Sunteți pe pagina 1din 3

Psihologia sociala sau mașina de fabricat zei

Universitatea de Vest

Timișoara

Facultatea de Științe Politice, Filosofie si Științe ale Comunicării

Relații Internaționale si Studii Europene

Leadership si Istorie Politica-Seminar

RASCOL-DINU Alexandra Ștefania, Anul 1, grupa 2

„Psihologia sociala sau mașina de fabricat zei” a fost tradusa din limba franceza de catre Oana
Poparda la editura universității „Al.I.Cuza” in anul 1997. Este fapt o culegere de lucrări
reprezentative ale lui Serge Moscovici selectate de autorul Postfeței cărții, Adrian Neculau.
Serge Moscovici, psihosociolog francez de origine romana realizează aceasta lucrare adresata
nevoilor strigente ale societatii estice.
In primul capitol intitulat „Domeniul psihologiei sociale” defineste conceptul de psihologie
sociala prin stabilirea câtorva definitii clar, prima dintre ele fiind „psihologia sociala este stiinta
conflictului intre individ si societate”, dupa spusele autorului obiectul central al psiho-sociologiei
fiind „toate fenomenele legate de ideologie si de comunicare, ordonate pe planul genezei, al
structurii si al funcției ei”1. In continuare subcapitolul prezinta punctul de vedere psihosocial,
explicat si prin câteva scheme, care însă nu ajuta foarte mult la interesul mesajului, dupa cum
spune si autorul „un mare număr de specialiști in psihologia sociala au recurs la scheme
asemănătoare, ceea ce conduce la o serie de erori si neînțelegeri”2.
Subcapitolul următor urmărește diverse teorii care ne preocupa din psihologia sociala cum ar fii
teoriile paradigmatice, cu principalul scop de a crea o viziune asupra relatiilor si
comportamentelor umane, teoriile fenomenologice „vizează, in general, sa descrie si sa explice o
1
D. Jodelet – J. Viet – P. Bernard – La psychologie sociale, Paris, La Haye, Mouton, 1970, p. 62
2
S. Moscovici et G. Paicheler – „Travail, individu et groupe” in S Moscovici(ed), Introduction
a la psychologie sociale, Paris, Larousse, 1997, vol. 2, p. 9-44.

1
familie de fenomene cunoscute", si teoriile operatorii care răspândesc un mecanism elementar si
necunoscut explicând o succesiune de fapte, iar in final de capitol ni se prezinta metodele de
verificare a teoriilor si de observare a realităților.
Cea mai bine dezvoltata tema a lui Serge Moscovici, dupa părerea mea, este cea a reprezentărilor
sociale, tema care a avut si un mare impact asupra altor cercetători si sociologi din întreaga lume,
ea este abordata in capitolul II al cărții. Moscovici a reușit sa evidențieze cele mai importante
trăsături ale maselor in contrast cu indivizii care le compun, prin enunțarea ideilor practice ale
temelor precum „Revolta maselor” sau „Ce este de făcut in prezenta maselor”. Printre altele,
Moscovici face comparație intre despotismul oriental si cel occidental, una dintre deosebiri fiind
ca „cea orientala corespunde necesitații economice, irigațiile si stăpânirea forțelor de munca, iar
cea occidentala corespunde mai mult unei necesitați politice, presupunând stăpânirea asupra
instrumentelor de influenta sau sugestie cum sunt școala, presa, instituindu-se o dominare
invizibila, mult mai periculoasa”.
In acest capitol este însă de remarcat soluția lui Freud care prezinta „secretul original” si despre
care sociologul afirma: „nu am nici o reticența de a declara ca oamenii au știut dintotdeauna – in
acest mod special – ca au posedat un tata primitiv si ca l-au ucis”3.Moscovici considera ca aceste
este secretul original pe care îl disimulam si-l mascam prin religii, carisma șefilor si ceremoniile
de omagiale.
Un alt capitol bogat in informații, dupa părerea mea este capitolul V, intitulat „Banul ca pasiune
si ca reprezentare” totodată reprezinta si tema acestui capitol, in care atât autorul Moscovici cat
si cel care a inclus acest text in lucrare considera ca tematica banilor este capitala in cadrul
psihologiei sociale deoarece aceștia generează gama de pasiuni si vicii omenesti. Sunt văzuți de
Serge Moscovici drept „un nou miracol”, „o noua religie” pentru prea mulți.
In timpul lecturării acestei cărți nu am putut sa nu observ si capitolul „Trebuie sa ne temem de
democrație” care este o chemare la democratizare a statelor in fostul bloc comunist. Dupa cum
afirma si Winston Churchill „Democrația este cel mai rău dintre toate sistemele cu excepția,
bineînțeles, a tuturor celorlalte care au fost efectiv încercate”.
Pe de alta parte, consider ca antologia de lucrări ale lui Serge Moscovici reprezinta o piesa
veritabila pentru literatura de specialitate dar si pentru fiecare om dornic de a-si îmbogăți cultura
generala, dar si pentru fiecare om dornic de a-si îmbogăți cultura generala, fiind o lucrare bogata

3
S. Freud, Moses and Monotheism, op. cit. p. 71.

2
in informații esențiale, explicate si descrise pe măsura de catre Moscovici, cu exemple
aparținând lui sau altor sociologi care fac cartea ușor de citit, pe alocuri confuza, dar luata in
întregime constituie o adevărata comoara. Bineînțeles, cartea are si puncte slabe, din punctul meu
de vedere ar fi nevoia simțită de catre autor pentru repetarea informațiilor, creând senzația de
nesiguranță. Este evident faptul ca timpul si-a pus amprenta peste lucrare, făcând ca stilul utilizat
de catre autorul Serge Moscovici sa fie greu de înțeles, aceste folosind limbaj specific perioadei,
ducând la restrângerea ariei de cititori.
Acestea ar fi cele mai importante trăsături ale cărții „Psihologia sociala sau mașina de fabricat
zei” de Serge Moscovici, unul dintre cei mai admirați psihosociologici ai secolului al XX – lea.
As recomanda cu încredere aceasta lucrare oricui are voință sa o citească si sa o înțeleagă, cartea
reprezentând o influenta majora asupra tuturor cititorilor săi.

Bibliografie
Moscovici, S. (1997). Psihologia sociala sau masina de fabricat zei . Iasi: Polirom.

S-ar putea să vă placă și