţii în sistemul relaţiilor
sociale;
- să compare semnificaţia conceptelor de
individ uman şi individ natural abstarct;
- să utilizeze concepte sociologice în
analiza măştii sociale a personalităţii;
- să valideze rolul factorilor decisivi în
devenirea personalităţii.
- să determine tipurile comportamentului
deviant;
- să identifice modalităţile de exercitare a
controlului social;
- să generalizeze cauzele devianţei în
funcţie de paradigmele explicative ale
devianţei;
- să anticipeze dinamica evoluţiei
fenomenelor deviante (forme, efectiv) în
Republica Moldova.
- să determine factorii care generează
conflictele sociale;
- să explice funcţiile conflictelor sociale;
- să identifice metodele şi tehnicile de
atenuare a conflictelor sociale;
- să exemplifice un conflict social care se
manifestă frecvent în societăţile contemporane;
- să formuleze enunţuri utilizate de
mediator în cadrul metodelor de negociere a
conflictelor.
- să evidenţieze elementele fundamentale
ale culturii;
- să determine structura sistemului cultural
naţional;
- să demonstreze rolul culturii
Tema 4. Socializarea – proces social
fundamental.
Teorii ale socializării: teoriile învăţării şi
teoriile dezvolării cognitive. Socializarea şi
învăţarea socială. Agenţii socializării.
în
Tema 5. Teoria sociologică a
personalităţii. Personalitatea în viziunea
teoriilor sociologice. Structura personalităţii:
individ, individualitate, personalitate. Masca
socială a personalităţii. Tipologia
personalităţii. Factorii devenirii
personalităţii.
Tema 6. Controlul social şi devianţa.
Controlul social şi ordinea normativă.
Constîngerea exernă şi interiorizată –
elemente principale de exercitare a
controlului social. Paradigme explicative ale
devianţei. Dinamica fenomenelor deviante
.
Tema 7.Conflictele sociale.
Geneza conflictelor sociale. Tipurile şi
formele conflictelor sociale. Metode de
reglare a conflictelor sociale. Greva –
conflict social cu impact organizatoric.
Tema 8. Cultura în sistemul factorilor şi
condiţiilor vieţii sociale.
Structura şi funcţionalitatea sistemului
cultural. Elementele de bază ale culturii.
Categoriile şi sferele culturii. Cultura şi
 conceptualizate, mass-media şi foclorice în civilizaţia. Mobilitate culturală.
evoluţia societăţilor;
- să coordoneze un program de cercetare a
unui simbol al culturii naţionale.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Andrei P. Sociologia generală. - Iaşi, 1997

Andrei P. Sociologia politicii şi culturii. Opere sociologice. V.2. –Bucureşti, 1975
Bădina O. Întroducere în sociologie. - Cimişlia, 1993
Banciu D. Rădulescu S., Voicu M. Întroducere în sociologia devianţei. – Bucureşti, 1985
Bondrea A. Sociologia culturii. - Bucureşti, 1993
Bulgaru M. Sociologie generală. Manual, II volume. –Chişinău, 2003
Buzărnescu Ş. Întroducere în sociologia organizaţională şi a conducerii. – Bucureşti, 1995
Golu M. Dinamica personalităţii. - Bucureşti, 1993
Goodman N. Întroducere în sociologie. - Bucureşti, 1999
Mihăilescu I. Sociologie generală. - Bucureşti, 2000
Stănciulescu E. Teorii sociologice ale educaţiei. – Iaşi, 1997
Szczepanschi J. Noţiuni elementare de sociologie. - Bucureşti, 1972
Zamfir E. Cultura relaţiilor interpersonale. - Bucureşti, 1992
Клименко В., Тимуш А. Преступность в Молдове. - Кишинев, 1995
Кон И. Социология личности. - Москва, 1967
Социальныи конфликт.Современные исследования. - Москва. 1991