Cuprins 1. Conceptul de sociologie 2. Problematica şi funcţiile sociologiei 3. Sociologia – ştiinţă a societăţilor moderne şi contemporane 4. Domenii ale sociologiei și perspectiva sociologică 5. Concluzii Obiective • Precizarea conţinutului termenului sociologie; • Explicarea modului cum a evoluat abordarea socialului în decursul timpului; • Prezentarea domeniilor și funcţiilor sociologiei; • Lămurirea sensurilor noţiunii perspectivă sociologică. 1. Conceptul de „sociologie” Noţiunea de sociologie: • a fost introdusă în 1838 de Auguste Comte, în locul noţiunii de „fizică socială”. • Etimologia: latinescul „socius” şi grecescul „logos”. • În viziunea lui Comte, sociologia stă în vârful ierarhiei ştiinţelor ca veriga ultimă într-un lanţ evolutiv. • Ea a detronat filosofia – prea speculativă, înscriind cercetarea societăţii în stadiul pozitiv. • Sociologia – construcţie teoretică descifrând legităţile din domeniul social. • Specificul lor constă în: - caracterul statistic (fiind legi ale numerelor mari, ce se manifestă ca tendinţe), - caracterul lor istoric (se modifică în timp). • În esenţă, sociologia este studiul sistematic al societăţii. Exponenţi de bază
• Herbert Spencer (1820-1903) –
evoluţionism social. • Karl Marx (1818-1883) – conceptul de formaţiune social-economică. • Emile Durkheim (1858-1917) – faptele sociale au caracter obiectiv. • Max Weber (1864-1920) – defineşte sociologia ca pe o ştiinţă a acţiunii sociale. Definiţia sociologiei după sociologii clasici români
• D. Gusti – știința realității sociale;
• T. Herseni – știința societăților omenești. Specificul sociologiei (1) a. Spre deosebire de alte ştiinţe sociale, sociologia studiază societatea integrativ şi unitar, nu se limitează la o latură sau un domeniu al socialului b. Sociologia ne dotează cu o formă specială de conştiinţă – o conştiinţă critică. Berger afirma în 1963 că sociologia este „o ştiinţă liberatoare”. Specificul sociologiei (2) c. Sociologia oferă instrumentarul adecvat pentru dobândirea informaţiei despre societate şi pentru a interveni în viaţa socială, d. Sociologia caută să se situeze pe o poziţie neutră axiologic, având în principal caracter obiectiv. • Apariţia sociologiei - momentul de conştientizare că socialul nu mai poate fi abordat pe căi deductive şi discursiv- speculative, fiind luat exemplul din ştiinţele naturii. • Această disciplină face trecerea de la exigenţele filosofico-normative - despre cum ar trebui să fie societatea, la abordarea socialului aşa cum este el. 2. Problematica şi funcţiile sociologiei
• Acumularea de date despre realitatea socială şi
analizarea lor, dar şi înţelegerea semnificaţiei problemelor sociale. • Nu se reduce la înţelegerea empirică a problemelor sociale de către gândirea comună, ci este o tratare ştiinţifică a acestora. • Formaţia ştiinţifică, teoretică şi metodologică în sociologie echivalează cu dezvoltarea aptitudinii de a pune întrebări corecte realităţii sociale. Funcţiile sociologiei 1. Teoretică - funcţia cognitivă, de cunoaştere a socialului; 2. De diagnoză socială, o explicaţie a realităţilor existente. 3. Funcţia de prognoză socială, de formulare a unor predicţii despre evoluţia societăţii, 4. O funcţie practică, funcţie de intervenţie în viaţa socială. 3. Sociologia – ştiinţă a societăţilor moderne şi contemporane • Schimbări în modul de viaţă după Revoluția industrială și Revoluția Franceză, • Dinamismul schimbărilor nevoia înţelegerii lor, pentru cunoaşterea traiectoriei civilizaţiei. • A explica impactul transformărilor, procesul industrializării, al urbanizării, mobilităţii sociale, al schimbărilor politice declanşate în lumea Occidentală, la începutul Epocii moderne. • Temă de reflecţie: Cum se explică apariţia relativ târzie a unei ştiinţe despre viaţa socială? Motivul – complexitatea obiectului de studiu – societăţile umane. • Sociologia nu putea fi comparabilă ca vechime cu ştiinţe de renume, neavând delimitate: obiectul propriu, metode specifice legităţile specifice. Sociologia – continuatoarea antropologiei, îşi focalizează atenţia asupra aspectelor vieţii din societăţile moderne, industrializate, în care micile comunităţi evoluează spre societăţi. Cunoaşterea era incapabilă să descopere regularităţile vieţii sociale care să-i permită elaborarea unei teorii sistematice, cât timp cât existau societăţi tradiţionale, statice, în care vieţuiau mici comunităţi umane izolate. 4. Domenii ale sociologiei și perspectiva sociologică
Există trei domenii/ramuri majore:
a) Care studiază instituţiile sociale b) Care se ocupă de colectivităţile şi grupurile umane c) Care cercetează fenomene şi procese sociale. Perspectiva sociologică
• Reprezintă o analiză a societăţii dintr-un
anumit punct de vedere. • Ea presupune: Obiectivitatea Cunoașterea sistematică Abordarea critică Interdisciplinaritatea Rigurozitatea ştiinţifică e asigurată de: • Utilizarea măsurării sociale la două nivele: La nivel teoretic La nivelul studiilor empirice. • Verificarea validităţii datelor. A avea o perspectivă sociologică înseamnă:
• a sesiza principalele procese sociale,
• a înţelege “cum” se produc procesele sociale, • a explica "de ce" se produc ele, • a accepta diferenţierile culturale, • a evalua iniţiativele politice, • a juca un rol practic pentru optimizarea vieţii sociale. Concluzii (1) • SOCIOLOGIA este ŞTIINŢA socialului. • Rolul sociologiei – trecerea de la studierea societăţii sub aspecte normative-abstracte, la abordarea sistematică a realităţii aşa cum este ea. Concluzii (2) • Specificul sociologiei faţă de alte ştiinţe ale societăţii constă în abordarea holistă, adică de ansamblu, a vieții sociale. • Sunt trei domenii majore ale sociologiei: instituții, colectivități și procese sociale. • Diagnoza problemelor sociale şi găsirea de soluţii trebuie făcută cu specialişti în domeniu. Model test de autoevaluare
Ex. 1. Care dintre următoarele elemente nu este
obiect al sociologiei: a. psihicul individual, b. legităţile sociale, c. relaţiile umane, d. grupurile de indivizi.
Personalitate: Introducere în știința personalității: ce este și cum să descoperim prin intermediul psihologiei științifice cum ne influențează ea viața