Aristotel (384-322) Odata cu Aristotel politica devine experimentala. Porneste dn a examina constructile statelor din vremea lui.

Studiaza 158 de state cu constitutiile aferente. Politica o va consttui de la informatiile luate; reprezinta un tratat despre stat, descriptiv si normativ. Scopul politici este de a-i face pe oameni virtuosi. Politica este arta conducerii colective. Ea depaseste morala (arta purtarii individuale) Etica nicomahica. Scopul moralei este de a-i face pe oameni fericiti . Fercirea nu poate fi atinsa decat de omul care traieste in cetate. Polisul nu este un oras de mari dimensiuni. Cetatea isi este suficienta siesi, este autarhica. Prn intermediul cetatii omul isi poate adeveri adevarata natura, cea sociala zoon politikon. Este facut a trai intr-o stare politia. Cetatea are olul de a le asigura cetatenilor bunastarea. La fericire se accede prin virtute. Intreaga viziune despr eferiire se bazeaza pe alegerea unei vieti virtuoase in care domina intelepciunea. Pt a avea o cetate este nevoie de cetateni buni. Maretia unei cetati nu se bazeaza nici pe razboi, nici pe comert, nici pe virtute.Rolul statului este de a propune membrilor sai sa traiasca o viata nobila. Cetateanul trebuie sa aiba curaj, moderatie, marinimie. El trebuie sa practice dreptatea si echitatea. Dobandirea vietii la nivel colectiv este scopul politicii. Politica este o stiinta arhitetonica care le domina pe restul. Aristotel crede ca guvernarea politica difera canttativ si calitativ de autoritatea familiei. Cetatea nu este o familie extinsa. Aristotel separa legea prima care intemeiaza si organizeaza cetatea de legile care au un caracter sebordonat fata de aceasta. Exercitiul guvernarii dintr-o cetate revine fie unu individ, fie unui grup mic, fie unei multimi. Primul criteriu distinctiv in privinta clasficarii regimurilor politice este cantitativ, calitativ: 2 moduri de guvernare-> interes general si propriu. Cand este vorba de o guvernare in interes general => regim pur. Cand este vorba de guvernare in interes propriu=> regim impur. Formele pure (guvernare spre beneficiul tuturor) Un singur conducator: Regalitate Minoritate: Aristocratie Majoritate: Republica Formele impure(guvernare spre beneficiul propriu) Un singur conducator: Tiranie Minortate: Oligarhie Majoritate: Democratie Regalitate=regim supus legii Monarhie absoluta: intreaga putea ii apartine regelui care este adevaratul conducator al lucrurilor publice. Seamana cu regimul familial.

Monarhie eroica:apare in timpul razboaielor, puterea este detinuta de catre un general care transmite ereditar puterea. Monarhie cvasitiranica:puterea evie arbitrara , se tine cont de principiul ereditatii Tirania: tiranul guverneaza doar in propriul interes, legile nu sunt respectate, vointa cetatenilor nu este respectata. Se ajunge la tiranie printr-o corupere treptata a monarhiei. Aristocratia: a) Plutocratica=conteaza educatia celor care guverneaza, dar si veniturile. b) Forma nr. 2=virtutile si bogatia detin un loc egal c) Forma nr. 3=cei multi incep sa capete drepturi politice tinandu-se cont de virtute, bogatie si numar. d) Politea=o oligarhie extinsa sau o democratie atenuata, regim preferat de catre Aristotel(sistem moderat). Regim al celor multi, dar nu f multi. Cetatea ii exclude pe sclavi, artizani, agricultori, comercianti. Cetatenii trebuie sa fie egali si asemanatori, dispun de o anumita avere. Regimul nu ingaduie acumularea unei bogatii foarte mari. Principala calitatea a unui conducator= cumpatarea. Regimul combna regulle unei oligarhii blande cu regulile democratiei . Olgarhie=guvernarea celor putini si bogati. Forme de oligarhie: a) Politiranie=nr celor care detin puterea este f mic . regim ereditar; guvernare arbitrara. Se poate trece usor la tiranie; este un regim corupt. b) Forma nr. 2=regim ereditar; nr. restrans de oligarhi, dar mai multi decat in cazul politiraniei. Averi mari; forma mai diluata deat oligarhia. Apliare f restransa a legilor.Apollonia=model al acestui stat. c) Forma nr.3=nr oligarhilor creste; censul ramane ridicat . Oligarhie care procedeaza prin cooptare. Regim mai putin corupt pt ca meritele incep sa joace un rol; se incearca respectare suveranitatii legii. d) Forma nr.4= nr. olgarhilor creste; censul se reduce. Cetateni sunt considerati doar cei cu interese publice. Putere politica destul de diminuata. Participarea la guvernarea cetatii va fi mai numeroasa.

Forme ale democratiei : -se impart in functie de criteriul calitativ sau cantitativ. Guvernarea celor care nu au nimic Pentru a distinge democratiile de oligarhii este necesar si suficient crteriul bogatiei si al saraciei. In democratie nr. conteaza f mult.

1) Functiile publice sunt legate, totusi, de un cens f modest; sunt accesibile tutror celor care detin o mica proprietate 2) Nu exista conditia censului cens de electorat 3) Este eliminat complet censul; teoretic functiile sunt deschise tutror 4) Functiile publice sunt emunerate. Legile sunt supuse transformarilor pe care le solicita vointa majoritatii. Forma de regim supusa influentei demagogilor; demagogii manipuleaza vointa populara. In forma sa initiala, democratia este un regim popular reglememntat de legi . Demagogia este un regim in care vointele politice numai sunt reglementate, iar legile numai sunt respectate.Ca si tirania, demagogia ii incurajeaza pe cei care flateaza poporul. Importanta transformarii regimurilor politice: explicarea disparitiei unui regim si examinarea mijloacelor prin care se poate asigura supravieturiea unui regim. Cauza majora a unei transformari este excesul de egalitate. Democratia= egalitatea generala; oligarhia= inegalitate de rang general. In democratie, demagogii propun impartirea bunurilor. Democratia va disparea din cauza faptului ca cei bogati vor conspira. In oloigarhie, marea masa va cauta un sef cae sa-i rastoarne pe cei bogati. Cauze secundare ale transformarii regimurilor: a) Geografice: partile componente ale statului sunt prea departate unele de statului; absenta clasei de mijloc b) Personale: abuzuri de putere, comportamente individuale. 3 cauze majore: frica, disprretul si ura. Frica si dispretul privesc atat guvernantii, cat si guvernatii. Schema decaderii regimurile: Monarhie + nr. celor care guverneaza= Aristocratie+merite=Republica+revolte populare= Tiranie+nr. tiranilor=Oligarhie ---Demagogie. In monarhie puterea este detinuta de catre fondatorul cetatii. Este nevoie sa adoptam o forma de guvernare moderata; statul trebuie sa fie de mici dimensiuni, putea trebuie sa apartina clasei de mijloc ( cetateni virtuoi , cu o anumita avere si cu o buna educatie).