Sub Semnul Daltuirii in Piatra

Vasile Gr. Slabu Marcela Gh.
Slabu

SUB SEMNUL DLTUIRII
N PIATR
Rodul pietrarilor din {cheia, Ia[i

Coperta 1 i 4: Grigore Slabu
Redactor: Serghei Colo[enco
Corector: Eliza Artene
Foto: Vasile Slabu [i imagini din arhiva familiei
Tehnoredactare: Mihaela-Adriana N\stac, Bogdan Artene

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
Sub semnul dltuirii n piatr : rolul pietrarilor din
cheia, Iai / ed. ngrijit de Vasile Gr. Slabu i
Marcela Gh. Slabu. - Brlad : Sfera, 2014
ISBN 978-606-573-353-4
I. Slabu, Vasile Gr. (ed.)
II. Slabu, Marcela Gh. (ed.)
730.023.2(498 cheia)

SUB SEMNUL DLTUIRII
N PIATR
Edi]ie `ngrijit\ de Vasile Gr. Slabu [i Marcela Gh. Slabu

Editura SFERA
B=rlad - 2014

Me[terilor cioplitori `n piatr\,
f=nt=nari din neam de [cheieni
[i d\ruitori cre[tini:
GRIGORE, MARIA [i GHEORGHE SLABU

Nu e binef\c\tor acela ce a[teapt\ s\ fie r\spl\tit, ci
numai acela care se hot\r\[te s\ fac\ binele f\r\ s\
mai a[tepte vreo r\splat\.
DEMOCRIT

Omul mare nu poate fi dec=t acela care, pe l=ng\
puterea de munc\ [i de crea]ie, mai are [i destul\
omenie, pentru ca via]a lui s\ r\m=n\ de pild\
urma[ilor.
SIMION MEHEDIN}I

Toat\ omenia [i vrednicia omeneasc\ `ntru aceasta s
`mpline[ti: pe neputincio[i s\ ajute, pe ne[tiutori, nu
numai cu cuv=ntul, ci mai v=rtos cu fapta, pilda
aievea s\-i arate.

DIMITRIE CANTEMIR

7
PLEDOARIE PENTRU F+NT+NI

O vorb\ `n]eleapt\ din popor: omul sfin]e[te
locul se refer\ la cel care las\ urma[ilor un lucru bine
f\cut, spre folosin]\ `ndelungat\, indiferent de natura
lui.
A[a stau lucrurile [i `n cazul subiectului
volumului de fa]\, `n care semnatarii materialelor fac
elogiul muncii f=nt=narilor.
Aceast\ `ndeletnicire, care se pierde `n negura
anilor ca vechime, este grea, plin\ de riscuri [i
implic\ `n primul r=nd pasiune, me[te[ug, dar [i
dragoste pentru cei din jur. A face o f=nt=n\ pentru
semenii t\i este aproape sinonim cu a planta un pom.
A scoate firul de ap\ din ad=ncul p\m=ntului
la suprafa]\ [i a-l reda celor ce au trebuin]\ este un
lucru de excep]ie. Sunt doar o m=n\ de oameni care
fac o f=nt=n\, iar de pe urma muncii lor se bucur\ mii
[i mii. Nu e lucrul acesta excep]ional? {i, mai ales, c\
f=nt=nile amplasate `n locuri bine alese d\inuiesc [i
ast\zi [i vor d\inui at=ta timp c=t omul se va `ngriji
ca apa s\ fie permanent limpede [i curat\.
8
Cum `n c=teva cuvinte am f\cut elogiul
f=nt=nilor [i al f=nt=narilor, `n cazul de fa]\, `n
special, celor doi Slabu, Grigore [i Gheorghe, din
{cheia, Ia[i, care [i ast\zi mul]umesc pe foarte mul]i
oameni cu ce-au f\cut pentru ei, aduc mul]umiri [i
celor care s-au `ngrijit s\ apar\ [i prezenta m\rturie
despre f=nt=nari, amintindu-l pe poet: Carte
frumoas\, cinste cui te-a scris!
~n partea a doua a volumului se face un altfel
de elogiu F+NT+NII; truditorii au s\pat pe h=rtie
cu pana lor m\iastr\ ca s\-i mul]umeasc\ pe cititori.

Ritta MINTIADE

Partea I

11
I

SCURT ISTORIC AL SATULUI {CHEIA

Numele satului {cheia e legat cu siguran]\
de ctitoria voievodului Vasile Lupu care a c\utat
vremelnic s\la[ sub poala codrilor C\pote[ti, `n
vechiul sat Pojor\[ti, sat atestat `nc\ din 1443 de
c\tre {tefan Voievod.
Numele satului e atestat `ntr-un hrisov al lui
Vasile Lupu din 22 iulie 1664 [i `ntr-un hrisov de la
Antioh Cantemir care `nt\re[te hot\rnicia ob[tii
{cheia de Vaslui, la anul 1700.
Numele satului mai este legat [i de legenda
unui oarecare {cheianu, slujba[ credincios al lui
Vod\ Lupu, ce ar fi r\mas s\ administreze ctitoria
din anul 1650 [i al c\rui nume dispare dup\ 1850, o
dat\ cu mutarea lui Sturza {cheianu `n satul
Borose[ti.
Pe aceste locuri au vie]uit ne`ntrerupt
str\mo[ii no[tri, l\s=nd dovezi incontestabile `n
mormintele descoperite pe Dealul Muncelului, `n
armele [i monedele ce s-au g\sit aici dat=nd din
perioada Cucuteni [i secolul I d. Chr.
12

13
Interesant de observat ar fi faptul c\ Mihai
Eminescu, revizor [colar al jude]ului Ia[i `n anii
1875-1876, viziteaz\ [coala de la {cheia [i noteaz\ `n
adresele sale c\tre minister c\tunele Cioca Boca,
Ciuroaia, G\unoasa se pare, pentru prima dat\, c\ci
`n catagrafiile p=n\ `n anul 1900 ale jude]ului Vaslui
acestea nu apar. Satul {cheia [i biserica Sf=ntul
Gheorghe sunt puse `n valoare de savantul Nicolae
Iorga:
~n sus, drumul apuc\ spre {cheia, sat bine
`ntemeiat pe culmea unui deal s\pat `n gropi de c\tre
aceia care alt\dat\ vor fi c\utat piatr\ pe aici; e o
bun\ [coal\ nou\ [i un `nv\]\tor harnic [i mul]umit cu
menirea lui. ~ntre casele ]\ranilor se amestec\ vreo
dou\-trei ai c\ror locuitori sunt evrei, chiria[i veni]i
pentru a face nego]ul lucrurilor mici [i proaste.
Jos se desf\[oar\ p=n\ departe tot ]inutul
minunat, bogat `n p\duri [i lanuri. De cealalt\ parte a
satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag `n aceste
p\r]i, de frica t\tarilor, a durat `ntr-o var\ o biseric\
de lemn pentru ascunz\toarea sa. Ea nu-[i are
p\rechea aiurea. Cl\dit\ `ntocmai dup\ chipul
14
bisericilor de piatr\, are [i cadrul fere[tilor [i
ciubucul de `mprejmuire f\cute dintr-un lemn tare de
stejar care ]ine de dou\ sute cincizeci de ani.
Pomelnicul `ncepe [i ast\zi cu numele lui Vasile
Voievod (Nicolae Iorga Rom=nia cum era p=n\
la 1918, vol. II, pag. 187).
Scriitorul Constantin Nonea, n\scut la 1
martie 1902 pe aceste meleaguri, realizeaz\ o
monografie artistic\ a satului {cheia de la `nceputul
secolului al XX-lea.
{cheia floarea satelor de pe Valea
Stavnicului e `ntemeiat din `nnegurarea vremilor
[i st\ a[ezat sub coasta dealului Pojor\[tilor, cu fa]a
spre soare-amiaz\ ca s\ poat\ privi spre Poarta }\rnii
[i spre [esul Stavnicului.
Din volumele sale: Comoara nefermecat\,
Leacuri pentru minte, Copii, babe [i mo[negi,
Ursul lui Mo[ Gr\mad\, Movila lui Faur r\zbate
dragostea pentru lumea satului, pentru oamenii
simpli care au tr\it `n umilin]\ [i `n lipsuri [i s-au
confruntat cu nem\surata trud\ pentru a asigura
nec\jita m\m\lig\ de fiecare zi; r\zbat iubirea de
15
mo[ia din care `[i scot p=inea cea de toate zilele,
evlavia pentru graiul neao[, dorul pentru aerul care
ne-a `nseninat `nt=i privirea, cultivarea credin]elor [i
eresurilor populare, lumea nevinovat\ a copil\riei
marcat\ de vicisitudinile `nceputului de veac, toate
parc\ exploat=nd un filon autobiografic evocat `n
dou\ planuri suprapuse: unul al copil\riei cu uimirea,
inocen]a, ingenuitatea, curiozitatea [i nevinov\]ia ei
dornic\ de cunoa[tere [i plin\ de neast=mp\r, [i altul,
al omului matur, din perspectiva c\ruia sunt v\zute
`nt=mpl\rile, oamenii, faptele descrise cu `n]elegerea
matur\ a realit\]ilor.
Povestirea Movila lui Faur pune `n lumin\
vechimea neamului de pe aceste locuri. ~mp\rt\[ind
p\rerea mai multor istorici, scriitorul Constantin
Nonea remarc\ faptul c\ aceste movile nu erau
ridicate din cutremur, la `nt=mplare, ci au fost
ridicate cu sudoare, oftat [i zdrobire de oase, de
b\[tina[ii acestor meleaguri, care `[i ap\rau vatra [i
avutul de nesa]ul n\v\litorilor pr\dalnici [i sunt de-o
seam\ cu neamul moldovenesc.
16
Scriitorul a zugr\vit oamenii din partea
locului, pe ]\ranii din tat\ `n fiu, care au `nv\]at s\
nu doarm\ mai mult de cinci ceasuri pe noapte, c\ci
sunt `nfr\]i]i cu munca de pe ogoarele lor, iar
nop]ile li se par at=t de scurte `nc=t n-au timp s\
simt\ pi[catul puricilor, a[a-s de vl\gui]i.
Acest g=nd a fost tradus `n c=teva versuri:
Str\bunii no[tri, oameni de-omenie
Ce-au `ntocmit aici `nt=ia vatr\,
Erau ne`ntrecu]i `n plug\rie
{i iscusi]i d\ltuitori `n piatr\.

(Istoric extras din Albumul {cheia 2006, realizat
de Mihai N\stas\, Monica B\bu]\, Teodora
Bu[tiuc, Raluca Ciudin, Crengu]a Ila[cu, Mihai
Ostaciu, pp. 3-4)

17
ION C+MPEANU
(11.XII.1894 9.III.1986)

Motto: Dorin]a noastr\ de a d\inui e p=n\ la urm\
s\m=n]a din brazd\... (V. Fluturel)

Era un b\tr=nel bine legat, sp\tos, cu un cap
]uguiat, cu fruntea `nalt\, cu p\r c=nepiu c=ndva,
acum alb ca z\pada, cu un obraz smead [i uscat ce
ar\ta `ntotdeauna ceva serios sau chiar solemn, cu
ni[te ochi alba[tri [i senini, foarte vii, cu o privire
direct\, cu un ten ro[covan de ]\ran s\n\tos.
~nf\]i[area aspr\ i-o d\deau spr=ncenele
surii, stufoase [i `ncruntate, ochii ce te m\surau de
sus p=n\ jos curio[i [i neast=mp\ra]i, musta]a
cenu[ie, mare c=t o vrabie zburlit\, ca pus\ pe har]\ [i
fa]a ar\mie `n brazdele c\reia ascunsese soarele verii
ani `n [ir.
Afi[a totdeauna un z=mbet blajin `ng\duitor,
pu]in [ugub\], ca un ]\ran bine `nfipt `n p\m=ntul
natal. P\rea m\cinat de setea de cunoa[tere, era
harnic [i cuminte, robace [i priceput, cu bra]ul
18
neobosit, cu mintea bl=nd\ [i de o sinceritate aparte,
lipsit\ de ocoli[uri.
C=nd avea ceva de spus, nu putea s\ tac\,
era din cei c\rora le umbl\ un p\r pe limb\.
B\tr=nul nu sta o clip\, umbla de colo, colo:
ici plivea o buruian\, dincolo tundea o ramur\, `n
partea cealalt\ sem\na, r\s\dea, stropea pomii sau
via, `ngrijea pepiniera sau stupii, lega o ml\di]\
altoit\. F\cea asta de parc\ ]i-ar fi zis: Vezi, nu am
timp de pove[tile tale! Dac\ vrei s\ m\ auzi, ]ine-te
de mine [i `nva]\ s\ faci la fel!
La cei 85 de ani, la opera]ie, i-a zis
doctorului: Taie, coase [i d\-mi drumul c\ m\ pun
eu pe picioare! Nu te teme c\ `nc\ n-am f\cut
comand\ de o scar\ ce duce la cer!
A cheltuit mult\ energie [i pentru al]ii de[i
nu a fost at=t de bogat `nc=t s\ bage mereu m=na `n
pung\ [i s\ dea, c\ trecea drept zg=rcit, dar a pus
mintea [i um\rul unde [i c=nd a fost nevoie.
C=nd scap\t\ soarele [i se mut\ din fundul
z\rii `n geana ruginie a strugurilor `mb\ta]i de arome,
se vede sclipirea luminoas\ a zilei adunat\ `n stropii
19
`mbietori ai vinului de via]\ lung\, vechi ca [i via,
emblem\ [i a h\rniciei de un veac a unui ]\ran cu
minte de agronom, care a `n]eles c\ dorin]a noastr\
de a d\inui e p=n\ la urm\ `n s\m=n]a din brazd\.

(Medalion extras din Albumul {cheia 2006,
realizat de Mihai N\stas\, Monica B\bu]\, Teodora
Ostaciu, p. 61 [i Monografia {cheia, realizat\ de
M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, p. 138).

20
GRIGORE SLABU
(25.VI.1904 20.IX.1989)

Motto: De omul bun [i de vreme bun\ nu te mai
saturi (proverb rom=nesc)

Me[terul popular Grigore
Slabu a fost un ]\ran rom=n care a
`nv\]at cum s\ foloseasc\ piatra
acestor locuri, cum s\ `mplineasc\
una din marile nevoi ale acestei
comunit\]i [i, din pu]inul agonisit
de-a lungul celor 85 de ani, a
d\ruit semenilor s\i izvoare,
ci[mele, f=nt=ni, toate cu ap\ limpede [i proasp\t\, ca
[i ospitalitatea [i prietenia curat\ a neamului nostru.
Nu e c\l\tor care, cel pu]in aici, s\ nu se
opreasc\ [i s\ nu admire silueta elegant\ a sta]iilor de
autobuz unde se ascunde, de fapt, g=ndul nelini[titor
al unui suflet de om care [i-a d\ruit mai bine de 50
de ani pentru `mplinirea unor nevoi ale oamenilor,
nevoi ce azi ar trebui s\ stea mai mult `n aten]ia mai
21
marilor acestor locuri, `n sensul trat\rii lor cu mai
mult respect [i mai mult\ considera]ie.
Nu e drume], fie el `n v=rst\ sau un copil, s\
nu se opreasc\ s\-[i ast=mpere setea [i care s\ nu
remarce tr\s\turile d\l]ii gravate `n piatr\ sau `n
marmur\, uneori st=ngaci, `ns\ simplu, concis,
cre[tine[te, modest, cu demnitate: Spri pominire
Grigori [i Maria Slabu, dup\ care s\ urmeze anii:
1953, 1966, 1971, 1980, 1981, 1983, 1984, 1985,
1989...
A[a a `n]eles me[terul pietrar, ]\rmul
izvoditor de binefacere pentru cei din jur, c\ `n asta
st\ tr\inicia unui neam. Astfel `nfrunt\ timpul ]\ranul
care `n pauzele dintre campanii mai zide[te un pod,
aduce la lumina zilei un izvor, ciople[te o cruce,
`nal]\ un altar, pune temelia unei case, sap\ o
f=nt=n\, un beci ori mig\le[te cu dalta piatra, spre a
trece dincolo numele robilor lui Dumnezeu `nscri[i
simplu pe ea al\turi de o floare, o stea, o pas\re, un
strugure, o frunz\, poate [i un c=ntec, dar [i o
semn\tur\: Lucr. Gr. Slabu.
22
A r\mas `n amintirea s\tenilor omul harnic,
s\ritor, sfios, cump\tat, bun [i generos, modest [i mai
ales discret. N-a uitat s\ dea parafa [i altora mai
tineri care n-au dec=t s\-l `ntreac\.
Pentru toate ì este de ajuns mul]\mirea
oamenilor, bucuria de a [ti c\-mi vor pomeni numele
c=nd nu voi mai fi.

Ostaciu, p. 62 si Monografia {cheia realizat\ de
M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, p. 140)

23
NECULAI IACOB
(13.V.1908 26.V.1994)

Motto: Nu trece pe l=ng\ f=nt=n\ f\r\ s-o m=ng=i
m\car cu privirea (V. Fluturel Pic\turi de
`n]elepciune)

Neculai Iacob a fost un ]\ran simplu [i
obi[nuit al acestor locuri. S-a n\scut, a tr\it [i a
muncit pe aceste meleaguri p=n\ c=nd l-au luat la
oaste. La }iganca, pe front, un obuz l-a acoperit pe
cerceta[ [i l-a l\sat f\r\ m=n\. Ca s\-[i asigure traiul,
a trebuit s\ munceasc\ din greu `n pietr\ria Zup\ita,
dup\ ce s-a `ntors acas\. Aici, `n inima pietr\riei, a
s\pat `n st=nc\ realiz=nd o f=nt=n\ cu ap\ rece [i bun\
de b\ut.
Prin truda sa a mai f\cut [i patru ci[mele
care s\ ast=mpere setea. La intrarea `n sat te
`nt=mpin\ str\dania plin\ de binecuv=ntare a lui mo[
Neculai Iacob: ci[meaua.
Oamenii povestesc c\ la moartea sa,
petrecut\ `ntr-una din zilele unei secete mari [i
24
prelungite, ca din senin a `nceput o ploaie lini[tit\ ce
a ]inut trei zile. A[a a r\spl\tit Dumnezeu faptele lui
bune [i str\dania lui de a aduce apa la `ndem=na
oamenilor [i animalelor. Ace[ti oameni care [i-au
s\pat uneori cu st=ng\cie numele pe ci[melele [i
f=nt=nile pe care le-au f\cut au avut inimi ce au [tiut
vibra dureros la ceea ce au `n]eles ei ce `nseamn\
frumos [i bine.
O pic\tur\ de am\r\ciune `]i `ncarc\ sufletul
c=nd vezi neputincios cum se stric\ sau se
batjocore[te azi ceea ce ieri au cl\dit cu trud\ [i cu
sacrificii, cu dragoste [i cu d\ruire unii oameni s\raci
[i simpli cu o singur\ m=n\.

Ostaciu, p. 63, Monografia {cheia realizat\ de
M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, p. 141 [i
M. N\stas\, C=ntec despre frumuse]e - {cheia
2003, `n revista Movila lui Faur, nr. 1-8,
{cheia, 2006)
25
PIATRA DE {CHEIA

Existent\ `n cantit\]i mari, aceasta a dus la
dezvoltarea comunei, iar m\iestria pietrarilor de aici
a trecut de mult peste hotarele jude]elor Moldovei.
Piatra extras\ din carierele comunei {cheia a servit la
construirea unor importante monumente ale
arhitecturii feudale.
Despre aceasta vorbesc zidurile `nnegrite ale
bisericii Trei Ierarhi din Ia[i, zidit\ de Vasile Lupu,
monumentul Leilor din gr\dina Copou a Ia[ului, al
c\rui obelisc este un bloc de piatr\ din {cheia, `nalt
de 1,68 m, construit `n 1841, apoi lucr\rile executate
la cl\dirile Universit\]ii Al. I. Cuza [i Mitropoliei
din Ia[i, pietrele funerare ale cimitirului evreiesc sau
din alte cimitire ale Ia[ului [i ale altor localit\]i
rurale.
Nu este lipsit de interes s\ amintim c\
pentru reconstruirea turnului din mijloc al Bisericii
Sf=ntul Spiridon din Ia[i, cu cele dou\ frontoane, s-
au folosit piatra [i stejarul de la {cheia.
26
Sculptura `n piatr\ cuprinde suficiente opere
ce stau cu egale drepturi al\turi de alte realiz\ri ale
arti[tilor populari. Ea a fost [i continu\ s\ fie [i `n
zilele noastre ocupa]ia de baz\ a unor locuitori.
Mai[tri pietrari ai d\l]ii [i cioplitului au
r\sp=ndit o sculptur\ legat\ de via]a cea de toate
zilele sub forma st=lpilor de poart\ [i de gard, colaci
pentru f=nt=ni, mese `n aer liber, socluri de case,
monumente funerare care ]in de arta aplicat\, cu
struguri, flori, rozete, animale, p\s\ri, forme
geometrice.
Paralel cu acestea se dezvolt\ o art\ cu
caracter religios, const=nd `n monumente funerare,
stele [i lespezi, cruci funerare, monumente
comemorative `nchinate eroilor patriei.
Cioplitul pietrei nu este o `ndeletnicire nou\.
Ea `[i are r\d\cinile `n epoca feudal\ [i s-a dezvoltat
`n apropierea vechilor centre economice, culturale [i
religioase cum a fost Ia[ul.
~n comuna {cheia se obi[nuie[te ca `n fa]a
sc\rilor de la intrarea `n locuin]e s\ se a[eze st=lpi
av=nd la baza superioar\ capete rotunjite, capul
27
ob]inut prin rotunjirea st=lpului ap\r=nd, de
asemenea, la st=lpii de piatr\ ori de lemn ce se g\sesc
la por]i. ~n mijlocul volumului apare rozeta cu [ase
petale.
Dragostea [i preocuparea pentru ornament
este mare, c\ci la soclul caselor fiecare piatr\ are `n
centru c=te o rozet\ cu [ase petale, care s-ar putea s\
nu fie dec=t ni[te semne t=rzii ale unor semnifica]ii
pierdute, ale unor idei str\vechi.
St=lpii de poart\ [i de gard sunt cele mai
reprezentative elemente arhitectonice realizate de
mai[tri pietrari locali dintr-o gresie destul de
rezistent\ la cioplit. Cea mai mare parte a acestor
st=lpi sunt lucra]i asemenea st=lpilor de lemn,
rotunji]i la partea superioar\, imit=nd silueta uman\.
Seara ace[tia dau impresia c\ `n poart\ se afl\ cineva,
c\ dou\ persoane apropiate poart\ o discu]ie intim\.
{i aici rozeta cu [ase petale apare `n fa]a volumului
rotund, uneori simpl\, alteori `nso]it\ de ornamente
ce se prelungesc pe marginea st=lpului p=n\ la
p\m=nt. Pe partea rotund\ a st=lpilor de poart\ apare
28
[i ini]iala proprietarului, anul confec]ion\rii, ca un
dialog cu eternitatea.
~n sculpturile din {cheia apar des simboluri
ale naturii, luate din balada Miori]a sau religioase.
Un creator anonim, `n anul 1869, a cioplit `n
relief scena p\catului originar, pe care-l explic\ `n
litere chirilice: Gre[ala lui Adam. Perechea biblic\
apare `n pomul vie]ii pe trunchiul c\ruia st\ `ncol\cit
[arpele cu un m\r `n gur\, pe care `l d\ Evei, iar
aceasta, prin m=na pe care o ]ine `ntins\ sugereaz\ c\
`l accept\. Adam, ca orice ]\ran, poart\ opinci cu
noji]e, c\ma[\ p=n\ mai sus de genunchi, e `ncins cu
br=u.
Pe alte pietre funerare apar deseori flori,
p\s\ri, pomi, rozete, soarele [i luna, figuri cu barb\,
`ngeri etc.
Spre sf=r[itul secolului al XIX-lea,
personajele biblice sunt `nlocuite treptat cu motive
florale, iar sculptura popular\ religioas\ scade ca
valoare artistic\. O veche tradi]ie care se mai
p\streaz\ [i `n zilele noastre este masa de piatr\
pentru altare sau pentru gospod\riile ]\r\ne[ti.
29
Prelucrarea [i cioplitul pietrei la noi sunt o
tradi]ie de sute de ani, transmis\ de genera]ii de
me[teri pietrari ale c\ror lucr\ri mai rezist\ [i ast\zi:
Leonte Nistor, V. T. Raveica, Grigore Slabu,
Gheorghe Slabu, Gh. Raveica, D. Slabu, I. Vrabie [i
al]ii.

(Material extras din Albumul {cheia 2006,
Ostaciu, pp. 75-76)

30
MIHAI EMINESCU
{I {COALA DE LA {CHEIA

Primele documente des
pre `nv\]\tura de carte `n {cheia
au parvenit din b\tr=ni [i
vorbesc despre un dasc\l pisalt,
anume Iancu Buznea, care
acas\ la el a `nv\]at s\
deslu[easc\ slovele biserice[ti [i
d\sc\lia pe c=]iva. Dintre
ace[tia, pu]ini la num\r, i-a continuat preocup\rile
unul, fiind numitul Chiril\ Dasc\lu. Se poate lesne
`n]elege c\ `n preajma anilor 1860 erau pu]ini care
[tiau carte `n comun\.
Adev\rata [coal\, conform Legii de la 1864
a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a `nceput la
{cheia `n 1872, `ntr-o cas\ mic\, cu trei ferestre c=t
o pal\. Cel dint=i `nv\]\tor a fost Dimitrie (Mitri]\)
Nebunelea, care a stat p=n\ `n 1875, c=nd, murind,
[coala s-a `nchis, st=nd a[a p=n\ `n anul 1877, fiind
suplinit\ din c=nd `n c=nd de preotul Al. Popovici.
31
Aceste date le noteaz\ la 1905 `nv\]\torul
Nicolae B\l\u]\, `n raportul s\u c\tre revizorul
jude]ului Vaslui.
Este cunoscut faptul c\ Mihai Eminescu a
`ndeplinit func]ia de revizor [colar pentru jude]ele
Ia[i [i Vaslui, `n anul [colar 1875-1876, prilej cu care
`l descoper\ pe nepre]uitul povestitor din Humule[ti,
`n persoana `nv\]\torului Ion Creang\, la o [coli]\ din
P\curari. E interesant de aflat c\ poetul Mihai
Eminescu, `n calitatea sa de revizor [colar, a vizitat
[coala din {cheia de dou\ ori, l\s=nd note de
constatare care pun `n lumin\ realitatea din acea
vreme.
Astfel, `n raportul din 28 august 1875 c\tre
Minister, ca urmare a inspec]iei f\cute `n [colile din
plasa Funduri a jude]ului Vaslui (f\cea parte [i
{cheia ca sat component al comunei Dr\gu[eni la
acea dat\, n.n.), va nota: ~n vedere c\ tabloul pentru
reorganizarea [colilor rurale din jude]ul Vaslui
format de d-l prefect [i din d-l deputat Bastaki
(prefectul R=[canu [i deputatul Bastaki aveau
am=ndoi mo[ii `n zona Dr\gu[eni, n.n.) `ndepline[te
32
numai `n mod formal inten]iile ordinului domniei
voastre [i fiindc\ aceast\ chestiune mi-a p\rut mai
important\ dec=t asisten]a mea la conferin]ele
`nv\]\tore[ti, l-am rugat pe d-l Hrisoscoleu,
directorul [coalei primare din Vaslui, ca s\ m\
`nlocuiasc\ de la 10-28 august, iar `n vremea aceasta
eu `nsumi am inspectat aproape tot jude]ul, v\ ofer
deocamdat\ c\ am vizitat urm\toarele c\tune:
Dr\gu[eni, {cheia, Frenciugi... ~n urma cercet\rilor
f\cute la fa]a locului am avut ocazia de a afla
piedicile c=te se pun `nv\]\m=ntului primar, iar
experien]ele adunate le voi utiliza `ntr-un tablou
definitiv [i dup\ putin]\ exact, care va cuprinde tot
materialul trebuincios. C=nd voi avea onoarea de a-l
aduce cuno[tin]ei domniei voastre el va putea servi la
reorganizarea [colilor din acest jude] (Gh.
Ungureanu Eminescu `n documente de familie,
p. 334).
La 5 septembrie 1875, `ntr-un raport c\tre
Ministrul Instruc]iunii Publice, revizorul Mihai
Eminescu face referiri concrete la situa]ia [colii din
{cheia: {coala de la {cheia st\ `nchis\ f\r\
33
autoriza]ia nim\nuia [i f\r\ ca `nv\]\torul de acolo,
Nebunelea Dumitru, s\ fi fost destituit de c\tre
cineva. Cauza e c\ revizorul Gorgos referase
ministrului c\ frecven]a este mic\, `nv\]\torul
neglijent, [i, cu toate acestea prim\ria local\ nu-i
refuz\ a-i viza statele de prezen]\, `nc=t primea [i din
casa statului [i din cea a comunei retribu]iunea sa
f\r\ o compensa]ie echivalent\ din partea-i... (cazul
Dume[tii `ns\ ne `nva]\ c\ prim\riile sunt adesea mai
mult de vin\ dec=t `nv\]\torii [i c\ ace[tia din urm\,
at=rn=nd `n at=tea privin]e de primari [i neg\sind
nic\ieri un ap\r\tor a c\rui putere s\ fie de ajuns
`mpotriva micilor tirani ai comunelor, intr\ adesea de
nevoie `n complicitate cu ace[tia, ca s\ nu fie sili]i a
ie[i din sat). Ministerul Instruc]iei Publice a or=nduit
o cercetare `n acest\ privin]\ [i pedepsirea celor
culpabili. Ordinul relativ la aceasta se afl\ la
Prefectura Vaslui. Prefectul din parte-i a comunicat
acest ordin mai departe care s-a `nfundat `ns\ `n
comun\, de unde n-a mai venit nici un r\spuns, c\ci
soarta mai tuturor h=rtiilor care nu ating precep]ia,
muncile agricole sau presta]ii `n natur\ este de a fi
34
puse ad acta, cu rezolu]ia <<se va urma `ntocmai>>.
Totodat\ prim\ria sua ponte au [i hot\r=t de a
permuta [coala de la {cheia la Dr\gu[eni [i a pune
`nv\]\toriu pe un individ Haud, care nu posed\ nici
m\car 4 clase primare. C=t despre `nv\]\torul
Nebunelea Dimitrie, acesta a absolvit cursul normal
din Ia[i cu media general\ 8,64, iar testimoniul s\u e
din 10 iunie [i poart\ num\rul 151 (Mihai
Eminescu, Scrieri pedagogice, Colec]ia
Eminesciana, Bucure[ti, 1982).
Din cele notate de Mihai Eminescu e u[or de
observat c\ [coala de la {cheia a func]ionat `ntr-un
local impropriu [i cu ni[te condi]ii departe de a fi
satisf\c\toare. ~nv\]\torul Nebunelea, de[i bine
preg\tit, o fire probabil mai aprig\, a intrat `n conflict
cu autorit\]ile ce se aflau pe atunci `n Dr\gu[eni [i
erau interesate s\ mute [coala `n satul lor, nu s\
asigure condi]ii materiale [colii din {cheia. Aceasta `l
determin\ pe `nv\]\torul Nebunelea s\ poarte arhiva
cu d=nsul, lipsindu-i mobilierul, a[a cum va ree[i din
alte documente.
35
Av=nd `n vedere exactitatea datelor pe care
le noteaz\ Eminescu `n raportul s\u, putem `n]elege
c\ poetul st\tuse personal de vorb\ cu `nv\]\torul
Nebunelea [i-i ascultase cu aten]ie p\sul. Prim\ria de
la Dr\gu[eni voia s\ mute [coala din {cheia [i s\ pun\
ca `nv\]\tor pe acel individ care nici m\car patru
clase primare nu avea, dar care era rud\ de-a
primarului. Cert este c\ Eminescu sesizeaz\ aceast\
ma[ina]ie a micilor tirani ai comunelor [i cu
motive pedagogice temeinice va clarifica lucrurile.
Astfel, m\rturie pentru fiin]area [colii de la {cheia
stau [i alte adrese ale lui Eminescu din anii 1875-
1876:
Domnule Ministru,
Consiliile comunale dispun adesea mutarea
[coalelor din loc `n loc, sau pe motivul c\ a[a-zisul
centru al comunei care mai adesea nu-i centru,
trebuie s\ se bucure de aceast\ favoare, sau dup\ alte
motive al c\ror izvor nu e at=t de greu pe c=t pare [i
folositor de a cerceta.
De aceea v\ rog de a ordona expres [i f\r\
excep]ie acestor onorate corpuri jude]ene [i
36
comunale de a l\sa [coalele la locul lor [i de a cere
pentru orice permutare proiectat\ avizul revizorului
[colar (M. Eminescu, Raport privind abuzurile
primarilor, 16 XII 1875, Ia[i).
Problema men]inerii [colii de la {cheia o
pune mai r\spicat `ntr-un raport din martie 1876: La
ordinul domniei voastre nr. 1805 din 05.03 a.c.
privitor la [coala din c\tuna {cheia domuna
Dr\gu[eni jude]ul Vaslui am onoarea a v\ r\spunde:
Deja cu tabloul de organizare a [coalelor din
jude]ul Vaslui al\turat de raportul nr. 212 din
05.09.1875 [i anume anexa D am avut onoarea a v\
expune `mprejur\rile [colii din {cheia [i c\ prim\ria
hot\r=se a se permuta [coala [i a se numi un `nv\]\tor
de la sine. Vizit=nd aceast\ comun\, n-am crezut c\
poate rezulta vreun folos din permutarea acelei [coli
dintr-o c\tun\ `n alta, de aceea, `n interesul stabilit\]ii
[i pentru a nu se schimba `n fiecare an circumscrip]ia
natural\ a unei [coli, am ordonat `nv\]\torilor de a
rezista la orice permutare hot\r=t\ numai de comun\
[i a a[tepta `n aceast\ privire totdeauna dezlegarea
Onoratului Ministeriu, c\ci nu este dec=t prea natural
37
c\ mut=ndu-se [coala de la o dep\rtare de o or\, mul]i
din copiii care `ncepuser\ s\ nu mai urmeze studiile
[i [coalele s\ fie os=ndite la o munc\ de Sisif, la
vecinice `nceputuri, la un `nv\]\m=nt f\r\ de
continuitate.
De aceea cred, `n cazul prezent, c\ e de
demnitatea administra]iei centrale a statului de a
ordona deschiderea [coalei hot\r=t\ odat\, anume
{cheia, puindu-se `n vedere comunei c\ ea poate
deschide o [coal\ [i `n comuna Dr\gu[eni cu 180
contribuabili sau cu spese proprii, sau cer=nd ajutor
de la stat.
~napoiesc totodat\ raportul respectiv
Prefecturii de Vaslui (Gh. Ungureanu, Eminescu
`n documente de familie, p. 385).
Ca urmare a interven]iei hot\r=te [i bine
documentate a lui Eminescu, Consiliul permanent
f\cea cunoscut\ hot\r=rea de nestr\mutare a [colii din
{cheia prin adresa din martie 1875:
Aviz
Pentru motivele ar\tate de d-l revizor al
jude]elor Ia[i [i Vaslui, consiliul este de opiniune a
38
se scrie prefectului jude]ului Vaslui c\ [coala din
{cheia s\ r\m=n\ tot aici; c=t pentru comuna
Dr\gu[eni, dac\ locuitorii voiesc a avea [coal\, pot s\
`nfiin]eze pe spesele comunei.
A[adar, dup\ moartea `nv\]\torului D.
Nebunelea [coala de la {cheia nu mai func]ioneaz\
un timp, `ns\ r\m=ne `n eviden]ele revizoratului
Vaslui. ~ntreruperea activit\]ii [colii de la {cheia a
f\cut ca rezultatele ei s\ apar\ mai t=rziu. Astfel,
primul absolvent, Cre]u Alexandru, cunoscut `n
{cheia ca dasc\lul Alecu Cre]u, apare la 1880, iar
prima absolvent\, Leibovici Clara, apare `n anul
1893, disting=ndu-se printre cei 40 de [colari din
c\tunele C\pote[ti, Pojor\[ti, C\ue[ti, G\unoasa,
Ciuroaia, Cioca Boca (Revista Movila lui Faur,
nr.2, 2005, {cheia, p. 18).

(Material extras din Monografia {cheia realizat\
de M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, pp.
37-39)
39
ME{TERUL

Cine intr\ sau cine
iese din {cheia, dintr-o
parte sau din cealalt\, va fi
pl\cut surprins s\ observe
elementul specific ospitali-
t\]ii acestor locuri.
Fie ar[i]a zilelor
toride de var\ sau praful
nelipsit al uli]elor,
atmosfera supra`nc\lzit\ [i `n\bu[itoare din
autobuzele care mai degrab\ se t=r\sc dec=t alearg\
spre Ipatele sau spre Mironeasa, fie nevoia
ad\postirii de intemperii, toate oblig\ c\l\torul la un
scurt popas, la a lua o gur\ de aer proasp\t, la a se
bucura de r\coarea umbrei, ori de a-[i potoli
neostoita sete.
Nu e c\l\tor, care, cel pu]in aici, s\ nu se
gr\beasc\ [i s\ admire silueta elegant\ a sta]iilor de
autobuz ce ascund, de fapt, g=ndul nelini[titor al unui
suflet de om care [i-a d\ruit mai bine de cincizeci de
Grigore Slabu
40
ani din cei optzeci [i cinci ce i-au fost da]i de Prea
Sf=ntul pentru `mplinirea unei nevoi a comunit\]ii, a
s\tenilor, a oamenilor.
Nu e drume] s\ nu se opreasc\ s\-[i
ast=mpere setea, fie el `n v=rst\ ori copil ce abia
poate deslu[i slovele [i care s\ nu remarce tr\s\turile
d\l]ii gravate `n piatr\ sau `n marmur\, simplu,
concis, cre[tine[te, modest, `ns\ cu demnitate: SPRI
POMINIRE GRIGORE {I MARIA SLABU dup\
care s\ urmeze anii 1953, 1966, 1971, 1980, 1983,
1984, 1985, 1986...
Aceste cuvinte simple `nso]esc ci[melele,
f=nt=nile, lucr\rile donate cu m\rinimie de me[terul
cioplitor `n piatr\ GRIGORE SLABU [i de so]ia sa
MARIA, care nu [i-au dorit niciodat\ mai mult dec=t
singur\ r\splat\ mul]\mirea.
{tia oare Mo[ Grigore c\ acum mai bine de
dou\ mii de ani un filosof grec, Democrit, spusese:
Nu e binef\c\tor acela care a[teapt\ s\ fie r\spl\tit,
ci numai acela care se hot\r\[te s\ fac\ binele f\r\ s\
mai a[tepte vreo r\splat\? Poate mai degrab\ a
`n]eles `n trudnica lui via]\ c\ oriunde te-ai afla `n
41
]ara asta [i-]i va ie[i `n cale un izvor, o f=nt=n\, o
ci[mea cu ap\ limpede [i proasp\t\ ce ]i se va d\rui,
vei sim]i iubirea de neam [i de mo[ie a vrednicului
rom=n dispus la ospitalitate [i prietenie curate [i
ad=nci ca f=nt=nile [i apa lor.
Cineva spunea, pe bun\ dreptate, c\ Grigore
Slabu a fost un ]\ran rom=n, un ]\ran al p\m=ntului
acesta [i al pietrei. El a fost cel care a apropiat apa de
locul de munc\ al gr=ului, al porumbului, al sfeclei [i
al florii-soarelui. El a fost cel care a pus semenii s\
nu mai care apa din sat la c=mp. A f\cut f=nt=ni,
ci[mele `n plin\ c=mpie, a adus apa la `ndem=na
tuturor, bun\ [i proasp\t\.
A[a a `n]eles me[terul pietrar, ]\ranul
izvoditor de binefacere pentru cei din jur c\-n asta
st\ tr\inicia unui neam. Astfel `nfrunt\ timpul ]\ranul
care, `n pauzele dintre campaniile agricole mai
zide[te un pod, aduce la lumina zilei un izvor,
ciople[te o cruce, `nal]\ un altar, pune temelia unei
case, sap\ o f=nt=n\ sau un beci ori mig\le[te cu dalta
`n piatr\ spre a trece dincolo numele robilor lui
Dumnezeu `nscri[i simplu, doar cu o stea `ntr-o parte
42
[i cu o cruce `n cealalt\, spre a trece dincolo [i un
alt nume: Lucrat. Gr. Slabu.
Me[terul popular Grigore Slabu a v\zut
lumina zilei `ntr-o zi de iunie, c=nd soarele dogoritor
se oprise `n spicul r\scopt al gr=ului. Era vara anului
1904, `n ziua de 25 iunie, c=nd Marghioala lui Ion
Slabu aducea prima bucurie d\ruind un fecior pe care
`l vor numi Grigore.
A crescut Gori]\ ca [i to]i copiii din satul de
atunci. A `nv\]at s\ aib\ grij\ de boboci [i de alte
or\t\nii de pe l=ng\ cas\ `n timp ce p\rin]ii erau
pleca]i la pr\[it, la secer\ sau la coas\; a `nv\]at s\
cunoasc\ [i s\ `ngrijeasc\ animalele, pomii, legumele
[i multe alte taine ale lumii satului o dat\ cu pove[tile
cu Fe]i-Frumo[i [i cu z=ne sau cu haiduci. T=lcul lor
l-a prins mai bine sub atenta `ndrumare a temutului
`nv\]\tor B\l\u]\, care, ca un bun gospodar, ì `nv\]a
pe copii [i o mul]ime de alte lucruri frumoase [i
folositoare.
N-a reu[it s\ termine cele [apte clase
primare din cauza r\zboiului. A intrat de timpuriu `n
v=ltoarea gospod\riei consilierului bisericesc Ion
43
Slabu, cel care mai umbla `mbr\cat cu c\ma[\
`nflorat\ ]esut\ `n cas\, cu i]ari [i purta plete ca de
]=rcovnic.
A deslu[it ca to]i feciorii satului muncile de
peste an, a mers cu plugu[orul [i cu capra de Anul
Nou, a `nv\]at s\ joace hora satului pe la [ez\tori [i
cl\ci [i a pus ochii pe Maria lui Gheorghe
Ungureanu...
C=nd i-a venit vremea de plecat la oaste [tia
deja rostul muncii c=mpului pentru c\ `l probase pe
cele dou\ hectare de p\m=nt ale tat\lui s\u.
~n toamna anului 1925 a fost `ncorporat [i
trimis s\ `nve]e a m=nui [i arma, nu numai sapa [i
coasa. S-a str\duit soldatul Grigore Slabu, la unitatea
de gr\niceri de la Gala]i, s\ se instruiasc\ bine [i va fi
trimis la Oradea Mare, la [coala de grada]i, apoi va fi
avansat la gradul de sergent.
Se `ntoarce la vatr\ la `nceputul anului 1928
[i, `mpreun\ cu Maria, hot\r\sc ca `n toamn\ s\ fac\
nunta. Era prima lor hot\r=re comun\.
T=n\r [i ambi]ios, nu vrea s\ stea `n casa
socrilor. Nici t=n\ra nevast\ nu se las\, spun=ndu-i c\
44
nu-l urmeaz\ nici ea `n casa socrilor. Atunci au
hot\r=t [i-au cump\rat [ase pr\jini de p\m=nt `n satul
{cheia, pe care au `nceput s\-[i ridice s\la[ul.
Era cea de a doua hot\r=re `mpreun\. A[a
vor face p=n\ la sf=r[itul vie]ii. Vor hot\r` numai
`mpreun\.
Era iarna anului 1928. Mergea ziua `n
p\dure [i scotea copaci din care s\ fac\ furci pentru
cas\. S\ aib\ mai mult spor, dormea uneori noaptea
`n p\dure.
O dat\ cu prim\vara a `nceput s\ `nal]e
prima construc]ie [i s\ ciopleasc\ primele pietre pe
care s\ le a[eze `n zidul propriei case.
Tinerii so]i au muncit din greu s\-[i
construiasc\ s\la[ul, dormind mai toat\ vara `n podul
casei `nc\ neterminate. Ba, `ntr-o noapte, adormit
bu[tean dup\ truda din timpul zilei, a c\zut din pod
`n nisipeala proasp\t a[ezat\.
Abia au reu[it s\ termine casa [i le-a venit
pe lume primul b\iat, Mihai, apoi au urmat Vasile,
Constantin ( 2013) [i mezinul Gheorghe.
45
~ntre timp, fostul sergent de gr\niceri se
reangajeaz\ ca jandarm la Penitenciarul din Gala]i,
astfel c\ `n perioada 1939-1944 este ap\r\torul
ordinii publice. Aceast\ misiune a avut-o p=n\ `n
vara anului 1944, c=nd este trimis pe front, `n linia
`nt=i.
Dar tot r\ul spre bine! Din cauza
aglomera]iei de pe tren este nevoit s\ mearg\ pe
scara vagonului p=n\ la Bucure[ti. Prezent=ndu-se la
comisia de expertiz\ medical\, medicii l-au respins
v\z=ndu-l cu ochii ro[ii inflama]i [i l-au declarat
inapt. De fapt, numai fumul [i zgura acumulate de la
Gala]i la Bucure[ti pe scara vagonului, plus ni[te
parale pe la un doctor, l-au scutit de front [i de linia
`nt=i.
Astfel, `n toamna anului 1944, Grigore
Slabu termin\ [i cu jandarmeria, dar [i cu r\zboiul.
~ntors acas\ e cuprins de grijile gospod\riei
[i ale celor patru feciori. A[a c\ hot\r\[te la `nceputul
anului 1945 s\ se angajeze la Ia[i, la CFR, unde va
lucra p=n\ `n 1947.
46
A `nv\]at `ntre timp filosofia practic\ a
]\ranului: atunci c=nd nevasta `]i aduce pe lume un
copil, trebuie s\-i faci o zestre de un hectar de
p\m=nt. Grigore Slabu str=nge banii de la CFR [i
cump\r\ dou\ hectare de p\m=nt. Av=nd acum c=te
un hectar pentru fiecare copil, se retrage acas\ pentru
a le purta de grij\. De-acum `ncepe noua [colarizare.
~n r\gazul dintre dou\ treburi obi[nuite la
munca ogoarelor, merge salahor, lucr\tor `n echipa
de zidari a lui Toader Costea sau a lui Ion Todescu,
de la care a furat meseria, cum ì pl\cea s\ spun\
uneori. De la ei a `nv\]at me[te[ugul cioplitului [i
d\ltuitului `n piatr\, a `n\l]\rii zidurilor, a s\p\rii
pivni]elor [i a f=nt=nilor.
A `ndr\git repede acest me[te[ug. A `n]eles
c\ piatra poate spune multe; nu e numai dur\ [i
col]uroas\, rece [i grea, ci poate fi [i altfel.
Dup\ 2-3 ani de ucenicie, de furat meserie,
`ncepe s\ zideasc\ s\la[uri, beciuri, prispe, pe cont
propriu. ~ncet, `ncet formeaz\ un fel de [coal\
Grigore Slabu, care devine tot mai cunoscut\ `n
47
satele din `mprejurimi [i prin anii [aizeci deja vestea
despre me[ter cuprindea Vasluiul [i Ia[ul.
Tot `n aceast\ perioad\ `[i d\ b\ie]ii la
`nv\]\tur\. Pe Mihai [i pe Vasile ì `ndeamn\ spre
cariera militar\, profesie pe care o vor practica p=n\
la trecerea `n rezerv\.
Se crease `n sat un fel de tradi]ie `n familiile
]\ranilor spre a-[i `ndruma odraslele spre `nv\]\tur\,
v\z=nd `n asta o u[urare a muncii [i a vie]ii, o
posibilitate de a tr\i mai altfel, mai f\r\ asprimea
la care te obliga lumea satului s\r\cit de pe urma
r\zboiului [i secetei, la care se mai ad\ugau [i
cumplitele cote din truda, sudoarea [i agoniseala
]\ranului spre marea prieten\, URSS. Or fi `n]eles o
parte din fiii ]\ranilor de ce p\rin]ii lor, care f\cuser\
r\zboiul, trecuser\ peste secet\, foamete, cutremure,
mai sc\pau din c=nd `n c=nd printre din]i [i vorbe cu
n\duh, spuse cu t=lcul strig\turilor satirice de la
horele satului:
Urc\ trenul, puf\ie
{i strig\ URSS!
De cum trece grani]a
Iar `ncepe: davai cota!
48
Sau uneori la c=te un chef, la o nunt\ mai
ales, printre gospodarii mai `nc\lzi]i se mai g\sea
c=te unul s\ strige `n ritmul s=rbei `ndr\cite:
Uite-a[a cum ne vede]i,
Noi i-am fug\rit pe nem]i;
{i acu[, acu[, acu[
I-om fug\ri [i pe ru[i!
Nu u[or le-a fost s\ accepte s\ intre `n
colectiv\, mai mult constr=n[i de faptul c\ de la [coli
erau trimi[i copiii acas\, c\ cei c=]iva ajun[i `n
vremurile tulburi de dup\ r\zboi la conducerea
comunei le f\ceau tot soiul de reclama]ii, ì
amenin]au cu trecerea la chiaburi, ì sufocau cu tot
soiul de cote, d\ri, taxe [i impozite.
Nu u[or le-a venit s\ renun]e la gandul c\
vor `nstr\ina p\m=ntul cump\rat cu at=ta trud\ [i
sacrificii, spre `nzestrarea copiilor; nu u[or le-a venit
s\-[i schimbe g=ndurile [i modul de a privi munca `n
colectiv.
N-au sc\pat de aceste presiuni nici Grigore
[i Maria Slabu. P=n\ `n anul 1961 au mai am=nat-o
cu domnul notar de la prim\rie, care `ntr-un t=rziu
49
le-a zis-o destul de oltene[te: Nu se mai poate, b\,
nea Grigore!
Chiar dac\ cei de la Sfatul popular l-au pus
`n gazeta de perete pe Mo[ Grigore pentru c\ a f\cut
o fapt\ bun\, patriotic\, zidind din proprie
ini]iativ\ [i pe cheltuiala sa o ci[mea `n c=mp la
Schin\rie, `n anul 1956, tot n-a putut s\-l salveze de
la colectiv tovar\[ul secretar. A[a c\ [i-au zis so]ii
Slabu `ntr-o zi: Ce-o p\]i o lume, om p\]i [i noi! {i
au intrat cu g=nd bun [i cu tot inventarul unui
agricultor gospodar `n colectiv\! Iar au hot\r=t
`mpreun\!
P=n\ atunci construise deja case, beciuri,
f\cuse f=nt=ni, monumente funerare, ci[mele...
Aspr\ munc\! S\ sapi la zeci de metri
ad=ncime, uneori s\ spargi st=nci p=n\ la un metru [i
jum\tate grosime, s\ sco]i zeci de tone de p\m=nt cu
ciub\rul, s\ stai `n mocirl\ p=n\ la br=u [i s\
sfredele[ti p\m=ntul, s\ legi f=nt=na, s\ te cobori cu
c=]iva metri sub izvor ca s\ aib\ f=nt=na ap\ mult\, s\
lucrezi repede ca s\ nu te astupe [uvoiul de ap\ pe
care l-ai captat, s\ stai cu trupul [i cu mintea
50
`ncordate c\ se surp\ malurile, s\ `nve]i s\
supravie]uie[ti `n caz de surpare! {i toate astea f\r\
m\car un sumar echipament de protec]ie! Nu se
g\seau nici m\car cizme de cauciuc. To]i lucrau
`nc\l]a]i cu opinci [i tot timpul uzi la picioare!
{i rezultatul?
Tocmai asta este frumuse]ea. Ce mult face
stropul de ap\ limpede [i curat\ scos `n ar[i]a verii
din ad=ncul s\pat cu at=ta trud\ [i curaj [i care
potole[te at=ta nevoie omeneasc\!
Cine nu r\spl\te[te aceast\ trud\ cu
mul]umirea? Cine nu contene[te o clip\ [i scap\ cu
g=ndul spre cei care au f\ptuit minunea asta zic=nd:
S\-i dea Dumnezeu s\n\tate celui ce-a f\cut-o [i s\-l
ierte de p\cate c\ bun lucru a f\cut?!
Plin de neast=mp\r, mereu pus s\ fac\ ceva,
s\ foloseasc\ tot mai mult din bog\]ia acestor locuri,
piatra celor dou\ cariere, Grigore Slabu organizeaz\
o echip\ de zidari `n colectiv, pe care ì `nva]\ s\
zideasc\ piatra [i s\ se a[eze pe construit.
Construie[te grajduri mari pentru vite la C\ue[ti, la
51
{cheia, `n alte sate [i comune. Tot cu echipa zide[te
[coala din {cheia [i pe cea de la Poiana {cheia.
R=nd pe r=nd, an de an, dup\ ce [i-a rostuit
feciorii, Mo[ Grigore mai lua `mpreun\ cu so]ia sa
c=te o hot\r=re. A[a au procedat c=nd au f\cut
ci[mele [i f=nt=ni, ad\posturi pentru animale `n 1966,
1971, 1979, 1980, 1981... Apoi a hot\r=t singur...
1983, 1984, 1985, 1986...
Cei care l-au cunoscut pe me[terul popular
Grigore Slabu l-au cinstit c=t s-au priceput. Ziarul
Flac\ra Ia[ului l-a remarcat `n mai multe r=nduri,
sco]=nd la vremea aceea (1982, 1983, 1985) `n
eviden]\ faptele [i r=vna unui b\tr=n plin de
neast=mp\r [i dornic s\ fac\ ceva pentru semenii s\i,
pentru urma[i. To]i au consemnat faptul c\ Mo[
Grigore nu pretindea pentru faptele sale l\udabile
nici un fel de plat\ sau desp\gubire. Era de-ajuns s\
aib\ acordul prim\riei. Spunea mereu: Mi-i de-ajuns
mul]\mirea oamenilor, bucuria de-a [ti c\-mi vor
pomini numele c=nd n-oi mai fi!
Dac\ faci cu trud\ o fapt\ bun\, truda se va
duce, va trece, se va uita, dar fapta bun\ va r\m=ne.
52
Din pu]inul pe care l-a agonisit a dat multora afla]i `n
nevoie [i trebuin]\. {i el [i nevasta ajutau cu pl\cere
familiile tinere care-[i construiau case, ì `ncurajau, ì
sf\tuiau. Deseori cump\rau haine [i `nc\l]\minte, a[a-
zisul pom, cu care `mbr\cau pe unii nevoia[i.
Toat\ via]a a muncit, a tr\it cump\tat,
echilibrat, [i cu demnitatea me[terului m=ndru de
rodul trudei sale. N-a l\sat pe al]ii s\-i fure meseria,
ci le-a transmis-o [i, odat\ cu taina cioplitului [i a
d\ltuitului `n piatr\, [i `n]elepciunea adunat\ `n cei
peste 80 de ani.
A face o f=nt=n\ `nseamn\ a scrie o carte
bun\ [i folositoare, zicea Mo[ Grigore.
I-am dat condeiul meu feciorului,
Gheorghe, afirma el cu m=ndrie de la o vreme.
Realizase p=n\ la 80 de ani peste o sut\ de
case, zeci de f=nt=ni, beciuri, ci[mele [i alte lucr\ri.
Era m=ndru c\ s\pase cea mai ad=nc\
f=nt=n\ de pe aici 21 de metri! {i asta numai cu
h=rle]ul, cu cazmaua [i cu ciub\rul. La asta a z\bovit
mult, [i asupra gropii, dar [i la cioplitul pietrei.
53
Dar iat\ c\ a venit vremea [i fiului s\u cel
mai mic, Gheorghe. El a decis s\ continue meseria
de cioplitor, [lefuitor [i d\ltuitor `n piatr\. O vreme,
c=t a `nv\]at bine din tainele me[te[ugului, au lucrat
al\turi, dup\ care [i-au continuat lucr\rile fiecare cu
echipa sa.
Fiul s\u, Gheorghe, poveste[te c\ `n anul
1984, c=nd a terminat f=nt=na cea mai ad=nc\ s\pat\
pe-aici p=n\ acum, de 23 de metri, Mo[ Grigore a
venit s\ vad\ recordul. De altfel, la multe lucr\ri ale
feciorului venea s\ le fac\ recep]ia [i era destul de
preten]ios. Atunci Mo[ Grigore [i-a `mbr\]i[at
feciorul, m-a pupat [i mi-a zis: Bravo tat\! M-ai
`nvins [i-mi duci parafa mai departe! dup\ care i-a
str=ns m=na ad\ug=nd: Pot s\ mor cu sufletul
`mp\cat!
...{i a murit cu sufletul `mp\cat, dup\ o
boal\ mai lung\, la 20 septembrie 1989, [i a fost
`nmorm=ntat l=ng\ so]ia lui, Maria, care `l p\r\sise `n
30 aprilie 1981. Era ultima lor hot\r=re comun\... S\
fie pu[i `n cavoul construit de m=na lui `nc\ din
1981.
54
A r\mas `n amintirea s\tenilor omul harnic,
s\ritor, sf\tos, cump\tat, bun la inim\ [i generos,
modest [i mai ales discret.
Poate c\ de-acolo, de dincolo, z=mbe[te
pu]in mul]umit c=nd cineva mai z\bove[te oleac\
l=ng\ f=nt=na sau ci[meaua ce i-a potolit setea [i
descifreaz\ scrisul uneori st=ngaci, m=ncat de vreme,
dar s\pat ad=nc `n piatr\ sau `n marmur\: Spri
pomeniri Grigore [i Maria Slabu anul...

(Material extras din volumul Oameni [i pove[ti
din Valea Carului, Mihai N\stas\, {cheia, 2003,
pp. 131-136)

55
Flac\ra Ia[ului
Organ al Comitetului jude]ean Ia[i al PCR [i al
Consiliului popular jude]ean
Anul XXXVIII, Nr. 11161, Joi, 26 august 1982

C A R N E T

EXEMPLUL LUI
MO{ GRIGORE SLABU

La cei aproape 80 de ani ai s\i, mo[ Grigore
Slabu, din comuna {cheia, este, `n continuare, plin de
neast=mp\r [i dornic s\ fac\ ceva pentru semenii s\i,
pentru urma[i.
Dup\ ce, cu c=]iva ani `n urm\, a construit o
sta]ie pentru a[teptarea autobuzului, o f=nt=n\ `n
mijlocul unui c=mp mai `ndep\rtat de hotarul satului
[i o ci[mea cu ad\p\toare pentru vite, sco]=nd astfel
de sub b\ltiri o bun\ bucat\ de teren, b\tr=nul nu [i-a
`ng\duit o binemeritat\ odihn\ pentru v=rsta sa
`naintat\ [i a continuat s\ munceasc\ pentru binele
ob[tii.
56
Iar preocup\rile lui mo[ Grigore sunt cu at=t
mai l\udabile, cu c=t pentru tot ce face nu pretinde
nici un fel de plat\.
Mi-i de ajuns mul]\mirea oamenilor,
bucuria de a [ti c\-mi vor pomeni numele c=nd n-oi
mai fi, m\rturise[te el oricui se intereseaz\ de
motivul r=vnei sale.
~n ultimii doi ani, unche[ul, ne`ntrecut
me[ter zidar [i f=nt=nar, cu o grij\ aparte pentru
lucrul temeinic [i frumos f\cut, care s\ `nc=nte ochiul
[i s\ bucure sufletul oricui, a mai zidit o alt\ sta]ie de
autobuz, cu ci[mea [i b\nci pentru a[teptare, chiar
l=ng\ sediul prim\riei locale, a durat o f=nt=n\ `ntr-o
alt\ tarla `ndep\rtat\ de sat, s\ ostoiasc\ setea
oamenilor c=nd merg la muncile c=mpului, a mai
f\cut o ci[mea [i o ad\p\toare pentru vite. Le-a
construit pe toate singur, ajutat fiind doar `n
procurarea prundi[ului, pietrei [i a cimentului
necesar.
Exemplul s\u de d\ruire pentru binele ob[tii,
pentru `nfrumuse]area a[ez\rii `n care locuie[te ar
trebui s\ constituie un imbold pentru to]i locuitorii
57
satelor ie[ene, un `ndemn pentru a realiza fiecare c=te
ceva pentru comunitatea `n mijlocul c\reia tr\ie[te [i
munce[te, pentru prop\[irea comunelor noastre, c\ci
`n fiecare dintre acestea mai sunt destule de f\cut
pentru ca toate a[ez\rile s\ arate a[a cum le dorim cu
to]ii.
Dimitrie C|L|RA{I

58
Flac\ra Ia[ului
Miercuri, 24 aprilie 1985

C A R N E T

SINGURA R|SPLAT|, MUL}UMIREA

Tot cutreier=nd jude]ul, am putut vedea
destui s\teni trecu]i demult de v=rsta pension\rii,
care nu ]i-ar sta degeaba nici `n ruptul capului.
Pe unii i-am v\zut plant=nd pomi sau vi]\-
de-vie, f\r\ a se g=ndi c\ s-ar putea s\ nu le mai
prind\ rodul.
Ce conteaz\, ne spuneau ei. Nu vom apuca
noi s\ le gust\m fructele sau strugurii, o vor face al]ii
care ne vor pomeni, chiar dac\ atunci vom fi oale [i
ulcele.
Din categoria acestor b\tr=ni, care atunci
c=nd realizeaz\ ceva se g=ndesc nu at=t la ei, c=t la
semenii lor de azi sau de m=ine, face parte [i mo[
Grigore Slabu, din comuna {cheia.
Da, e acela[i Grigore Slabu pe care vi l-am
mai prezentat `n ziar c=nd a durat `n mijlocul
59
c=mpului, numai cu m=inile sale de om trecut de 70
de ani, o frumuse]e de ci[mea menit\ s\ potoleasc\
setea consumatorilor s\i.
Au trecut de atunci mai bine de patru ani,
timp `n care [cheianul nostru tot nu [i-a g\sit
ast=mp\rul.
~n aceast\ perioad\, el a f\cut `n alt\ parte a
c=mpurilor `nc\ o ci[mea, la fel de binecuv=ntat\ de
cei `nseta]i.
Apoi a amenajat o sta]ie pentru a[teptarea
autobuzului, iar sub acela[i acoperis [i o ci[mea-uluc
pentru ad\parea vitelor.
Nu m-am hot\r=t `nc\ de ce m\ voi apuca
de acum `ncolo ne m\rturise[te cuno[tin]a noastr\ -
dar e sigur c\ nu m\ voi mul]umi cu at=t.
R=vna sa e cu at=t mai l\udabil\ cu c=t
pentru toate aceste lucruri autorul lor nu pretinde nici
o plat\, nu accept\ nici o desp\gubire. ~i ajung doar
mul]umirile celor care ajung s\ beneficieze de
lucr\rile sale.
Am avut prilejul s\ trecem [i noi pe la
{cheia `ntr-una din zilele caniculare ale acestei veri [i
abia atunci ne-am dat seama c=t pre]uie[te apa lui
mo[ Slabu.
C. GREGORIAN
60
Flac\ra Ia[ului
Anul XXXIX, Nr. 11369, Joi, 28 aprilie 1983

C A R N E T

CU DRAGOSTE PENTRU FRUMOS

La intrarea `n comuna {cheia atrage aten]ia
o ci[mea, frumos ornamentat\, de fapt o dantel\rie `n
piatr\, rod al muncii me[terului popular Grigore
Slabu. Despre el, s\tenii au numai cuvinte de laud\,
deoarece a ornamentat numeroase f=nt=ni [i, mai
mult, a transmis dragostea sa pentru frumos celor ce
i-au stat `n preajm\, i-a `nv\]at s\ z\boveasc\ asupra
pietrei, s\ ciopleasc\ forme care s\ se apropie de art\.
Printre cei ce i-au furat meseria se num\r\
[i Vasile Ababei, autor al mai multor busturi cioplite
`n piatr\ [i pe care le-a oferit consiliului comunal al
educa]iei politice [i culturii socialiste, `n
61
eventualitatea c\ la {cheia se va alc\tui un punct
muzeistic.
Ograda me[terului Vasile Ababei a devenit
un adev\rat [antier de crea]ie, blocuri de piatr\
gata preg\tite, a[tept=nd s\ capete forma dorit\ de
me[terul cioplitor. ~nainte de a se apuca de cioplit `n
piatr\, lui Vasile Ababei ì pl\cea s\ fac\ `ncrest\turi
`n lemn. L=ng\ lada de zestre, din odaia de curat,
am v\zut diverse obiecte din lemn, ingenios
gravate cu modele populare, care `nfrumuse]eaz\
nu numai interiorul casei, ci [i via]a me[terului
Vasile Ababei. Asemenea lui, al]i doi creatori
populari, Constantin Neam]u [i Mihai D. Olaru, s-au
apropiat de un alt me[te[ug, traforajul, realiz=nd
obiecte la fel de frumoase.
Toate vorbesc despre dragostea de frumos a
locuitorilor din {cheia.
C. LUPU

62
A L B N E G R U

S| MAI FACEM O F+NT+N|!

~n preajma G=rlei de la Piatra, din comuna
{cheia, este un teren agricol unde, venind diminea]a
la munc\, oamenii `[i aduceau, o dat\ cu merindele,
[i apa de b\ut, c\r=nd-o de la distan]e mai mari.
St=nd [i cuget=nd la aceasta, mo[ Grigore
Slabu, cunoscut `n comun\ ca un om gospodar [i
s\ritor la treab\, s-a dus la prim\rie [i [i-a exprimat
dorin]a s\ fac\ el, `n zona aceea, o f=nt=n\, s\ aib\
oamenii ap\ proasp\t\ [i rece.
Ai s\ po]i singur, mo[ Grigore? l-a
`ntrebat primarul. Nici o grij\, vreau s\ o fac eu.
Numai ni[te prundi[ mi-ar mai trebui, c\ `n rest m\
descurc.
{i f=nt=na construit\ de mo[ Slabu, om la
peste 70 de ani, s-a ad\ugat altor 17, construite
numai `n acest an `n comuna {cheia.

63
***

Consemn\m c=teva fapte emo]ionante din
ziua alegerilor de deputa]i oameni care au ]inut s\
fie prezen]i, cu toat\ v=rsta lor `naintat\, `mpreun\ cu
familiile, la urne, chiar la ora 6 diminea]a. Ioan
Costan din T\t\ru[i a venit cu cei 134 de membri ai
familiei, cooperatori sau lucr\tori `n unit\]ile
p\[c\nene (`ntre ace[tia, 36 de str\nepo]i!); la {cheia,
a votat Grigore Slabu, cel care la 80 de ani r\m=ne
cel mai iscusit constructor de f=nt=ni din sat; la
Ciurea a venit toat\ echipa (35 de cooperatori)
condus\ de Pompiliu Sandu, care are 73 de ani (dar
cel mai v=rstnic din echip\, Gh. T\lp\laru, are 98 de
ani!) etc. Tot printre primii s-au num\rat mamele
eroine Maria I. Moise, Ioana Gherafinescu [i Elena
Borhan din Ulmi-Belce[ti [.a.

***

P=n\ la ora 6.30 votaser\ 70% din aleg\torii
din {ipote [i Andrie[eni, 80% din cei din Plugari, iar
64
`n alte 9 circumscrip]ii se `ncheiase votarea. P=n\ la
ora 8, trecuser\ prin fa]a urnelor to]i locuitorii cu
drept de vot din Piciorul Lupului, Lungani-Voine[ti,
T\t\ru[i, Ciorte[ti [i Lespezi, precum [i peste 80%
din locuitorii Ia[ului.

65
C+NTAREA ROM+NIEI
Revist\ editat\ de Consiliul Culturii [i Educa]iei
Socialiste, Nr. 6 / 1986

MARTOR LA IZVOARE

F+NT+NI

A s\pa o f=nt=n\, a s\di un pom `nseamn\ a
fi folositor ]\rii, semenilor t\i. Oriunde vei merge,
oriunde te vei afla `n ]ara aceasta, `]i va ie[i o f=nt=n\
`n cale. Te va `nt=mpina prietenoas\ [i ]i se va d\rui
]ie.
~ntr-o documentare literar\, l-am cunoscut
pe cel mai iscusit constructor de f=nt=ni din jude]ul
Ia[i. ~ntr-un singur an, Grigore Slabu a construit 17
f=nt=ni. Toate `n comuna {cheia, unde, de at=tea
f=nt=ni, setea mea nici nu a mai avut loc. El zice: A
face o f=nt=n\ `nseamn\ a scrie o carte bun\ [i
folositoare. Genera]ii `ntregi o vor folosi [i ea le va
purta fiin]ele spre viitor, pentru c\ orice viitor va
avea nevoie de f=nt=ni. Iat\ cum g=nde[te mo[
Grigore. {i a mai spus el: F=nt=narii ]\rii sunt eroii
care s-au jertfit `n cele r\zboaie mondiale, `ns\[i
66
setea noastr\ de neat=rnare a b\ut din f=nt=nile lor.
Mul]umesc, mo[ Grigore, c\ mi-ai turnat `n suflet un
pumn de emo]ii, sim]iri clare [i sincere precum e [i
apa f=nt=nilor dumitale.
Grigore Slabu s-a n\scut parc\ - `]i [opte[te
Metafora din ]ip\tul pietrei [i `n casa sa de piatr\ s-
au mai n\scut cinci copii, copiii s\i. Cel din urm\ a
fost atras spre me[te[ugul pietrei [i al f=nt=nilor.
Pietrar [i f=nt=nar, precum tat\l s\u. To]i oamenii
satului au `nv\]at c=te ceva de la mo[ Grigore. Dar
cei mai mul]i au `nv\]at din omenia [i `n]elepciunea
sa.
Grigore Slabu este ]\ran rom=n. El a fost cel
care a apropiat apa de vatra gr=ului [i porumbului, a
sfeclei de zah\r [i a florii-soarelui. El a fost cel care a
ajutat semenii s\ nu mai care apa din sat la c=mp. A
f\cut f=nt=ni [i ci[mele `n plin\ c=mpie. Ap\ bun\ [i
proasp\t\.
~nc\ t=n\r fiind, a f\cut s\ treac\ pe sub un
pod de piatr\ [uvoaiele satului, care degradau
drumurile [i le f\ceau nefolositoare. Apoi a f\cut
case de piatr\ familiilor nevoia[e, ci[mele, `n c=mp,
cu uluc, pentru ad\patul animalelor, sta]ii de
67
a[teptare a autobuzelor, cu ci[mele frumos dantelate,
ad\posturi pentru animale [i f=nt=ni, multe f=nt=ni.
Trecut de [apte decenii, sap\ o f=nt=n\ `n
plin\ c=mpie, la Poiana {cheii... Aceasta, `ns\, abia
dup\ 40 de metri [i-a ar\tat izvoarele. Nimeni p=n\ la
el nu s-a `ncumetat s-o fac\. El a cioplit [i a z\bovit
asupra pietrei p=n\ a putut-o face folositoare
oamenilor.
Chiriac SAMOIL|

68
Din albumul dedicat lui GRIGORE SLABU,
alc\tuit de Vasile Slabu, `n cinstea anivers\rii
`mplinirii a 82 de ani B=rlad, 21 iulie 1986

OAMENII SATULUI, OAMENII }|RII

A face o f=nt=n\, a s\di un pom `nseamn\ a
fi folositor ]\rii, semenilor t\i. A face mai multe
f=nt=ni, mai multe ci[mele `nseamn\ a face mai
mult\ nesete ]\rii, copiilor ei tot mai frumo[i [i cu tot
mai multe f=nt=ni de adev\r `n ei.
Copiii ]\rii f=nt=nile noastre n\sc\toare
de tandre]e, crednicie [i statornicie de neam.
Adesea, c\l\tor fiind, am poposit l=ng\
ghizdeaua [i cump\na unei f=nt=ni, l=ng\ o ci[mea
sau l=ng\ o gur\ r\coroas\ [i sincer\ de izvor, m-am
desf\tat `n oglinda acelei lumi celeste ce vine din
ad=ncuri, ca un dor de ]ar\ sau de iubit\, }ARA tot
o iubit\ fiind. M-am desf\tat `n r\coarea r\corii ei [i
am mul]umit f=nt=narului sau ci[marului sau
izvora[ului.
69
Oriunde vei merge, oriunde te vei afla `n
]ara aceasta, `]i va ie[i o f=nt=n\ `n cale [i te va primi
prietenoas\ [i ]i se va d\rui ]ie. Neamul nostru
vrednic de ospitalitate [i prietenie, Neamul nostru
curat [i ad=nc precum o f=nt=n\.
{i totu[i, meleagurile Ia[ului sunt ]ara
f=nt=nilor; [i `n OPERA SADOVENIAN| sunt
multe f=nt=ni [i ci[mele. ~ntr-un dialog scriitoricesc
cu ]ara l-am cunoscut pe cel mai iscusit constructor
de f=nt=ni din jude]ul Ia[i GRIGORE SLABU
care a construit f=nt=ni, ci[mele, case, pode]e din
piatr\ `n comuna {CHEIA [i `n comunele `nvecinate
de at=tea f=nt=ni, setea mea nici nu a mai avut loc.
{oselele dinspre Ia[i sunt p\zite de ad=ncul
r\coros al f=nt=nilor ]\rii. L=ng\ acestea ]\ranul se
spal\ de trud\ `n asfin]itul soarelui, ì s\rut\ umbra
sf=nt\ de spicul de gr=u. Mo[ GRIGORE SLABU
zicea c\: A face o f=nt=n\ `nseamn\ a scrie o carte
bun\, bun\ [i folositoare, genera]ii `ntregi se vor
folosi de ea [i le va purta fiin]ele spre viitor, pentru
c\ orice viitor va avea nevoie de f=nt=ni. {i a mai
spus Mo[ GRIGORE SLABU: F=nt=narii ]\rii sunt
70
patrio]ii care s-au jertfit `n cele r\zboaie mondiale,
`ns\[i r\zboaiele mondiale au b\ut din f=nt=nile lor.
Mul]umim, Mo[ GRIGORE, [i afl\ c\ mi-ai turnat `n
suflet un pumn de emo]ii r\coroase [i sincere precum
e [i apa f=nt=nilor dumitale!
F=nt=narii ]\rii sunt p\rin]ii no[tri care-[i
caut\ feciorii ascun[i dup\ vizoarele ora[ului, p\rin]ii
no[tri care sfideaz\ ora[ul cu ]\rna `n unghii.
F=nt=narii ]\rii sunt sufletele noastre `n pelerinaj de
poezie. G=ndindu-m\ la Mo[ GRIGORE [i
ascult=ndu-i vorba, cu greu m-am putut dumiri cum
de-a f\cut at=tea f=nt=ni. Ascult=ndu-l mi-am dat
seama de c=t\ bog\]ie sufleteasc\ poate de]ine, omul
acesta are at=ta c\ldur\ `n suflet `nc=t ar putea porni
turbina unei hidrocentrale. ~n sufletul s\u am citit tot
sufletul poporului [i neamului meu rom=nesc.
Piatra scoas\ din carierele {CHEIEI l-a
ajutat pe mo[ GRIGORE `n pasiunea sa. Aceste
cariere s-au mutat `n temeliile caselor, `n
monumente, f=nt=ni, `n morminte. Piatra este
scutecul f=nt=nilor sale. Piatra este ve[m=ntul rece al
mormintelor mo[ilor [i str\mo[ilor no[tri. Piatra este
71
un blestem al statuilor [i cuvintelor cum ar zice un
poet modern, a[a cum frumos a l\udat piatra marele
nostru NICHITA ST|NESCU, c=t de trainic\,
precum piatra, este poezia sa.
GRIGORE SLABU a intrat pe planeta
P\m=nt la `nceputul secolului nostru, obsedant ca
toate celelalte. S-a n\scut din ]ip\tul pietrei [i `n casa
sa de piatr\ s-au mai n\scut cinci copiii, copiii s\i,
cel din urm\, GHEORGHE, fiind atras spre
me[te[ugul pietrei [i al f=nt=nilor precum tat\l s\u.
Presa Ia[ului [i nu numai i-a l\udat `n
repetate r=nduri. To]i oamenii satului au `nv\]at c=te
ceva de la Mo[ GRIGORE SLABU. Dar cei mai
mul]i au `nv\]at din omenia [i `n]elepciunea sa.
GRIGORE SLABU este ]\ran rom=n, ]\ran
al p\m=ntului [i ]\ran al pietrei. El a fost cel care a
apropiat apa de locul de munc\ al gr=ului [i
porumbului, al sfeclei [i al florii-soarelui. El a fost
cel care a ajutat semenii s\ nu mai care apa din sat la
c=mp. A f\cut f=nt=ni [i ci[mele `n plin\ c=mpie. Ap\
bun\ [i proasp\t\.
72
V-a]i `ntrebat vreodat\ cum arat\ ]\ranul
rom=n dup\ o zi de munc\ pe un soare dogoritor?
Dac\ nu v-a]i `ntrebat, face]i-o acum [i ve]i `n]elege
mai bine patriotismul [i dragostea de oameni a lui
GRIGORE SLABU. A[ ad\uga chiar c\ ceea ce a
f\cut Mo[ GRIGORE SLABU este un act de
profund\ civiliza]ie.
~n timpul ultimului r\zboi mondial, c=nd
socialul era complet neglijat, [cheianul GRIGORE
SLABU a f\cut s\ treac\ pe sub un pod de piatr\
[uvoaiele satului, care degradau drumurile [i le
f\ceau nefolositoare. Nu a pretins nimic, nu a mai
avut timp [i pentru aceasta, iar efortul s\u a fost ca
un dar s\tenilor s\i, care `l respect\ [i `l iubesc
precum respect\ [i iubesc pe dasc\lul care le-a
umblat m=na pentru a zidi prima liter\ a alfabetului.
Apoi a f\cut cas\ din piatr\ unei familii nevoia[e,
ci[mele `n c=mp cu uluce de piatr\ pentru ad\patul
animalelor, sta]ii de a[teptare a autobuzului, cu
ci[mele frumos dantelate `n piatr\, beton [i tabl\.
Prin anii 80, me[terul popular GRIGORE
SLABU trecea de 75 de ani. ~n plin\ c=mpie, la
73
POIANA {CHEIEI, sap\ o f=nt=n\ care abia dup\ 40
de metri ad=ncime [i-a ar\tat izvoarele. Nimeni p=n\
la el nu s-a `ncumetat s-o fac\. Iat\ o alt\ m\re]ie
sufleteasc\ a lui Mo[ GRIGORE. A cioplit [i a
z\bovit asupra pietrei p=n\ a f\cut-o folositoare
oamenilor.
GRIGORE SLABU este un om al satului [i
al ]\rii. ~n sufletul s\u am citit tricolorul [i dragostea
de ]ar\, `n sufletul s\u am citit adev\r [i tr\inicie de
neam.

B=rlad, aprilie 1986
Chiriac SAMOIL|, Redactor al INSCRIP}IILOR
B+RL|DENE [i Secretar al cenaclului literar-
artistic Mihail Sadoveanu din B=rlad

74

F+NT+NILE {CHEII

Opre[te-te, c\l\torule, [i potole[te-]i setea!

De oriunde vei veni [i oriunde vei merge
pe aceste str\vechi meleaguri rom=ne[ti, dinspre
Ia[i sau Mironeasa, Poiana {cheii, Satul Nou sau
Dr\gu[eni c\tre comuna {CHEIA
C|L|TORULE, opre[te-te cu `ncredere [i
dragoste deplin\ la f=nt=nile [i ci[melele de pe
marginea [oselelor [i drumurilor [i potole[te-]i din
plin setea.
Potole[te-]i setea [i g=nde[te-te o clip\ [i
la oamenii care le-au construit [i le-au d\ruit din
toat\ inima oamenilor.
Aceste construc]ii f\cute `ntr-un stil
modern [i frumos, adev\rate bijuterii `n piatr\,
beton, tabl\ [i lemn sunt o zestre frumoas\ d\ruit\
de om pentru oameni.
De aceea, c\l\torule iubit, opre[te-te,
potole[te-]i nesecata sete cu ap\ bun\ [i curat\ din
75
[ipotele acestor f=nt=ni, care dau putere [i
s\n\tate.
Bea cu sete [i g=nde[te-te o clip\ [i la
sufletul curat, mare [i bun al oamenilor acestor
locuri, parte indestructibil\ din sufletul curat,
mare [i bun al minunatului nostru popor!

Mai 1986
GRIGORE SLABU, comuna {cheia, jude]ul Ia[i

76
UN MIC BILAN AL DONAIILOR

5 CI{MELE - `n c=mp [i `n sat, cu uluce de ad\pat
animalele, cu o capacitate de 600 litri ap\
1 F+NT+N| - `n c=mp zona MUNCEL; unele
izvoare le-am captat de la o ad=ncime de peste
10 m, cu o aduc]iune la casa de ap\ de peste
250 m
2 STA}II DE A{TEPTARE A AUTOBUZULUI
construite din piatr\, beton, tabl\ [i lemn `n
{CHEIA
2 PODE}E din piatr\ `n comun\
1 ALTAR dotat cu [tergare [i fa]\ de mas\, lucrate
manual de so]ia, Maria, `n satul SASOVA,
comuna REBRICEA, jude]ul VASLUI
6 STRANE la BISERICA din satul SASOVA,
comuna REBRICEA, jude]ul VASLUI
1 CAR FUNEBRU donat Bisericii din comuna
{CHEIA, jude]ul IA{I, cu hramul Sf=ntul Mare
Mucenic Dimitrie
1 CI{MEA construit\ `n anul 1986 `n satul
POIANA {CHEII, comuna {CHEIA
1 F+NT+N| construit\ `n anul 1988 `n comuna
{CHEIA, `n hotar cu satul FRENCIUGI.
Grigore SLABU
77
BISERICA SF+NTUL MARE MUCENIC
DIMITRIE
CONSILIUL PAROHIAL
COMUNA {CHEIA, JUDE}UL IA{I

PROCES-VERBAL NR. 15

Ast\zi, 10 noiembrie 1985
Noi, membrii Consiliului [i Comitetului
Parohial, parohia {cheia, comuna {cheia, jude]ul Ia[i,
convoca]i de preotul paroh Croitoru T. Gheorghe,
ne-am `ntrunit `n [edin]\ la orele 11 `n localul
bisericii Sf. Dumitru [i am fost `n[tiin]a]i c\
binecredinciosul enoria[ Slabu Grigore `mpreun\ cu
fiii s\i Mihai, Vasile, Constantin [i Gheorghe, din
parohia {cheia, comuna {cheia, jude]ul Ia[i, au donat
parohiei {cheia un dric necesar `nhum\rii celor
r\posa]i, `n amintirea so]iei sale, decedat\, Maria Gr.
Slabu.
~n urma acestei comunic\ri, Consiliul
Parohial [i Comitetul iau act de acest dar cu
satisfac]ie [i aduc cele mai calde mul]umiri
78
binecredinciosului Slabu Grigore [i copiilor lui, care
au binevoit a `nzestra parohia cu acest dar at=t de
mult necesar. Dumnezeu s\-i r\spl\teasc\ cu al S\u
Har [i s\-i ]ie s\n\to[i `ntru mul]i ani!

Paroh, Preot Gh. T. Croitoru
Membrii Comitetului [i Consiliului Parohial
(dupa originalul aflat `n arhiva Familiei Slabu)

Grigore Slabu i carul funebru donat Bisericii Sf. Mare
Mucenic Dimitrie din satul cheia.
79
Ziarul ZIUA de Ia[i, anul X, nr. 2888, serie nou\, edi]ie
local\, Miercuri, 31 octombrie 2007

ULTIMII CIOPLITORI ~N PIATR|

Ultimii b\tr=ni care au cioplit o via]\
`ntreag\ mii de tone de piatr\, ridic=nd cimitire
`ntregi, sute de beciuri, f=nt=ni cu duiumul, tot
felul de forme din piatr\, duc dorul zilelor bune,
c=nd mai puteau face aceasta

Sufletul meu este chiatra, iar nevasta este
sufletul casei. Asta am f\cut toat\ via]a, am scos
buc\]ile de piatr\, ceva care s\ fie frumos. E grea
meseria de pietrar, da, m\i b\iete, s\ [tii c\ dac\ `]i
place, nimic `n lume nu se compar\ cu munca de
chietrar. Ah, e ceva... tare ginga[, chiatra e sufletul
meu, nu [tiu ce ar fi fost via]a f\r\ chiatr\... a
m\rturisit mo[ Gheorghe, unul din ultimii pietrari
veritabili din comuna ie[ean\ {cheia. Acum, aceast\
comun\ este din ce `n ce mai s\rac\ pentru c\ vechii
80
pietrari se sting, unul c=te unul, [i nu prea mai are
cine s\ poarte d\l]ile prin carnea pietrelor.

Sufletele lor s-au modelat dup\ carnea
pietrelor pe care le-au transformat din blocuri amorfe
`n forme cu sens.
Au f\cut aceasta o via]\ `ntreag\, din
copil\rie, [i nici acum la b\tr=ne]e nu `[i g\sesc locul
f\r\ a ciopli, chiar dac\ puterile le-au sl\bit. Ba chiar
[i orb, unul din ultimii pietrari din comuna {cheia,
Gheorghe Slabu, nu contene[te `n a da cel pu]in
indica]ii cum s\ fie ridicat un monument, adic\ o
cruce din piatr\.
Mo[ Gheorghe, de patru a ani a p\r\sit dalta,
echerul [i barosul, c\ci din cauza unei cataracte a
orbit la un ochi, iar cel\lalt este tot beteag, dar tot nu
se las\.
La cei aproape 70 de ani, nu era de g\sit
acas\, ci tocmai la cimitir, oferind unor ucenici f\r\
mult chef de treab\ [i pu]in cam chercheli]i, m\surile
pentru ridicarea unei noi cruci din piatr\. De[i a
cioplit piatr\ toat\ via]a, pentru mo[ Gheorghe se
81
pare c\ formele ne`nsufle]ite ale rocilor de Flore[ti
i-au `ntinerit sufletul. Din cimitirul comunei, aproape
jum\tate din monumente, cruci, b\nci sunt opera sa,
[i toate din piatr\. La cealalt\ jum\tate au lucrat tat\l,
Grigore Slabu, Victor Vrabie, dar [i al]i c=]iva
renumi]i pietrari, printre care Vasile T. Raveica, fiul
acestuia, Gheorghe Raveica, Vasile {tefanache [i
al]ii, acum mor]i.

Piatra se macin\, dar sufletul r\m=ne

Povestea acestui mo[ Gheorghe este tocmai
pe dos, cum se spune `n acel c=ntecel despre piatra
care se macin\ [i doar apa r\m=ne curg=nd. Piatra
este totul pentru acest om, ajuns la 67 de ani.
Sufletul meu este chiatra, iar nevasta este
sufletul case. Asta am f\cut toat\ via]a, am scos
buc\]ile de piatr\, ceva care s\ fie frumos. E grea
meseria de pietrar, da, m\i b\iete, s\ [tii c\ dac\ `]i
place, nimic `n lume nu se compar\ cu munca de
chietrar. Ah, e ceva... tare ginga[, chiatra e sufletul
82
meu, nu [tiu ce ar fi fost via]a f\r\ chiatr\... a
m\rturisit mo[ Gheorghe.
Zeci de beciuri, garduri, f=nt=ni din sat, dar
[i din alte locuri, sunt rodul m=inilor acestui pietrar.
Al\turi de Victor Vrabie, ace[tia sunt ultimii doi
pietrari veritabili care de mici au f\cut doar pietr\rie.
Nici nu mai [tie firul celor c\rora le-a f\cut beciuri:
Viorel Lefter, Grigore Butnaru, Mihai Valeru [i
mul]i al]ii.
C=t despre ceilal]i pietrari din {cheia, to]i au
fost buni me[teri, dar vinul [i rachiul i-au l\sat [i f\r\
bani [i f\r\ comenzi.
Iar despre monumente, garduri, f=nt=ni,
num\rul este prea mare. Acum se retrage tot mai des
`n crama sa, l=ng\ butoaiele de vin [i mediteaz\ la ce
ar mai fi putut face dac\ vederea [i puterea nu l-ar fi
p\r\sit.
Vai, vai [i iar vai, a[ fi fost miliardar acum
dac\ a[ mai fi putut lucra. La c=te vile se construiesc,
aveam ce face beciuri... Na, cu mor]ii mai greu s\
ridici un monument. Oricum, este o meserie tare
b\noas\ [i frumoas\. ~mi pare r\u c\ nu mai pot
83
str\bate cu vederea..., explica plin de regrete mo[
Gheorghe.
Cum cariera de piatr\ este `n apropiere, la
marginea comunei, aproape de rezerva]ia Flore[ti,
piatra le ajungea repede pietrarilor. Uite, astea sunt
bazele unu [i doi, apoi corpul, unde mai adaugi
flecurile lui Hristos [i capela. Peste capel\ pui
crucea, toate acestea sunt din blocuri distincte de
piatr\. Cam `n dou\ s\pt\m=ni termini un asemenea
monument. Dac\ nu ie[ea perfect, `ntorceam piatra
de zece ori, o fr\m=ntam, o modelam [i se l\sa dup\
m=inile mele, ar\ta, `n cimitir, mo[ Gheorghe, la
unul din monumentele ridicate de el.

Sufletul pietrei

Cel\lalt me[ter, Victor Vrabie, mai zg=rcit la
vorb\, dar tot foarte priceput la pietr\rie, `nc\
onoreaz\ comenzi, dar tot mai pu]ine. Ca [i mo[
Gheorghe, tot ce este pe l=ng\ cas\, masa, f=nt=na,
prispa sunt cioplite de el.
84
Tot de mititel am `nv\]at chietr\ria, pu]in
de la tata, c\ a murit c=nd eu `nc\ nu [tiam multe, iar
restul de la tata lui Gheorghe Slabu [i al]ii care s-au
pr\p\dit. Da, uite, iarna, c=nd nu prea aveam
comenzi, iar cu beciurile era mai greu, urcam la
carier\ [i c\utam piatr\. Nu puteam sta a[a, degeaba.
Ap\i, uite, la Ia[i numa am peste 80 de beciuri
f\cute. Anul trecut am f\cut 8, dar nu ca `nainte, ci
cu echipa, eu zic=nd a[a [i a[a, c\ nu mai pot r\dica
chiatra. {i acum `mi place, dar nu prea mai pot, a
m\rturisit Victor Vrabie.
Au pl\m\dit carnea bolovanilor [i au ivit
monumente care vor d\inui mai mult dec=t oricare
din multe nume sonore.
Iau bucata de st=nc\ [i o cioplesc ca s\-]i
explic, cum ai t\ia cu toporul un lemn. ~i fac fe]ele la
fel, depinde cum cade piatra, la 30 sau 25, la 15 sau
18 centimetri, dup\ care pun piatra pe vinclu. O iau
`ncet la vinclu [i o `ndrept cum trebuie. Apoi o
[lefuiesc, o ferechituiesc..., a m\rturisit, plin de
pasiune, b\tr=nul Vrabie.

85
Arti[ti anonimi

Undeva, la o c\su]\ ce imit\, la scar\ redus\,
tipul de cas\ boiereasc\, unde cerdacul este sus]inut
prin piloni de piatr\, iar prispa este din lespezi
compacte, bustul lui {tefan cel Mare troneaz\ peste
curte, dar [i peste uli]\.
Este casa unui mo[ Arghir, ridicat\ de
Grigore Slabu, tat\l r\posat al lui mo[ Gheorghe.
Bustul lui {tefan cel Mare, cioplit [i turnat
de sculptorul f\r\ [coal\ dar talentat, Vasile Ababei,
a[teapt\ s\ fie, dup\ dorin]a celui ce l-a modelat,
amplasat la poli]ia comunei.
De mai bine de 25 de ani, mo[ Arghir, care a
pl\tit 200 de lei acum un sfert de secol pe bust,
a[teapt\ s\ vin\ cineva de la poli]ie [i s\ ridice un
soclu pentru ca figura lui {tefan cel Mare s\ se
odihneasc\ acolo.
Din operele lui Ababei n-au lipsit
reprezent\rile lui Ceau[escu [i ale Elenei, `ns\ au fost
distruse dup\ 89. Iar altele au fost furate din curtea
86
lui mo[ Arghir, care, b\tr=n, are aproape 80 de ani,
nu mai aude bine.
B\tr=nii pietrari n\d\jduiesc s\ `nve]e pe
tineri, dar ace[tia prind repede gustul r\chiei [i nu
prea se ]in de treab\, foarte pu]ini [tiu s\
cump\neasc\ piatra [i vinul, cum f\ceau ace[ti ultimi
pietrari.
Marius SIDORIUC

Piatra se macin, dar sufletul rmne.
Gheorghe Slabu i Victor Vrabie
87
SAP|, SAP|, P+N| DAI DE STELE-N AP|

... - Ghi]\ Popovici, brutarul, o me[terit
cuptorul de p=ine, dup\ taine numai de el [tiute.
Vicele, Aurel Pancu, cu o m=n\ de oameni au s\pat
z\mnicul [i ghe]\ria, iar Gheorghe Slabu cu c=]iva
me[teri pietrari de la {cheia au zidit f=nt=na...
***
Sus, pe platou, de partea cealalt\ a poienii,
st\ nesecat de sute de ani iazul c\lug\rilor, iar `n
preajma locului ales pentru f=nt=n\ cre[te o vegeta]ie
specific\ de zon\ cu exces de umiditate. {i totu[i au
s\pat bie]ii oameni p=n\ la zece metri [i nu au dat de
nici un strop de ap\.
S-au pornit ploile, s-au muiat malurile [i
doar printr-o minune a sc\pat un f=nt=nar s\ nu-l
prind\ sub surp\tur\. Am vorbit `n tain\ cu preotul
din sat [i a sfin]it alt loc pentru f=nt=n\ [i am luat-o
de la cap\t.
Au s\pat p=n\ la cincisprezece metri, dar
f\r\ nici un folos. Un bloc gros de piatr\ a ]inut
lucrarea `n loc c=teva zile. Au g\urit me[terii efectiv
piatra cu dalta [i ciocanul, sper=nd c\ dedesubt vor
da de ap\, dar `n zadar. Fr=n]i de oboseal\ [i c\tr\ni]i
88
de sup\rare `ncheiau oamenii seara t=rziu lucrul, iar
diminea]a, cu ochii `mp\ienjeni]i de somn, se
`ntindeau pe burt\ [i se uitau curio[i `n ad=ncul
h\ului.
Anevoie s-au scurs zilele verii. Au b\tut
f=nt=narii `n piatr\ seac\ p=n\ la dou\zeci de metri.
Eram decis s\ renun], dar, `n ultima zi era `ntr-o
s=mb\t\, `mi aduc bine aminte de parc\ a fost ieri -,
Gheorghe Slabu s\rea ca un copil `ntr-un picior de
bucurie, strig=nd de r\suna p\durea:
- Ap\, fra]ilor! Avem ap\!
{i cu to]ii au n\v\lit pe malul f=nt=nii s\
vad\ pumnul de ap\ ce lic\rea `n ad=ncuri. Nici
m=ncare nu le-a mai trebuit. S-au urcat `n ciub\r [i
au cobor=t `n f=nt=n\.
~n c=teva ceasuri apa izvora de nu mai
pridideau oamenii s\ o scoat\ afar\. Au fost nevoi]i
s\ coboare dou\ tuburi de beton ca s\ poat\ `ncepe
zidirea f=nt=nii. Nu am v\zut bucurie mai mare,
pentru vreo izb=nd\, pe chipul unui om, dec=t la
acest me[ter f=nt=nar.
- Cea mai ad=nc\ f=nt=n\ s\pat\ de tata a
fost de dou\zeci de metri. Eu l-am dep\[it cu trei
89
metri. M\ jur aici, `n fa]a lui Dumnezeu, c\ alta nu
mai fac!
- {tii c\ este p\cat s\ juri, `ncerc s\-i
potolesc entuziasmul.
- Noi suntem copiii Lui buni. Dumnezeu ne
ceart\ [i ne iart\. Noi scoatem apa la lumin\. Mul]i se
uit\ la o f=nt=n\ ca la ceva ne`nsemnat, `ns\ numai
cel care o face [tie c=t suflet trebuie s\ pun\ la
zidirea ei. {i bunul Dumnezeu ne r\spl\te[te pentru
asta: de acolo, din ad=ncul f=nt=nii, ziua `n amiaza
mare, se z\resc stelele lic\rind pe cer. Este un dar pe
care nu-l au dec=t f=nt=narii. Sap\, sap\, p=n\ dai de
stele-n ap\ mi-au ap\rut deodat\ `n minte versurile
poetului.

(Din volumul lui Ion
Muscalu, Primarul din
Poarta }\rnii, Editura
Danaster, Ia[i, 2001,
pp. 39-40)

Ion Muscalu
90
DUREREA IZVORULUI

I

Grigore Slabu
a fost arheolog
iscusit de f=nt=ni,
de piatr\ sisifian\
pe care se sprijin\
izvoarele,
cum cerul se sprijin\
de p\m=nt
[i p\m=ntul se sprijin\
de cer,
izvoare
`nsetate de noi,
oamenii...
Dac\ ai s\pa
`n inima lui Grigore Slabu,
ai g\si urme
accentuate de izvor
de m=ntuire...
La masa lui
de lemn astral
ancestral
se adunau izvoarele
la sfat,
se or=nduiau lucrurile
[i a doua zi
se s\pa o f=nt=n\
[i o alta
[i o alta
ì r\m=neau `n minte
pentru zilele urm\toare
[i izvoarele
ì s\rutau ochii
unde locuie[te sufletul,
cum spune latinul,
ì s\rutau sudoarea frun]ii
pentru c\ `nt=i
[i `n cele din urm\
transpira mintea
91
[i inima
[i dup\ aceea restul fiin]ei
care, `ntr-un sf=r[it,
pleac\ pe urmele purpurii
astrale
ancestrale
ale izvorului
[i se treze[te nuc umbros
astral
ancestral
cu adiere
de cer [i p\m=nt,
[i se treze[te topora[\
[i br=ndu[\
cum valurile cerului
`ntr-o intimitate de
Dumnezeu...
Apele p=n\ ajung la izvor
fac popas
[i odihn\
la r\d\cini de nuc
de br=ndu[\
[i de topora[\
apoi le trimit [col\re[te
la lumina [i c\ldura
soarelui r\sare
soarelui apune, domnilor!...

II

Grigore Slabu
a fost om
cu toate m\runtaiele
astrale
ancestrale
puse de Dumnezeu
a `n]eles
menirea pe p\m=nt
[i `n cer,
Dumnezeu l-a ales
pentru c\ i-a v\zut
sufletul astral
ancestral...
~n casa lui
92
locuia speran]a,
n\dejdea
de a fi mai frumo[i,
mai `n\l]\tori,
mai `nr\d\cina]i
[i mai buni,
dac\ te ui]i cu aten]ie,
to]i sfin]ii bisericii
seam\n\ cu Grigore Slabu
[i apele izvoarelor
aduse din ad=ncuri
fac agheazma
cu care ne cur\]im
de ur\,
de nemernicie
[i nimicnicie
[i spal\ sfin]ii
din cap p=n\-n picioare
de fumul de c\delni]\,
de ceara care urc\ la ceruri
cu noi cu tot,
de c=rpa de bumbac
f\cut\ scrum,
spal\ covoarele
de l=n\ ]urcan\
unde rug\ciunile noastre
`nt=rzie prea pu]in
`n rug\ciune, domnilor!...

III

Grigore Slabu
a c\utat f=nt=ni
pentru a ne vedea
ad=ncul r\d\cinilor
[i a s\pat,
a s\pat
p=n\ lutul, nisipul
s-a unit cu carnea
lui de lut
de binecuv=ntare,
[i a s\pat,
a s\pat
p=n\ ochii lui
93
astrali
ancestrali
au g\sit ochii izvorului
astral
ancestral
cu mii de cercuri,
obligatoriu [i precis
concentrice,
`ntr-un concert
de simfonii albastre,
[i a s\pat,
a s\pat
p=n\ `n obrajii de lut
a ajuns bucuria
`ntreag\,
deplin\
[i ochii de lut
au m=ng=iat gura izvorului
ca pe o iubit\
d\t\toare de alinare
de prunci,
care [i ei,
la r=ndul lor,
`mbr\]i[eaz\ izvorul
[i `l dau celuilalt...
[i celuilalt
p=n\ `n vecii vecilor,
care vin pe acelea[i c\r\ri
cu dureri de izvor,
domnilor!...

IV

Grigore Slabu
mi-a adus aminte de mama,
care trecea
cu sapa peste c=mpii
[i buruienile o luau la fug\
[i porumbul r=dea `n hohote...
Poalele ì erau
apretate de v=nt
[i tata
era nucul cu scoar]\ de b\rbat
[i se ging\[ea
94
cu miresmele ei
de femeie t=n\r\,
m\rgic\ de m\rg\ritar
astral\
ancestral\...
~n nop]ile lor
Insomnia,
singur\tatea, nu avea loc,
luna era calm\,
ca [i nucul
care noaptea `[i `ncol\ceau
umbra
`n pletele mamei lungi
[i prelungi
ca o ploaie de var\...
Tata nu-i aducea flori
dar ì cump\ra rochii `nflorate
cu aripi de `nger
[i de izvor...
dantela [i-o cro[eta
din umbra nucului...
T=rziu,
`ntotdeauna este prea t=rziu,
`[i num\rau
anii pu]ini
cu miresmele [i seva mamei
n\sc\toare de prunci
[i de Dumnezeu.
Izvoarele au fost la nunta lor
[i s-au rotit
Concentrice,
cum v=ntul rote[te
c=mpia de maci, domnilor!

Chiriac SAMOIL|

95
POVESTEA UNUI ME{TER F+NT+NAR

Badea Grigore Slabu, n\scut `n satul {cheia,
De mic copil `n minte i-a `ncol]it ideea,
Idee prea m\rea]\, venit\ din str\buni,
S\ sape pentru oameni o droaie de f=nt=ni.

Chiar dac-aceast\ munc\ era istovitoare
El nu se-nsp\im=nta, muncea cu-nfl\c\rare.
{i pentru c=t trudea el nu cerea vreo plat\
Pun=nd `n tot ce face o dragoste curat\.

Sim]ea vibr=nd prin suflet cum ì trecea fiorul
C=nd vesel din str\funduri tot n\v\lea izvorul.
Izvor ce generos ]=[nea cu frenezie
Ca oamenii s\-l soarb\ cu dor [i bucurie.

{i priceput fiind `n multe alte cele
A mai zidit cu s=rg o seam\ de ci[mele,
Ca cei ce vor veni c-o dragoste fireasc\,
O sf=nt\ mul]umire, `n veci s\-l pomeneasc\!

96
{i `nzestrat de ceruri cu suflet bun [i mare
Prin sfintele biserici a ridicat altare,
Ca oamenii s\ vin\ cu g=ndurile senine
~n lini[te smeri]i, aici s\ se `nchine.

Aceasta e povestea acestui me[ter brav,
Ce n-a tr\it degeaba pe-acest t\r=m moldav.
De-aceea se cuvine at=t c=t noi tr\im,
De c=t bine-a f\cut, mereu s\-l pomenim!

Dumitru OLARU, B=rlad,
Duminic\, 24 noiembrie 2013

Partea a II-a

99
APA

Apa `n legende este elementul primordial
apa vie apa moart\ `ntruc=t la `nceputul lumii
era peste tot numai ap\.
~n basme apa vie [i apa moart\ sunt folosite
pentru `nsu[irile lor miraculoase, av=nd darul de a
`nvia [i de a vindeca.
Apa se g\se[te de obicei `ntr-un loc greu de
ajuns, unde se bat mun]ii `n capete [i aducerea ei este
foarte anevoioas\.
Apa e `ntr-o f=nt=n\ `nconjurat\ de animale
fioroase. Ileana Cos=nzeana `l sf\tuie[te pe voinicul
trimis de mama necredincioas\ la f=nt=na moart\ s\
a[tepte acolo c=nd e soarele cruce amiaz\zi, fiindc\
atunci nu mai moare cel care ia ap\.
~n legende f=nt=nile sunt miraculoase. Pentru
a r\spl\ti pietatea c\lug\rilor de la o m\n\stire unde
se afla [i o f=nt=n\, Dumnezeu a f\cut ca s\ curg\
miere din ea. Cum oamenii au `nceput s\
negustoreasc\ acest dar divin, a preschimbat mierea
`n lapte. C=nd Dumnezeu a v\zut c\ oamenii au
100
v=ndut [i laptele, s-a sup\rat [i a pref\cut laptele `n
ap\ amar\. ~n alte variante, `n locul laptelui curgea
vin. Se mai spune c\ dac\ la o f=nt=n\ faci repara]ii
sau o cure]i, ai parte din izvorul acela pe cea lume.
Un alt exemplu: `n pia]a din T=rgu Mure[ era
faimoas\ f=nt=na c=nt\toare, construit\ de un
anume Petru Bodor, pe la 1810, care tot la c=te 6
ore c=nta, iar c=ntecul s\u se auzea p=n\ departe `n
satele `nvecinate.
F=nt=na a fost distrus= de un v=nt, `mpreun\
cu mecanismul sonor, `n 1836.
O alt\ legend\ releteaz\ existen]a unei f=nt=ni
cu turn pe care boierul o ]ine `nchis\ [i numai la zile
mari se deschide ea singur\ [i atunci d\ ap\; dar a[a
de bun\, cum nu se mai poate.
Spre ziua `n care are s\ se deschid\, noaptea
din f=nt=na aceea c=nt\ `n fluiere fel de fel de
c=ntece frumase, iar a doua zi pe la amiaz\ c=nt\
muzici din f=nt=n\.
~n unele zone ale ]\rii circul\ o legend\ despre
o f=nt=n\ din care puteau lua ap\ numai b\rba]ii, c\ci
101
orice femeie se apropia de ea se ducea `n lume cu
cof\ cu tot, nu se mai `ntorcea.
{i legendele pot continua...

Apud: Ovidiu B=rlea, Mic\ enciclopedie a
pove[tilor rom=ne[ti, Editura {tiin]ific\ [i
Enciclopedic\, Bucure[ti, 1976

102
MANOLE {I ME{TERII LUI
Legend\ popular\

Dup\ ce a ispr\vit m=n\stirea, a-nv\lit-o cu
[i]\, a-ntrebat Neagoe p\ Manole c\ mai face v-o
biseric\, c\ asta-i d\-nv\]\tur\:
O s\ fac altele mai bune dec=t asta.
Neagoe c=n-a auzit, a poruncit s\ ia sc\rile
d\ la biseric\:
Mul]i o s\ s\r\ce[ti tu ca mine?
{i Manole s-a sf\tuit cu ailal]i dulgheri:
Ce-i de f\cut s\ sc\p\m d-aceast\ os=nd\?
Micu, unul din t=mplari, a zis c\tr\ Manole:
Ia s\ ne facem harip\, s\ zbur\m ca s\
sc\p\m.
{-au f\cut haripi de [i]\.
Care din voi ave]i coraj s\ face] porneal\
s\ zbura]i?
{-a zis Radu:
Io o s\ zbor `nt=i.
{-o zburat p=n\-n C=mpu R\dovanului,
[-acolo s-a l\sat jos, [i osta[ii care era sosi] capu i-a
103
t\iat. {-a zburat Sasu la Valea Sasului, [-acolo osta[u
l-a sosit [i l-a omor=t.
{-a zburat Micu `n Valea lu Micu [i l-a t\iat
[i p\ \la. A zburat [i Manole mai p\ urm\ p=n\-n
Dealul Negrului, acolo l-a ispr\vit [i p\ iel. S-a pus
s\mn, [-a f\cut f=nt=n\, [i-i zice p=n\ az F=nt=na lui
Manole. A zburat [i Dan p=n\-n Valea Danului [i i
se d\ numele p=n\ az Valea Danului.

(Apud: I. A. Candrea, Ov. Densu[ianu,
Th. D. Speran]ia, Graiul nostru, Bucure[ti, 1906,
t. I, p. 103)

104
F+NT+NA
de Vasile Alecsandri
Pe c\rarea `nflorit\ care duce la f=nt=n\,
~n [tergar [i `n catrin]\, merge-o sprinten\ rom=n\;
Ea la br=u-i poart\ furc\ [i la s=n un pruncu[or,
Cu guri]a lui lipit\ de al laptelui izvor.

Nev\stuica trece iute, torc=nd l=na din fuioare
{i sucind fusul v=rtelnic ce-o atinge la picioare,
P\s\relele-mprejuru-i zbor voioase [i c=nt=nd,
Ea z=mbe[te [i tot merge, pruncu[oru-i s\rut=nd.

Iat\,-ajunge la f=nt=n\, [-acolo se `nt=lne[te
C-un drume] din lumea-ntreag\, care lung la ea
prive[te;
Apoi cump\na o pleac\, apa-i scoate la lumin\
{i vecinei sale-ntinde o cofi]\ alb\, plin\.

Rom=ncu]a mul]\me[te, supl\-ncet peste cofi]\
{i cu apa nenceput\ ud\ rumena-i guri]\;
Iar drume]ul dup\ d=nsa bea, fugarul `[i adap\
{i se jur\ c\ pe lume nu-i a[a de dulce ap\.

(Convorbiri literare, 1 martie 1869)
105
F+NT+NA
de Al. Macedonski

I
Cunosc o f=nt=n\ pe valea umbrit\:
Un grangur de aur c=nt=nd m-a-ndemnat
S-adorm `ntre frunze de plopi [i r\chit\,
S\ uit de ora[ul `n care-am oftat.

Pe valea umbrit\ cunosc o f=nt=n\:
O mierl\ cu care de vorb\ am stat,
Afl=nd c\ durerea o suf\r st\p=n\,
A r=s c=t se poate, iar eu am oftat...
Pe valea umbrit\ cunosc o f=nt=n\.

II

Prin frunze ascuns\ albe[te pe vale:
~n lume ce caut [i ce-am c\utat?
De mine mi-e jale, de al]ii mi-e jale...
Oh! grangur de aur cu viers neuitat!

106
Albe[te pe vale prin frunze ascuns\:
Izvorul ei curge de zori s\rutat,
Dar ea e a mea soart\ la culme ajuns\
Oh! tainic\ mierl\ cu r=s neuitat!

F=nt=na sub frunze albe[te ascuns\.

Excelsior. Poema rondelurilor,
Editura Minerva, Bucure[ti, 1977

107
F+NT+NILE
de Lucian Blaga

Sap\, frate, sap\, sap\,
P=n\ c=nd vei da de ap\.
Ctitor fii f=nt=nilor, ce
gura, inima ne-adap\.

Prinde tu-n ad=nc izvoare
de sub strat stihie bl=nd\.
S\ se-aleag\ din argil\
ochiuri lucii, de izb=nd\.

C\l\tori cu turme vie
s\ se-aplece, s\ se mire
de at=ta ad=ncime
[i de basmele din fire.

S\ se curme-n piept cuv=ntul,
c=nd s-arat\ c\ p\m=ntul
stele [i-n\untru are
nu numai deasupra-n zare.
108

Ostene[te-te-n amiaz\
s\ aduni r\splata dreapt\.
O priveli[te de noapte
negr\it\ te a[teapt\.

Zodii sunt [i jos subt ]ar\,
f\-le numai s\ r\sar\.
Sap\ numai, sap\, sap\,
p=n\ dai de stele-n ap\.

Mirabila s\m=n]\, vol. II, E.P.L., 1968

109
ORA F+NT+NILOR
de Ion Vinea
Or\ de lini[ti stelare,
clar semn de lumi f\r\ nume,
largul `n ambru [i-n jar e,
Thalassa-n ritmuri apune.

Vocile sf=nt de curate,
frun]ile pure [i ochii,
cugetul gol [i curat e,
clopote c=nd leg\nate
trec `n nunte[tile rochii.

Ora f=nt=nilor lumii,
`nger [opte[te prin umbre
vorbele rug\ciunii
net\lm\cite [i sumbre.
1930
~n anul 1964 apare culegerea retrospectiv\ de
versuri Ora f=nt=nilor, de Ion Vinea, prima
selec]ie din lirica r\sp=ndit\ `n periodice [i
inedit\ a poetului.
110
***
~n Dic]ionar de simboluri de Ivan Evseev,
ap\rut la Editura VOX, 2007, este prezentat\
F+NT+NA, asociat\ apei vii ce ]=[nea de l=ng\
r\d\cinile pomului vie]ii din paradis.
~n toate basmele lumii se vorbe[te despre o
f=nt=n\ miraculoas\, vindec\toare, `ntrem\toare a
trupului [i `nt\ritoare a spiritului. Dintr-o asemenea
f=nt=n\ poate curge, lapte, miere, vin etc. F=nt=nile
erau nelipsite de pe l=ng\ templele antice, se g\sesc
l=ng\ bisericile cre[tine [i l=ng\ alte locuri sacre.
F=nt=na s\pat\ `n p\m=nt se asociaz\ principiului
feminin, basmele [i legendele multor popoare ne
povestesc despre transformarea fetei dezonorate sau
persecutate de un du[man `ntr-o f=nt=n\. ~nt=lnirea
de l=ng\ f=nt=n\ a doi `ndr\gosti]i sau a unor viitoare
cupluri providen]iale e un loc comun mitologic [i
folcloric: biblicul Iacob o `nt=lne[te pe Rachela l=ng\
o f=nt=n\ din Mesopotamia; aceea[i f=nt=n\ revine [i
`n c\s\toria lui Isaac cu Rebecca; tot l=ng\ f=nt=n\
Iisus Hristos o va `nt=lni pe Samariteanca,
dezv\luindu-i acesteia din urm\ natura sa divin\. ~n
111
tradi]ia noastr\ rom=neasc\, s\parea unei f=nt=ni este
un rit de expiere a p\catelor [i una dintre cele mai
importante binefaceri: Dac\ faci o f=nt=n\, atunci
p=n\ la al nou\lea neam ai poman\ (E. N. Voronca).
Numeroase practici premaritale sau postmaritale, o
serie de ceremonii de fecunditate, ca [i obiceiurile
legate de s\parea unei f=nt=ni sau de `ntre]inerea ei
atest\ sacralitatea f=nt=nii. Spre a fi ferite de duhurile
rele, ele sunt str\juite de c=te o cruce sau de o troi]\.

Nicolae Grigorescu, La fntn

112
***
~n lirica eminescian\ termenul f=nt=n\ duce
spre o deschidere prin ad=ncuri spre lumea esen]elor.
Poart\ de comunicare `ntre cele dou\ lumi,
p\m=ntean\ [i subp\m=ntean\, f=nt=na permite o
trecere a fiin]ei spre tot ce o `nconjoar\: Sara pe
deal buciumul sun\ cu jale, / Turmele-l urc, stele le
scap\r\-n cale, / Apele pl=ng, clar izvor=nd `n
f=nt=ne / Sub un salc=m, drag\, m-a[tep]i tu pe
mine. (...) Nourii curg, raze-a lor [iruri dspic\, /
Stre[ine vechi casele-n lun\ ridic\, / Sc=r]=ie-n v=nt
cump\na de la f=nt=n\, / Valea-i `n fum, fluiere
murmur\-n st=n\.
Un alt element al naturii `n poezia poetului `l
constituie codrul, unde murmur\ izvoarele, iar `n
codri negri m\-ntorc s\ r\t\cesc, / ~n umbra lor
etern\ eu umbra-mi mistuiesc, / Privesc cum peste
frunze uscate f\r\ urme / Alearg\ zimbrii negri [i
cerbii fug `n turme, / Iar l=ng\ vechi f=nt=ne din lume
date-uit\rii / Privesc `n iarba nalt\ sirepii albi ai
m\rii.

113
***
~n Amintiri din copil\rie Ion Creang\
poveste[te `n primul capitol cum, ca s\-l scape de
belea (holer\), p\rin]ii l-au trimis departe de
Humule[ti, tocmai la st=n\ `n dumbrava Agapiei,
l=ng\ podul C\r\gi]ei, unde erau [i oile noastre, s\
[ed acolo p=n\ s-a mai potoli bole[ni]a. ~ns\ peste
noapte a [i dat holera peste mine [i m-a fr\m=ntat [i
m-a zg=rcit c=rcel; [i-mi ardea sufletul `n mine de
sete, [i ciobanul [i baciul habar n-aveau de asta (...).
iar\ eu m\ t=ram cum puteam p=n\ la f=nt=n\, `n
dosul st=nei, [i pe nimic\ pe ceas beam c=te-un
cof\iel `ntreg de ap\. Pot zice c\ `n noaptea aceea la
f=nt=n\ mi-a fost masul...
*
~n Povestea lui Harap-Alb, fiul craiului,
boboc `n felul s\u la trebi de aieste, se potrive[te
Sp=nului [i se bag\ `n f=nt=n\. Acea f=nt=n\ era cu
ghizdele de stejar [i cu un capac deschis `n l\turi.
F=nt=na era ad=nc\ [i nu avea nici roat\, nici
cump\n\, ci numai o scar\ de cobor=t p=n\ la ap\.
114
P\c\lit fiind de Sp=n, fiul Craiului ì jur\
credin]\ [i supunere acestuia `ntru toate [i Sp=nul `l
scoate din f=nt=n\ [i-i d\ palo[ul s\-l s\rute, ca semn
de pecetluirea jur\m=ntului.
*
~n Fata babei [i fata mo[neagului citim c\
fata mo[neagului plec=nd `n lume numai iaca ce
vede o f=nt=n\ m=lit\ [i p\r\sit\. F`nt=na atunci zise:
- Fat\ frumoas\ [i harnic\, `ngrije[te-m\, c\
]i-oiu prinde bine [i eu vreodat\!
Fata r=ne[te f=nt=na [i-o grije[te foarte bine;
apoi o las\ [i-[i cat\ de drum.
La `ntoarcerea spre cas\, dup\ mai multe
perpe]ii, `nt=lne[te f=nt=na grijit\ de d=nsa care era
plin\ p=n\-n gur\ cu ap\ limpede cum ì lacrima,
dulce [i rece cum ì ghea]a. {i pe colacul f=nt=nei
erau dou\ pahare de argint, cu care a b\ut la ap\ p=n\
s-a r\corit. Apoi a luat paharele cu sine [i a pornit
`nainte.

*
115
~n povestea Pungu]a cu doi bani cuco[ul ì
cere boierului s\-i dea `napoi pungu]a pe care
vizitiul, prin vicle[ug, i-o luase.
Boierul, `nciudat, c=nd ajunge `n dreptul
unei f=nt=ni, zice vezeteului:
- M\! ia cuco[ul ist obraznic [i-l d\ `n
f=nt=na ceea.
Vezeteul se d\ iar\[i jos din capr\, prinde
cuco[ul [i-l azv=rle `n f=nt=n\! Cuco[ul, v\z=nd
aceast\ mare primejdie, ce s\ fac\? ~ncepe-a `nghi]i
la ap\; [i-nghite, [i-nghite, p=n\ ce-nghite toat\ apa
din f=nt=n\. Ap\ care l-a salvat, dup\ ce fusese
aruncat `ntr-un cuptior plin cu j\ratic v\rs=nd
toat\ apa cea din f=nt=n\ pe j\ratic, p=n\ ce stinge
focul de tot, [i se r\core[te cuptiorul.

(Ion Creang\, Pove[ti, amintiri,
povestiri, Editura Eminescu, 1980)

116
***
Ultima povestire din Hanu-Ancu]ei, de
Mihail Sadoveanu, este Istoria Zahariei
F=nt=narul, cel mai t\cut dintre oaspe]ii hanului.
Salomia poveste[te despre el [i me[te[ugul de a g\si
izvoare pentru f=nt=ni. T\cea [i asculta cele povestite
[i aproba d=nd din cap. D\ doar c=teva explica]ii:
Cump\na asta, e din lemn de corn. He-hei! Cine [tie
cine a f\cut-o [i c=nd a f\cut-o. a r\mas de la b\tr=nii
cei vechi, care au fost tot f=nt=nari, [-au aflat cu
d=nsa f=nt=nile [i izvoarele, cum am aflat [i eu
atuncea `n poian\, fa]\ fiind cuconu Dimachi M=rza.
Asta-i. Nu mai scoate o vorb\, `ns\ m\tu[a Salomia
poveste[te c\ Zaharia e chemat de boier s\-i g\seasc\
ap\ pentru o f=nt=n\ `n poiana lui Vl\dica Sas, unde
venea la v=n\toare Vod\ Calimah. Izvorul a fost g\sit
cu precizie [i f=nt=na a fost zidit\. La v=n\toare
f=nt=narul afl\ c\ fiica boierului, Agl\i]a, este
`ndr\gostit\ de Ilie[ Ursachi, iar p\rin]ii se opun
c\s\toriei. Zaharia aranjeaz\ lucrurile astfel ca cei
doi tineri s\ se afle `n coliba preg\tit\ domnului, la
117
`ntoarcerea de la v=nat [i s\-i cear\ `ncuviin]area
`nso]irii; vod\ le va deveni na[.

*
~n povestirea Morminte, Grigore Priceputu
era ordonan]a colonelului Ora]iu Demetrian [i
combatant `n primul r\zboi. Crede f\r\ [ov\ire `n
destin. Pe front merge s\ ia ap\ de la o f=nt=n\ `n
v\zul nem]ilor [i nu i se `nt=mpl\ nimic.
*
Dumitrache Hazu este ]\ranul b\tut de soart\
din F=nt=na Hazului, care, dup\ ce v=nduse la
b=lci o pereche de juncani, este atacat pe drum de o
band\ de ]igani, omor=t [i jefuit, la o f=nt=n\ ce `[i
`n\l]a de la marginea p\pu[oaielor cump\na neagr\,
singuratic\. L=ng\ ghizdele, ad\p\toare pentru vite, -
[-al\turi o r\chit\ deas\, care r\sfira ramuri
neclintite-n jos.

*
~n alt\ povestire inclus\ `n Hanu-Ancu]ei,
F=nt=na dintre plopi, Neculai Isac, de la
118
B\l\b\ne[ti, din ]inutul Tutovei, poveste[te cum a
pierdut o lumin\.
~ntr-o toamn\, c=nd ducea butoaie cu vin spre
Suceava, o `nt=lne[te pe Marga, o oache[\ ]iganc\
dintr-un s\la[ c\reia-i d\ bani pentru cizmuli]e ro[ii
[i-i d\ `nt=lnire la f=nt=na dintre plopi. Hasanache,
tat\l fetei, vrea s\-l omoare pe Neculai [i s\-i ia
banii. Din `nc\ierare, unul dintre ]igani este ucis,
Neculai se alege cu o lovitur\ de sabie la ochiul
st=ng, pe care-l pierde pentru totdeauna, iar fata,
b\nuit\ de tr\dare, este strop[it\ [i pr\p\stuit\ `n
f=nt=n\.
F=nt=na era `ncadrat\ de patru plopi.
*
GHICITORI
*** Cioc=rlan mo]at
C=nt\ noaptea-n sat.

*** Am o vac\
{i nu `n]arc\
Niciodat\.
119
{TIA}I C|...

*** ~n curtea interioar\ a Castelului Bran se
afl\ o f=nt=n\ cu o ad=ncime de 57 m [i este `nchis\
printr-un plan[eu r\m=n=nd cu rol pur decorativ?
*** Pe dealul din apropierea R=[novului se
`nal]\ cetatea, burg medieval al sa[ilor, ridicat\ la
`nceputul secolului 13. ~n anul 1663 s-a s\pat o
f=nt=n\ ad=nc\ de 144 m, `n mijlocul cet\]ii, la care
s-a lucrat 17 ani. De la f=nt=n\ s-a s\pat un tunel care
era legat cu satul de atunci?
*** La cca 60 km sud-est de Paris, `n
mijlocul unei `ntinse p\duri de stejari, fagi [i
r\[inoase (16.855 ha) se g\se[te Castelul
Fontainebleau al c\rui nume provine, se pare, de la
un mic izvor, transformat `n f=nt=n\? ~ntemeietorul
noului castel este regele Francisc (Franois I), iar
arhitec]i sunt Gilles Lebreton (m. 1552), Sebastien
Serbio (1475-1554) [i Philibert Delorme (1510-
1570). Vechiul castel, dat=nd din 1160, a fost
modernizat `n timp suferind foarte multe
`mbun\t\]iri. Se pot vedea Curtea oval\, Poarta de
120
Aur, Les Adieux, locul de unde [i-a luat r\mas
bun Napoleon I de la credincioasa sa gard\ c=nd a
fost nevoit s\ abdice `n 1814?
*** Ora[ul Petrodvore] este situat pe ]\rmul
Golfului Finic, la 29 km vest de Sankt-Petersburg [i
este numit ora[ul f=nt=nilor, care formeaz\ un
ansamblu arhitectonic ce se desf\[oar\ pe terasele `n
trepte ale Palatului de Var\ p=n\ la marginea apelor
golfului?
Palatul [i f=nt=nile sunt opera ini]ial\ a
arhitectului francez Jean Baptiste Alexandre Leblond
(1679-1719) [i a celui italian Niccolo Michetti, la
care, `n timp, au colaborat [i mul]i arhitec]i ru[i:
Bartolomeo Francesco Rastrelli (1700-1771), Piotr
Eropkin (1680-1740) [i Mihail Zem]ov (1688-1743)?
Parcul, ref\cut dup\ Al Doilea R\zboi
Mondial, cuprinde Marea Cascad\ cu 37 de statui
aurite, 150 sculpturi decorative, 29 basoreliefuri,
dou\ cascade [i 64 f=nt=ni ale c\ror jeturi de ap\
ating `n\l]imea de 20 m? O alee de f=nt=ni, plasate de
o parte [i de alta a unui canal maritim, conduce la
parcul inferior, de model francez, ce se `ntinde pe o
121
suprafa]\ de 102,5 ha [i este ornamentat cu 150 de
f=nt=ni. Dintre acestea, cele mai interesante sunt
F=nt=nile romane, Piramida, F=nt=nile surpriz\,
F=nt=na Soarelui?
*** Fluviul Tibru (Tevere), ce str\bate
Roma, [i Piazza Campo dei Fiori m\rginesc Palatul
[i Piazza Farnese (100 x 70 m), ornamentat\ cu dou\
f=nt=ni, realizate din dou\ enorme vase de granit,
provenite din termele lui Caracalla?
*** Ora[ul Versailles este situat `n sud-
vestul conurba]iei pariziene i a fost constituit `n
jurul marelui s\u palat [i parcului care-l `nconjoar\,
construit din ini]iativa regilor Ludovic XIII [i XIV?
Oper\ a arhitec]ilor francezi Louis Le Vau
(1612-1670), Jules Hardouin Monsart (1646-1708) [i
Andr Le Ntre (1613-1700), creator al [colii de
arhitectur\ peisagistic\ francez\. Axa longitudinal\
care str\bate marele ansamblu se pierde spre orizont,
cu terase, alei lungi, `mpodobite cu peste 1000 de
f=nt=ni, statui, grote?

122
AP|

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ORIZONTAL: 1) Dou\ surse de ap\
potabil\. 2) ~ntindere vast\ de ap\ - Lipsi]i de
picioare. 3) Alt\ surs\ de ap\ bun\ de b\ut Sf=ntul
cu ploaia de var\. 4) Pline de ap\ - Specie de
batracian av=nd de-a lungul spatelui o creast\ viu
colorat\. 5) Partea uscatului lovit\ de ape R=u la
v\rsare! 6) Afluent dreapta al Dun\rii, `n Germania,
123
lung de 295 km Ziua trecut\. 7) A confirma R=u
`n Belarus. 8) Curs mediu! Lichidul d\t\tor de via]\
- ~n josul apei. 9) Localitate pe Some[u Mare Sport
`n ap\. 10) Curs de ap\ temporar\ `n nordul statului
New Mexico (SUA) Ap\ mult\. 11) C\deri de ap\ -
A ap\rea.
VERTICAL: 1) Sunt stinse cu ap\ - Ap\
rezultat\ de la sp\latul l=nei, folosit\ la prepararea
unor vopsele vegetale. 2) Substan]\ chimic\ - Apa cu
mult\ sare. 3) Izvor cu mult\ ap\ - Vechiul polonez.
4) Izvoarele Tamisei! Vale prin care curge apa
numai c=nd plou\ (reg.). 5) Nevasta avocatului
Coman din romanul Venea o moar\ pe Siret, de
Mihail Sadoveanu A da cu ap\. 6) E stins\ cu ap\
rece Stau `n cad\! 7) Ap\ f\r\ pe[te! Mic port `n
Grecia, la Golful Corint La liceu! 8) Brutar (reg.)
Fr=nghia de care se suspend\ c=rligele carmacelor. 9)
Sportul cu mingea pe ap\ - A ie[i la suprafa]\,
vorbind despre ap\. 10) Centrala care alimenteaz\ cu
ap\ o a[ezare omeneasc\ - ~nn\scut. 11) Nici mie,
nici lui Fluviu din Rusia ce se vars\ `n Marea
Caspic\, prin dou\ bra]e, dup\ un curs de 2534 km
D=n[ii.
Dic]ionar: ISAR, ZNA, UTE, TAM, ITEA, ICE.
124
F+NT+NI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ORIZONTAL: 1) Poetul care `n F=nt=nile
ne `ndeamn\: Sap\, frate, sap\, sap\, / P=n\ ce vei
da de ap\ (Lucian) Maz=lul Ursachi din Istoria
Zahariei F=nt=narul, de Mihail Sadoveanu. 2) Pictor
[i revolu]ionar pa[optist, autorul p=nzei La f=nt=n\,
`n care este `nf\]i[at\ o scen\ idilic\ (1820-1851).
125
3) E scos\ rece [i proasp\t\ din f=nt=n\ - Compozitor
rus, a transpus pe muzic\ poemul F=nt=na din
Bahcisarai al lui A. S. Pu[kin, pe libretul scris de N.
Volkov, `n 1934 (B.V.). 4) Unitate de m\sur\ pentru
lichide (pop.) Simbolul dragostei prezent [i `n
decora]iunea soclului f=nt=nei Luigi Cazzavillan
din Bucure[ti (dim.). 5) Doina Herescu Margini de
drum! Nume dat `n antichitate marilor f=nt=ni
arteziene, cu ajutorul c\rora se irigau gr\dinile. 6)
Mic vas de lemn legat de o pr\jin\, cu care se scoate
apa dintr-o f=nt=n\ (reg.) Cuprins de sete! Poezie
de Ion Vinea inclus\ `n volumul Ora f=nt=nilor. 7)
2, 3 havuzuri! Duse la f=nt=ni, la ad\pat (sg.). 8)
Apa din f=nt=n\ (pl.) - }\ranul atacat de ]igani pe
c=nd venea de la t=rg din F=nt=na Hazului, de
Mihail Sadoveanu (Ion). 9) Rang de boierie (od.)
Ap\ pe margini! Mul]ime (reg.). 10) La fundul
f=nt=nii necur\]ate F=nt=n\ f\r\ ap\ (masc.). 11)
F=nt=na dintre..., povestire de Mihail Sadoveanu
inclus n Hanu-Ancuei, aprut n 1928 La
f=nt=n\!

126
VERTICAL: 1) Scriitor rom=n, din lirica sa
am ales poeziile: F=nt=ni [i stele [i La f=nt=nile
dorurilor (Ion) Eroii povestirii La f=nt=n\ cu
g\leata, de Ion Istrati. 2) Creatorul teatrului na]ional
spaniol, autorul piesei F=nt=na turmelor (3 cuv.;
1562-1635). 3) Om de cultur\ rom=n, `ntemeietor al
`nv\]\m=ntului, al presei [i al teatrului `n Moldova,
autorul fabulei Cerbul la f=nt=n\ (Gheorghe) Lor
le spune poetul pace vou\ `n titlul Cunosc o
hudicioar\ pe care-i o f=nt=n\, de Serghei Esenin
(sg.). 4) 14 g\le]i! Fugarul pe care drume]ul `l
adap\, dup\ ce bea ap\, `n pastelul lui Vasile
Alecsandri F=nt=na (pl.) Vas de lut. 5) So]ia
legendarului me[ter Manole Pictor rom=n, ne-a
oferit o }\ranc\ venind de la f=nt=n\ (Mihail;
1836-1885) Apel telefonic. 6) F=nt=n\ permanent\
`n parcul na]ional Etosha din Namibia Centru `n
Liban! 7) Poezie persan\ - Nume feminin Not\ pe
portativ. 8) Scriitor francez, al c\rui nume tradus `n
rom=ne[te `nseamn\ f=nt=n\, autorul fabulei Cerbul
la f=nt=n\ (2 cuv.). 9) Popoare din Balcani P=lnie
din doage. 10) Patruped fabulos din Ethiopia, de care
127
vorbe[te Pliniu cel B\tr=n Eroul din Povestea lui
Harap-Alb, de Ion Creang\, care-l p\c\le[te pe fiul
craiului `nchiz=ndu-l `n f=nt=n\. 11) Sport Club
Vaslui (sigl\) Animalul din gura c\ruia ]=[ne[te apa
la f=nt=nile arteziene Parte!
Dic]ionar: NIP, TSAM, IBA, IHAM, EALE.

1
FANTEZIE

1) Vraj.
2) Resorturi.
3) Extraordinar.
4) Zarv.
5) Separat.
6) Cetaceu.
7) Nemicate.
*
Coloanele rasterate: dou
noiuni legate de tem.
2

3

4

5

6

7

Biverb cu incastru
anagramat: 6 + 4 =
XXX XXNXXXXX

Biverb anagramat:
5 + 2 + 6 = 5, 8

128
D|LTUI}I ~N PIATR|

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ORIZONTAL: 1) Sculptor rom=n, autorul
Monumentului Eroilor din R\zboiul pentru
Independen]\, ridicat la Foc[ani, `n 1916 (1875-
1944) Sculptorii Gabriela Manole [i Gheorghe,
autorii Monumentului Independen]ei `n\l]at la Ia[i, `n
1980. 2) Ora[ `n jude]ul Satu Mare unde se afl\
129
Monumentul eroilor din al doilea r\zboi mondial,
opera sculptorului Samuel Keresztesi (1959) Figuri
cioplite ale zeilor. 3) Bustul lui Nicolae B\lcescu,
dezvelit la T=rgu Mure[ `n 1968, este crea]ia acestui
sculptor rom=n (Andrei) Ora[ din Transilvania
unde se poate admira Complexul de busturi dedicate
unor revolu]ionari pa[opti[ti [i unor reprezentan]i ai
iluminismului rom=nesc, ca [i Ansamblul
monumental Gloria. 4) Radu Coman Domnul
}\rii Rom=ne[ti care a unit pentru prima dat\ cele
trei provincii rom=ne, d\ltuit `n piatr\ de Oscar Han,
Oscar Spaethe, Horia Fl\m=ndu, Victor Gaga [.a.
R=u `n Elve]ia. 5) Figur\ geometric\ - Sculptorul
Terec, autorul Complexului monumental dedicat lui
Simion B\rnu]iu, la S=nmihaiuAlma[ului, jud. S\laj
Radu Aftenie. 6) Oscar Spaethe Localitate `n
jude]ul Bac\u unde se afl\ Monumentul eroilor din
R\zboiul pentru Independen]\. 7) Monument
comemorativ `n form\ de trunchi de piramid\, foarte
`nalt [i ascu]it la v=rf, `n\l]at pe dealul La furci, de
l=ng\ Alba Iulia, dedicat lui Horea [i Clo[ca (1926)
Sculptor rom=n, autorul statuii lui Mircea cel B\tr=n
(Turnu M\gurele), a Monumentului eroilor din
Primul R\zboi Mondial (Ti[i]a) [i al Monumentului
130
soldatului voluntar Mihail S\ulescu (Predeal; 1891-
1976). 8) Autorul busturilor lui Gheorghe {incai de
la Blaj [i al lui Mihail Kog\lniceanu de la Vaslui
(Cristea) Statuia acestei personalit\]i a istoriei
noastre se `nal]\ maiestuos `n Pia]a Unirii din Ia[i,
oper\ a sculptorului italian Raffaello Romanelli. 9)
Primele no]iuni (fig.) Abreviere `n farmacie
Sculptorul rom=n care `n Parcul central din
Timi[oara a `n\l]at Monumentul osta[ului rom=n
(Ion). 10) Alarm\ la Capitoliu Boier `n }ara
Rom=neasc\ (m. 1507) Dimpotriv\. 11) Sculptor,
autor al unor personaje alegorice `n Victoria [i a
unei statui impun\toare a poetului Mihai Eminescu
(Gheorghe) Acestei sculptori]e ì apar]in statuia
Ecaterinei Teodoroiu, de la T=rgu Jiu [i Monumentul
eroilor, de la Drobeta-Turnu Severin (Iulia).
VERTICAL: 1) Familie de sculptori rom=ni de
origine german\: Karl, a realizat bustul lui Gheorghe
Ghica al III-lea, Ia[i, Carol Statuia lui Carol
Davila, Bucure[ti, [i Frederic, bustul lui Ion Heliade
R\dulescu, T=rgovi[te Sculptorul ce a realizat
Monumentul victoriei lui Mihai Viteazul din 1601, la
Gurusl\u, `n 1976 (Victor). 2) Bustul lui Horea de la
Brad este crea]ia acestui sculptor (Nicolae) Autorul
131
bustului lui Jozsa Bla, amplasat la Odorheiu
Secuiesc (Aron). 3) Acest tip popular A realizat
piedestalul [i reliefurile Monumentului eroilor din
R\zboiul pentru Independen]\, crea]ia lui Raffaello
Romanelli. 4) Cetate legendar\ - C=mpie Simion
Hagiescu. 5) Localitate l=ng\ Lugoj, unde se afl\
amplasat Monumentul comemorativ consacrat lui
Decebal [i Traian Ac]iunile armate reprezentate pe
metopele Monumentului Tropaeum Traiani. 6) Horia
Demian - ~n acest ora[ moldovean se afl\ amplasate
busturile lui Dimitrie Cantemir, opera lui Iftimie
B=rleanu [i al lui Al. I. Cuza, de Vasile Aciob\ni]ei
Deal `n Danemarca. 7) Sculptor rom=n, autorul
compozi]iilor Mihai Eminescu [i Fiica artistului
(Constantin). 8) Busturile Ecaterinei Teodoroiu, de
la Caransebe[, al lui Tudor Vladimirescu, de la
Ploie[ti [i al lui Nicolae B\lcescu, de la Tecuci sunt
crea]iile acestui sculptor (Octav) - ~ncepe s\ coboare!
9)... Geo Medrea, autoarea bustului lui Dimitrie
G\nescu din Giurgiu Din calcar! Veste.
10) Conduc\torul r\zboiului ]\r\nesc din 1514, din
Ardeal, a c\rui statuie, opera lui Andras Szobotka,
`nfrumuse]eaz\ Timi[oara Comun\ `n India.
11) Vas de lut Sculptura `n sine Document.
132
12) Numele acestui scriitor ardelean figureaz\ pe o
plac\ memorial\ din Abrud (Alexandru) Nume de
fat\.
Dic]ionar: AAR, PAH, ENAM, AAL, UHAL.
________________________________________
Rebo metagram:
LXXX + XRXX + XLXX + XXXN = 7, 2, 7
F N C

Dezlegri: Ap: FANTANA PUT OCEAN APOZI CISMEA
ILIE UDE TRITON R COASTA AU ISAR IERI R
ATESTA ZNA UR APA AVAL SALVA INOT UTE
LACARIE CASCADE IVI. Fntni: BLAGA ILIES
ROSENTHAL C APA ASAFIEV DECA AMORAS DH
DM NIL TEICA ET EL AV ANIMAL E RECI
BAIESU AGA AA NIP NAMOL SECAT I PLOPI
ANT. Fantezie: FARMEC ARCURI NESPUS TAM-TAM
APARTE NARVAL INERTE FANTANI CISMELE. APE
MINERALE (lmie + pere). PNZE FREATICE (fazan + ec +
petrei). Dltuii n piatr: SPAETHE ADOC TASNAD IDOLI
OSTAP BLAJ U RC MIHAI AAR CUB AUREL
RA K OS SASCUT OBELISC HAN GROSU CUZA
A ABC PAH VLAD GA STAICO CI ANGHEL
ONITA. FNTNA CU CIUTUR (lan + arac + uliu + turn).

Partea a III-a

135
Casa printeasc din cheia - Iai n care au vzut lumina zilei cei
patru copii: Mihai, Vasile, Constantin i Gheorghe (1970).
Maria i Grigore Slabu, prinii lui Mihai, Vasile,
Constantin i Gheorghe, (Brlad, 1970).
136
Cimea n zona Drgueni,
construit n anul 1953.
Cimea n cmp, zona Cerul lui Ignat (1966).
Fotografi cu
donaii Grigore i
Maria Slabu, din
arhiva Vasile Slabu
137
Fntn n cmp, zona Poiana - cheia (1980).
Cimea cu uluc, staie de autobuz n marginea satului
cheia, spre Satu Nou (1984).
138
Cimea n centrul comunei cheia (1983).
139
Cimea cu uluc n sat,
zona Chiric (1983).
Altar construit n satul Sasova,
com. Rebricea, jud. Vaslui (1971).
140
Imagini de familie realizate de-a lungul vremii
Grigore Slabu alturi de cei
doi nepoi, Mihai i Marcela, i
Gheorghe Vieru - viceprimar
(1985)
Grigore Slabu n grdin
(1978).
Grigore Slabu cu nurorile Eliza i Lenua (1982).
141
Grigore Slabu n atelierul
de lucru (1985)
Steni i rude la sfnirea cimelei din zona Chiric,
ofciat de preotul paroh Gheorghe T. Croitoru (1983).
142
Grigore i Maria
Slabu, alturi de ful
Gheorghe i nora
Lenua.
Mihai Slabu cu
soia Mariana,
Vasile Slabu cu
soia Eliza, alturi
de mama lor, Maria
Slabu, n Brlad
(1980).
143
Grigore Slabu mpreun cu steni i rude
la sfnirea cimelei din zona Chiric (1983).
144
Nepoi i strnepoi ai lui Grigore Slabu (Marcela, Cristi, Andreea i
Gabriella Cipriana - Anglia, 2012).
145
Nepoi i strnepoi ai lui Maria i Grigore Slabu, Cezar cu soia Florina,
Andreea Mihaela i Cristian-Cezar (Bucureti, august 1999).
La stnga: Vasile (ful lui Maria i Grigore Slabu);
la dreapta: nepotul Cezar cu soia, Florina,
i rude apropiate (Bucureti, Parcul Carol, 2003).
146
Aspect de la o ntlnire de familie. De la stnga la dreapta: Getua (soia
lui Mihai Slabu), o rud, Costic (ful lui Grigore Slabu), Mihai (nepot al
lui Gr. Slabu), Mihai i Vasile Slabu (fii lui Grigore Slabu), Lenua (soia
lui Costic), Eliza (soia lui Vasile), Marcela (nepoat Gr. Slabu)
i Florina (soia lui Cezar Slabu) (Bucureti, 2005).
Cezar ( din dreapta) - ful lui Mihai Slabu, Florina (a doua din
stnga) - soia lui Cezar, mama ei (prima din stnga),
i rude apropiate
147
Nepoi i
strnepoi ai lui
Grigore Slabu
(Anglia, 2012).
Rudele lui Grigore i Maria Slabu, din cheia, Brlad i Iai
(Bucureti, 2001).
148
Mirii Andreea
(fica lui Mihai i a
Getuei Slabu din
echeia) i Ionu
Cozmei, i naii de
cununie (2012).
Eliza Slabu cu sora sa geamn, Margareta, i nepoii lor (Brlad, 1998).
149
n casa lui Mihai Slabu din Bucureti,
cu rudele apropiate din Brlad, cheia, Iai (1987).
( 19 ).
150
Grigore Slabu cu cei doi fi,
Mihai i Vasile (Brlad, 1980).
De la stnga la dreapta:
Mihai Slabu cu soia,
Vasile Slabu cu soia i
prinii Grigore i Maria
Slabu, cu ocazia cununiei
religioase a nepotului
Liviu Nstas cu Maricica
(Brlad, 1973).
151
Nunta de aur (50 ani de cstorie) a lui Gheorghe Slabu - ful lui
Grigore Slabu (2011).
152
Vasile i Eliza Slabu la primirea Diplomei de onoare oferit de primarul
Brladului, ing. Constantin Constantinescu, pentru longevitate i
druire n viaa de familie i pentru promovarea valorilor morale de
familie, cu ocazia aniversrii a 50 de ani de cstorie, octombrie 2013.
Cununia religioas a nepoatei Liliana cu Gheorghe (Iai, 2009).
153
CUPRINS
PLEDOARIE PENTRU F+NT+NI ........................................................7
Partea I
SCURT ISTORIC AL SATULUI {CHEIA ............................................11
ION C+MPEANU .................................................................................17
GRIGORE SLABU .................................................................................20
NECULAI IACOB .................................................................................23
PIATRA DE {CHEIA .............................................................................25
MIHAI EMINESCU {I {COALA DE LA {CHEIA ..............................30
ME{TERUL ...........................................................................................39
EXEMPLUL LUI MO{ GRIGORE SLABU .........................................55
SINGURA R|SPLAT|, MUL}UMIREA .............................................58
CU DRAGOSTE PENTRU FRUMOS ...................................................60
S| MAI FACEM O F+NT+N|! ...........................................................62
MARTOR LA IZVOARE - F+NT+NI ..................................................65
OAMENII SATULUI, OAMENII }|RII ...............................................68
F+NT+NILE {CHEII ............................................................................74
UN MIC BILAN} AL VIE}II ..............................................................76
BISERICA SF+NTUL MARE MUCENIC DIMITRIE CONSILIUL
PAROHIAL COMUNA {CHEIA, JUDE}UL IA{I,
PROCES-VERBAL NR. 15 ...................................................................77
ULTIMII CIOPLITORI ~N PIATR| .....................................................79
SAP|, SAP|, P+N| DAI DE STELE-N AP| ................................87
DUREREA IZVORULUI .......................................................................90
POVESTEA UNUI ME{TER F+NT+NAR .........................................95
Partea a II-a
APA ........................................................................................................99
MANOLE {I ME{TERII LUI .............................................................102
F+NT+NA (Vasile Alecsandri) ............................................................104
F+NT+NA (Macedonski) ...................................................................105
FNTNILE (Lucian Blaga) ...............................................................107
ORA FNTNILOR (Ion Vinea).........................................................109
154
*** (F=nt=na `n Dic]ionar de simboluri) ..........................................110
*** (F=nt=na `n opera lui Eminescu) ...................................................112
*** (F=nt=na `n opera lui Creang\) .......................................................113
*** (F=nt=na `n opera lui Sadoveanu) ..................................................116
{TIA}I C| ............................................................................................119
REBUS ..................................................................................................122
Partea a III-a
Imagini din arhiva Familiei Slabu .........................................................135

Sub Semnul Daltuirii in Piatra

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sub Semnul Daltuirii in Piatra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vasile Gr. Slabu Marcela Gh.

S-ar putea să vă placă și