ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”

Proiect
pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localităţii
“Lapusna” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic
rural al Republicii Moldova

Elaborat: Ujavca Alexei

T - 133
Verificat: Livandovschi Roman

1
 Chișinău 2016

Cuprins

Introducere...........................................................................................................pag. 3

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale......................................................pag.5

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale.................................pag.7

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii

rurale....................................................................................pag.10

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea

rurală...................................................................................pag.14

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea

rurală...................................................................................pag.16

Concluzii şi recomandări...................................................................................pag.17

Bibliografie........................................................................................................pag.18

Anexe................................................................................................................pag.19

2
 Introducere

„ Cât trăim pe-acest pământ

Mai avem un lucru sfânt:
O câmpie, un sat natal,
O clopotniţă pe deal.
Cât avem o ţară sfântă
Şi un nai, care mai cântă,
Cât părinţii vii ne sunt -
Mai exista ceva sfânt.
Cât pădurile ne dor
Şi avem un viitor,
Cât trecutu-l ţinem minte -
Mai există lucruri sfinte.”
( Nicolae Dabija )

O regiune, pentru a-şi exprima viabilitatea ca destinaţie turistică, trebuie să-şi pună în
evidenţă elementele sale definitorii, dar şi activităţile din sfera recreativă, curativă sau culturală
în care s-a specializat . Aceasta presupune mai multe etape, organic legate între ele într-un cadru
planificat, cu stabilirea unor obiective şi strategii specifice, atât la nivel micro, cât şi macro,
pornindu-se de la „studierea cererii motivaţionale, a resurselor, prin prisma funcţionalităţii lor în
turism şi a rentabilităţii în exploatare”
Turismul reprezintă un fenomen economico-social propriu civilizaţiei moderne, puternic ancorat
în viaţa societăţii şi, ca atare, aflat într-o relaţie de intercondiţionalitate cu aceasta. Astfel,
tendinţele înregistrate în evoluţia economiei mondiale, atât cele pozitive, exprimate de sporirea
producţiei şi, pe această bază, a prosperităţii generale, de intensificare a schimburilor
internaţionale şi lărgirea cooperării dintre state, de industrializare şi terţiarizare, cât şi cele
negative precum crizele sau perioadele de recesiune economică, extinderea sărăciei şi şomajului,
inflaţiei, deteriorarea mediului, au influenţat cantitativ şi structural activitatea turistică, stimulând
călătoriile şi diversificând orientarea lor spaţială.
De asemenea, faptul că turismul se adresează unor segmente largi ale populaţiei, că răspunde pe
deplin nevoilor materiale şi spirituale ale acesteia, s-a reflectat în intensificarea circulaţiei

3
turistice, imprimând fenomenului unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere. Pe de altă parte,
prin amploarea şi conţinutul său complex, turismul antrenează un vast potenţial natural, material
şi uman având implicaţii profunde asupra dinamicii economiei şi societăţii, precum și asupra
relaţiilor internaţionale. Turismul poate fi privit şi ca o conduită socială, deoarece experienţa
umană trăită în calitate de turist, este, de obicei, împărtăşită altor oameni, iar multe dintre
deciziile legate de o experienţă în turism sunt influenţate atât de psihologia individului, cât şi de
autoaprecierea rolului social al turismului.

4
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale

Lăpușna este o localitate străveche situată în valea râului Lăpusna, afluent de stînga al
rîului Prut la 18 km NV de Hîncești și la 54 km SV de Chișinău. Investigațiile de ordin
arheologic demonstrează că pe locul Lăpușnei și al satului Rusca se găseau locuințe și așezări
omenești începînd cu epoca bronzului (mileniul ll î. Ch).

Tot pe teritoriul localității Lăpușna și a satelor Rusca și Anini au fost descoperite numeroase
așezări necropole ce țin de cultura autohtonilor geți (sec. IV și III î.e.n.). Pentru anii 1430-1431
există un act domnesc în care se vorbește despre rîul Lăpușna și multe sate așezate pe acest rîu.
Numele Lăpușna ne este cunoscut din documente începînd cu primele decenii ale sec. al ХV-lea,
el denumind mai multe realități topografice: rîul Lăpușna (10 aprilie 1439), tîrgul Lăpușna (25
aprilie 1454), ținutul Lăpușna (10 aprilie 1439).

Lăpușna a existat ca tîrg și în sec. al XlV-lea, însă documentele îl atestă începînd cu prima
jumătate a secolul al XV-lea. Din hrisovul de la 25 august 1454 aflăm că Petru Aron voievod
întărește Mănăstirii Moldovița privilegiul de scutire de orice vamă trei care ale mănăstirii, care
umblau prin țară "după cumpărături de pește la Dunăre sau la Nistru ori la oricare bălți", pentru
care să nu se plătească vamă "nici în Târgul Frumos, nici în târgul leșilor și nici în Lăpușna". La
29 iunie 1456, același domn acordă negustorilor lipoveni privilegiu ca să plătească la Lăpușna
numai 30 de groși pentru 12 cântare de mărfuri duse spre ținutul tătarilor și, de asemenea, să
plătească la Lăpușna vama Cetății Albe pentru mărfurile ce nu trec prin acel târg.

Satul Lăpușna a fost menționat documentar în anul 1454. Lăpușna este o localitate străveche
situată în valea rîului Lăpușnița, afluent de stînga al rîului Prut. Există un act domnesc din anii
1430-1431 în care se vorbește despre rîul Lăpușna și mai multe sate așezate pe acest rîu.
Lăpușna apare în documente începînd cu primele decenii ale sec. al ХV-lea, el denumind mai
multe realități topografice: rîul Lăpușna (10 aprilie 1439), tîrgul Lăpușna (25 aprilie1454),
ținutul Lăpușna (10 aprilie 1439). Săpăturile arheologice au relevat că pe locul Lăpușnei și al
satului Rusca au existat așezări umane începînd cu epoca bronzului (mileniul II î.Hr.).

Din hrisovul de la 25 august 1454 aflăm că Petru Aron voievod dă un privilegiu Mănăstirii
Moldovița prin care scutește de orice vamă trei care ale mănăstirii, care umblau prin țară "după
cumpărături de pește la Dunăre sau la Nistru ori la oricare bălți", pentru care să nu se plătească
vamă "nici în Tîrgul Frumos, nici în tîrgul Ieșilor și nici în Lăpușna". La 29 iunie 1456, același

5
domn acordă negustorilor din Liov (Lvov) privilegiu ca să plătească la Lăpușna numai 30 de
groși pentru 12 cîntare de mărfuri duse spre ținutul tătarilor și, de asemenea, să plătească la
Lăpușna vama Cetății Albe pentru mărfurile ce nu trec prin acel tîrg.

Pe la Lăpușna trecea o ramură a drumului comercial moldovenesc, care lega centrele economice
din Transilvania și Polonia cu orașele nord-pontice. Tîrgul Lăpușna era un loc de popas pentru
negustorii din diferite țări, aceștia plătind aici și o mică vamă, în afară de vama cea mare de la
hotare.

După ce în 1484 turcii ocupă Cetatea Albă si Chilia cu teritoriile aferente, iar după 1538 și
Bugeacul, unde îi așează pe tătari, hotarele de sud ale Moldovei se mută spre nord. Pîrcălăbia
Cetății Albe se transferă la Ciubărciu, vama de margine – la Lapusna. Astfel Lăpușnam capătă
importanță strategică și administrativă. Lăpușna cunoaște o înflorire economică deosebită: aici
se întretăiau mai multe căi comerciale, drumul moldovnesc, drumul negustorilor ambulanti, care
făcea legătura dintre centrele economice din nordul Moldovei cu cele din sudul țării și drumul
peștelui care venea dinspre bălțile Dunării și Prutului inferior, pe valea Lăpușnei și ducea spre
Orhei, Soroca și Hotin.

Tîrgul Lăpușna avea propria administrație, cu șoltuz, consiliul pîrgarilor care întărea actele
emise de cancelaria orașului cu propriul sigiliu, pecetea tîrgului cu crucea în mijloc și cu
inscripția "Pecete Lipoșne". Vameșul de tîrg percepea vama mare a țării și cea mica (locală).
În a doua jumătate a sec. XVII incursiunile tătarilor pun în primejdie tîrgul Lăpușna si drumurile
care treceau prin el. Treptat Lăpușna decade, căci se deschise un alt drum comercial prin
Chișinău, spre Iași și spre Orhei, Soroca, Hotin, crește tîrgul Chișinău care canalizează fluxurile
comerciale. Veniturile tîrgului Lăpușna scad considerabil, odată cu importanța sa administrativă
și strategică.

În 1694 Constantin Duca voievod face danie Manastirii Sf. Ioan Gură de Aur din Iași tot ce mai
rămăsese din domeniul tîrgului Lăpușna "anume tîrgul Lăpușnei, tot cît s-a alege din locul
tîrgului Lăpușna și cu tot venitul, cu iazuri și cu tot ce ar fi pe moșia domnească".

Recensămîntul din 1774 fixa la Lăpușna doar 78 de gospodării. În 1817, satul Lăpușna avea 314
gospodării, 3 preoți, 1 diac, biserică de lemn cu hramul Sf. Voievozi, înzestrată cu icoane pe
pînză, cărți vechi, odoare.

"Dicționarul geografic al Basarabiei" (1904) consemnează la Lăpușna 573 de case și o populație

de 3427 de oameni, biserica cu hramul Sf. Mihail, școala de fete cu o clasă, o fabrică de
cărămizi. Potrivit recensămîntului din 1930, localitatea avea 3849 de locuitori.

6
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale

Satul Lapusna are o activitate predominant agrară cu tendințe, în ultima perioadă, de creștere a
animalelor și comerț. Solul este bogat în humus, care în regiune este de două categorii:
cernoziom tipic și cernoziom levigat. Clima și relieful sunt favorabile pentru creșterea culturilor
de porumb, floare- soarelui, grîu, sfeclă și diferiți pomi fructiferi: nuci, cireși, vișini, peri, pruni,
caiși.
Întîlnim diferite soiuri de flori în curțile gospodarilor: trandafiri, garoafe, gherghinele, lalele,
astre și clopoței. În afară de acestea sunt răspîndite o mulțime de plante medicinale precum:
coada șoarecelui, brusturele, pelinul, pojarnița, păpădia, romanița.
In prezent Lapusna dispune de aproximativ 2400 de gospodarii individuale si o populatie de
6500 de locuitori. Din patrimoniul economic, cultural si spiritual: 4460 ha de pamanturi agricole,
asociatii agricole, asociatii agricole si de productie, 3 unitati pentru prestari de servicii, 8
magazine, cantina, cafenea, poliniclica, spital, scoala medie, 2 gradanite de copii, casa de cultura,
3 biblioteci, oficiu de telecomunicatii. Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (din 1818).

Resurse naturale: rîul Lapusna și un iaz. Iazul are ca destinație creșterea peștelui.

Program scurt, dar consistent

Astăzi, satul Lăpușna este mai modern ca niciodată. Totuși, primarul nu se mulțumește cu
realizările obținute și vrea mai mult pentru lăpușneni. Pentru a câștiga următorul mandat, a venit
cu un program scurt, dar consistent. „În primul rând, m-am axat pe problemele stringente pentru
cetățenii noștri, este vorba de apa potabilă și infrastructură”, ne spune Gheorghe Chirilă, care, în
cei patru ani de mandat, a construit și a restabilit 12 km de drum, a restaurat un pod care unește o
parte de sat cu centrul satului, a amenajat 10 km de iluminat stradal. „Vrem să iluminăm toate
străzile principale din sat”, se ambiționează el.
În paralel cu reabilitarea infrastructurii, primarul s-a gândit să impulsioneze și dezvoltarea
turismului în localitate. „Este vorba de restaurarea Centrului medieval „Curtea Domnească”.
Sperăm să includem obiectul în circuitul turistic „Drum Medieval”, explică Gheorghe Chirilă.
Un alt obiectiv ține de construcția unui centru sportiv multifuncțional, accesibil nu doar pentru
localitatea Lăpușna, dar și pentru localitățile din preajmă.
Apă potabilă pentru fiecare cetățean
La construcția apeductului și a canalizării din localitate s-a muncit foarte mult. „Din totalul de 53
km de apeduct, prevăzuți în proiect, 30 km au fost deja construiți, de asemenea sunt gata nouă

7
km de canalizare din cei 35 km stabiliți în proiect. S-au finalizat lucrările pentru cele cinci
fântâni. O parte din apeduct este deja pusă în funcțiune, iar conectările se fac și astăzi”,
precizează alesul local.
O grădiniță modernă
Doamna Efimia lucrează de 26 de ani la Grădinița „Andrieș” din Lăpușna. Educatoarea își
amintește că, acum patru ani, părinții se aflau într-o concurență dură pentru a prinde un loc la
grădinița care nu avea decât câteva grupe deschise. Astăzi însă micuții lăpușneni merg la o
grădiniță modernă și bine echipată. „Au fost timpuri când am lucrat în frig, în fum și cu mobila
defectă. De mulți ani nu se făcuse o reparație capitală. Acum, avem tot ce ne trebuie, important
este să fie cât mai mulți copii”, ne spune femeia.
La fel de mândră de instituția în care lucrează este și directoarea grădiniței, Valentina Stanciu,
care ne spune că toate lucrările de renovare au avut loc anul trecut, la insistența primarului. „A
fost renovată fațada grădiniței, acoperișul, a fost conectat gazul și reparat pavajul, foișoarele, am
reparat complet patru grupe. Anul acesta preconizăm să mai deschidem o grupă”, își dezvăluie
planurile managerul grădiniței care este frecventată de 170 de copii.
Au salvat liceul
Comuna Lăpușna se mai mândrește și cu unul dintre cele mai bune licee din raionul Hâncești. În
urmă cu câțiva ani, instituția risca să piardă titlul de „liceu” din cauza numărului mic de elevi,
dar după ce pe teritoriul instituției a fost deschis un cămin pentru elevii din afara satului, numărul
doritorilor de a învăța la liceul din Lăpușna a crescut până la 500 de tineri. „Am avut ocazia să
conlucrez cu domnul primar, în prezent degrevat din funcție. Am reușit să implementăm multe
proiecte frumoase”, ne spune Viorica Rotaru, directoarea Liceului Teoretic Lăpușna.

Obiceiuri stravechi...
Moldoveanul a fost întotdeauna un om vesel și binedispus, chiar și în acele momente cînd nu are
de ce se bucura. Amară i-a fost soarta, însă nu-și uită obiceiurile și tradițiile moștenite din
strămoși.
Dintre aceste obiceiuri amintim botezul și cumătria. Pînă a fi botezat nou-născutul, mama nu
are voie să iasă din casă. În ziua botezului mama merge la biserică dar nu are dreptul să intre,
ațteptînd în coridor. Nașii copilului, în acest timp, se duc și se înscriu că sunt deacord să boteze
copilul. Tot nașul, sau tatăl copilul spune Crezul. În timpul botezului se pregătește un nou
așternut pentru copil din crijmele nașilor. Apoi preotul întreabă numele copilului, care este ales
în legătură cu numele unui sfînt, îi face cruce și îi taie cîteva fire de păr de pe cap. După aceasta
ia copilul ți-l cufundă de trei ori în cazanul cu apă și-l pune în așternutul nou pregătit. După

8
botez se întorc toți la casa noului-născut. Părinții, în acestă zi, fac și cumătria copilului. Cu acest
scop stăpînii pregătesc bucate alese.
Din gura bătrînilor aflăm ca nu mai puțin interesant se petreceau în sat și nunțile. Băiatul
trimitea fetei un staroste care cerea fata de la părinți. Peste vreo cîteva zile, din partea fetei pleca
un om la părinții băiatului și le spunea cînd să vină și să se împace. În acestă zi, spre seară, la
părinții fetei, veneau părinții băiatului împreună cu nașii ce urmau să-i cunune. Dacă se împăcau
faceau și logodna, unde stabileau ziua nunții. Cu vreo două săptămîni înaintea nunții, tinerii cu
nănașii plecau la biserică ca să se cunune. După cununie, nunta începea sîmbătă seara cu cîțiva
vornicei și cîțiva oameni, care aduceau mireasa la mire. Duminică dimineața vorniceii plecau
prin sat și chemau fetele și băieții la nuntă. Ziua, tinerii împreună cu vorniceii și druștele, plecau
la nun. După aceasta plecau la socrii mici și luau paharele. Tot aici, înainte de a se porni toată
nunta la mire, era scoasă din casă și jucată zestrea miresei. Apoi toți se porneau la mire. Aici toți
dansau și se veseleau pînă aproape de a se așeza la masă. În timpul nunții se dădea mîna cu
tinerii însurăței și se puneau bani pe masă. Luni dimineața nănașa lega tînăra. O despletea și o
pieptăna, o îmbrăca și-i lega capul cu o năframă. Cu aceasta se sfîrșește nunta. A doua zi se făcea
îndreptatul, unde veneau rude apropiate.
În mod interesant petrec gospodarii satului sărbătorile religioase, chiar dacă unele semnificații se
pierd: Sf. Vasile, Crăciunul, Paștele etc. Sărbătoarea principală din timpul iernii este Crăciunul,
fixată pe 7 ianuarie, pentru care gospodinele pregătesc bucate și coc colaci mari pentru
colindători. În ziua Crăciunului sătenii pleacă la biserică, iar copii umblă pe la casele oamenilor
și colindă.
În ajun de Sf. Vasile tinerii umblă cu uratul, iar în timpul urăturii aceștia folosesc cîteva
instrumente. Nelipsit este clopoțelul, un plug, care simbolizează munca agricolă, harapnice cu
care îndemnau țăranii boii la plug. Nu lipsea cîndva nici buhaiul, instrument confecționat dintr-o
putinică mică la gură acoperită cu piele. De mijlocul acestei piei era prinsă o coadă sau o coamă
de cal, care fiind trasă cu mîinile în borș acru, scotea un sunet asemănător cu răgetul boului.

De la început,casele locuitorilor erau mici, cu o singură cameră, ușă și o singură fereastră,

construite din pămînt și acoperite cu buruieni. Dar de-a lungul anilor casele s-au perfecționat.
Acest fapt era înlesnit de dealul din apropiere de unde sătenii scoteau piatră și de rîul din preajmă
de unde tăiau stuf. Principalele îndeletniciri ale domulgenilor erau agricultura și creșterea vitelor.
Din pielea animalelor țăranii confecționau îmbrăcăminte. Mai ales din piele de oaie confecționau
cojoace și meșini, iar din cea de miel confecționau căciuli. Aratul se efectua cu ajutprul unui plug
cu două coarne, tras de o pereche de boi. Ca unelte mai erau folosite furca, toporul, sapa etc. Pe
lîngă toate treburile casnice, femeile și fetele se ocupau cu torsul, țesutul, împletitul și cusutul.

9
Ca lucrul să meargă mai cu spor, femei și bărbați, fete și băieți, se adunau seara într-o casă la
șezători, unde fiecare se ocupa de lucrul său. La aceste șezători, atît gospodina casei, cît și
celelalte gospodine pregăteau diferite bucate și aveau grijă la miezul nopții ca toți să se așeze la
masă. Fiecare șezătoare era însoțită de glume, povești, snoave, frămîntări de limbă, ghicitori,
cîntece și nici nu prindeau de veste cum trecea noaptea.

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii rurale

Vă puteți bucura de simplitatea vieții în Moldova rurală și experimenta caracterul ei adevărat.

Moldova este o țară cu un climat pastoral și însorit. În partea de nord a țării dealurile sub formă
de măguri si coline ovale, puternic fragmentate domina peisajul si multe culturi dau roade aici.
Viata satului s-a schimbat puțin de-a lungul generațiilor, iar practicile agricole tradiționale
domină încă viața de zi cu zi.

Locaţia turistică din s. Lăpuşna este situată în centrul satului, lângă moara veche şi biserică.
Locaţia este încadrată în traseul turistic „La vama veche a Lăpuşnei”. Zona turistică ocupă cca.
32.5 mii ha de terenuri, dintre care circa 26% sunt ocupate de păduri. Populaţia totală a acestei
zone este de 27,9 mii locuitori. Lăpuşna este o localitate care reprezintă un interes deosebit în
această zonă, fiind introdusă în 2 trasee radiale:

Comuna Lăpuşna este cea mai mare localitate din zonă, Lăpuşna este una din cele mai veche
aşezări de pe teritoriul Moldovei, fiind menţionată pentru prima dată într-un document emis de
Alexandru cel Bun (1429). Din secolul al XV-lea s-au păstrat hrubele fostei Curţi Domneşti. În
mijlocul satului se înalţă biserica „Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil”, care întruneşte mai multe
elemente ale lăcaşelor de cult din Ţara Românească, caracteristice sec. XV-XVI.

Recent, în centrul satului, a fost descoperit un beci din piatră şi cărămidă, care reprezintă
probabil o parte a curţii domneşti. În urma acestei descoperiri a apărut ideea de a construi un
complex turistic, prototipul unei clădiri medievale care să poarte numele de “Curtea
Domnească”. Acest complex ar putea avea o funcţie polivalentă, care să întrunească mai multe
destinaţii, pentru ca s. Lăpuşna cu trecutul istoric pe care îl are, să devină atractiv din punct de
vedere turistic.

Conceptul «Curtea Domnească» este gândit şi în scopul de a da valoare beciului (sitului)

descoperit. Restaurarea acestuia şi edificarea în vecinătate a unei clădiri în stil medieval, evident
10
atribuindu-i destinaţii moderne necesare în scopuri culturale, turistice şi comerciale este cea mai
potrivită formă de a reconstitui imaginea localităţii din punct de vedere istoric şi fortifica din
punct de vedere economic.

Astfel, locaţia turistică se va constitui

din:

 beciul medieval;

 vestibulul – prevăzut, de
asemenea ca muzeului
localităţii;
 motel –10 persoane;

 sala de nunţi – 150 persoane

 2 terase;

 curte – pentru găzduirea festivaluri folclorice, târguri, degustări şi alte evenimente.

La elaborarea proiectului locaţiei s-a ţinut cont de necesitatea de a realiza un lăcaş cu iz istoric,
care pune în valoare atât situl descoperit cât şi localitatea în întregime. În acest scop se
improvizează elemente de arhitectură medievală cum ar fi porţile masive la intrare, turnuri,
ziduri şi pereţi de sprijin. Pentru protejarea sitului descoperit clădirea nouă este amplasată la
distanţă de acesta şi este unită prin galerie subterană.

Complexul „Curtea Domnească“ va fi multifuncţional. Pe lângă casa de oaspeţi, construită după

prototipul unei clădiri medievale, aici va mai fi o poartă cu aspect arhaic, pivniţa curţii
voievodale, parcul memorial şi muzeul „Alexandru Lăpuşneanu“, o curte spaţioasă pentru
găzduirea festivalurilor folclorice şi târgurilor, spaţii de cazare, o sală pentru petreceri, un
restaurant. „Beciul descoperit trebuie încadrat armonios alături de clădirea care, deşi este o
construcţie nouă, va reda aspectul istoric al unui conac domnesc.

Zona turistică se găseşte în lunca râului Lăpuşniţa şi e delimitată de perimetrul localităţilor

Bălceana, Sofia, Negrea, Cărpineni, Mingir şi Voinescu cu o populaţie de 24,4 mi locuitori. Aici
este amplasată cea mai mare localitate rurală a raionului şi una din cele mai mari din republică –
Cărpineni, cu o populaţie de cca. 11 mii locuitori. Cca. 24,5% din suprafaţa zonei este împădurită
mii ha), iar lacurile ocupă cca. 500ha.

11
Turiştii au posibilitatea de a vizita: 6 biserici, mănăstirea Negrea, complexul memorial şi
muzeul de la Mingir. Mănăstirea dispune de 18 moaşte a sfinţilor, icoana Maicii
Domnului (copie) de la renumita mănăstire Pociaev (Ucraina). Aici sunt câteva chilii
amenajate pentru cazarea pelerinilor şi a vizitatorilor. Copii au posibilitatea de a se
odihni în tabăra estivală „Flacară” (130 locuri) de la Cărpineni. În perioada estivală a
anului aici se odihnesc cca.1,2 mii copii.

Traditiile

Moldovenii au tradiţii frumoase. Hramul satului, cu ocazia sărbătorii „Coborîrea Duhului Sfînt”
sau „Duminica Mare”. Comuna Lăpuşna este una dintre cele mai vechi şi cunoscute
localităţi din Moldova, cu un bogat evantai istoric şi cultural. Din start am rămas plăcut
surprins să văd frumuseţea cu care s-au pregătit de acestă sărbătoare. A fost amenjat o piaţă
cu care s-ar mîndri orice orăşean. Apoi de o reparaţie s-a bucurat şi monumentul erorilor

12
 lăpuşneni căzuţi în cel de al doilea Război Mondial. Deasemenea s-au sădit mulţi copaci şi
trandafiri care dau un aspect deosebit de frumos comunei. Aceste sunt doar cîteva din
realizările primăriei.

În deschiderea sărbătorii primarul a mulţumit în primul rînd lui Dumnezeu pentru ca s-a reuşit a
organiza această sărbătoare care de fapt adună consătenii la un loc . A mai mulţumit lui
Dumnezeu pentru „Biblie şi tot ce avem scris în ea este ca să fim mai buni şi mai aproape
cu faptele unii de alţii. Iar sărbătoarea Duminica Mare să fie mereu în sufletele
lăpuşnenilor”. De fapt primarul Ion Chiosa a spus că doreşte ca fiecare lăpuşnean să
fie atins de Duhul Sfînt. A fost o urare cît se poate de adevărată. Am rămas uimit şi de
felul cum au fost readuse la viaţă acele tradiţii frumoase ale comunei noastre şi anume
folclorul. Toţi au cîntat emoţionaţi imnul comunei, cuvintele căruia te îndemană să fii
mîndru de localitatea din care vii.

Diploma de fidelitate a fost premiul pentru 5 familii din Lăpuşna care au trăit împreună 50 de
ani. Aceste familii au sărbătorit nunta de aur. Este încurajator cînd vezi asemenea momente
mai ales acum cînd familia este atît de ponegrită şi atacată de imoralitate. Primarul
Lăpuşnei a îndemnat tinerii prezenţi să ajungă şi ei să primească acestă diplomă de
fidelitate.

Pe lîngă dansurile populare atît de frumos dansate de un grup de copii, am avut parte şi de o
demonstraţie de taek-won-do. Majoritatea sportivilor sunt din Lăpuşna şi au adus faima
comunei peste hotarel ţării devenind campioni europeni şi mondiali. Primarul a menţionat
că aceşti sportivi sunt elevii maestrului Vasile Filat, pentru care i-a mulţumit în mod
public şi a îndemnat ca toţi lăpuşnenii să investească ca domnul Vasile Filat în oameni.
Am avut parte şi de expoziţii frumoase ale pictorilor din comună avînd ca tematică
„comuna mea mîndria mea”.

Personal îi mulţumesc şi eu lui Dumnezeu că m-am născut în Lăpuşna şi că pot face ceva pentru
oamenii de acolo. Poţi investi în oameni cînd eşti călăuzit de Duhul Sfînt, pe care L-am
sărbătorit atît de frumos azi. Iar Biblia spune că ” roadele Duhului Sfînt dimpotrivă, este:
dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facerea de bine, credincioşie,
blîndeţea , înfrînarea pofteleor „(Galateni 5:22). Fie ca fiecare din noi să aibă aceste
roade, şi să aibă ca scop suprem binele aproapelui său.

13
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală

Deşi are o suprafaţă mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial turistic,
reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită diversitate de
rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi monumente geologice unice, de valoare europeană
şi mondială.
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sînt turismul
rural, vitivinicol, cultural, de sănătate şi frumuseţe.

Avantaje:

 sezonalitatea forţei de muncă din turismul rural, efect care poate fi influenţat de
existenţa saue lipsa altor sfere ce folosesc forţa de muncă sezonieră (în special,
agricultură, silvicultura şi piscicultura) şi în ce măsură acestea sunt complementare
activităţii turistice rurale;
 creare de locuri de munca;
 diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor rurale;
 imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;
 formarea si perfectionarea profesionala;
 atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;
 imbunatatirea coexistentei sociale si culturale;
 cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala;
 utilizarea forţei de muncă feminine, parţial chiar a copiilor, în satele şi staţiunile
rurale poate fi compatibilă cu alte responsabilităţi domestice (activităţi casnice,
artizanat, centre de folclor etc.);
 dezvoltării interna a localităţi sau a unei regiuni rurale;
 reducerea dezechilibrelor regionale;
 dezvolatrea infrastructurii locale;
 turismul rural poate şi trebuie să constituie un mijloc de conservare a frumuseţii
cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, întărind ideile de protecţie a
mediului natural şi zonelor istorice, care s-au dovedit a fi insuficient valorificate în
trecut prin simpla lor existenţă;
 poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri şi alte căi de
comunicaţie sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând, al turiştilor
şi, nu în ultimul rând, al populaţiei rezidente, spre obiectivele turistice din mediul
rural;

14
  creşterea respectului pentru religia comunităţii locale din partea turiştilor;
 dezvoltarea de pieţe noi pentru meşteşuguri tradiţionale şi alte forme de artă;
 renaşterea ocupaţiilor tradiţionale de artă rurală;
 conştiinţă crescândă faţă de modul tradiţional de viaţă pretutindeni în lume;
 adoptarea aspectelor pozitive din valorile şi conduitele turiştilor;
 mobilizarea internă a populaţiei dinamice pentru a trăi şi/sau activa în comunitatea
gazdă.

Dezavantaje:

 construcţia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiţionale;

 sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turişti;
 cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turiştii;
 pierderea spiritualităţii faţă de locurile şi locaşurile sfinte dominată de turişti;
 presiune asupra meşteşugurilor tradiţionale de a fi înlocuite cu alte produse la cererea
turiştilor;
 sporirea criminalităţii;
 o dezvoltarea rapidă a turismului rural, în care construcţia de structuri de primire turistică
rurale depăşeşte capacitatea infrastructurii locale de preluare a scurgerilor reziduurilor, va
avea consecinţe negative asupra mediului înconjurător;
 in condiţiile unor fluctuaţii sezoniere ale preţurilor alimentelor, acestea pot creşte în mod
exagerat în zonele rurale supuse dezvoltării turistice printr-o presiune sporită a cererii;
 pericol de deplasare de la independenţă la dependenţă economice;
 noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food);
 pierderea demnităţii drept urmare a unui comportament servil faţă de turişti;
 reducerea nivelului moralităţii personale;

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală
Satul Lapusna, este un sat cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat printr-un plan
foarte bine conturat. Aici sunt posibile de implementat foarte multe actiuni si masuri, precum
sunt:

 realizarea unui sistem informational (evidenta operativa, sistem de rezervari);

15
  precizarea comportamentului ce trebuie adoptat în relatiile cu turistii si a unor principii
de comunicare.
 Instalarea, la intrarea în sat, a unei hărți turistice a satului;
 Restaurarea Curtii Domnesti;
 Restaurarea și amenajarea bisericii;
 Instalarea unor semne indicatoare care ar direcționa turistul;
 Amenajarea unui loc de scaldat;
 Amenajarea unei parcari;
 Amenajarea unor spatii verzi;

N-o să spunem că potenţialul turistic al RM este dezvoltat şi asimilat tuturor rigorilor care
trebuie respectate, dar nici că trebuie să veniţi neapărat în satele RM să-i vedeţi dealurile cu
turme de oi păscând şi să renunţaţi la munţi, mări sau capitale europene. Turismul nu este nici pe
departe punctul forte al RM. Dar n-o să convingem străinii să ne viziteze, dacă noi singuri nu
cunoaştem ce avem în ţărişoara noastră. Cu puţine investiţii, ceea ce pentru noi e ceva deja
obişnuit, pentru cei care vin să ne viziteze R. Moldova poate prezenta un interes din simplul
motiv că e altceva decât au văzut până acum.

Concluzii şi recomandări

Sufletul satului

Copilo, pune-ti mânile pe genunchii mei.

Eu cred cã vesnicia s'a nãscut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
si inima-ti zvâcneste mai rar,
ca si cum nu ti-ar bate în piept,
ci adânc în pãmânt undeva.
Aici se vindecã setea de mântuire
si dacã ti-ai sângerat picioarele
te asezi pe un podmol de lut.

16
 Uite, e searã.
Sufletul satului fâlfâie pe lângã noi,
ca un miros sfios de iarbã tãiatã,
ca o cãdere de fum din stresini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte."

Lucian Blaga

Satul nu înseamnă doar uliţe umbrite de livezi şi case, cu ogrăzi atotcuprinzătoare şi nici nu
înseamnă numai locuitorii satelor, oameni care se numesc ţărani; nume frumos care înseamnă
suveran, stapân al pământului, om liber şi înăuntru şi înafară, adică om cu suflet minunat, cu
credinţă în Dumnezeu şi care trăieşte şi munceşte, nu la comandă, ci dintr-o dragoste deosebită
faţă de pămantul lui, de casa, de familia şi de satul lui.
O oază, un colţ de lume în care s-ar putea găsi un model de viaţă pentru reaşezarea vieţii pe
drumul cel bun se poate afla şi în acest sat cu oameni buni, oameni de omenie, drepţi şi sfioşi,
îndrăzneţi dar şi ruşinoşi, se pot găsi şi în acest sat modest Lapusna.

Bibliografie

1. http://www.hincestitur.md/index.php?
option=com_content&view=article&id=164%3A2015-05-12-07-32-
29&catid=17%3Aobiective-turistice-hincesti&Itemid=18&lang=en
2. http://www.hincestitur.md/index.php?
option=com_content&view=article&id=164%3A2015-05-12-07-32-
29&catid=17%3Aobiective-turistice-hincesti&Itemid=18&lang=en
3. Ladaniuc Victor-Localitățile Republicii Moldova, Vol.5, Chișinău 2005

17
 4. Nicu Vladimir ,,Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi’’. Chișinău 1991, vol.I.
5. www.informator.md – site oficial de turism (http://www.informator.md/ro/despre-
moldova/de-vizitat/evenimente-si-festivaluri/121_festivalul-turistic-national-duminica-
mare-/)
6. www.facebook.com (http://www.facebook.com/events/114688851906876/)

Anexe

Anexa 1. Localizarea satului Lapusna pe hartă

18
19