Veaceslav Stavilă

M o n o g r a f i a u n u i s a t r ă z e ș e s c
 Veaceslav Stavilă

M o n o g r a f i a u n u i s a t r ă z e ș e s c

2004
CZU 94(478-22)
S 80
ISBN 9975-9574-8-X

Coordanator științific al ediției: dr. Gheorghe POSTICĂ

La elaborarea lucrării au contribuit în calitate de coautori

cu sugestii, materiale de ordin documentar,
date și surse biobibliografice:
Emilian BACIU
Vasile BUJAC
Anatol CARAMAN
Vasile Malanețchi
Valeriu OGLINDă
Ion POSTICĂ
dr. Gheorghe POSTICĂ
dr. hab. Eugen SAVA

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Stavilă, Veaceslav
Mereni : Monogrfia unui sat răzeșesc / Veaceslav Stavilă – Ch.:
Atelier, 2004 (Combinatul Poligr.). – 356 p.
ISBN 9975-9574-8-X
2000 ex.

94(478-22)

Lectori: Costache Costenco, Vasile Malanețchi

Corector: Svetlana Cuzuioc
Designul ediției și coperta:
Alexandru Macovei, Alexandru Ermurache
Machetare computerizată și prelucrarea imaginilor:
Alexandru Ermurache, Luminița Ermurache
Desene: Alexandru Macovei
Hărți, imagini: Gheorghe Postică

© Veaceslav Stavilă
© Atelier
© Sancos
© Acvila Grup
Această carte despre satul Mereni, ce apare la 500 de ani de la
trecerea în eternitate a Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare
și Sfânt este elaborată din inițiativa Dlui Dr. Valeriu OGLINDă.

Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Domnilor

Nicolas Nicula, Ion Postică și Valeriu Oglindă.

Monografia este dedicată aniversării a 530-a de la prima atestare

documentară a localității.
M ereni 6

Istoria este învățătoarea vieții, au zis înțelepții din antichitatea latină.

Fără de istorie nu este Patrie, și fără dragoste de istorie nu poate fi dragoste către
Patrie, afirma, în deplină cunoștință de cauză, ilustrul cărturar Alexandru Hâjdău.
Patria este locul unde ne-am născut, satul în care am făcut cei dintâi pași în viață.
Sfânta casă părintească zidită în țărâna gliei străbune, pe care au trudit în sudoarea
frunții înaintașii noștri și unde, azi, muncesc semenii noștri; școala, biserica,
clopotnița și cimitirul în care odihnesc osemintele strămoșilor – toate împreună
reprezintă Patria.
Ferice de cei ce au Patrie: au rădăcini adânci în istorie, au la ce ține cu adevărat,
au ce apăra, ocroti și lăsa drept moștenire urmașilor.
A fost pentru mine o datorie de onoare să-mi îndemn consătenii a cunoaște ceea
ce ne este aproape și drag – istoria satului natal – o fărâmă din Patria noastră cea
mare și frumoasă.

Dr. Valeriu OGLINDĂ

 Prefață

M ereni 7
Satul reprezintă elementul definitoriu al civilizației românești din ultimele două
milenii. În cadrul satului s-a plămădit poporul român, limba română și civilizația
românească. În condițiile satului s-a produs creștinarea românilor, formarea ortodoxiei
populare românești, a obiceiurilor și tradițiilor naționale. Satul a reprezentat principalul
element de continuitate românească în întregul spațiu de geneză, păstrând ființa neamului
pe parcursul mileniilor zbuciumate, inclusiv în perioada întunecată a migrațiunii popoarelor
barbare. Satul a condiționat obștea teritorială și obiceiul pământului, care au perpetuat
formele originale ale spiritualității românești timp de milenii, păstrând intacte rădăcina
istorică a neamului și suflarea strămoșească. Satul a generat statul românesc. Formula
„de la sat la stat” reprezintă o realitate istorică specifică lumii românești. Satul a modelat
„țara” – spațiul vital strămoșesc, plaiul natal, care a servit drept model pentru organizarea
statului românesc în formula de Țara Românilor și Țara Românească.
Satul românesc a fost și este foarte divers, multicolor, având o gamă de varietăți, care îl
plasează printre cele mai remarcabile fenomene ale civilizației umane. În funcțiune de regiune,
satul românesc poate fi: ardelean, muntenesc, oltenesc, dobrogean, moldovenesc, etc.
Satul dintre Nistru și Prut, pe lângă caracteristica sa general – românească, posedă
în același timp și un specific moldovenesc, prin care sunt exprimate particularitățile tipice
periferiei de răsărit a spațiului național. Satul dintre Nistru și Prut este, în același timp, și un
sat basarabean, grație unor trăsături formate în condițiile izolării la o anumită etapă a acestei
regiuni de masivul de bază al neamului. Satul basarabean, la rândul său, în dependență de
localizare, este și el diferit: orheean, lăpușnean, sorocean, tighecean, codrean, etc.
Din acest punct de vedere și, ținând cont de evoluția istorică, satul Mereni se remarcă
în postura dublă de sat orheean și sat lăpușnean.
Satul Mereni este amplasat într-o regiune ocupată în trecut de masivul codrilor seculari,
care protejau populația autohtonă de invaziile neamurilor străine. Codrii Merenilor erau parte
integrantă a Codrilor Orheiului, care au constituit în evul mediu o formațiune militaro-politică
locală – Țara Orheiului, cu tradiții istorice străvechi, ce a contribuit în mod substanțial la
perpetuarea vieții românești în aceste ținuturi. Satul Mereni se suprapunea, într-un fel, și cu
Codrii Lăpușnei, care la anumite etape istorice au influențat favorabil destinul localității.
Satul Mereni este o localitate cu un trecut bogat ce își deapănă istoria scrisă de la
Ștefan cel Mare și Sfânt, posedând în același timp și o preistorie cu rădăcini viguroase,
coborâte în adâncul mileniilor. Conform unei versiuni, întemeetorul satului Mereni ar fi fost
bătrânul Marea - tatăl boierului Bratu Marele și al kneaghinei Marena, soția domnitorului
Alexandru cel Bun, stăpânitoarea pământurilor din preajma Mănăstirii Căpriana.
Satul Mereni este o localitate tipic românească, amplasată într-o regiune colinară, ce mai
păstrează fragmentele fostelor păduri istorice. Satul Mereni reprezintă un spațiu tipic, aflat, după
expresia poetului, „pe un picior de plai, pe o gură de rai”. Satul Mereni are în peisajul său
un splendid râuleț și este format după faimosul principiu românesc „deal, vale, deal, vale”.
Satul Mereni este constituit din oamenii gospodari, urmași ai vechilor răzeși, care
făuresc istoria vie, având în suflet dragostea de neam și de țară, purtând respect pentru
memoria strămoșilor, pentru binele urmașilor și al neamului românesc în general.
Prezenta carte este un omagiu adus merenenilor din toate timpurile și vine să
servească întru consolidarea spiritului de comunitate și de neam.

Dr. Gheorghe Postică,

coordonatorul ediției
 Introducere
M ereni 8

Din punct de vedere istoric, satul se face remarcat din mai multe considerente. Primul ar
fi că pe moșia Merenilor au existat așezări omenești și acum patru milenii. Această împrejurare,
indubitabil, pune satul în rândul unui număr limitat de localități din Republica Moldova care
au o rădăcină istorică atât de veche. Pentru întâia dată Merenii sunt menționați documentar la
25 septembrie 1475, satul însă este cu mult mai vechi. În pofida ultimului fapt, până la momentul
în care scriem aceste rânduri, o carte dedicată în exclusivitate Merenilor nu a fost încă tipărită.
Ultima împrejurare ne-a determinat să purcedem la scrierea lucrării de față.
În ce ne privește, am considerat necesară scrierea unei lucrări de sinteză. Pornind de la
aceasta, am structurat studiul nostru conform principiului problematic, divizându‑l în 16 compar-
timente. Cititorul va găsi în el informații cu privire la descrierea geografică și toponimia
localității, date despre primele așezări, documente despre întemeierea satului și primii săi
locuitori, un bogat material factologic cu referință la evoluția moșiei și a proprietăților
funciare ale sătenilor. Au fost cercetate, de asemenea, astfel de aspecte cum ar fi: admi-
nistrarea satului, învățământul, biserica și cimitirul. De o importanță inestimabilă pentru
generațiile actuale și cele viitoare sunt mărturiile sătenilor referitoare la cele mai sinistre
pagini ale istoriei satului ce țin de secolul XX: al doilea război mondial, foametea or-
ganizată de sovietici, deportările inspirate de bolșevici. Drept dovadă a continuității în
dezvolarea localității, am selectat mai multe materiale etno-folclorice, anexând lista, fie
și incompletă, a locuitorilor satului către anii 1859, 1942 și 2002. Un capitol aparte se
referă la personalitățile marcante ale Merenilor.
Drept surse ne-au servit vechile tipărituri, diverse culegeri de documente, monografii,
studii științifice, informațiile din presă. Am apelat, de asemenea, la documentele originale
din Arhiva Națională a Republicii Moldova (în lucrare – ANRM), Arhiva Organizațiilor
Social- Politice a Republicii Moldova (în lucrare – AOSP), cât și la materialele din colecțiile
muzeului satului Mereni.
Acolo unde documentele au lipsit, am recurs la surse orale. Le mulțumim aici tutu-
ror sătenilor care ne-au oferit sprijinul lor informațional. În mod deosebit, manifestăm
sentimentele noastre de profundă recunoștință domnilor și doamnelor Emilian I. Baciu,
Veronica T. Barbăroșie, Vasile I. Bujac, Anatol P. Caraman, dr. Vlad Ciubucciu, Lidia
A. Crețu, Gheorghe Plămădeală, Veaceslav E. Rejep, Ion Postică, dr. Gheorghe Postică
și dr. hab. Eugen Sava.
Și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, mulțumirile noastre speciale se îndreaptă
către domnul Valeriu I. Oglindă, originar din Mereni care, cu multă înțelegere, a susținut
lucrările de investigare și scriere a monografiei satului.
Indiscutabil, zeci sau poate chiar sute de documente interesante cu privire la problemele
abordate în lucrare își mai așteaptă încă cercetătorii. Spunem acestea fiind conștienți de faptul
că nimic nu poate fi perfect. Tocmai de aceea vom saluta sugestiile la temă ale specialiștilor
și cititorilor; ele ne vor fi de un real folos în cazul unei noi ediții, revăzute și completate.
Autorul

P
Primii oameni pe moșia satului Mereni
au apărut în vremurile preistorice.
Cele mai vechi urme de locuire umană
sunt documentate cu circa șase mii de ani în urmă.
Începând cu mileniul IV î. Hr., pe pământurile
Merenilor s-au perindat, în căutare de pășuni, păstori
nomazi veniți din stepele euroasiatice. De la aceste
triburi aici au rămas mai multe movile de pământ,
în cadrul cărora se află morminte umane. La mij-
locul mileniului II î. Hr., este întemeiată o așezare
seden­tară, care a existat câteva sute de ani. La înce-
putul erei lui Hristos pe aceste plaiuri existau patru
așezări înfloritoare, care întrețineau relații active cu
Imperiul Roman. În perioada migrației popoarelor,
M ereni 9
în evul mediu timpuriu (sec. V-XIII), pe moșia satu-
lui, sporadic, au staționat păstori nomazi de origine
turanică, care au lăsat morminte în movilele de aici.
Din aceeași perioadă, în regiunea Merenilor sunt
semnalate și urme de locuire a populației autohtone.
De la vechile așezări, pe moșia satului Mereni, s-au
păstrat diverse vestigii, care în prezent sunt calificate
drept monu­mente arheologice.
Cele mai vechi mențiuni referitoare la monu­
mentele arheologice din preajma Merenilor se conțin
în documentele din 5 septembrie 1605 și 26 iunie 1796,
prin care se delimitează moșia satului. Aici sunt pome-
nite câteva movile de pământ: două din șesul Bâcului,
cea din gura Zmeoaicei, cele din preajma moșiei
 Sahaidacului, apoi movilița de la Gălgan, movilița din continuă lucrările, la care a participat și Valentin
M ereni 10

jos, movilele Liudi, movila din fundul Roșiei. Dergaciov2.

Primele peregheze arheologice pe moșia actuală În cadrul așezării din sec. II-IV de lângă
a satului Mereni au fost efectuate în anul 1975 de Sărăcuța au fost descoperite rămășițele unor locuințe
către Gheorghe Postică, care a descoperit aici patru de suprafață construite din nuiele și lut, vetre amena-
așezări din perioada daco-romană – sec. II-IV î. Hr., o jate din piatră și acoperite cu lut ars, gropi de păstrat
așezare din epoca bronzului – sec. XVI-XII î. Hr., și a cereale și alte provizii, greutăți de la războaie de
înregistrat 13 cimitire tumulare (movile din pământ) țesut, ceramică locală pregătită manual sau la roata
cu înmor­mântări din mileniile IV-III î. Hr., sec. IV-
III î.  Hr., sec. II-IV î. Hr. și sec. X-XII. În preajma
Merenilor au mai fost înregistrate 4 movile de pământ
aflate azi în afara moșiei Merenilor, dar care până în
anii 60 ai sec. XX au aparținut acesteia.
Prima așezare din perioada daco-romană cu-
prinde o suprafață de circa 1000 x 400 m la 2,0 km
nord-vest de sat, pe panta de nord-est a văii ce duce
spre satul Maximăuca. A doua așezare din aceiași
perioadă se află pe teritoriul satului, în regiunea
„Școlii Berjan”. A treia așezare din perioada daco-
romană se află la 0,5 km spre sud-est de sat, pe panta
de nord-est, și cuprinde o suprafață de circa 800 x 300
m până în preajma Sărăcuței. Pe același loc se află
și vestigiile unei așezări din epoca bronzului. Ce-a
de-a patra așezare din perioada daco-romană se află
la circa 5 km spre sud-vest de la sat, pe panta de vest
a văii Petroșița, în locul numit „La Vanea Margină”,
în fața văii râului Bâc. Topor din piatră descoperit la Mereni
(Mil. II î. Hr.)
Movilele de pământ sunt amplasate în opt
locuri: două movile între Maximăuca și Sahaidac; olarului, amfore romane, fibule și vârfuri de săgeți
altele două sunt movilele Liudi la nord de Perciunu; din bronz, unelte din fier etc. În cadrul așezării din
o movilă se află de asupra Roșiei, în preajma fostei epoca bronzului – sec. XVI-XII î. Hr., au fost desco-
brigăzi de tractoare; patru movile la sud-est de sat, perite locuințe adâncite în pământ, ceramică lucrată cu
în partea centrală a dealului Bujac (la Gore Ilici); mâna, un pumnal din bronz, un topor din piatră șlefuită,
altele patru – la capătul de sud-est al aceluiași deal. O aflat azi în Muzeul satului. Populația acestei vechi
movilă se află sub drumul din preajma fabricii de vin așezări, preponderent, se ocupa cu păstoritul turmelor
din Merenii Noi, altă movilă – de asupra Hârtopului mari de bovine, oi, capre, nu numai în zona dată, dar
Chihaiei, și două movile – la Hatmănă, la sud-vest și în regiunile de silvostepă din nordul Mării Negre3.
de Fabrica Avicolă Mereni. În patru movile de pământ supuse cercetării ar-
Primele cercetări arheologice sistematice, heologice au fost descoperite 38 de morminte umane
la Mereni, au fost efectuate în anul 1986 de către lăsate aici de triburile migratoare. Într-un tumul au fost
Gheorghe Postică1, în colaborare cu Eugen Sava și descoperite 16 morminte, în altul – 15, iar în celelalte două
Larisa Ciobanu, având tot sprijinul din partea școlii au fost identificate respectiv 3 și 4 morminte străvechi.
din localitate, în frunte cu directorul Emilian Baciu. Majoritatea absolută a mormintelor descoperite aparțin
În anul 1987, pe șantierul arheologic de la Mereni triburilor prei­sto­rice ale crescătorilor de vite: 6 sunt din
mileniul IV î. Hr. (perioada eneoliticului) și 25 din mileni-
ile III‑II (epoca bronzului). Două morminte au fost lăsate
de către triburile nomade ale sciților din sec. IV-III î. Hr.,
venite aici din stepele din nordul Mării Negre, iar altele
2 țin de triburile nomade ale pecenegilor din sec. X-XII,
veniți încoace din stepele euro­asiatice. Pe suprafața unui
tumul, distrus parțial de arătură, au fost descoperite vesti-
giile unui mormânt sarmatic din sec. II-IV î. Hr.
Vas din epoca bronzului descoperit la Mereni
(Mil. II î. Hr.)
Printre vestigiile descoperite în mormintele din
tumulii de lângă Mereni se remarcă: vase de cerami-
că pictate, din mileniile IV-III î. Hr.; armament din
sec. IV-III î. Hr. – câteva zeci de vârfuri de săgeți
din argint și bronz, spade din fier, pumnale; câteva
aplicații din aur; piese de harnașament din bronz sau
os etc. Materialele arheologice descoperite se află în
fondurile Muzeului de Arheologie al Academiei de
Științe a Republicii Moldova.
Din perioada istorică a satului Mereni
(sec. XV‑XVIII) datează cimitirul aflat la sud de zi-
dul Bisericii, în preajma podului de peste râpă, fiind
întretăiat de șoseaua ce duce spre Chihaia. Aici, în
anul 1967, în timpul construcției gazoductului, au fost
descoperite mai multe morminte umane. O continua-
re a acestui cimitir este necropola din ograda bisericii.
Cimitirul din Mereni, aflat în partea de nord a satului,
M ereni 11
are aproximativ 200 de ani.
Din cadrul descoperirilor arheologice fac parte
și tezaurele monetare. Pe parcursul ultimului secol,
pe moșia satului Mereni, au fost descoperite două
tezaure monetare. Primul tezaur, alcătuit din monede
de aur și argint îngropate în ultimul sfert al sec. XVIII,
a fost descoperit de către țăranul A. S. Gherasim, în
Comoară descoperită la Mereni în 1975
anul 1913, în locul Valea Mare4. Din componența
tezaurului 101 monede (inclusiv 3 de aur și 99 de
argint) au fost transmise în Comisia Arheologică de
la Sankt-Petersburg. Între monedele tezaurului din
Valea Mare sunt prezente piese turcești din perioa-
da sultanilor: Mustafa II (1695‑1703), Ahmed III
(1703‑1730), Mahmud I (1730‑1754), Osman III
(1754-1757), Mustafa III (1757‑1774), și piese mone-
tare ale Sfântului Imperiu Roman (German). Alt tezaur
a fost descoperit de către tractoristul Nicolae Ciolan
în anul 1975 în partea de nord a moșiei satului5, la
hotarul cu moșia Budeștilor, la sud de movilele Liudi,
în apropierea vechiului drum ce ducea spre Tighina.
Grație tractoristului Teodor Ciobanu acest tezaur
a fost transmis la Muzeul de Arheologie al AȘM
unde se păstrează în prezent. Câteva monede se află
 în muzeul satului, iar alte câteva piese au rămas la
M ereni 12
persoane particulare. Monedele se aflau într-o oală
de lut, acoperită cu un strat de ceară. Tezaurul era
alcătuit din circa 200 monede cu o valoare totală de
aproximativ 235 lei și cuprindea piese turcești din
perioada sultanilor Ahmed III (1703‑1730), Mahmud
I (1730‑1754), Mustafa III (1757‑1774) și o mone-
dă austriacă din timpul împărătesei Maria Tereza.
Vas pictat din perioada eneoliticului descoperit într-un
tumul de lângă Mereni (Mil. III î.Hr.)
În perioada când a fost acumulat și ascuns tezaurul,
pe la anii 1750‑1774, pe acești bani se putea cumpăra
una din următoarele categorii de mărfuri: 6‑8 cai,
11‑14 boi, 18‑25 vaci, 112‑129 oi, 180‑300 căldări
de vin, 13235 ouă, 600-1000 kg miere de albine,
644‑1288 kg grâu, 850‑2162 kg porumb sau 90‑112
perechi de ciubote. Având în vedere faptul că tezaurul
a fost descoperit în preajma drumului ce ducea spre
Bender, se poate presupune că proprietarul acestor
monede era un negustor.
Cu privire la întemeierea satului Mereni și origi-
nea denumirii sale există mai multe versiuni. Conform
uneia dintre ele, pe valea unde acum se află centrul
satu­lui, trecea drumul comercial Hotin‑Cetatea Albă.
Întâlnindu‑se, oamenii se întrebau: „unde ați odihnit?”
Adeseori li se răspundea: „La  livezile de meri”. Cu
timpul, aici a apărut un sat care de la merii ceea, s-a
numit „Mereni”. Altă legendă îl invocă drept ctitor al
satului pe Ștefan cel Mare: „Se spune că Ștefan cel Mare
a înființat satul nostru în cinstea unei biruințe obținute
asupra turcilor. L‑a numit „Mereni” de la cuvântul
slav „mir” (pace – n.n.) cu nădejdea de pace pe aceste
meleaguri. Între altele, originea slavă a denumirii
satului de la „Mirea” sau „Mireanu” a fost susținută și
de etimologistul Anatol Eremia6. O altă versiune leagă
originea denumirii satului de cuvântul „mirean”: „În
vechime aici s-a așezat cu traiul o familie de oameni
mărinimoși și foarte harnici. Ei se numeau „mireni”.
De aici și vine denumirea „Mireni”.
Un interes deosebit prezintă versiunea lansată de
regretatul Mitropolit Nestor Vornicescu într-un articol
publicat la începutul anilor ´90 ai secolului trecut.
În acel studiu se arată: „Pe baza unui document de
la Alexandru cel Bun, din 10 februarie 1429, putem
afirma că Mănăstirea Căpriana este ctitoria unor răzeși,
mici boieri, din satul nu prea îndepărtat Mereni, sat
care se găsește dincolo de Bâc, nu departe de locul
unde se varsă Vâșnevățul în acest râu mai mare basa-
rabean. În fruntea acestor băștinași se găsea pe atunci
cunoscutul Mearea, al cărui frate, rudă apropiată
era egumenul Chiprian de la obârșia Vâșnevățului,
Mearea tatăl boierului Bratu, care va deveni sfetnic
de încredere în sfatul domnesc de la Suceava, Mearea,
care devine socrul lui Alexandru cel Bun prin căsătoria
fiicei sale Marena cu voievodul Moldovei”7.
Ideea Mitropolitului Nestor Vornicescu este
sprijinită de către specialistul în lingvistică și genea-
logie dr. Vlad Ciubucciu, care într-un studiu științific
susține: „Această localitate [Mereni], ca și majorita-
tea covârșitoare a satelor din Moldova voievodală,
poartă numele primului descălecător al locului sau
al unuia din ulteriorii stăpâni ai moșiei respective.
Satul Mereni este atestat la 25 septembrie 1475
între-un hrisov de la Ștefan cel Mare, întărit lui... Spre
regret, din considerente tehnice, numele stăpânului
rămâne în umbră. Dar, totuși numele e transparent:
Mare, nume de persoană de obârșie străveche.
Avem știre despre câteva personalități cu presti-
giu din anturajul voievodului: Bratul cel Mare (adică
fiul boierului Mare sau Marin, socrul lui Alexandru cel
Bun) și unchiul lui Ștefan cel Mare, precum și Stanciul
Marele, fiul Chiajnei (fata Marenei și a lui Alexandru
cel Bun), mătușa lui Ștefan cel Mare.
În acest secol hrisoavele domnești ne propun mos-
tre de aprobare a proprietății funciare și alte personalități
cu nume neobișnuit pentru urechea noastră:
Merești: sat pe Bârlad, zis și Mirăști (inclus în
Litești, azi Galați), a fost întărit lui Mareș (Mare + suf. eș).
Vas și oglindă din aramă descoperite într-un tumul de lângă
Mereni (sec. IV-III î.Hr.)
Mereșeuca: (act. Dondușeni), scris „satul lui
Mirișce”, întărit lui Mihail de Dorohoi. Vasăzică,
moșia aparținuse lui Mirișcea (Mirea + -iș = Miriș
+ -cea = Mirișcea, diminutiv).
Atunci, un rol aparte, încurcăreț, îl joacă
alternanța fonetică, la cheremul graiului local: Mereni,
dar și Mireni, și Mirăni, și Măreni. Lingvistul Iorgu
Iordan a acumulat o serie de astfel de variante (toponi-
me): Mare, Mareșoaia, Mareșul, Mărășcul, Mărășeni,
Mărășești, Mărăști, sau Mireni, Mireșul, Merișul,
Merișani, Merișești, Mireașul, Merașul, Mireașa etc.
Această hălăciugă fonetico-formulativă nu ne îm-
pedică să alegem cu claritate etimonul adecvat – Mare,
de la care se formează toponimul Măreni ‑ Mereni.
Satul Mereni poartă nume de bărbat. Și acest nume
a fost Mare, zis și Marin, socrul lui Alexandru cel Bun,
dar stăpân a fost și feciorul său Bratul cel Mare. Această
13
afirmație corespunde cronologic cu prima atestare do-
cumentară a moșiei – 25 septembrie 1475, în cartea de
M ereni
întăritură a satului Mereni, care deja purta acest nume”8.
Reieșind din cele expuse mai sus, se poate susține că
originea satului Mereni vine de la un personaj istoric real
– bătrânul Marea (Mearea) care la începutul secolului
al XV-lea a pus bazele unei dinastii, ce a avut de spus
un cuvânt foarte imporatnt în viața Țării Moldovei.
Note:
1 Постикэ Г. И. Археологические исследования
поселения Мерены II // Археологические открытия
1986 года. Москва, 1987; Постикэ  Г.  И. Отчет о
раскопках 1986 года на поселении Мерены II //
Архив МА ИАЭ АН РМ. Инв. 254.
2 Дергачев  В.  А., Постикэ  Г.  И., Савва  Е.  Н.
Отчет о полевых исследованиях Пугаченской
археологической экспедиции у с. Мерены и Кирка
Новоаненского района в 1987 г. // Архив МА ИАЭ
АН РМ. Инв № 275.
3 Unele vestigii arheologice din perioada epocii bronzului
descoperite la Mereni au fost tratate în lucrările:
Е.  Н.  Савва. Культура многоваликовой керамики
Днестровско-Прутского междуречья (по материалам
погребального обряда). Кишинев, 1992, p. 149, fig.
60/4; E. Sava. Epoca bronzului – perioada mijlocie
și târzie, sec. XVII-XII î.Cr. // Thraco-Dacica, XV.
București, 1994, p. 147, fig. 6, 8-27, 29; E. Sava. Die
Rolle der „ostlichen” und „westlichen” Elemente bei der
Genese des Kulturkomplexes Noua-Sabatinovka (Nach
den Materialien des Prut-Dnestr Zwischenstromgebiets)
// Das Karpatenbecken und die Osteuropäische Steppe.
SSB Bd. 20, PAS Bd. 12 (München-Rahden / Westf.
1998), p. 296-297, Abb. 24, 2.
4 Отчет Археологической Комиссии за 1913-1915 гг.
Петроград, 1918, р. 205: 249.
5 Нудельман А. А. Находки монет эпохи феодализма
из раскопов и сборов 1974-1976 гг. в Днестровско-
Прутском регионе // Археологические исследования
в Молдавии (1974-1976 гг.). Кишинев, 1981, p. 190.
6 Eremia A. Nume de localități. Studiu de toponimie
moldovenească, Chișinău, 1970, p. 90.
7 Nestor Vornicescu. Mănăstirea Căpriana – vechi centru
de spiritualitate românească în codrii Lăpușnei //
Studii de teologie istorică. Craiova, 1998, p.155, 157
[= Academica, an. I, nr. 10, 1991, p. 29].
8 Articol inedit oferit de dr. Vlad Ciubucciu.
M ereni 14
 15
M ereni
Moșia satului Mereni beneficiază de multiple locuri
cu peisaje specifice. Pe parcursul secolelor aceste
spații au căpătat denumiri proprii, devenite cu tim-
pul toponime istorice, care sunt păstrate în memoria
băștinașilor până în zilele noastre.

C



Chetroșița, Valea Petroșiței, Gura
Văii Petroșiței, Hotarul Chetroșiței,
(1605), Valea Petrosului, Râpa
Petrosului, Cracii Petrosului, Vâlcelele Petrosului
(1796) – se află la sud de Fabrica Avicolă Mereni,
Valea Coloniței (1605, 1796) – vale cu apă curgă-
toare (Apa Coloniței, Râul Colonița), care începe
în satul Colonița și se termină lângă satul Chirca, la
confluența cu valea râului Bâc. În partea centrală a
Văii Coloniței se află satul Mereni.
în valea ce duce spre râul Bâc, la circa 2 km
Fundul Săhăidăcii (1605), La Sahaidac (pop.)  –
spre nord‑vest de satul Chetrosu. Actualmente,
marginea de sud și sud-vest a văii satului Sahaidac,
locul se mai numește La Vanea Marjină.
la nord de Maximăuca.
Hatmăna (pop.), Coasta Hatmanului Pantea (1605),
Valea Socilor (1605), Valea Socului, Fundul Văii
La Langada (pop.) – spațiul aflat la vest de Fabrica
Socului, Coltanul (1796, pop.) – vale aflată la
Avicolă Mereni în trecut repreyenta pământurile
nord‑est de Maximăuca și nord-vest de Perciunu.
Hatmanului Pantea. În sec. XIX aici era pământul
lui Mihail Langada (1863). Fântâna turcului (1605) – fântână aflată la est de
regiunea Perciunului.
M ereni 16

Toponime istorice din preajma satului Mereni

Drumul Benderului (1605) – drum vechi, care
venea de la Orhei spre Bender, prin regiunea
Cimișeni-Botnărești.
Fundul Roșie (1605), Roșia (pop.) – defileu aflat
la est de satul Mereni, la hotar cu Cobusca Veche și
Botnărești.
Movila din Fundul Roșie (1605) – movilă din pă-
mânt, aflată pe platou, de asupra Roșiei, la est de fosta
brigada de tractoare, în drum spre Botnărești. A fost
cercetată arheologic în anul 1987.
Valea Găunoasa (1605) – valea ce coboară din dealul
movilei spre nord, în iazul de lângă Sărăcuța.
Valea Zmăoaicei – defileul între satul Mereni și
Merenii Noi, întretăiat de șoseaua contemporană.
Gura Văii Zmeoaicei (1605), Gura Zmăoaicei
(1796) – spațiul din marginea de vest a Merenilor Noi,
unde se deschide defileul spre satul Mereni, Drumul
de jos de Valea Zmăoaicei (1796) – drumul central
din Merenii Noi.
Valea Maxinului, Costișa Maxinului, Matca Văii
Maxinului, Gura Văii Maxinului (1796). Spațiu în
care este amplasat actualul sat Maximăuca.
Valea Cânipei, Gura Văii Cânipei (1796) – coasta
de sud-est a văii prin care trecea drumul Mereni-
Chșinău, vizavi de intersecția cu Valea Coloniței.
Hârtoape (1796) – defileu, aflat la sud-vest de iazul
de lângă Maximovca, astăzi ocupat de vile.
Șesul Bâcului (1796), la Bâc (pop.) – terenurile din
stânga Bâcului, începând de la sud-est de satul Floreni
până la marginea de est a satului Merenii Noi.
Ciușmea (1796) – izvor de apă localizat la sud-est
de actuala Fabrica de vin din Merenii Noi.
Chihaia (pop.) – defileu aflat în partea de sud-vest a
satului Mereni, Hârtopul Chihaie (1796).
La Hârtop (pop.) – fundul defileului Chihaia.
În Podiș (1796) – spațiul aflat la sud de defileul
Chihaia.
În Holm (1796), Holm, Toloacă, Deal (pop.) Dealul
satului – dealul din fața satului, aflat spre sud.
Valea lui Caraman (1796) – coasta văii aflată la nord
M ereni 17
de fabrica de pâine.
Gălăgan (1796) – loc aflat la vest de Valea lui
Caraman.
Movilița din sus (1796) – movilă de pământ aflată la
nord de sat, astăzi dispărută.
Movilița din jos (1796) – movilă din pământ aflată
în drum spre Perciunu, astăzi dispărută.
Movilele Liudi (1605, 1796) (pop.) – două movile
din pământ aflate la hotarul de nord al Merenilor, la
nord-vest de Perciunu.
Perciun (1796), Perciunu (pop.) – defileu cu vii,
livezi și imașuri în nordul moșiei Merenilor, lângă
hotarul satului, în apropierea drumului ce ducea spre
Bender.
Satârul, Fundul Văii Satârului (1796, pop.), Valea
Satârul (pop.) – vale aflată la nord de sat, orientată
spre Sahaidac.
Drumul de la Chișinău la Mereni (1796) – drumul ce
trecea prin valea actualului sat Humulești (Malharuz).
Partea de sus a Merenilor (1796) – jumătatea de vest
a moșiei Merenilor, aflată în partea superioară (de
sus) a Văii Coloniței, delimitată prin actul din 1796.
Partea de jos a Merenilor (1796) – jumătatea de est
a moșiei Merenilor, aflată în partea inferioară (de
jos) a Văii Coloniței, delimitată prin actul de la 1796.
La Bakmangi (pop.) – magazinul de mărfuri gos­po­
dă­rești în anii ´50-´60 ai sec. XY.
La Lutniță (pop.) – locul extragerii lutului, în defileul
Chihaia.
Silimeni (pop.) – spațiu în defileul Roșia.
Sorokovaia (pop.) – spațiu în defileul Roșia.
Fundul Văii (pop.) – fundul Văii Malharuzului, spre
Chișinău, cu fântână.
După Delniță, la Delniță (pop.) – coasta de sud-vest
a văii aflată la est de satul Mereni.
La Huilă, Iazul lui Huilă (pop.) – defileu, prin care
trecea vechiul hotar al Merenilor.
 Fântâna lui Puhoceanu (pop.) – fântână aflată la La Berjan, Școala Berjan (pop.) – locul amplasării
M ereni 18

sud‑vest de sat, pe drumul ce duce spre Chirca. școlii primare din partea de jos a satului Mereni.
Sărăcuța (pop.) – mahalaua satului Chirca dinspre La Oglindești (pop.) – locul unde s-a aflat moșia
Mereni. neamului Oglindă, amplasat, în cracul de vest al
Perciunului, pe coasta de est, la sud-est de movilele
La Gore Ilici, la Bujac, la Movilă (pop.), Dealul
Liudi.
Movilei – deal cu mai multe movile din pământ,
acoperit cu vii și livezi, aflat la sud-est de sat, deli- Mahala Boierului (pop.) – mahala aflată în stânga
mitează valea Coloniței de valea Bâcului. drumului Mereni-Cimișeni, mai sus de șoseaua cen-
trală a satului.
Piramida, La PIramidă (pop.), În deal la Pravda
(pop.) – culmea dealului la ieșirea din satul Mereni Melesteu (pop.) – mahala în partea de nord a satului,
spre Chetrosu, unde în anii ´50-´90 ai sec. XX, era la gura văii Satâru.
instalat panoul „Colhozul Pravda”. În trcut pe acest
Zolnic (pop.) – mahala aflată în partea de nord a
loc era o pieamidă din lemn.
satului, la vest de mahal Melesteu.
În deal la țigani, Mahala țiganilor (pop.) – mahala
aflată la marginea de sud-est a satului, în dreapta dru-
mului Mereni-Chetrosu locuită în perioada postbelică
de țigani sedentari.
Mahalaua turcului, La turci (pop.) – mahalaua din
marginea de sud-est a satului în stînga drumului
Mereni‑Chetrosu, pe coasta râului Colonița.
Pe șes (pop.) – lunca din partea centrală a satului, în
valea râului Colonița, locul stadionului.
Peste pod (pop.) – partea de vest a satului Mereni,
aflată în partea dreaptă a râului Colonița.
Fântâna Zoiței, la Zoița (pop.) – fântână în partea
centrală a șesului, la marginea drumului ce duce
Peste pod (La Chihaia), acope­rită de drum în anii
´60 ai sec. XX.
Fântâna lui Platon (pop.) – fântână în partea centrală
a șesului, la marginea drumului ce duce Peste Pod (La
Chihaia), lângă fântâna Zoiței, acope­ri­tă de drumul
ce ducea spre Chihaia în anii ´60 ai sec. XX.
La Porci (pop.) – locul ocupat de fermele de porci în
perioada postbelică, la marginea de nord-vest a satului.
La Vanea Marjină (pop.) – vezi: Petroșița.
La Begliță (pop.) – sector în partea centrală a satului.
Petreuca, Petrovca (pop.) – defileul unde s-a aflat
satul Petrovca – sec. XIX - anii ´60 sec. XX, la nord-
est de Mereni.

P
Prima mențiune documentară a
satului ține de 25 septembrie 1475.
Este vorba despre un „Ispisoc dat
de domnul țării Moldovei Ștefan voievod în anul
6983 septemvrie 25 zile pentru satul Mereni”. Actul
respectiv a fost menționat la începutul secolului al
XIX-lea, în cererea răzeșilor Luca Grigorie Ciorăscu,
Grigorie Arhip Grosu, a mazililor Gheorghe Grosu,
Vasile Ionașcu, Teodor Tăbăcaru, Teodor Nistor,
Zaharie Nuța și alții, cerere adresată Tribunalului civil
al Basarabiei. (L.T. Boga, Documente basarabene, IV,
Hrisoave și cărți domnești [1420-1500], Chișinău,
1929, p. 9; vezi și: Documenta Romaniae Historica.
A. Moldova, vol. II (1449‑1486), București 1976,
19
M ereni
Instalarea plăcii memoriale cu ocazia a 515-a aniversări de la
prima mențiune documentară a satului Mereni
(5 noiembrie 1989)
p. 310; Documente privind istoria României. Veacul
XIV, XV. A. Moldova, vol. I (1384‑1475), București,
1954, p. 407).
Observăm între altele că în 1989 s-au marcat
515  ani de la prima mențiune documentară a sa-
tului. Iată cum a descris acel eveniment săteanul
Oleg Lungu: „În dimineața zilei de 5 noiembrie
(1989  –  n.n.), sunete de bucium au dat de veste
tuturor că începe reprezentația festivă teatralizată.
Și iată că pe drum apar călăreții: Ștefan cel Mare
(V.I. Bujac – n.n.) și   cortegiul său. Merenenii îi
întâmpină cu pâine și sare și îi invită în casa mare.
Potrivit vechiului obicei moldovenesc, Ștefan Vodă
îi blagoslovește pe stăpâni și le înmânează o listă în
 care sunt incluse familiile Ciorescu, Nuța, Grosu, brazda-n cap. Și ei îndată ... și au jiurat Ioan Haria
M ereni 20

Ionașcu și alții. El le lasă acestor oameni ca moștenire bătrân din Mireni și... Roșca deaceea și Vasile...
pentru totdeauna câte un lot de pământ care va fi Nastase Rusu și Andrei Ciolpan și Ivan Arama a lui
transmis în același mod din tată-n fiu. Ștefan Vodă bătrân din... Darie... dimpreună... au jiurat... și au
încă nu și-a încheiat cuvântul când clopotele au prins luat toți brazda în cap și au purces toți acești oameni
a bate alarma. Pisarul (I. S. Vlas – n.n.) îi șoptește de am cercetat tot locul și toate semnele a otcinei de
domnitorului că asupra plaiului nostru au năvălit din moșie a Mirenilor...
nou cotropitorii și toți pornesc la drum. Și adevărată știință ce au avut mers-am la acel
Adâncirea în istoria Moldovei și folosirea docu- dintâi hotar ce iaste în gura văii Petroșiței... hotar vechi
mentelor de arhivă întreprinse de G. M. Barbăroșie din... și mărturisind... aceia a patra piatră și cheutoare
a fost ascultată cu mare interes de circa 2000 de ... deaceea am mersu la deal și pe coasta ce se zice
mereneni. La inaugurarea plăcii come­morative cu din vechi coasta Hatmanului Pantea dinspre răsărit și
ocazia aniversării a 515 ani de la înte­meierea satului tot la deal ... și am trecut peste valea Coloniței și am
Mereni au fost prezenți veterani ai războiului și ai mers drept pe fundul Săhăidacii unde am găsit piatra
muncii, tineretul și oaspeții satului” (Oleg Lungu, hotar și cheutoarea... prin valea Socilor și tot înain-
„Mereni-515”, Drapelul muncii, 23 noiembrie 1989). te... și drept la movilele ce se cheamă movilele... iar
Un document deosebit de important pentru de acolo și înainte drept la un puț, care au mărturisit
istoria satului este „mărturia hotarnică” din 5  sep- acești oameni de sus scriși că se cheamă puțul Turcului
tembrie 1605. În continuare reproducem conținutul ce... mers spre drumul Benderiului în jios până la o
actului respectiv, păstrând intact stilul acelor vre- movilă ce iaste în fundul Roșie unde... piatră hotar și
muri: „Facem știre cu această mărturie hotarnică cheutoare și de acolo am mers tot înainte drept la luncă
după luminată carte a măriei sale Eremia Voievod prin luncă și am trecut printr-o vale care au numit-o
din let 7113 (1605 – n.n.) iulie în 20 de zile, scri- bătrânii valea... și valea
indu-ne să mergem la seliștea satului Mirenii din înainte până am trecut
ținutul Orheiului, să socotim și să hotărâm acea peste valea Colonița și
moșie Mirenii prinprejiur și în mijloc, după jaloba am mers drept înainte
lui Grigore și Nicolae feciorii lui Tănase Grizunul, la valea Găunoasă ... și
nepoții lui... și a lui Pavel Grizunu și prestrănepoții a pe la movila ... ce iaste
lui Gavril Grizunu cel bătrân. Mers-am și am strâns în gura văii Zmeoaicei
acolo pe toți... a părții de sus și a părții de jios precum și am găsit piatră hotar
și împrejiurașii... cărora le-am cerut la împrejiurași vechi dinspre sfințit
megiași hârtia sa hotarnică. înainte de curgerea
Iară ei au arătat că s-au perdut dresile (actele apei ... am mers până
– n.n.) din prada cazacilor zaporojeni, întru aceea și la Chetroșița de unde
Grigore și Nicolae Grizunu hârtii sau alte drese n-au am început de la ho-
arătat și au zis că cele ce au avut de la moșul lor tarul Chetroșiței.
Staci Goria și l-au luat rob tătarii cu toate ce a avut Și așa am în-
el, precum și uricele moșiei de otcină Mirenilor și cheiat toate hotare-
alte părți de otcină. La care noi cercetând... oameni le de jiur împrejiu-
bătrâni și megiași care au dovedit că cu adevărat rul otcinii ...
moșia Mireni iaste a lor și pe moșul lor Staci Goria Moșia merenilor
l-au luat rob tătarii când au prădat țara de jios, cu toate ce iaste  ... și li-
scrisorile... și noi văzând așa i-am orânduit ca să-și vezi cu vii pe
aleagă oameni buni bătrâni megiași să jiure și să iee valea Colonița
care am găsit și toate semnele bune și adevărate
hotare vechi... Mărturisirile oamenilor celor bătrâni
care au... sufletele lor au arătat... sânt puși... această
hotarnică măcar că nu a avut jăluitori la sine nici
un fel de dovezi în scris hârtie sau urice pe această
otcină a moșie Mireni, iar că cu adevăr au arătat și
bine au făcut... au jiurat și au luat și brazdele pe cap...
Colonița iaste a lor dată după drepte și credincioase
lor slujbi încă de la bătrânul domn Ștefan Voievod
boiarului Ionașcu Grizunul și lui Pavel Grizunu fiind
frați și prenepoți a lui Gavril Grizul ce s-au dovedit...
Dintr-o mărturie hotarnică ce s-au aflat la dumnea-
lui Costandin Roadedeal de la răposatul Nicolae
Racoviță Hatman și noi văzând ale lor dreptăți și
prin... carte gospod le-am hotărât... Le-am făcut
această mărturie de hotarnică ci și de noi iscălită la
let 7113 septembrie 5 zile. Hotarnic Grigorie... vel
vornic, Tudosie...” (L.T. Boga, Documente basa-
rabene, vol.XX. Mărturii hotarnice [1602-1814],
Chișinău 1938, p.11-12.)
Diverse surse arată că încă la începutul secolului
XX unii locuitori ai satului dețineau hrisoave din
anii 1690, 1739, 1741, 1776 și 1778 (Zamfir Arbore,
Dicționarul geografic al Basarabiei, București, 1904,
p.145; Dicționarul statistic al Basarabiei întocmit
pe baza recensământului populației din anul 1902,
corectat prin date actuale statistice ale primăriei și
prin tabelele biroului de populație centralizate în
1922/1923, Chișinău 1923, p.282-283). Acele acte
însă nu s-au păstrat.
În schimb, referitor la secolul XVIII, există câ-
teva grupuri de materiale. Este vorba în primul rând
despre o referință la faptul că, în martie 1760, satul
a fost vizitat de un pașă turcesc care se deplasa „în
jos” (Nicolae Iorga, Studii și documente, București,
1913, vol. XXII, p.110.). În al doilea rând, s-a păstrat
o „mărturie hotarnică a moșiei Mireni din partea de
sus”, datată cu ziua de 26 iunie 1796. Documentul are
următorul conținut: „Facem știre cu această mărturie
hotarnică la mâna lui Arhire Andronache i a fraților
săi, i la mâna postelnicului Iacovache, i la mâna fiilor
răposatului Vasile Mocan, i la a lui Ilie Margine și
a tuturor răzeșilor din moșia Mirenilor, din partea
de sus precum să se știe că, aducând răzeșii mai sus
arătați luminată carte a preînălțatului și preluminatu-
M ereni 21
lui domnului nostru Alexandru Ion Calimah Voievod
către dumisale Iordache Romanu, vel postelnic i vel
serdar de Orheiu, ca să li să se aleagă și să li să se
stâlpească partea lor din sus dintra răzeșilor de jios.
Dum. vel post. rânduindu-ne pe noi hotarnici
am mers la numita moșie la starea locului la sat
Mirenii și după poruncă strângând pe toți răzeșii
și împrejiurașii și am făcut cu amăruntul cercetare.
Și mergând întâi în marginea moșiei de sus, prin valea
Coloniței, la un hotar ce disparte moșia Mirenilor de
moșia dumisale a stolnicului Dumitrachi Râșcanu
ce este în matca Coloniței, din vale de drumul ce
vine de la Chișinău la Mireni din sus de gura văii
Maxinului. Și de acolo am purces și am măsurat cu
funia de 15 stângeni gospod și stângenul de opt palme
gospod pre apus peste gura văii Cânepei pre Bâc la
deal pân hârtoape și suindu-ne în podiș iarăși la un
hotar a dum. stolnicului pâră la care hotar s-au găsit
42 funii. Și de acolo am purces la vale spre Bâc, tot
spre sfințit pe podiș iarăși s-au împlinit 42 funii și un
stângen, iarăși s-au găsit piatră hotar și de acolo am
purces la vale can în spre miază zi pe un cap de pisc
ce merge pântre două vâlcele a Petrosului și unde se
împart cracii Petrosuluii s-au găsit altă piatră hotar
unde s-au plinit 21 funii și trei stângeni. Și de acolo la
vale pe gura vâlcelii Petrosului ce este despre răsărit
și pe lângă râpa Petrosului cel mare la vale despre
răsărit, pâră la un loc și apoi trece râpa Petrosului
dispre apus și pe lângă râpa Petrosului dispre apus
la vale pâră în gura Petrosului în șesul Bâcului unde
sânt două movile.
În movila ce mare din sus s-au găsit piatră
hotar tot a dum. stolnicului Râșcanu unde s-au îm-
plinit 71 funii și 3 stângeni. Și de acole drept la apa
Bâcului s-au găsit patru funii, 4 stângeni. Și de acole
am purces în jios în curmezișul moșiei pe di vale de
drumul cel mare pâră unde s-au împlinit 54 funii și
3 stângeni. Și negăsindu-se piatră hotar s-au învoit
răzeșii de sus cu răzeșii de jios ce s-a pus piatră hotar
unde disparte partea răzeșilor de sus de a răzeșilor de
jios de la vale de drum de jios de gura Zmeoaicei și de
sus de Ciușme care hotar caută drept la apa Bâcului
pe din jios la movilă care măsurându-se din apa
 Bâcului pâră în hotar s-au găsit 8 funii, 12 stângeni.
M ereni 22
Și de acole am purces a măsura la deal spre răsărit
pe din jios de vale Zmăoaicei pâră în zarea dealului.
Și unde s-au împlinit 12 funii și 3 stângeni s-au pus
piatră hotar deasupra unui izvor. Și de acole tot la
deal peste valea Zmăoaicei pe din jios de hârtopul
Chihaie deasupra în podiș unde s-au plinit 65 funii
s-au pus piatră hotar. Și de acole peste fundurile unor
hârtoape tot înspre răsărit pâră într-un holm ce este
deasupra satului Mireni s-au pus piatră hotar drept
în holm unde s-au plinit 25 funii. Și de acole la vale
peste valea Coloniței unde este satul Mirenii și prin
sat, pe din jios de biserica din marginea drumului de
la deal, la o groapă de moară pe care s-a pus piatră
hotar unde s-au plinit 19 funii și un stângen.
Și de acole pân sat la deal spre răsărit pân
costișă deasupra satului și deasupra văii lui Caraman
iarăși s-au pus piatră hotar unde s-au plinit 18 funii
și 13 stângeni și de acole la deal alăturea cu un drum
ce iese din sat și merge la Gălgan pâră la o moviliță
din sus de drum iarăși s-au pus piatră hotar în vârful
moviliței unde s-au plinit 22 funii și un stângen. Și de
acole la deal tot spre răsărit pâră la altă moviliță din
jios de drum unde s-au plinit 12 funii și 12 stângeni,
iarăși s-au pus piatră hotar în vârful moviliței. Și de
acole la deal asupra movilelor Ludei peste un crac
de vale ce se trage din Perciun, pâră unde s-au plinit
67 funii și 12 stângeni și s-au pus piatră hotar. Și de
acole la deal tot spre răsărit asupra movilelor Liudei
peste o vâlce, pâră unde s‑au plinit 42 funii unde
se împlinește moșia Mireni cu moșia Mihuțenii a
dum. sulgeriul Petrachi Cazimir. Și acole s-au pus
trei pietre hotar una caută înapoi la pietrele ce le-am
arătat mai sus, care dispart o parte Mirenilor de sus
de partea răzeșilor de jios, iar una caută în fundul jios,
iar una caută în sus fundul părții moșiei răzeșilor de
sus ci se numește cheotoare părții de sus.
Și de acole am purces a măsura în sus fundul
moșiei prin fundul văii Socului ce se numește acum
Coltanul și unde s-au plinit 27 funii și 7 stângeni într-
un cap de piscu s-au găsit piatră hotar. Și de acole în
sus peste fundurile văii Socului și peste podiș pâră
la coasta moșiei dum. stoln. Iordache Crupinschi ci
se numește Budeștii s-au găsit 35 funii și un stângen.
Și iarăși s-au făcut cheutoare moșiei puindu-se două
pietre hotar, una de caută înapoi la cheutoarea ce
din margine din jios, iar una caută la vale pre Bâc la
asfințit. Și de acole am purces la vale spre asfințit,
alături cu moșia Budeștii, pâră într-o moviliță mai
mare ce este lângă alta mai mică, unde s-au pus piatră
hotar în vârful moviliței, unde s-au împlinit 17 funii
și 12 stângeni.
Și de acole la vale, tot alăture cu moșia
Budeștilor spre sfințit peste fundul văii Satârului și
drept lângă un drum ce merge de la Mereni la Budești
s-au pus piatră hotar de la deal de drum unde s-au
împlinit 40 de funii. Și de acole la vale pe costișa
Maxinului pe din jios aproape matca văii Maxinului,
s-au pus piatră hotar în niște sărături, unde s-au plinit
39 funii și doi stângeni. Și de acole la vale peste matca
văii Maxinului drept în ceea costișă din sus, în piscul
ce este între vale Maxinului și între valea Coloniței,
s-au pus piatră hotar unde s-au plinit 21 funii. Și de
acole drept la vale unde s-au plinit 5 funii este hotarul
moșiei dum. stoln. Dumitrachi Râșcanu, în matca
Coloniței, lângă drumul ce vine de la Chișinău, de
la vale de drum, de la care s-au început măsura întâi
a se măsura.
Și măsurând și mijlocul moșiei din hotarul al
doilea al dum. stoln. Râșcanu, care la hotarul ce s-a
pus în mijlocul satului, din jios de biserică, s-au găsit
82 funii. Și așă s-au încheiet toate hotarele moșiei
părții de sus a Mirenilor. Și pentru credințare am
dat această mărturie hotarnică în care au iscălit și
toți răzeșii și împrejiurașii ce au fost față, fiind cu
învoiala tuturora...”.
Notă:
Martori au fost: Stăvărache, protopop Orheiului, răzeș
din partea din jios sân Ioniță Costin, Ion Cioban, răzeș din
partea de jios, Sava Gavril, răzeș din partea de jios, Lupu
Marcu, răzeș din partea de jios, Grigore căpitan Coropca,
răzeș, Zaharia Toma, răzeș, Costin Nuță, răzeș, Nicolae
Stângă, răzeș, și alții. (L. T. Boga, Documente basarabene,
vol. XX. Mărturii hotarnice (1602-1814), Chișinău, 1938,
p. 177-180).

A
Așa cum s-a putut vedea și în altă
parte a lucrării de față, prima referință
documentară cu privire la neamurile
din Mereni ține de 5 septembrie 1605. Este vorba
despre familiile Aramă, Ciolpan, Darie, Grizun
(„Grizunul”), Gore („Goria”), Harea („Ioan Haria”),
Roșca și Rusu. De asemenea, înregistrăm numele
locuitorilor din Mereni în mărturia hotarnică din 26
iunie 1796. De menționat că actul respectiv a fost
întocmit la rugămintea răzeșilor Arhire Andronachi,
a fraților săi și a urmașilor lui Vasile Mocanu și
ai lui Ilie Margine. Au subsemnat Ion Ciobanu,
Marcu Lupu, Zaharia Toma, Ioniță Costin, Nicolae
Stânga, Gavril Sava și Grigore Coropcă. (L. T. Boga,
23
M ereni
Grup de ostași mereneni, 1905
Documente basarabene, vol.XX. Mărturii
hotarnice (1602-1814), Chișinău 1938, p.177-180.)
Despre numărul locuitorilor satului avem
informații începând cu secolul XIX. În 1803 aici
erau înregistrate 68 de familii care plăteau impozite,
numărul total al locuitorilor fiind, bineînțeles, mult
mai mare. Conform Catagrafiei din 1817, reiese că
în Mereni locuiau 194 familii cu un total de 885 per-
soane, inclusiv 486 bărbați și 399 femei. Acel recen-
sământ a mai arătat că, în afară de familiile țărănești
obișnuite, în sat locuiau și 10 familii mazilești, 12 de
ruptași și 4 clericale.
Recensământul din 1835 ne oferă prima situație
relativ completă asupra populației satului. Către
 În 1859 numărul locuitorilor ajunge la 1810
persoane, reprezentante a 172 de neamuri:
acel an, aici au fost înregistrate 278 de familii cu un Afteni Dulama Paladi
M ereni 24

total de 1170 persoane (626 bărbați și 544 femei). Baciu Dulaș Panfil
Badiu Ermurachi Pântea
Printre alții, aici locuiau șleahticiul Grigore Izbaș Băltag Frunză Pârlog
cu soția Maria și doi copii, funcționarul de birou Barbăroșie Furtună Pascal
Grigore Grosu cu soția Zoița și trei copii, copistul Begleț Gaftone Pavlov
Belciug Gandrabur Perju
Grigore Marcu, văduv de 60 de ani. Dintre mazili Bernevec Gangan Peșterev
îi menționăm pe Ștefan și Ion Gaimacan, Grigore Boldan Gârlea Petcu
Grosu, Trofim Știrbu, Ion Sălcuță, Vasile Portase, Boșcan Gavril Plămădeală
Brad Gavriliță Platon
Brânzan Gavrilov Pleșca
Budiștean Ghinu Poghircă
Buga Glava Portas
Bujac Godoroja Postică
Bunu Gogul Prodan
Burlac Golovan Racu
But Gore Roșca
Caimacan Goțonoga Rotaru
Caraman Grămadă Șalaru
Cârlig Grosu Sălcuțan
Carp Gușan Samoilă
Cercel Guvir Sărătean
Cerescu Hâjdian Sârbu
Cerneavschi Hristicean Sarev
Chetraru Iachimov Sava
Chirică Ionașchu Sclifos
Chiriță Iordăchescu Scobioală
Chirtoacă Ipati Spătaru
Cibotaru Istrati Speian
Cioban Leancă Sprânceană
Ciocan Lesnic Stângă
Ciolan Lungu Știrbu
Ciorchină Lupan Straistă
Ciorga Malai Strâmbu
Cireș Mardari Tăbăcar
Climovici Marin Tacota
Coipan Mârza Țâncu
Cojocaru Micu Țerche
Nircă Avram împreună cu familia sa (1914) Cojușnean Miclea Terinte
Condrea Milescu Țigan
Copșa Mirguță Țiganciuc
Toma Plămădeală și Ion Boșcăneanu. Printre cei
Coroian Miron Ținghia
mai în vârstă erau Grigore Dănuță de 87 ani cu soția Coropca Moraru Toma
Antonina de 77 ani, Ion Glava de 85 ani cu soția Ana Crăciun Muncescu Țurcan
de 82 ani. Erau și văduvi bătrâni, mai sus de 80 ani: Crețu Mura Țușcă
Cristea Musteață Ungurean
Toma Ciolan, Pahomie Caimacan, Ștefan Pahomie. Cupcea Nagai Văcaru
Dănuță Nani Vântu
Deliu Neamțu Vidrașcu
Demente Negru Vieru
(ANRM, F. 134, i. 2 d. 393 f. 643-756; Uricarul sau
Diaconiță Nichita Vițălar
Colecții de diferite acte care pot servi la istoria Decusară Nicula Volna
românilor. vol.VIII, Iași 1886, p. 279; Trudî Bessar- Dimitrașcu Nircă Vrabie
abskoi Gubernskoi Ucionoi Arhivnoi Komisii. Tom Doni Nistor Zaharia
III, pod red. I. N. Halippa, Chișinău 1907, p. 137.) Donică Nuță Zlotea
Donici Oglindă
Donțu Oloi
 Către 1942, în Mereni locuiau reprezentanți
a 194 neamuri, și anume:
În următoarele decenii situația demografică Afteni Condrea Mârza

25
de aici a evoluat în mod diferit. În perioada anilor Antoci Coroianu Mișcoi
Anton Coropcă Milescu
1870‑1875, din cauza unei epidemii de holeră, se Avram Costin Moisei

M ereni
înregistrează o descreștere a numărului de locuitori Baciu Cozaru Moraru
ai satului, de la 2394 la 2008 persoane. Către 1904, Baidan Creangă Mura
populația din Mereni ajunge la 2185 de locuitori. Barbăroșie Creangă Nacu
Bârcă Cucereanu Negru
Zece ani mai târziu, numărul locuitorilor satului
Bâtcă Cuciuc Nichita
ajunge la circa 2500 de persoane, iar în 1920 sunt Begliță Dănilă Nicu
Bejan Dănuță Nicula
Berjan Deliu Nircă
Bernevec Diacon Nistor
Bocan Dicusară Nistreanu
Boghiu Dochim Nohailâc
Bojescu Donțu Nuță
Boț Dovicenco Oglindă
Brad Ermurachi Olteanu
Brăileanu Filaret Pană
Brânzaniuc Filea Panfil
Brașoveanu Filipov Pântea
Briceag Florea Patraș
Brumă Foiu Plămădeală
Buda Frunză Platon
Buga Furtună Poghircă
Bujac Gârlea Poiată
Bujescu Gațapuc Popa
Bulgaru Gavriliță Popovschi
Bunescu Ghelbete Portase
Bunu Glava Postică
Burduja Gogu Proca
Butucel Goja Prodan
Caimacan Golovei Purgan
Călugăru Gopleac Racu
Căpățină Gore Răducanu
Capșa Grosu Răileanu
Caraji Gurschi Rejep
Caraman Gușan Retca
Cârlig Holban Reveneală
Merenenii Darie Cazacu (în centru) Cazacenco Horon Roman
și Nistor Gârlea (în stânga), 1914
Cazacu Iașcenco Romanenco
Cercel Ionașcu Roșca
înregistrați 3740 de locuitori, inclusiv 1888 bărbați și
Ciorăscu Iordăchescu Rotaru
1852 femei. (Otciot Kișiniovskogo Zemstva v 1912, Chiper Iovu Șelaru
p.  3; Spravoc´naia kniga Kișiniovskoi eparhii na Chiper Istrati Sălcuțanu
1915 god, Chișinău, 1915, p. 142; Dicționarul sta- Chirilă Jigan Samoilă
tistic al Basarabiei întocmit pe baza recensământului Chirilenco Leu Sărăteanu
Chirilov Lisnic Sârbu
populației din anul 1902, corectat prin date actuale Chiriță Luchian Șatohin
statistice ale primăriei și prin tabelele biroului de Chisnescu Luchici Sava
populație centralizate în 1922/1923, Chișinău 1923, Cibotaru Lungu Schidu
p. 282-283.) Ciobanu Lupan Scobioală
Ciocan Madan Siloci
Ciolan Mălai Soltan
Ciorchină Mânzăraru Speianu
Coipan Mardari Sprânceană
Cojușneanu Margine Stasiev
Condicov Marticiuc Știrbu
M ereni 26

Straistă
Stratu
Surchicean
Suruceanu
Talmazan
Terinte
Țiganu
Toma
Țurcanu
Țușcă
Ursu
Varticeanu
Vasiliță
Vicol
Vieru
Vlase
Zaharia
Zlotea
Zuzin

(ANRM, F. 339,
i.1, d. 10046, f.1-79.)
Vasile Sava împreună cu soția Varvara și copiii Ștefan, Maria, Alexandra (ante 1918)

Familia lui Andrei Ciobanu.

Pe scaune: Andrei Ciobanu
și soția Agafia.
În continuare,
de la stânga la dreapta:
Vera Ciobanu,
Efim Ciobanu,
Toma Ciobanu
(la spatele părinților),
Antonina Ciobanu
(cu cartea în mână),
Ion Ciobanu (cu cartea
în mână) și Simion Ciobanu.
(Începutul anilor ´20
ai secolului XX)
 M ereni 27
Familia Barbăroșie 1927-28

Timofei Sava (n. 1894), cu mama Elena, soția Maria (n. 1902), copiii Ion (n.1922) și Daria (n. 1926)
M ereni 28

Familia lui Isidor I. Nistor (ante 1940)

Tineri din Mereni

către 1957.
Primul din stânga –
Emil Nicula
 Actualmente, în comuna Mereni locuiesc peste 6500
de persoane, reprezentante a 403 neamuri:
Acopean Budișteanu Cosniceanu Gheorghiță

M ereni 29
Ahmedov Buga Costenco Ghilenco
Alla Bujac Costin Ghivorghian
Anghel Bujor Cotelea Glava
Antoci Bulahova Coteț Gnilenco
Anton Bulat Coțofan Godoroja
Antonov Bulgaru Cotoman Gogu
Avram Bunu Cotruță Golovei
Baba Burdujan Covali Goncearuc
Babenco Burlaciuc Crăciun Gopleac
Babii Burlacu Crețu Gore
Baciu Burlea Crudu Goreanu
Baidan Bușmachiu Cucer Gospodinov
Balacan Butnicov Cucerean Grigore
Balan Buzenco Cuciuc Grigoriță
Baltă Caburgan Cucu Griț
Bălteanu Caimacan Culcinschi Groița
Barbărășie Căpățână Curnea Grosu
Bărbuță Capșa Cuzorin Gurschi
Familia lui Marcu Baciu (1923) Bârcă Caraji Dabija Gușan
Bardacencu Caraman Dănuță Guțu
În perioada de până la declararea Bârdan Cârlig Davâdov Hadjiu
independenței Republicii Moldova Bârnaz Carp Deleu Hârbu
situația demografică din localitate a Basarab Catană Diaconu Harea
Bâtcă Catărău Dicusară Iacovenco
evoluat după cum urmează: 1971 – Bâzgu Cazacu Dobrescu Iacovlev
5240 locuitori, 1975 – 5284 locuitori, Begal Ceban Dochim Iacubovscaia
1980 – 5268, 1985– 5500. În 1988 aici Begleț Celan Donțu Iaroș Ignat
au fost înregistrați 5762 de locuitori, Bejan Cercel Dovicenco Ilarion
Bejenari Cerescu Drăguțanu Iliuhinschi
inclusiv 2741 bărbați și 3021 femei. Benderschi Cernei Drumea Ionașcu
(Dicționar statistic al Moldovei. Ediție Berdaga Cernicov Dubina Iordăchescu
statistică specială în patru volume, Berjan Cernigovschi Dulapci Iovu
Bernevec Cherpec Dulce Istrati
vol. I, Chișinău 1994, p. 69.)
Bescheru Chetrari Dumitraș Iurcovscaia
Bespalov Chiperi Dumitrașcu Iurcu
Ion Oglină cu amicii
Bețcu Chirică Dumitru Ivanov
Bivol Chirilenco Efrem Izman
Blidari Chiriță Ermurache Jigan
Boaghi Chirtoacă Fedoruc Josan
Bodean Chișcă Fetescu Lapteacru
Bojescu Chitic Fidelschi Leancă
Borzic Cibotari Fiodorv Lefter
Bostan Cibotari Flocea Lesnic
Boțan Ciolan Florea Leu
Botea Ciorchină Focșa Lisneac
Botezatu Ciubotaru Frunză Lisnic
Botnarenco Ciumas Furtună Liubenco
Brad Ciupercă Galbură Losev
Braga Cobas Gâlcă Luca
Brăilă Cocârță Gamarsc Luchian
Brânzilă Cociu Gâncota Luchin
Brașovean Coipan Gandrabura Lungu
Bratacenco Cojocaru Gandraciuc Lupan
Briceag Cojușnean Ganu Lupașcu
Brumă Condrea Gârlea Lupu
Bucicovscaia Condurache Gavrilița Macovețchi
Buciucianu Corman Ghelbete Malai
 Mamot Pavlencu Speianu Asistența medicală. Primul spital din Mereni
30

Manolov Pavlov Staci a fost întemeiat în clădirea unde, până în 1918, a

Mânzăraru Perciulac Stânga
Mardari Perju Știrbu funcționat administrația de voloste. Edificiul spitalu-
M ereni

Margină Petrușca Stoian lui era situat lângă locașul sfânt. În anii 1941‑1944,
Mârlean Pisarenco Stolearenco în acea clădire a fost organizat un spital militar.
Marteciuc Piscop Straistă
Mazâlu Plăcintă Stratu
În primul deceniu postbelic, spitalul din Mereni
Marusic Plămădeală Suruceanu a fost condus de medicii Iacobson și Craveț. Între
Mârza Platon Pleșca Șveț anii 1953-1960, instituția este administrată de Taisia
Mateuță Pogreban Svișci M. Pohidko (soția lui Mihail N. Rejep), absolventă a
Mazur Poiată Tăbăcaru
Medvedev Polișa Tâdânean Institutului de Medicină din Chișinău. Printre cadrele
Melanschi Popa Talmazan medicale care au activat atunci, dar și mai târziu,
Meleca Popan Talpă menționăm pe Galina Buga (Dmitrieva), Eugenia
Melenciuc Popov Tanasev Antoci și absolventa școlii de medicină din Tiraspol
Meșcoi Popovici Tanasiuc
Mihailov Portas Țâncu Taisia Sava, prima moașă cu studii din Mereni.
Miron Postică Țăranu Până la 1965, în spital (de lângă biserică) erau
Mocanu Postolache Țărnă 25 de paturi. În anii care au urmat, sediul spitalului a
Molea Prepeliță Tatarciuc
Moraru Prisăcari Tcacenco
fost transferat în fosta clădire a școlii primare (actu-
Moroșanu Proca Terente almente școala de muzică), dispunând deja de 50 de
Morozan Prodan Țiganu paturi. Din 1974, spitalul funcționează într‑o clădire
Moscovțev Râbac Timuș special construită, amenajată cu 100 de paturi, cu
Munteanu Racu Țiplea
Mura Răducanu Todorov laboratoare și utilaj modern. În spital erau patru secții:
Mutruc Răileanu Tofilat maternitatea, terapia generală, secția de copii și secția
Nacu Râmbu Toma
Neamțu Rață Tomașevschi
Nedzeliscaia Răzmeriță Torgan
Nică Reaboi Trombițchi
Nichita Reveneală Tudor
Nicu Rezeanțev Tuni
Nicula Robu Țurcanu
Nistor Roghinschi Tureac
Nogailâc Roman Turețchi
Nuță Romanciuc Udovicencu
Oancea Romanenco Ursachi
Ochișor Roșca Ursu
Oglindă Rotaru Vâlcu
Olăriță Rusu Vascan
Olaru Sadovnic Vasiliță
Onișcenco Șalaru Vieru
Osipov Sălcuțan Vișnevschi
Ostapenco Samoilă Vlad
Pădureț Sandu Voinescu
Palanciuc Sărăteanu Vornicescu
Panfile Sârbu Vlas
Pântea Șatohin Voinescu
Panuța Sava Vornicescu
Pânzaru Scobioală Vragaliov
Pârgari Șiman Zaharia
Pascari Smocinschi Zatic
Patraș Socolov Zlotea În curtea vechiului spital: în rândul I – Galina I. Dmitrieva
Pătrășanu Șoilescu Zmeu (Buga), Eugenia Antoci, (?) Gluzberg; în rândul II – Taisia
Păvălachi Soltan Zolotin Pohidco (Rejep), Taisia Sava (mijlocul anilor ´50)
 31
M ereni
Personalul medical al spitalului din Mereni către 1979

de boli infecțioase. Un timp îndelungat instituția a

fost condusă de medicul-șef Serghei P. Brăilă.
Către 1 iulie 2002 medic coordonator al centru­lui
de sănătate din Mereni era Boris A. Buciuceanu. În
cadrul centrului activau 3 medici de familie și șapte
asistente, inclusiv Maria Buciuceanu – asistentă
medicală a sălii de proceduri fizioterapeutice, Lilia
Sava – felcer-laborant și Galina Anton – asistentă-
coordonator.

Centrul de sănătate din Mereni (2003)

Petru și Ana Ciobanu, 1910 M ereni 32

L
La Arhiva Națională a Republicii
Moldova se păstrează diverse docu-
mente vechi, din care putem desprin-
de o mulțime de informații interesante cu referință la
moșia satului Mereni. O parte din informații ne arată
numele descălecătorilor satului. Dintr-o spiță gene-
alogică a neamurilor Grosu și Andronachi întocmită
la începutul secolului XIX reiese că ei pro­veneau de
la cineva cu numele „Țarina” sau cel care a stăpânit
locul cu o asemenea denumire. Suprafața inițială de
pământ era egală cu 497 stânjeni. „Țarina” a fost
împărțită în patru părți, una revenindu‑i Parascoviei
(269.1.4), alta – lui Decusară. Acesta a avut doi copii:
Ecaterina și Trofim. Și Parascovia a avut doi copii,
33
M ereni
unuia dintre ei, Andronachi, revenindu-i 227.4.7
stânjeni. Andronachi l-a avut pe Constantin care a
împărțit pământul la trei copii și anume: lui Grigore
(45.6.7), lui Tinica (45.6.7.) și lui Antohie (45.6.7).
Grigore a avut doi copii: Vasile și Mina care au primit
câte 27.7.4. stânjeni. Mina i‑a avut pe Pavel și Vasile
(câte 18.7.6.). Vasile, născut din Grigore, i‑a pe Safta
și Simion (câte 18.7.) Tinica a avut trei copii: Lupul
(25.2.9.), Savin (25.2.9.) și Grigore (25.2.9.) Din
Lupul s-au născut trei copii: Nicolae (8.3.3.), Pavel
(8.3.3.) și Onofrei (8.3.3.).
Al doilea copil al Parascoviei (269.1.4.) a fost
Vasile, iar acesta a avut patru copii, inclusiv pe Ion
(44.2.3.). Acesta din urmă a împărțit pământul la
 trei copii: Andrei (22.6.1.), Onofrei (22.6.1.), Ana
34
(22.6.1.). Andrei a avut și el trei copii: Vasile (10.7.3),
Grigore (10.7.3.) și Ion (10.7.3.). Onofrei a avut patru
M ereni
urmași: Grigore, Constantin, Pelagheia și Parascovia
(câte 6.4.3.). Ana a avut trei copii: Samson, Eremia
și Axenia (câte 10.4.3.).
În afară de Ion (44.2.3.),Vasile l-a avut pe
Leonte (74.2.3.), iar acesta pe Andrei (37.1.1.) și
Ioana (37.1.1.). Din Andrei au descins Ecaterina
(12.3.1.), Casandra (12.3.1.) și Severian (12.3.1.).
Ioana (37.1.1.) a avut patru copii: Aftenia, Maria,
Vasile și Lupu (câte 9.2.3.). Lupu a avut un singur
copil – Procopie (19.9.). Vasile, fiul Parascoviei
(269.1.4.), a avut-o și pe Teodora (74.2.). Din ea
au provenit Vasile, Tudor, Irina și Anastasia (câte
18.4.4.). Vasile, fiul Teodorei, a avut 6 copii: Ion (4.6),
Arhire (25.6.5.), Gavril (18.6.7.), Vasilca (3.6), Maria
(16.6) și Casandra. Din Vasilca au provenit Avralia
(1.4.3.) și Arghira, iar din Casandra – Iacob (2.4.3.) și
Dumitru (2.3.). Tudor (18.4.4.), fiul Teodorei, a avut
4 copii: Mihail, Eremia, Lupa și Luca (câte 6.2.1.).
Irina (18.4.4.) a avut cinci copii: Zoița (3.5.5.),
Maria (5.1), Lupa (5.1, Ilie (5. 1) și Anastasie (5. 1).
Dintre aceștia, cei mai mulți copii a avut Maria (5.
1): Grigore (6.1), Nicolae (6.1.), Chirică (4.3.), Sava
(6.1.), Darie (6.1.) și Iordachi (2.6.2). Nicolae l-a avut
pe Agapie (4.6), Sava pe Ion, iar Iordachi pe Grigore
(25.4.1.) (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 76.)
Un alt descălecător al satului Mereni a purtat
numele Iordăchescu. „Bătrânul” Iordăchescu a avut
patru copii: Ioan, Axente, Ștefan și Chilia. Din Ioan
au provenit tot patru copii și anume: Safta, Tudor,
Dimitrie și Măriuța. Din Safta a descins Dochița,
iar din aceasta Irina. Irina a avut cinci copii: Luca,
Chirică, Tudora, Ioan și Vasile. Din Toader s-a născut
Năstase, Nani, Trifan și Lucheria. Din Nastase au
fost Lupul și Trifan, din Nani – Toader. Din Dumitru,
fiul lui Ioan, au provenit Nuța și Lupu. Din Nuța a
fost Sofia, Vasile și Matei, iar din Lupu – Vasilca,
Marica, Ștefan și Gheorghe. Ștefan a fost tatăl lui
Alecu, Gheorghe și Ioan. Măriuța, fiica lui Ioan, a
fost mama lui Gheorghe și Dănilă. Din Dănilă s-au
născut Andrei, Pelagheia, Nistor și Arhire. Din Andrei
au provenit Ioan, Elena, Constantin, Petru și Onisim.
Din Axente, al doilea copil al „bătrânului”
Iordăchescu, a provenit Mardari. Din acesta au des-
cins Condrat și Tănase. Din Condrat a fost Vasile,
iar din Tănase – Platon, Elena, Tatiana și Antonie.
Din Ștefan, al treilea copil al lui Iordăchescu,
au descins Postică, Lupa, Rughina, Donica, Marcu
și Ioana. Din Postică au fost Toader, Ustina, Ilinca
și Andrei; din Lupa s-a născut Maria; din Rughina
– Ustina, Ioan, Tudor, Leonte, Irina și Dochița.
Din Ioan au descins Pavel, Isai, Dochița, Zamfira și
Axinia, din Donica – Ioan, Macar, Strătan, Arminia,
Gafița și Elena. Din Ioan, fiul Donicăi, au provenit
Zamfira, Dumitru, Mandachi, Constantin, Ruxanda,
Irina și Maria, din Macari – Toma, Onisim și Sandu,
din Strătan – Toma, Mihail, Zamfira, Marica și
Catinca, din Arminia – Gafița, Simion, Pantelei și
Ioan, din Elena – Isai, Vasile, Constantin, Iordache.
(ANRM, F.40 i.1, d.1074, f. 3 v-4.).
În cele ce urmează prezentăm în ordine cro-
nologică actele de arhivă cu referință la denumirile
anumitor părți ale moșiei satului și ale neamurilor
care le stăpâneau:
1782, 1787 – „Trohin, fiul lui Axente, nepotul lui
Dicusară”, vinde contra sumei de 115 lei a patra parte
din corpul „Dicusară” săteanului Vasile Bocan. Ca mar-
tori au fost mazilii Ștefan Orbu și Anastasie Pleșca.
1 martie 1791 – Vasile Bocan cumpără pământ
din corpul „Pârlea”, o altă parte a moșiei satului.
Documentul este semnat de către Ioana, soția ră-
posatului Tudose Pârlea și copiii săi Toader, Maria,
Tasia, Anisia, soția răposatului Leonte Pârlea, și fata
sa Pelagheia.
Notă:
Din documente, datate cu anul 1860 deducem că din
corpul „Pârlea” proveneau neamurile Bolocan, Bunu,
Ciolac, Cupcea, Diaconu, Frunză, Furtună, Gârlea,
Gavriliță, Guvir, Leancă, Lungu, Malai, Nistor, Peșterev,
Racu, Sărăteanu, Sava, Toma, Țușcă și Zaharia (ANRM,
F. 37, i. 4, d. 1456, f. 5.)
Document de vânzare-cumpărare a pământului, datat cu anul 1782 M ereni 35
Arghira, fiica Vasilidei, nepoata lui Vasile Andronache, vinde pământul său lui Arhip Andronache (14 septembrie 1799) M ereni 36
Isac, Macovei, Filip, Maria și Gheorghe Pârlea vând pământ lui Arhip Andronache și Ioniță Nuță (22 februarie 1812) M ereni 37
 26 iunie 1796 – Hotarnicul Paladie și pitarul
38
Casian Surucean delimitează moșia satului în „Partea
de sus” și „Partea de jos”, despărțindu-le cu o linie
M ereni
de hotar pe care s-au pus semne speciale. (ANRM,
F. 40, i.1, d. 860, f. 83-83 v.).
14 decembrie 1796 – sătenii Ștefan Brad,
Aftenie Dicusară și Zaharia Toma confirmă că ră-
posatul Vasile Bocan a avut proprietăți în partea de
sus a Merenilor, acestea trecând atunci în mâinile
căpitanului Ion Vârcolici, ginerele lui Vasile Bocan.
Ion Vârcolici însă nu a fost unicul beneficiar.
26 septembrie 1805 – Simion Gangu, copiii săi
Niță și Agafia, Sava Vozian, împreună cu fiicele sale
Nastasia, Elena și Axinia, îi vând lui Vasile Nour pă-
mântul moștenit de la socrul lor, Vasile Bocan. Acele
terenuri ajunseseră în proprietatea ultimului prin
căsătoria cu Irina (Elena), fiica lui Toderașcu Pârlea.
6 august 1806 – postelnicul Vasile Nour cedează
pământul din corpul „Pârlea”, pe care îl cumpăra-
se de la Simion Gangu și Sava Vozian, lui Arhip
Andronachi. Ca recompensă, Vasile Nour a primit
25 stânjeni de pământ în partea de sus a Petricanilor.
(ANRM, F. 39, i.10, d. 1334, f. 49, 53, 57, 71; ibidem,
F. 40, i.1, d. 860, f. 55, 57, 59.)
22 iulie 1811 – Ion Bărbosu, bulibaș de la
Iași, vinde lui Arhip Andronachi pământ din corpul
„Pârlea”, partea de sus a moșiei Mereni.
22 februarie 1812 – vând pământ sătenii Isac,
Macovei, Filip, Maria și Gheorghe Pârlea.
13 mai 1812 – Pavel, ginerele lui Ion Bărbosu,
fiul Marfei, împreună cu soția sa Ana și fiul lor Iacob,
vând pământ lui Arhip V. Andronachi.
16 mai 1812 – Macovei Bărbosu și Filip
Bărbosu vând 101 stânjeni de pământ și primesc
suma de 1800 lei.
2 iulie 1814, 4 decembrie 1818 – căpitanul
Nicolai Milescu vinde pământ din corpurile „Pârlea”
și „Decusară-Țărână” lui Arhip Andronachi. Ca mar-
tori au semnat Gheorghe, fiul lui Iordachi Ionașcu,
Gheorghe Gavrilă, ocolaș în regiunea Nistru (ANRM,
F. 40, i.1, d. 860, f. 61, 63, 67, 69, 70.).
20 mai 1816 – Arhip, fiul lui Vasile Andronachi,
a cumpărat pământ în corpul „Tinica”, ce se afla în
partea de sus a satului Mereni. Cu aceeași ocazie este
menționat răzeșul „Căpitan Nicolae”, fiul lui Lupa,
nepotul lui Tinica, ce apare în document în calitate de
vânzător. De asemenea, din document aflăm că Arhip
Andronachi a mai cumpărat pământ din același „bă-
trân” între 10 septembrie 1796-14 sep­tem­brie 1799.
Loturile respective au fost achizi­ționate de la Arghira,
fiica sa, și de la văduva Ana, soția răposatului Miron
Stănilă (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 53.).
18-23 septembrie 1819 – Lupu Marcu și Leonte
Vidrașcu, pe de o parte, și Toader Hârțescu, pe de altă
parte, se judecă din cauza unei părți din moșia Mereni
(ANRM, F. 37 i.1, d. 183 passim.).
1819 – Gheorghe Grosu cumpără 74 stânjeni
de pământ în corpul „Semion Vasachie” din moșia
satului Mereni.
NB
După decesul lui Gheorghe Grosu, terenurile respec-
tive au trecut în proprietatea soției sale Maria Grosu și
a copiilor Elisaveta, Ion și Alexandru. În lunile martie
și septembrie 1851, Alexandru Grosu (n. 1831), fără a
cere acordul mamei sale, vinde cei 74 stânjeni de pământ
răzeșilor Vasile Zaharia, Grigore Milescu, Fiodor și Andrei
Tăbăcaru, Simion Bradu, Alexandru Josanu, Osip Roșca,
Afanasie Platon, Grigore Țiganu și Constantin Ciocan. Doi
ani mai târziu, la 14 martie 1853, Alexandru Grosu se adre-
sează către instanțele judecătorești cerând să-i fie restituit
pământul înstrăinat în 1851. Cu o cerere similară apare în
instanțe și Maria Grosu, mama lui Alexandru Grosu. La 17
mai 1856, conform deciziei judiciare, terenul este reîntors
familiei Grosu, iar răzeșii păgubiți atacă acea decizie în
instanțele abilitate (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 19-22.).
23 aprilie 1821 – Pavel,Vasile, Tudor, Grigore
și Nistor Milescu vând din corpul „Decusară-
Țărână” lui Arhip Grosu, Ion Nuță și Grigore
Iordachi 46 stânjeni de pământ a câte 45 lei fiecare.
Tranzacția a avut loc în prezența rudelor Gheorghe
Savin, Procofie Savin și alții. Ca martor a fost
răzeșul Gheorghe S. Milescu. În locul său a semnat
secretarul gubernial Vasile Surucean (ANRM, F. 40
i.1, d. 860, f. 71-72 v.).
27 iulie 1821 – Axinte Simion Ciocan intră în
proprietatea a 10 stânjeni de pământ din „bătrânul”
Dicusară, cumpărați de mătușa sa Axinia, plecată
în Moldova de la vest de Prut (ANRM, F. 40, i.1,
d. 838, f. 15-15 v.).
2 martie 1829 – Zamfira, fiica lui Dumitru, ne-
poata lui Vasile Pârlea, vinde patru stânjeni de pământ
din corpul „Pârlea” lui Gheorghe, fiul lui Covrig. La
tranzacție au asistat rudele Zamfirei: Ioan Guvere,
Toma Ciocan, Axente și Ioniță Ciocan și Ioan Gore
(ANRM, F. 40, i.1, d. 838, f. 21).
19 septembrie 1832 – este întocmit testamentul lui
Pavel Platon. Din document vedem că lui Mihălache
Begliță, fiul lui Gherasim Begleț, îi revenea pă-
mântul lui P. Platon, din „bătrânul” Iordăchescu,
moștenit de acesta de la tatăl său, Ioniță Platon, și
bunelul, Onofrei Platon. În afară de Pavel I. Platon,
actul a fost semnat și de alți corezeși din „bătrânul”
Iordăchescu: Pahomie Caimacan, Gherasim Cerga,
Platon Lungu (corpul „Hloba”), Nicolai Antoci (cor-
pul „Zaharescu”), Vasile Perjă (corpul „Roșioru”)
(ANRM, F. 40, i.1, d. 1074, f. 11-12).
NB
La începutul secolului al XIX-lea, neamul de nobili
Platon din Mereni stăpânea proprietăți funciare și în alte
sate. Este vorba despre Nișcani (155 stânjeni), Hoginești
(82 stânjeni), Bravicea (582 stânjeni), Hirova (48 stânjeni),
Hulboaca (36 stânjeni), Verejeni (402 stânjeni), Lăureni
(162 stânjeni), Uricova (285 stânjeni), Sverja de Jos (133
stânjeni), Râșcova (85 stânjeni), Sverja de Sus (95 stânjeni)
(ANRM, F. 37, i.1, d. 10, f. 95-95 v., 99-99 v.).
8 iulie 1835 – Vasile O. Grosu vinde 2 stânjeni
de pământ lui Grigore Grosu. (ANRM, F. 40, i.1,
d. 860, f. 73).
Decembrie 1835 – Niță Ciocanu și Simion
Ciocanu vând doi stânjeni de pământ rudelor lui
Gheorghe Grosu. Lotul respectiv era parte com­
ponentă a „bătrânului” Dicusară-Țarină. Martori au
fost Ștefan Caraman, Efim Țigan, Toader Ciorescu,
Mihălache Mardari și Vasile Toma (ANRM, F. 40,
i.1, d. 838, f. 17-17 v.).
22 decembrie 1835 – Ecaterina Prodan, locu­
i­toare a satului Cojușna, împreună cu feciorii săi,
vinde 9 stânjeni de pământ din „bătrânul” Dicusară,
pe care‑i avea ca zestre de la tatăl său, Vasile Clătinici.
Terenul trece în proprietatea mazilului Gheorghe, fiul
lui Gavril Grosu, și a urmașilor acestuia din satul
39
Mereni (ANRM, F. 40, i.1, d. 838, f. 25).
22 octombrie 1855 – nobilul Grigore Arhip
M ereni
Grosu transmite în moștenire toate proprietățile fun-
ciare pe care le stăpânea unicului său fiu,Constantin
Grigore Grosu (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 3).
1 martie 1856 – autorităților li se adresează
Maria Leonte, văduva lui Gheorghe Grosu. Ea arată
că fiul său, Alexandru Grosu, fiind încă minor, a
vândut 75 stânjeni de pământ răzeșilor din Mereni. În
plângere se afirma că răzeșii, folosindu-se de faptul
că Alexandru Grosu era încă minor, au întocmit acte
false din care reieșea că Maria Leonte, chipurile, și-ar
fi dat acordul pentru acea tranzacție funciară (ANRM,
F.37, i. 4, d.1010, f.22).
19 decembrie 1856 – Mihăil Straton, fiul lui
Donică-Iordăchescu, scrie o explicație în care arată
că provine din Straton, fiul boierului moldovean,
șătraru Donică-Iordăchescu. Nu dispunea de acte
dove­ditoare, însă insista că, în 1805, anul nașterii
sale, „în Basarabia nu exista nici un fel de ordine în
ceea ce privește actele de înregistrare a nașterii”.
Printre martori au fost nobilul Egor Salos, mazilii
Grigore Grosu și Vasile Marcu (ANRM, F. 40, i.1,
d. 795, f.1-4).
23 august 1858 – Constantin Grigore Grosu
prezintă 19 acte prin care își dovedește drepturile
asupra a 75 stânjeni de pământ din moșia Mereni.
Actele erau semnate de Arghira, fiica lui Vasile
Andronachi (14  septembrie 1799), căpitanul
Nicolae (20 mai 1816), Ana Stănilă (10 septembrie
1796), postelnicul Vasile Nour (26 septembrie
1805, 6  august 1806), Axente și Miron Pârlea
(11 martie 1806), Ion Bărbosu (22  iulie 1811),
Pavel Bărbosu și soția sa Ana (15 mai 1812),
Isac, Macovei, Filip, Maria și Gheorghe Pârlea
(6 martie 1812), Nicolae Milescu (2 iulie 1814),
căpitanul Nicolae Milescu (15  septembrie 1818,
4  decembrie 1818), Pavel Milescu (23  aprilie
1821), Vasile Onofrei (26 februarie 1833), Iacob
Popescu (12 iunie 1842). (ANRM, F. 40, i.1, d.
860, f. 23, 26, 43-44).
2 septembrie 1858 – sătenii Ion Egor Barbălat,
Dumitru Andrei Caraman, Iacob Oxente Ciocan,
 Pintilie Semion Dochia, Ion Iacob Doni, Gheorghe
M ereni 40
Semion Gore, Ion Samson Gore, Andrei Toader
Grosu, Simion Vasile Grosu, Vasile Iordachi
Ionașcu, Lupu Vasile Jiganu, Nistor Vasile Lungu,
Gheorghe Savin Milescu, Tofan Andrei Muncescu,
Luca Luchian Racu, Ion Grigore Roșca, Vasile
Ilie Sărăteanu, Gheorghe Vasile Sclifos, Niță Ion
Straistă, Gheorghe Zaharie Strătulat, Andrei Ion
Tăbăcaru, Tudor Ion Tăbăcaru, Onofrei Apostol
Ursu, Tănase Agapie Zaharia și Vasile Agati
Zaharia se adresează judecătoriei de circumscripție
Chișinău-Orhei. Ei depun plângere împotriva consă-
teanului Gheorghe Gavrilă Grosu. Acesta din urmă
este învinuit că și-a însușit nelegitim 74 stânjeni
de pământ, pe care ei l‑au cumpărat cu 10 ruble
de argint fiecare stânjen încă în 1853. Într-o cerere
repetată în decembrie 1858, ei arată că Gheorghe
Grosu nu era rudă cu cei din neamul Andronachi
din Mereni, așa cum pretindea, ci se trăgea din
neamul Andronachi venit din satul Mocra, gubernia
Podoliei. (ANRM, F. 40, i.1, d. 838, f. 1-1 v.; ibidem,
d. 860, f. 134-138).
19 august 1860 – răzeșii Matei Grigore Baciu
și Andrei Grigore Vlas, din partea de jos a moșiei
Mereni, informează autoritățile județene asupra
structurii „bătrânului” Iordăchescu. Ei arătau că acel
„bătrân” se împărțea în patru părți cu următoarele
denumiri: Chilia, Ștefan, Axente și Ioan. Matei
Baciu și Andrei Vlas afirmau că provin din corpul
„Ștefan” și că au stăpânit acolo terenuri timp de 29
de ani fără a fi împiedicați de nimeni. Ei se plângeau
că săteanul Vasile Begliță, fără a fi în relații de ru-
denie cu cei din neamul Ștefan sau din celelalte trei
neamuri ale „bătrânului” Iordăchescu, și-a însușit
9 stânjeni de pământ în corpul numit „Ștefan”. În
cele din urmă, se constată că Vasile Begliță a primit
acel teren prin testament de la Pavel Platon (ANRM,
F. 40, i.1, d. 1074, f. 1-1v.).
9 noiembrie 1870 – se întocmește planul tere-
nului stăpânit de Grigore Ion Săculțanu. Lotul avea
o suprafață de 67 desetine 1542 stânjeni pătrați, fiind
amplasat pe o parte și pe alta ale drumului care ducea
din Mereni spre Chirca. Era megieș cu loturile biseri-
cii din Mereni, cu proprietățile funciare ale nobilului
Mihail Donică-Iordăchescu, cu moșia satului Chirca,
proprietatea mănăstirii Sfântul Spiridon. (ANRM, F.
11, i.1, d. 334 passim.)
30 martie 1878 – se face planul corpului
„Pârlea”. S-a constatat că „Pârlea” avea o suprafață
totală de 479 desetine, inclusiv teren arabil și fânaț
– 446 desetine, livezi și vii – 30 desetine. Corpul re-
spectiv se mărginea cu locurile „Curoșul”, „Costin”
și „Grădina Grosu”. Actul delimitării a fost semnat
de Constantin Gheorghe Știrbu, nobilul Ion Mihail
Donică-Iordăchescu, Grigore Ion Speian și de preotul
Ioan Platon.
La aceeași dată se întocmește și planul „bătrânu-
lui” Iordăchescu. Această parte de moșie a satului avea
un total de 223 desetine, inclusiv 210 desetine ocupate
de terenuri arabile și fânaț. „Bătrânul” Iordăchescu se
mărginea cu locul „Globa”, cu terenuri ce aparțineau
sătenilor din neamul Sălcuțanu, cu moșiile satelor
Chirca și Todirești. (ANRM, F. 11, i.1, d. 331 passim;
ibidem, d. 332 passim.).
Tot la 30 martie 1878 a fost întocmit și planul
locului numit „Grădina Mare”. Terenul cuprindea
în total 241 desetine de pământ, inclusiv arabil și
fânaț – 82 desetine, livezi și vii – 151 desetine.
„Grădina Mare” se mărginea cu locurile „Cuzac”,
„Petrovca”, „Roșior” și „Gurschi”. Ultimul era
în proprietatea nobilului Matvei V. Gurschi. Încă
în 1872, acesta se plăngea autorităților că Tudor
Nuță, împreună cu feciorii săi Iancu și Grigore,
i-au încălcat proprietățile viticole care îi aparțineau
„din moși strămoși”. Ca martori erau indicați să-
tenii Pavel Oglindă, Toader Andrei Scobioală și
Gheorghe Sărătean. (ANRM, F. 50, i.1, d. 21, f.
3-3 v., ibidem, F. 11, i.1, d. 335 passim.).
La mijlocul anilor ´60 ai secolului al XIX-lea,
din cauza unor datorii financiare, înregistrăm în-
străinări de pământ în favoarea unor persoane total
străine de Mereni. Astfel, la 5 decembrie 1863,
negustorul Mihail Langada împrumută unui grup de
țărani suma de 3700 ruble de argint. Așa cum banii
n-au fost întorși la timp, la 20 septembrie 1865,
poliția județului Chișinău decide să recupereze în
mod forțat mijloacele împrumutate. La suma indi-
cată s-au adăugat 10 % anuale și 3 % penalizare.
Datoriile totale de 4643 ruble de argint
s-au împărțit în felul următor:
Baidan Gheorghe – 232 ruble
Barbăroșie Iftodie – 232 ruble
Barbăroșie Ion – 46 ruble
Bradu Constantin – 92 ruble
Buga Ion – 23 ruble
Caraman Constantin – 46 ruble
Caraman Dumitru – 46 ruble
Caraman Iovu – 185 ruble
Ciocan Constantin – 46 ruble
Ciocan Iacob – 46 ruble
Coroianu Tudor – 23 ruble
Doni Constantin – 23 ruble
Gala Gheorghe – 23 ruble
Gârlea Grigore – 46 ruble
Glijinschi Ion – 232 ruble
Gore Gheorghe – 185 ruble
Hâncu Ion – 23 ruble
Ionașcu Vasile - 185 ruble
Jigan Luchian – 116 ruble
Milescu Grigore – 464 ruble
Milescu Ilie – 92 ruble
Milescu Vasile – 69 ruble
Muncescu Vasile - 46 ruble
Muncescu Toader – 46 ruble
Negru Andrei – 23 ruble
Nistor Ion – 139 ruble
Plămădeală Andrei – 92 ruble
Portas Hariton – 139 ruble
Roșca Iosip – 92 ruble
Roșca Tănase – 116 ruble
Sclifos Gheorghe – 185 ruble
Știrbu Iacob - 92 ruble.
Straistă Ion – 185 ruble
Streșină Niță - 46 ruble
Tăbăcaru Andrei – 278 ruble
Țigan Grigore – 208 ruble
Toma Lupu - 92 ruble
Toma Vasile - 92 ruble
Pentru că persoanele sus-numite nu dispuneau
M ereni 41
de mijloacele financiare respective, datoria a fost
convertită în loturi de pământ. Andrei Tăbăcaru a fost
lipsit de 6 stânjeni de pământ, Gheorghe Baidan de
5 stânjeni de pământ, Iftodie Barbăroșie de 5 stân-
jeni de pământ, Gheorghe Gore de 4 stânjeni de
pământ, Vasile Milescu de 1,5 stânjeni de pământ,
Grigore Milescu de 2 stânjeni de pământ, Ion Straistă
de 2  stânjeni de pământ, Ion Buga 0,5 stânjeni de
pământ, etc. De menționat că, în 1874, negustorul
Mihail N. Langada stăpânea în moșia satului circa
93 desetine pe care, așa cum afirma el, le procurase
cu acordul sătenilor (ANRM, F. 37, i. 5 d. 2103,
f. 25-26, 28; ibidem, F.260, i.1, d. 286, f.1).
Un conflict funciar de proporții are loc în
anul 1867. La 17 iulie 1867, Ion Pavel Plămădeală,
Vasile Ion Nuță, Constantin Gheorghe Marin și
Zamfir Platon Lungu, reprezentanți ai răzeșilor din
partea de jos a satului Mereni, se plângeau că în
baza documentelor de cumpărare, bazate pe dreptul
rudeniei de sânge, „răzeșul nostru, nobilul Mihail
Donică Iordăchescu a dorit să-și tragă o brazdă în
mijlocul nostru până la mijlocul moșiei și nu așa
cum am stăpânit până acum: cu lungimea până la râul
Bâc, ajungând până la hotarul cu moșia Cimișeni”.
Plângerea era semnată de către descen­denți ai „bă-
trânului” Iordăchescu și anume: Agachi Ion Lupu,
Agachi Vasile Grigore, Baciu Ștefan Chirică, Baciu
Iacob Maftei, Baciu Maftei, Baciu Onisim, Brumă
Gheorghe, Buga Ion, Buga Tănase Grigore, Capșa
Ion Ion, Cercel Lupu, Ciolan Gheorghe Constantin,
Donică Constantin Vasile, Donici Lupu Vasile,
Frunză Axente, Gore Gheorghe Fiodor, Gușan Ion
Vasile, Gușan Straton Lupu, Iordăchescu Ion Ștefan,
Ipati Ion Chirică, Lungu Ion Fiodor, Mălai Ștefan,
Mardari Vasile Fiodor, Nicula Gheorghe, Nuță
Costache, Nuță Fiodor Grigore, Nuță Ion Grigore,
Oglindă Ion Alexandru, Perju Nastase, Platon Ion,
Platon Nicolae Ion, Platon Petru, Platon Vârlan,
Ponurcă Ion Nastase, Postică Dumitru, Postică Fiodor
Sidor, Postică Ion Fiodor, Postică Ion Iacob, Postică
Sidor Fiodor, Pușcaș Vasile Ion, Racu Pintilie Tudose,
Sălcuțan Lupu Ion, Samoilă Gheorghe Andrei, Sava
Lupu Ilie, Scobioală Costachi Vasile, Scobioală
 Vasile, Spoială Andrei Ion, Stratu Fiodor Tudose, În 1903, față de anii ´70 ai secolului XIX,
M ereni 42

Țigan Gheorghe Constantin, Țigan Ion Constantin, situația zootehnică degradase considerabil. Numărul
Țigan Ion Grigore, Țigan Lupu Vasile, Țiganu cabalinelor scăzuse de la 348 (1870) la 315 (1903),
Gheorghe, Țurcan Gheorghe Trofim, Vasiliță Fiodor al bovinelor – de la 1360 la 462, iar al ovinelor de la
Andrei, Vasiliță Gheorghe Dănilă, Zaharia Gheorghe 2182 la 1367. Cu alte cuvinte, numărul cabalinelor a
Vasile, Zaharia Ion Vasile și Zamfir Oglindă (ANRM, scăzut cu 9 %, al bovinelor cu 66 %, iar al ovinelor
F. 37, i. 5, d. 2056, f. 1, 2-2v, 5). cu 37 %. [Hozeaistveno-ekonomiceskie svedenia o
țăranah Kosteștskoi, Merenskoi i Ialovenskoi vo-
La răscrucea secolelor XIX-XX, moșia lostei Kiși­niovskogo uezda. Svedenia sobranî V. V.
Merenilor cuprindea 4982 desetine, inclusiv 2225 Ianovskim, Chișinău, 1904 (vezi anexa de la finele
desetine ale răzeșilor. Cei mai mari proprietari erau: cărții)].
La răscrucea se­
Zamfir Lungu și Gheorghe Vasiliță – 369 co­l elor XIX-XX, în
desetine Mereni existau două
Constantin Grosu – 368 desetine mori de cai. Una din
Arcadie Pavel Tverdohlebov – 364 desetine ele aparținea lui Ion
Mihail Langada – 313 desetine Bujac și se afla pe lo-
Ion Donică-Iordăchescu – 310 desetine cul unde actualmente
Alexandru Vlas, Ion Ermurache, Costache se găsește gospodăria
Begliț și alții („bătrânul” Decusară) – 264 nepotului său – Vasile
desetine Bujac. A doua moară
Gheorghe Speianu și Stepan Mălai și alții aparținea lui Zaharia
– 156 desetine Ciobanu și se afla vis-
Constantin și Gheorghe Dănuță– câte 101 a-vis de teritoriul unde Profir E. Rejep
desetine este gospodăria lui
Gheorghe și Pavel Oglindă și alții (corpul Veaceslav Baciu. Exis­
„Roșior”) – câte 101 desetine tau și mori de vânt. La
Fiodor Straistă și Constantin Nuță – 96 începutul sec. XX, în
desetine Mereni erau 4 mori de
Elizaveta Serbova și Elena Mantuș – 72 vânt, care aparțineau
desetine următoarelor persoane:
Vasile Sălcuțanu – 70 desetine Petru Racu (pe pan-
Dumitru Ionașcu – 59 desetine ta holmului, în par-
Andrei și Gheorghe Gurschi – 50 desetine tea dreaptă  a  drumu­
Vasile Istrate – 39 desetine lui spre  gara  Mereni),
Ana Plămădeală – 30 desetine Arion Ganu (Hanu?)
Petru Ciorchină – 30 desetine (în  partea  satului
Matfei Gurschi – 28 desetine Chihaia, pe drum spre
satul Broas­ca/Floreni), Nicolae E. Rejep
(Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi upravî Ștefănică Begliță (în
za 1889 god, p. 235-237; Drug, 17 octombrie partea de nord-est a
1905). satului, în locul unde
actualmente este depo­
zitul agricol al lui Ilie
Lungu, Toma Lungu (în limita gospodăriei contem- Către 1943 terenul arabil din Mereni era stăpânit de

43
porane a lui Gelbetea). către următorii săteni:
Cea mai per­for­mantă moară era cea a lui Profir

M ereni
E. Rejep, întreprin­dere construită între anii 1905- Afteni Tudosia A. – 2,0 ha
1907. Acea moară se deosebea de restul morilor prin Antoci Alexei P. – 4,0 ha
faptul că era cu aburi, înzestrată cu utilaj performant Antoci Constantin N. – 1,6 ha
adus din Germania. Către 1911 acea moară costa Antoci Ion A. – 7,0 ha
circa 14 mii ruble. După decesul proprietarului ce Antoci Vartolomei A. – 8,1 ha
survine în 1913, jumătate din moară îi revine soției Anton Efim V. – 6,2 ha
sale, Maria Fiodorovna Bogatkina, iar cealaltă Anton Vasile D. – 4,0 ha
jumătate – lui Nicolae E. Rejep, fratele său. Mai Anton Andrei D. – 4,1 ha
adăugăm că lui Profir Rejep îi aparține și meritul Anton Dumitru F. – 4,5 ha
întemeierii în Mereni a unei bănci. Este vorba despre Anton Dumitru C. – 4,0 ha
„Banca Populară Rejep” care a fost înființată către Anton Dumitru V. – 6,1 ha
anii 1910‑1911. Anton Filaret T. – 7,6 ha
În aceeași perioadă în sat funcționau prăvăliile lui Anton Iachim T. – 5,5 ha
S. C. Begliță, V. A. Ciorchină, I. D. Coțofană, A. L. Anton Teodor I. – 2,6 ha
Chiriță, I. C. Gavriliță, P. N. Gore, A. B. Margine, Babei Haralampie – 36 ha
P. E. Reneta, D. I. Sălcuțan, I. C. Scobioală, S.F. Baciu Dumitru I. – 7,5 ha
Stratu, băcănia lui B. G. Stratan, crâșmele lui C.M. Baciu Olga A. – 13,0 ha
Buga, I. F. Calmâc, M. I. Coțofană, C. G. Gore, Baciu Pavel D. – 3,8 ha
P. S. Nuță, berăria lui D. I. Zlotea, tutungeria lui Baciu Teodor Gh. – 2,2 ha
H. A. Cibotaru și farmacia lui I. C. Gavriliță. (Otciot Baciu Vladimir P. – 2,0 ha
Kișiniovskoi zemskoi upravî za 1909, p. 120-122, Baciu Alexandru I. – 7,6 ha
136; Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi upravî Baciu Andrei A. – 4,0 ha
za 1910, p.148, 187; Otciot Kișiniovskogo zemstva Baciu Andrei E. – 6,2 ha
1912, p. 146; Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi Baciu Andrei P. – 11,5 ha
upravî za 1913, p. 114; Otciot Kișiniovskogo zemstva Baciu Andrei T. – 5,5 ha
za 1915 god, p. 60; Otciot Kișiniovskogo zemstva za Baciu Anton G. – 5,0 ha
1918 god, p. 56.) Baciu Carp Ș. – 3,5 ha
Așa cum se știe, în urma reformei agricole efec- Baciu Cozma G. – 5,1 ha
tuate în Basarabia anilor 1918-1923, marile proprietăți Baciu Elisaveta L. – 1,6 ha
funciare au fost lichidate. Sub admi­nis­trația româ- Baciu Filimon L. – 3,3 ha
nească cei mai mari proprietari agricoli din Mereni Baciu Filip P. – 9,7 ha
erau Vera Diaconu (100 ha), Teodor I. Speianu (59,5 Baciu Gavril I. – 1,3 ha
ha), Haralampie Babei (36 ha), Grigore Gavriliță Baciu Gheorghe G. – 7,6 ha
(32,6 ha), Eufrosinia G. Oglindă (30,0 ha), Simion Baciu Gheorghe I. – 6,2 ha
Lungu (27,2 ha), Petru I. Gavriliță (27,1 ha), Ion D. Baciu Gheorghe N. – 5,5 ha
Margine (25,0 ha) și Timofei Plămădeală (23,0 ha). Baciu Gheorghe V. – 3,0 ha
Baciu Grigore C. – 7,2 ha
Baciu Ilarion A. – 3,2 ha
Baciu Ion V. – 2,0 ha
Baciu Marcu C. – 21,0 ha
Baciu Maria I. – 4,0 ha
M ereni 44
Baciu Marina T. – 6,5 ha
Baciu Maxim C. – 5,0 ha
Baciu Maxim T. – 10,2 ha
Baciu Nichifor D. – 5,5 ha
Baciu Pavel Grigore – 4,5 ha
Baciu Profir F. – 4,0 ha
Baciu Reveca E. – 2,0 ha
Baciu Sava F. – 3,5 ha
Baciu Sava V. – 3,8 ha
Baciu Simion C. – 6,0 ha
Baciu Sevastian Ș. – 5,7 ha
Baciu Teodor C. – 7,8 ha
Baciu Vasile G. – 0,5 ha
Baciu Visarion I. – 7,0 ha
Băidan Emanuil T. – 7,8 ha
Baidan Lazăr M. – 3,3 ha
Baidan Tamara A. – 2,3 ha
Barbăroșie Ion L. – 5,6 ha
Barbăroșie Teodor 3,6 ha
Barbăroșie Filip L. – 7,6 ha
Barbăroșie Gherasim – 8,2 ha
Barbăroșie Ion 20,2 ha
Barbăroșie Ion E. – 2,6 ha
Barbăroșie Ion E. – 6,8 ha
Barbăroșie Luchian I. – 6,0 ha
Barbăroșie Marcu 6,0 ha
Barbăroșie Maria S. – 2,4 ha
Barbăroșie Onisim S. – 5,3 ha
Barbăroșie Parfenie 8,0 ha
Barbăroșie Petru E. – 8,0 ha
Barbăroșie Simion S. – 5,5 ha
Barbăroșie Ștefan I. – 8,4 ha
Barbăroșie Timofei I. – 4,0 ha
Barbăroșie Vasile – 5,8 ha
Bârcă Petru L. – 6,2 ha
Bârcă Toma M. – 7,8 ha
Bârlădeanu Vasile P. – 2,5 ha
Batâr Luchian D. – 4,5 ha
Bâtcă Ion P. – 5,0 ha
Bâtcă Maria M. – 3,0 ha
Bâtcu Iacob A. – 4,9 ha
Begliță Vasile Ștefan –7,0 ha
Begliță Ana I. – 11,6 ha
Begliță Mihail Ștefan – 5,5 ha
Begliță Ștefan Constantin – 5,0 ha
Bejan Efim I. – 2,0 ha
Bejan Filip S. – 4,7 ha
Bejan Sava H. – 7,0 ha
Berjan Ana T. – 1,4 ha
Berjan Zaharia Sp. – 8,1 ha
Berjan Alexei T. – 2,3 ha
Berjan Cozma A. – 2,2 ha
Berjan Elena I. – 5,7 ha
Berjan Eugenia S. – 5,2 ha
Berjan Gheorghe – 4,1 ha
Berjan Hariton D. – 4,7 ha
Berjan Ion L. – 2,8 ha
Berjan Maria A. – 5,1 ha
Berjan Maria S. – 7,1 ha
Berjan Varvara Grigore 18,4 ha
Bernevec Eudochia G. – 8,5 ha
Boghiu Axenia O. – 7,0 ha
Boghiu Constantin N. – 2,2 ha
Boghiu Ion T. – 5,0 ha
Boghiu Trofim M. – 0,5 ha
Bojescu Filip F. – 6,4 ha
Bojescu Gavril O. – 2,5 ha
Bojescu Chiril 5,5 ha
Bojescu Constantin L. – 7,0 ha
Bojescu Constantin O. – 2,5 ha
Bojescu Ioana O. – 2,6 ha
Bolic Ecaterina F. – 3,5 ha
Boț Elena V. – 0,6 ha
Boț Petru V. – 0,4 ha
Boț Ștefan V. – 2,1 ha
Botezatu Nicolae D. – 2,5 ha
Brad Andrei Gh. – 6,9 ha
Brad Anton B. – 4,5 ha
Brad Constantin N. – 10,0 ha
Brad Ion F. – 11,1 ha
Brad Ion P. – 5,8 ha
Brad Petru C. – 5,5 ha
Brad Pilagheia Gh. – 2,75 ha
Bradu Vladimir G. – 8,8 ha
Brânzaniuc Filimon – 2,5 ha
Brașoveanu Mihail G. – 4,1 ha

Brașoveanu Ion Gh. – 1,5 ha
Briceag Gheorghe I. – 1,0 ha
Briceag Pintilie I. – 6,0 ha
Briceag Ion I. – 2,5 ha
Briceag Maria G. – 4,2 ha
Brumă Agrepina T. – 7,6 ha
Brumă Ana A. – 2,4 ha
Brumă Ana E. – 2,8 ha
Brumă Grigore T. – 2,0 ha
Brumă Ion M. – 3,0 ha
Brumă Iovu I. – 4,2 ha
Brumă Simion A. – 3,8 ha
Brumă Teodor L. – 5,0 ha
Brumă Toma L. – 3,0 ha
Brumă Vera T. – 6,2 ha
Bud Achelina I. – 2,0 ha
Bud Afanasie C. – 1,5 ha
Buga Alexei N. – 6,7 ha
Buga Andrei C. – 15,7 ha
Buga Andrei F. – 9,0 ha
Buga Andrei I. – 5,0 ha
Buga Dionisie C. – 3,1 ha
Buga Filat A. – 5,0 ha
Buga Gheorghe – 3,7 ha
Buga Iachim A. – 6,0 ha
Buga Ion F. – 5,0 ha
Buga Ion N. – 5,2 ha
Buga Ion Șt. – 9,0 ha
Buga Leon A. – 8,0 ha
Buga Leon A. – 9,5 ha
Buga Marcu A. – 18,3 ha
Buga Mihail P. – 2,2 ha
Buga Ștefan A. – 11,5 ha
Buga Toma I. – 3,9 ha
Buga Trofim A. – 5,5 ha
Bugeac Emilian H. – 3,3 ha
Bugeac Eremia L. – 7,7 ha
Bugeac Eudochia I. – 2,0 ha
Bugeac Gore I. – 12,0 ha
Bugeac Hristian V. – 8,3 ha
Bugeac Ion F. – 12,8 ha
Bugeac Ion I. – 6,6 ha
Bugeac Iosif H. – 4,0 ha
45
Bugeac Luchian I. – 2,5 ha
Bugeac Simion L. – 8,1 ha
Bugeac Suzana C. – 2,0 ha
M ereni
Bugeac Teodor C. – 15,0 ha
Bugeac Teodosie F. – 2,5 ha
Bugeac Trofim I. – 6,8 ha
Bugeac Vasile C. – 3,6 ha
Bugeac Vasile I. – 5,7 ha
Bugeac Vladimir I. – 8,7 ha
Bujac Afanasie I. – 6,5 ha
Bulgaru Vasile P. – 3,2 ha
Bulgaru Ion P. – 2,0 ha
Bulgaru Mihail P. – 4,0 ha
Bulgaru Pavel P. – 4,8 ha
Bulgaru Vasile P. – 2,3 ha
Bunu Alexandru T. – 5,7 ha
Bunu Iacob A. – 4,0 ha
Burduja Chirică M. – 5,3 ha
Butucel Gheorghe A. – 3,4 ha
Butucel Ion – 0,5 ha
Caimacan Ecaterina M. – 2,6 ha
Caimacan Grigore M. – 12,1 ha
Caimacan Irina U. – 6,0 ha
Caimacanu Efim I. – 3,6 ha
Calestru Terente Z. – 5,7 ha
Călugăru Ion C. – 10,8 ha
Călugăru Nicolae C. – 3,6 ha
Caman Nanie Gr. – 17,9 ha
Căpățină Zaharia C. – 6,9 ha
Capșa Cozma O. – 5,7 ha
Capșa Ion O. – 7,0 ha
Caraman Mihai D. – 3,7 ha
Caraman Diomid M. – 2,1 ha
Caraman Dumitru I. – 1,5 ha
Caraman Gheorghe F. – 4,4 ha
Caraman Haralampie I. – 3,1 ha
Caraman Ilarion C. – 5,6 ha
Caraman Ion D. – 4,0 ha
Caraman Ion P. – 0,55 ha
Caraman Maria A. – 4,3 ha
Caraman Nadejda C. – 0,52 ha
Caraman Parascovia F. – 3,0 ha
Caraman Parascovia M. – 1,7 ha
M ereni 46
Caraman Petru Gh. – 0,1 ha
Caraman Petru I. – 2,0 ha
Caraman Stepanida A. – 16,2 ha
Caraman Vasile F. – 3,9 ha
Caraman Vasile P. – 6,5 ha
Cârlig Atanasie S. – 5,7 ha
Cazacu Alexandru N. – 1,85 ha
Cazacu Andrei M. – 1,9 ha
Cazacu Conon I. – 2,0 ha
Cazacu Daria E. – 2,6 ha
Cazacu Darie G. – 6,3 ha
Cazacu Dumitru D. – 2,0 ha
Cazacu Feodosia I. – 5,0 ha
Cazacu Feodosia M. – 4,5 ha
Cazacu Ion N. – 5,6 ha
Cazacu Serghei I. – 1,5 ha
Cazacu Zaharia I. – 1,1 ha
Cercel grigore S. – 13,2 ha
Cercel Haritina S. – 5,3 ha
Cercel Iacob A. – 2,0 ha
Cercel Ion – 4,0 ha
Cercel Maria A. – 1,6 ha
Chiper Mihail A. – 3,0 ha
Chirca Ion O. – 3,1 ha
Chirică Andrei F. – 9,5 ha
Chirică Constantin O. – 1,5 ha
Chirică Emilian Ștefan 5,7 ha
Chirică Eremia O. – 3,1 ha
Chirică Ion H. – 6,1 ha
Chirică Parascovia A. – 6,0 ha
Chirică Petru I. – 1,1 ha
Chirilenco Iacob I. – 4,5 ha
Chirilenco Ion V. – 3,4 ha
Chirilenco Ștefan – 2,1 ha
Chirilenco Teodosia – 4,6 ha
Chiriță Mihail A. – 2,1 ha
Chiriță Agafia A. – 3,5 ha
Chiriță Emilian T. – 3,1 ha
Chiriță Gavril T. – 4,0 ha
Chiriță Iacob A. – 6,1 ha
Chiriță Nichita A. – 5,2 ha
Chiriță Pavel A. – 2,1 ha
Chiriță Petru T. – 3,1 ha
Chiriță Teodor I. – 2,5 ha
Cibotar Procopie A. – 2,1 ha
Cibotaru Alexandru – 3,7 ha
Cibotaru Trofim H. – 7,0 ha
Cibotaru Alexei T. – 8,8 ha
Cibotaru Nicolae M. – 4,6 ha
Cibotaru Sava H. – 4,1 ha
Cibotaru Ștefan S. – 5,9 ha
Cioban Efim A. – 6,2 ha
Ciobanu Andrei I. – 5,0 ha
Ciobanu Petru V. – 3,7 ha
Ciobanu Sofia N. – 9,0 ha
Ciobanu Vartolomei T. – 5,5 ha
Ciobanu Agrepina L. – 5,1 ha
Ciobanu Alexandru C. – 2,1 ha
Ciobanu Ana I. – 9,0 ha
Ciobanu Andrei G. – 0,7 ha
Ciobanu Anisia B. – 21,6 ha
Ciobanu Artimon F. – 4,5 ha
Ciobanu Chilina V. – 5,2 ha
Ciobanu Efim Z. – 9,0 ha
Ciobanu Emilian N. – 11,0 ha
Ciobanu Filip Gr. – 8,2 ha
Ciobanu Gheorghe M. – 2,0 ha
Ciobanu Iovu C. – 10,3 ha
Ciobanu Mihail C. – 3,0 ha
Ciobanu Mihail Z. – 9,0 ha
Ciobanu Petru Gr. – 20,1 ha
Ciobanu Simion C. – 0,6 ha
Ciobanu Simion V. – 3,0 ha
Ciobanu Teodor C. – 3,9 ha
Ciobanu Toma A. – 10,6 ha
Ciocan Zasim I. – 5,9 ha
Ciocan Alexei A. – 1,5 ha
Ciocan Constantin A. – 16,0 ha
Ciocan Eufrosenia I. – 12,6 ha
Ciocan Tudora A. – 5,8 ha
Ciolan Arsenie P. – 4,2 ha
Ciolan Efim I. – 6,9 ha
Ciolan Filip A. – 4,5 ha
Ciolan Ioana A. – 3,1 ha
Ciolan Ion G. – 4,5 ha
Ciolan Marfa F. – 9,0 ha

Ciolan Nicolae I. – 6,0 ha
Ciolan Platon I. – 4,2 ha
Ciolan Serghei S. – 3,5 ha
Ciorăscu Eudochia M. – 1,0 ha
Ciorăscu Isidor M. – 11,2 ha
Ciorchină Alexandru I. – 2,0 ha
Ciorchină Dumitru F. – 6,8 ha
Ciorchină Efim A. – 1,8 ha
Ciorchină Grigore I. – 12,1 ha
Ciorchină Grigore – 10,0 ha
Ciorchină Grigore P. – 5,2 ha
Ciorchină Iacob A. – 4,2 ha
Ciorchină Ion G. – 3,5 ha
Ciorchină Maxim G. – 5,1 ha
Ciorchină Petru G. – 3,2 ha
Ciorchină Tatiana – 6,0 ha
Ciorchină Teodor G. – 5,3 ha
Ciorchină Zaharia A. – 1,5 ha
Ciorescu Ion M. – 7,1 ha
Coipan Alexandru V. – 5,1 ha
Coipan Dumitru A. – 7,5 ha
Coipan Gavril A. – 3,7 ha
Coipan Haritina M. – 4,0 ha
Coipan Iacob G. – 4,0 ha
Coipan Isai G. – 2,3 ha
Coipan Maria A. – 8,7 ha
Coipan Profir I. – 12,3 ha
Cojușneanu Petru Z. – 6,0 ha
Cojușneanu Teodor T. – 3,0 ha
Cojușneanu Tudosie – 4,0 ha
Comerzan Vasile S. – 3,5 ha
Condrea Chiril A. – 3,5 ha
Condrea Iovu I. – 17,2 ha
Condrea Petru P. – 4,1 ha
Condrea Vasile A. – 1,0 ha
Condrea Victor L. – 16,8 ha
Coroian Ion – 2,6 ha
Coroianu Ignat I. – 2,6 ha
Coropcă Ion D. – 1,8 ha
Coropcă Sofronie D. – 3,5 ha
Coropcă Teodor I. – 1,6 ha
Costin Ion N. – 10,8 ha
Costin Nicolae – 3,0 ha
M ereni 47
Costin Vasile N. – 8,7 ha
Creangă Anastasia I. – 0,5 ha
Crețu Pahomie Gh. – 3,0 ha
Crețu Eudochia M. – 1,4 ha
Crețu Gheorghe – 1,0 ha
Crețu Grigore N. – 2,0 ha
Crețu Grigore V. – 1,0 ha
Crețu Ion A. – 3,7 ha
Crețu Olga D. – 1,9 ha
Crețu Pavel – 1,1 ha
Crețu Petru M. – 2,0 ha
Crețu Serghei Gh. – 3,0 ha
Crețu Teodor S. – 2,5 ha
Crețu Vasile S. – 2,5 ha
Cucereanu Efimie I. – 10,2 ha
Cuciuc Andrei H. – 5,5 ha
Culicovschi Fevronia 6,0 ha
Dănuță Andrei E. – 3,0 ha
Dănuță Emilian 3,0 ha
Dănuță Petru E. – 5,1 ha
Deliu Alexandru P. – 5,0 ha
Deliu Anton P. – 4,2 ha
Deliu Gherasim S. – 2,5 ha
Deliu Ilie B. – 9,2 ha
Deliu Ion I. – 5,0 ha
Deliu Ion A. – 3,9 ha
Deliu Scridon P. – 8,4 ha
Deliu Serghei A. – 2,0 ha
Diaconu Domente E. – 5,5 ha
Diaconu Efim I. – 4,75 ha
Diaconu Parascovia Șt. – 4,7 ha
Diaconu Vera –100 ha
Dicusară Chirică – 4,1 ha
Dicusară Ion C. – 2,2 ha
Dicusară Nichifor C. – 1,8 ha
Dochin Ioana S. – 0,5 ha
Dochin Leon S. – 2,4 ha
Donțu Grigore A. – 3,6 ha
Donțu Chiril A. – 4,1 ha
Donțu Iacob A. – 6,9 ha
Donțu Timofte G. – 3,3 ha
Dorofte Chiriță A. – 13,2 ha
Dovicenco Mitrofan – 5,5 ha
M ereni 48
Dovicenco Petru S. – 7,8 ha
Dovicenco Scridon – 1,1 ha
Ermurachi Atanasie M. – 4,7 ha
Ermurachi Ilie I. – 8,0 ha
Ermurachi Vasile M. – 18,1 ha
Ermurachi Diomid E. – 4,9 ha
Ermurachi Efimia – 3,4 ha
Ermurachi Eugenia M. – 0,5 ha
Ermurachi Gheorghe – 6,0 ha
Ermurachi Iachim S. – 5,5 ha
Ermurachi Ion M. – 11,0 ha
Ermurachi Ion E. – 13,0 ha
Ermurachi Pavel S. – 6,0 ha
Ermurachi Simion – 12,0 ha
Ermurachi Teodor I. – 8,5 ha
Filipov Nicolae P. – 0,22 ha
Florica Maria H. – 0,5 ha
Foiu Teodor G. – 6,6 ha
Frunză Elena U. – 3,2 ha
Frunză Eufrosinia H. – 4,5 ha
Frunză Ion G. – 6,0 ha
Frunză Maria Gh. – 3,0 ha
Frunză Maxim H. – 1,6 ha
Frunză Sava Gh. – 4,4 ha
Furtună Alexei C. – 4,1 ha
Furtună Chirilă Gh. – 3,8 ha
Furtună Cristofor Gh. – 3,0 ha
Furtună Iachim – 3,0 ha
Gârlădeanu Anastasia – 14,5 ha
Gârlea Alexandru T. – 2,1 ha
Gârlea Ana G. – 9,9 ha
Gârlea Dumitru T. – 3,1 ha
Gârlea Nicolae D. – 3,2 ha
Gârlea Nistor C. – 14,6 ha
Gârlea Panteleimon T. – 2,1 ha
Gârlea Ștefan – 3,35 ha
Gârlea Toma S. – 3,6 ha
Gațapuc Andrei F. – 14,8 ha
Gațapuc Axenia Ștefan – 9,8 ha
Gațapuc Elena C. – 1,6 ha
Gavriliță Alexandru O. – 7,2 ha
Gavriliță Alexei I. – 8,2 ha
Gavriliță Ana P. – 1,8 ha
Gavriliță Andrei S. – 7,5 ha
Gavriliță Ecaterina O. – 2,2 ha
Gavriliță Elena I. – 2,0 ha
Gavriliță Gheorghe S. – 4,3 ha
Gavriliță Grigore – 32,6 ha
Gavriliță Isai O. – 6,1 ha
Gavriliță Luca P. – 4,1 ha
Gavriliță Nicolae I. – 5,0 ha
Gavriliță Petru I. – 27,1 ha
Gavriliță Teodor I. – 4,0 ha
Gavriliță Teodor P. – 0,3 ha
Glava Iachim I. – 2,8 ha
Glava Ion L. – 7,1 ha
Glava Vasile V. – 5,9 ha
Gogu Agafon C. – 4,5 ha
Gogu Ana S. – 6,8 ha
Goja Ioan E. – 4,6 ha
Golovei Iacob C. – 0,5 ha
Gore Ioana I. – 1,8 ha
Gore Ion C. – 2,0 ha
Gore Ion N. – 4,0 ha
Gore Iovu M. – 4,5 ha
Gore Mina Nicolae – 2,0 ha
Gore Mitrofan M. – 8,5 ha
Gore Nicolae I. – 7,0 ha
Gore Vasile C. – 1,2 ha
Gore Vera S. – 2,4 ha
Gorea Minachi I. – 4,8 ha
Gorea Pintilie I. – 4,5 ha
Goreacu Ion P. – 2,0 ha
Grosu Andrei L. – 4,0 ha
Grosu Anton G. – 5,1 ha
Grosu Efim I. – 6,5 ha
Grosu Iachim I. – 11,9 ha
Grosu Lazăr C. – 3,5 ha
Grosu Mihai A. – 0,2 ha
Grosu Mihail M. – 10,1 ha
Grosu Simion I. – 3,6 ha
Grosu Tudosie I. – 3,5 ha
Grosu Vasile A. – 6,2 ha
Gug Petru M. – 8,0 ha
Gugu Constantin Z. – 6,1 ha
Gurschi Ion M. – 8,4 ha

Gurschi Iosif H. – 2,3 ha
Gurschi Maxim M. – 4,5 ha
Gurschi Mihail G. – 6,1 ha
Gurschi Dumitru S. – 5,1 ha
Gurschi Filip Gh. – 6,1 ha
Gurschi Gavril A. – 7,0 ha
Gurschi Mihail A. – 5,3 ha
Gurschi Simion G. – 5,5 ha
Gușanu Elena E. – 7,2 ha
Gușanu Elisaveta Ștefan – 0,5 ha
Gușanu Simion C. – 3,5 ha
Gușanu Vasile C. – 7,5 ha
Hanu Gheorghe L. – 0,55 ha
Hanu Mavra M. – 0,5 ha
Helbete Gherghe V. – 6,3 ha
Helbete Teodor V. – 2,3 ha
Helbete Trofim Gheorghe – 5,3 ha
Iașcenco Grigore I. – 0,5 ha
Ilicevici Gheorghe F. – 13,0 ha
Ionașcu Simion F. – 4,6 ha
Ionașcu Efrim I. – 0,9 ha
Ionașcu Ion F. – 4,3 ha
Ionașcu Nichita F. – 6,3 ha
Iordăchescu Alexandru S. – 2,7 ha
Iordăchescu Ion A. – 5,6 ha
Iordăchescu Nicoale – 12,6 ha
Iordăchescu Parfenie – 5,1 ha
Iordăchescu Alexandra – 4,1 ha
Iordăchescu Andrei – 3,0 ha
Iordăchescu Ion A. – 10,5 ha
Iordăchescu Luca M. – 3,0 ha
Iordăchescu Matvei S. – 7,6 ha
Iordăchescu Teodor – 4,5 ha
Istrate Nicon I. – 7,1 ha
Istrati Vasile N. – 19,8 ha
Istrati Alexandra N. – 16,2 ha
Istrati Andrei Gh. – 8,5 ha
Istrati Iulita Gh. – 3,0 ha
Istrati Olga G. – 4,5 ha
Jigan Efim G. – 10,0 ha
Jigan Eudochim G. – 17,5 ha
Jigan Ion G. – 15,0 ha
Jigan Iulita I. – 11,3 ha
M ereni 49
Jigan Panteleimon G. – 7,7 ha
Jigan Pavel I. – 4,3 ha
Lesnic Vasile G. – 2,1 ha
Leu Sofronie E. – 4,6 ha
Leu Gheorghe T. – 6,6 ha
Leu Iachim F. – 2,8 ha
Leu Nicolae D. – 4,1 ha
Leu Sava Gh. – 5,0 ha
Leu Toma I. – 5,3 ha
Luchian Chiril N. – 2,5 ha
Luchian Filip N. – 0,5 ha
Luchian Irina – 0,1 ha
Lungu Alexei l. – 9,1 ha
Lungu Leon M. – 3,4 ha
Lungu Teodor I. – 8,0 ha
Lungu Ana D. – 6,9 ha
Lungu Andrei Gheorghe – 6,0 ha
Lungu Condrea M. – 3,5 ha
Lungu Elena P. – 3,0 ha
Lungu Filip L. – 7,2 ha
Lungu Grigore I. – 12,5 ha
Lungu Haralampie S. – 14,0 ha
Lungu Iacob N. – 9,1 ha
Lungu Iacob T. – 1,0 ha
Lungu Ilie T. – 16,5 ha
Lungu Ion F. – 3,9 ha
Lungu Iovu P. – 4,1 ha
Lungu Leon L. – 18,4 ha
Lungu Leon G. – 3,3 ha
Lungu Matvei L. – 5,5 ha
Lungu Mina I. – 9,0 ha
Lungu Moisei L. – 9,6 ha
Lungu Onisim L. – 6,8 ha
Lungu Panteleimon O. – 9,4 ha
Lungu Petru I. – 6,5 ha
Lungu Petru T. – 18,7 ha
Lungu Procopie T. – 1,0 ha
Simion Lungu – 27,2 ha
Lungu Simion Grigore – 5,0 ha
Lungu Sofia – 9,3 ha
Lungu Ștefan S. – 9,5 ha
Lungu Teodor G. – 8,0 ha
Lungu Teodor G. – 8,6 ha
50
Lungu Teodor S. – 8,3 ha
Lungu Toma G. – 2,3 ha
Lungu Toma G. – 2,6 ha
M ereni
Lungu Vasile T. – 1,5 ha
Lungu Vladimir G. – 3,5 ha
Lupan Ion Gh. – 5,1 ha
Lupan Iustin V. – 2,2 ha
Lupan Maria F. – 14,0 ha
Lupan Procopie V. – 2,2 ha
Lupan Simion V. – 8,7 ha
Lupu Axenia – 5,2 ha
Lupu Grigore – 8,4 ha
Lupu Postică E. – 1,1 ha
Madan Teodor G. – 0,5 ha
Malai Leonid S. – 7,7 ha
Malai Simion S. – 5,6 ha
Malai Serghei T. – 3,8 ha
Mânzăraru Afanasie T. – 6,1 ha
Mânzăraru Axente T. – 4,5 ha
Mânzăraru Dumitru – 4,0 ha
Mânzăraru Mihail – 2,8 ha
Mânzăraru Teodor S. – 6,4 ha
Mânzăraru Trofim S. – 4,2 ha
Marciuc Maria F. – 2,0 ha
Marcu Alexandru M. – 3,5 ha
Mardari Petru I. – 6,2 ha
Mardari Carp A. – 8,1 ha
Mardari Dumitru M. – 3,3 ha
Mardari Eremia A. – 4,9 ha
Mardari Ion Ștefan – 3,0 ha
Mardari Ion T. – 2,0 ha
Mardari Ștefan M. – 0,64 ha
Mardari Teodor T. – 0,95 ha
Mardarie Andrei M. – 9,2 ha
Mardarie Petru M. – 0,56 ha
Mardarie Tihon V. – 5,6 ha
Margine Cozma I. – 9,2 ha
Margine Grigore Șt. – 2,1 ha
Margine Ana M. – 5,6 ha
Margine Andrei D. – 4,5 ha
Margine Andrei Ștefan – 2,7 ha
Margine Grigore Ștefan – 3,1 ha
Margine Ion D. – 25,0 ha
Margine Ion Șt. – 4,2 ha
Margine Sofia – 7,0 ha
Margine Vasile C. – 8,3 ha
Mârza Eudochim L. – 5,0 ha
Mârza Vavil E. – 1,5 ha
Mateciuc Gheorghe P. – 5,5 ha
Matisiuc Ion P. – 5,3 ha
Matisiuc Afanasie – 12,7 ha
Matisiuc Iustina M. – 2,7 ha
Matisiuc Pavel M. – 8,0 ha
Matisiusc Ion M. – 2,1 ha
Milescu Sofronie I. – 1,5 ha
Milinte Nichita T. – 1,1 ha
Mirca Avram T. – 6,6 ha
Mircă Chiril P. – 6,2 ha
Mișcoi Anastasia F. – 0,4 ha
Mocan Teodor Gr. – 3,0 ha
Moraru Dumitru N. – 1,1 ha
Moraru Maxim I. – 7,1 ha
Moraru Simion V. – 3,3 ha
Moraru Vasile Gh. – 2,5 ha
Mură Tihon M. – 3,6 ha
Mura Andrei C. – 6,0 ha
Mură Andrei S. – 1,5 ha
Mură Chiril N. – 2,8 ha
Mură Dumitru – 3,3 ha
Mură Fevronia P. – 6,2 ha
Mură Filip I. – 6,3 ha
Mură Gheorghe N. – 4,0 ha
Mură Iovu I. – 7,8 ha
Mură Mihail N. – 3,7 ha
Mură Nicanor P. – 6,3 ha
Mură Nicolae L. – 12,1 ha
Mură Nistor S. – 2,1 ha
Mură Pahomie P. – 13,2 ha
Mură Parfenie V. – 9,4 ha
Mură Teodor V. – 5,5 ha
Nacu Efimia A. – 1,5 ha
Nacu Nicolae A. – 5,1 ha
Negru Iachim T. – 1,5 ha
Negru Iovu M. – 4,7 ha
Negru Maria M. – 5,5 ha
Negru Teodor V. – 2,0 ha

Negru Toma V. – 2,6 ha
Negru Vasile T. – 2,0 ha
Nichita Ioana T. – 4,6 ha
Nichita Alexandru F. – 3,9 ha
Nichita Carp Gheorghe – 14,6 ha
Nichita Gheorghe C. – 11,2 ha
Nichita Nicolae T. – 8,1 ha
Nicu Maria V. – 3,1 ha
Nicu Mihail G. – 3,85 ha
Nicu Nicolae G. – 1,8 ha
Nicula Vasile V. – 3,5 ha
Nicula Alexandra V. – 1,0 ha
Nicula Anisia G. – 2,5 ha
Nicula Cozma G. – 6,0 ha
Nicula Dumitru M. – 5,0 ha
Nicula Elena I. – 1,3 ha
Nicula Eugenia A. – 7,0 ha
Nicula Filimon Gh. – 11,5 ha
Nicula Filip I. – 9,2 ha
Nicula Gheorghe F. – 10,1 ha
Nicula Ilie G. – 8,8 ha
Nicula Ion I. – 6,0 ha
Nicula Moisei I. – 19,0 ha
Nicula Nichifor V. – 6,0 ha
Nicula Nicolae I. – 6,6 ha
Nicula Teodor Gheorghe – 4,7 ha
Nicula Vasile M. – 3,1 ha
Nistor Teodosie I. – 2,2 ha
Nistor Alexei I. – 18,7 ha
Nistor Isidor I. – 6,8 ha
Nistor Mina V. – 23,5 ha
Nistreanu Dumitru Gh. – 4,5 ha
Nistreanu Vasile S. – 6,4 ha
Nogailâc Filimon C. – 3,0 ha
Nohailâc Vasile D. – 6,2 ha
Nuță Cozma C. – 3,9 ha
Nuță Ion Gh. – 3,5 ha
Nuță Ion P. – 9,3 ha
Nuță Petru F. – 4,5 ha
Nuță Roman N. – 5,5 ha
Nuță Trofim Gh. – 3,5 ha
Nuță Afanasie I. – 4,0 ha
Nuță Alexandru V. – 3,5 ha
51
Nuță Anastasia S. – 4,0 ha
Nuță Andrei C. – 8,0 ha
Nuță Andrei T. – 5,3 ha
M ereni
Nuță Chiril – 3,8 ha
Nuță Constantin Ion – 7,9 ha
Nuță Dumitru I. – 4,8 ha
Nuță Gheorghe – 5,0 ha
Nuță Gheorghe T. – 7,8 ha
Nuță Gheorghe V. – 1,5 ha
Nuță Grigore I. – 3,1 ha
Nuță Iacob T. – 5,0 ha
Nuță Ion F. – 4,0 ha
Nuță Ion I. – 16,6 ha
Nuță Ion R. – 4,5 ha
Nuță Ionichi S. – 3,0 ha
Nuță Maria – 1,5 ha
Nuță Mihail P. – 3,1 ha
Nuță Olga P. – 6,0 ha
Nuță Pavel I. – 6,0 ha
Nuță Roman V. – 1,6 ha
Nuță Simion N. – 2,8 ha
Nuță Simion P. – 5,1 ha
Nuță Simion V. – 5,0 ha
Nuță Ștefan I. – 7,4 ha
Nuță Teodor T. – 5,0 ha
Nuță Teodosie C. – 5,5 ha
Nuță Toma I. – 5,3 ha
Nuță Trofim I. – 5,5 ha
Nuță Trofim S. – 6,7 ha
Nuță Vasile N. – 6,6 ha
Nuță Vera T. – 1,25 ha
Nuță Zinovia P. – 0,75 ha
Oglindă Mihail L. – 6,0 ha
Oglindă teodor G. – 4,0 ha
Oglindă Alexandru S. – 15,5 ha
Oglindă Alexei S. – 8,7 ha
Oglindă Efim P. – 8,5 ha
Oglindă Elena L. – 15,8 ha
Oglindă Eufrosinia G. – 30,0 ha
Oglindă Emilian Grigore – 5,5 ha
Oglindă Filip L. – 6,5 ha
Oglindă Gheorghe P. – 3,5 ha
Oglindă Gheorghe V. – 15,0 ha
52
Oglindă Leon L. – 8,0 ha
Oglindă Maria G. – 6,0 ha
Oglindă Onofrei S. – 13,6 ha
M ereni
Oglindă Parfenie E. – 10,0 ha
Oglindă Sava G. – 3,9 ha
Oglindă Ștefan I. – 6,5 ha
Ojog Gheorghe D. – 2,0 ha
Pană Feodosie P. – 6,2 ha
Pană Gore D. – 5,9 ha
Pană Simion D. – 5,4 ha
Panfil Ignat I. – 5,5 ha
Panfil Ion V. – 4,2 ha
Panfil Maria S. – 2,5 ha
Panfil Ștefan I. – 5,2 ha
Panfil Teodor M. – 3,7 ha
Panfile Vasile G. – 7,2 ha
Panfile Dumitru Gh. – 11,8 ha
Panfile Ioan I. – 3,6 ha
Panfile Maria M. – 0,5 ha
Panfile Mihail S. – 10,2 ha
Panfile Pavel S. – 11,3 ha
Panfile Ștefan S. – 8,1 ha
Panfile Teodor V. – 8,0 ha
Panfile Vasiel P. – 10,0 ha
Panfile Vladimir M. – 4,3 ha
Pântea Nina M. – 7,1 ha
Patraș Ana D. – 4,5 ha
Petrea Nichita C. – 7,6 ha
Plămădeală Agripina – 1,0 ha
Plămădeală Anastasia – 4,6 ha
Plămădeală Andriana – 8,3 ha
Plămădeală Constantin – 2,5 ha
Plămădeală Eugenia – 10,0 ha
Plămădeală Ioanichi – 8,9 ha
Plămădeală Ion C. – 10,2 ha
Plămădeală Ion M. – 4,7 ha
Plămădeală Ion E. – 8,0 ha
Plămădeală Maria – 1,5 ha
Plămădeală Mihail I. – 7,0 ha
Plămădeală Simion – 5,5 ha
Plămădeală Ștefan E. – 7,4 ha
Plămădeală Timofei – 23,0 ha
Plămădeală Tudosia – 8,1 ha
Platon Constantin A. – 9,2 ha
Platon Matvei A. – 15,4 ha
Platon Trofim A. – 8,8 ha
Platon Afanasie S. – 3,65 ha
Platon Andronic S. – 8,0 ha
Platon Efim P. – 17,7 ha
Platon Filip A. – 4,0 ha
Platon Ion A. – 5,15 ha
Platon Pilagheia P. – 12,0 ha
Platon Sofronie – 21,3 ha
Podghircă Hristina – 3,1 ha
Podghircă Pavel E. – 10,1 ha
Podoleanu Simion – 4,0 ha
Poiată Alexandru Gheorghe – 2,1 ha
Poiată Iacob G. – 6,1 ha
Poiată Pavel A. – 2,1 ha
Poiată Petru C. – 5,0 ha
Poiată Timofei A. – 1,2 ha
Popa Fevronia Șt. – 3,6 ha
Popa Mihail A. – 7,1 ha
Popa Teodor Ștefan – 3,8 ha
Popescu Traian N. – 1,0 ha
Portase Andrei I. – 9,4 ha
Portase Feodosia A. – 5,0 ha
Portase Gheorghe L. – 2,0 ha
Portase Iacob I. – 8,5 ha
Portase Ion L. – 6,5 ha
Portase Mihail – 3,0 ha
Portase Nichita L. – 5,8 ha
Portase Timofei I. – 5,7 ha
Portase Tudosie I. – 0,5 ha
Portase Vasile I. – 6,0 ha
Postică Andrei P. – 3,5 ha
Postică Axenia F. – 6,2 ha
Postică Feodot Gheorghe – 5,1 ha
Postică Gheorghe M. – 6,9 ha
Postică Liuba Gr. – 4,0 ha
Postică Maria E. – 0,5 ha
Postică Maria P. – 0,5 ha
Postică Mihail A. – 0,2 ha
Postică Mihail T. – 1,3 ha
Postică Parfenie O. – 3,4 ha
Postică Pavel F. – 2,7 ha

Postică Pavel S. – 9,0 ha
Postică Petru C. – 5,6 ha
Postică Petru P. – 6,0 ha
Postică Profir E. – 7,5 ha
Postică Sava G. – 17,1 ha
Postică Simion P. – 5,75 ha
Postică Teodor P. – 4,6 ha
Pranițchi Grigore – 11,1 ha
Proca Gheorghe I. – 1,75 ha
Proca Ion S. – 4,1 ha
Prodan Petru M. – 4,3 ha
Prodan Zaharia P. – 11,0 ha
Prodan Andrei M. – 4,0 ha
Prodan Climente Gh. – 9,6 ha
Prodan Ecaterina C. – 7,5 ha
Prodan Efim G. – 9,5 ha
Prodan Luchian P. – 17,7 ha
Prodan Maria Gh. – 1,8 ha
Prodan Maxim I. – 6,0 ha
Prodan Mihail O. – 7,5 ha
Profir Panfile I. – 4,5 ha
Racu Ion I. – 11,5 ha
Racu Alexei P. – 2,5 ha
Racu Axenia M. – 3,5 ha
Racu Casian – 0,5 ha
Racu David A. – 3,7 ha
Racu Filip G. – 5,2 ha
Racu Gheorghe I. – 5,2 ha
Racu Gheorghe M. – 2,7 ha
Racu Gorea – 13,0 ha
Racu Ion A. – 3,0 ha
Racu Ion I. – 6,0 ha
Racu Ion P. – 2,6 ha
Racu Isidor P. – 3,1 ha
Racu Pavel Gh. – 7,8 ha
Racu Petru N. – 10,2 ha
Racu Petru V. – 9,1 ha
Racu Serafim I. – 11,0 ha
Racu Spiridon P. – 4,6 ha
Racu Teodor G. – 5,1 ha
Racu Timofei A. – 2,5 ha
Racu Zaharia N. – 2,5 ha
Răducanu Nichita D. – 3,2 ha
53
Răileanu Ion I. – 8,9 ha
Răileanu Pavel I. – 2,7 ha
Răileanu Visarion V. – 10,1 ha
M ereni
Raiu Maria A. – 0,5 ha
Raiu Petru A. – 0,5 ha
Raiu Sava B. – 5,0 ha
Reaboi Vasile O. – 1,1 ha
Rejep Nicolae Gh. – 10,1 ha
Reveneală Ion – 4,0 ha
Roman Alexandru G. – 5,5 ha
Roman Ana I. – 6,1 ha
Roman Mihail I. – 5,7 ha
Romanenco Efim F. – 10,7 ha
Romanenco Iulita F. – 5,1 ha
Roșca Elisaveta L. – 15,0 ha
Roșca Eudochia L. – 3,1 ha
Roșca Gheorghe A. – 18,8 ha
Roșca Maria A. – 7,0 ha
Rotar Constantin M. – 1,6 ha
Rotaru Chiril I. – 5,0 ha
Rotaru Dionisie M. – 1,8 ha
Rotaru Dumitru M. – 1,0 ha
Rotaru Haralampie M. – 1,2 ha
Șalaru Pilagheia I. – 7,5 ha
Sălcuțanu Gheorghe I. – 10,5 ha
Sălcuțanu Teodor L. – 7,8 ha
Sălcuțanu Diomid A. – 6,6 ha
Sălcuțanu Efim – 5,5 ha
Sălcuțanu Eugenia V. – 7,4 ha
Sălcuțanu Ion S. – 1,6 ha
Sălcuțanu Ion V. – 4,2 ha
Sălcuțanu Maria T. – 2,9 ha
Sălcuțanu Matroana G. – 3,6 ha
Samoilă Efrem I. – 2,7 ha
Samoilă Isache I. – 2,7 ha
Samoilă Luchian I. – 1,6 ha
Sângereanu Leon M. – 4,5 ha
Sărăteanu Eremia S. – 1,4 ha
Sărăteanu Ion A. – 7,1 ha
Sărăteanu Iosif G. – 3,2 ha
Sârbu Alexei S. – 3,5 ha
Sârbu Ecaterina A. – 0,7 ha
Sârbu Ion V. – 11,9 ha
54
Sârbu Isidor T. – 2,1 ha
Sârbu Petru Șt. – 4,3 ha
Sârbu Ștefan V. – 10,1 ha
M ereni
Sașco Pintilie Gr. – 4,1 ha
Șatohin Andrei G. – 1,0 ha
Sava Efrosenia F. – 7,0 ha
Sava Haralampie N. – 5,5 ha
Sava Ion T. – 5,0 ha
Sava Iulita H. – 6,7 ha
Sava Marcu T. – 4,5 ha
Sava Maria T. – 10,0 ha
Sava Mihail T. – 4,2 ha
Sava Petru T. – 4,1 ha
Sava Ștefan V. – 5,0 ha
Sava Vasile I. – 11,5 ha
Sava Victor N. – 5,2 ha
Scobioală Teodor I. – 4,0 ha
Scobioală Aftenie M. – 8,4 ha
Scobioală Alexandru T. – 4,12 ha
Scobioală Andrei I. – 9,9 ha
Scobioală Andrei V. – 1,1 ha
Scobioală Constantin G. – 2,5 ha
Scobioală Efim G. – 2,8 ha
Scobioală Elisaveta D. – 6,5 ha
Scobioală Gheorghe P. – 32,0 ha
Scobioală Grigore – 11,0 ha
Scobioală Ion C. – 20,0 ha
Scobioală Ion E. – 4,4 ha
Scobioală Iosib M. – 5,5 ha
Scobioală Iovu C. – 8,0 ha
Scobioală Mihail G. – 4,45 ha
Scobioală Mihail V. – 3,0 ha
Scobioală Natalia I. – 3,4 ha
Scobioală Nicanor V. – 3,0 ha
Scobioală Nicolae – 5,5 ha
Scobioală Petru M. – 3,6 ha
Scobioală Petru V. – 3,0 ha
Scobioală Stepanida F. – 1,4 ha
Scobioală Teodor V. – 4,5 ha
Scobioală Teodor C. – 5,0 ha
Scobioală Teodora G. – 6,6 ha
Scobioală Teodosie V. – 4,1 ha
Scobioală Toma G. – 21,0 ha
Scobioală Vasile G. – 8,5 ha
Scobioală Vasile T. – 3,4 ha
Scobioală Vladimir M. – 8,0 ha
Scruceanu Teodor L. – 2,2 ha
Soltan Maria A. – 3,9 ha
Soltan Ecaterina P. – 4,6 ha
Soltan Vasile P. – 4,3 ha
Speianu Ana G. – 1,6 ha
Speianu Chiril I. – 16,0 ha
Speianu Iacob G. – 19,0 ha
Speianu Teodor I. – 59,5 ha
Speianu Ștefan I. – 8,3 ha
Sprânceană Iovu A. – 5,7 ha
Sprânceană Suzana A. – 5,5 ha
Stasiev Stepanida T. – 0,5 ha
Știrbu Pavel I. – 3,8 ha
Știrbu Ana A. – 15,6 ha
Știrbu Cozma I. – 5,1 ha
Straistă Alexandra E. – 1,6 ha
Straistă Anton Gh. – 6,8 ha
Straistă Avram C. – 6,5 ha
Straistă Eudochia A. – 3,3 ha
Straistă Gheorghe A. – 3,5 ha
Straistă Gheorghe I. – 5,5 ha
Straistă Grigore I. – 7,3 ha
Straistă Ion A. – 3,6 ha
Straistă Marcu I. – 4,0 ha
Straistă Mihail G. – 4,5 ha
Straistă Petru – 4,0 ha
Straistă Simion D. – 11,9 ha
Straistă Simion G. – 4,0 ha
Straistă Vasile D. – 18,5 ha
Stratu Teodosie C. – 5,5 ha
Stratu Vasile T. – 11,0 ha
Stratu Vladimir C. – 6,1 ha
Stratu Cristea H. – 6,0 ha
Stratu Gavril I. – 4,7 ha
Stratu Ion – 25,0 ha
Stratu Iovu V. – 8,8 ha
Stratu Leon – 9,3 ha
Stratu Luca F. – 8,9 ha
Stratu Mihail – 2,9 ha
Stratu Simion – 2,5 ha

Ștribu Andrei I. – 4,5 ha
Strotu Roman V. – 3,2 ha
Suruceanu Larion F. – 1,6 ha
Suruceanu Vartolomei – 2,1 ha
Suruceanu Zaharia L. – 4,5 ha
Tataru Hristina I. – 1,0 ha
Terente Teodor Z. – 3,5 ha
Țiganu Agafia V. – 5,7 ha
Țiganu Andrei Ștefan – 3,8 ha
Țiganu Andrei M. – 8,1 ha
Țiganu Anton Z. – 7,5 ha
Țiganu Chiril Z. – 6,0 ha
Țiganu Efim T. – 1,1 ha
Țiganu Efim F. – 18,5 ha
Țiganu Emilia I. – 5,1 ha
Țiganu Feodor Gh. – 3,6 ha
Țiganu Ion T. – 3,3 ha
Țiganu Ion N. – 3,3 ha
Țiganu Ion Z. – 9,5 ha
Țiganu Moisei D. – 1,6 ha
Țiganu Nicolae Șt. – 2,9 ha
Țiganu Pavel T. – 1,1 ha
Țiganu Petru V. – 3,1 ha
Țiganu Petru Z. – 7,5 ha
Țiganu Scridon A. – 6,5 ha
Țiganu Simion G. – 6,6 ha
Țiganu Ștefan Z. – 6,1 ha
Țiganu Teodor T. – 9,0 ha
Țiganu Timofei A. – 8,1 ha
Țiganu Vasile L. – 0,6 ha
Țiganu Vasile M. – 3,3 ha
Țiganu Zinovia I. – 0,2 ha
Tolmazan Gheorge – 5,0 ha
Toma Ștefan Gr. – 7,1 ha
Toma Afanasie C. – 5,7 ha
Toma Afanasie D. – 12,3 ha
Toma Afanasie I. – 2,3 ha
Toma Andrei H. – 7,2 ha
Toma Andrei I. – 8,0 ha
Toma Anisim A. – 6,0 ha
Toma Anton F. – 1,0 ha
Toma Carp O. – 6,5 ha
Toma Casian I. – 3,2 ha
55
Toma Constantin G. – 6,5 ha
Toma Dănilă I. – 3,5 ha
Toma Efim A. – 5,2 ha
M ereni
Toma Gheorghe H. – 4,9 ha
Toma Grigore G. – 4,6 ha
Toma Grigore V. – 7,8 ha
Toma Ion F. – 1,0 ha
Toma Ion I. – 7,2 ha
Toma Ion V. – 4,4 ha
Toma Iovu I. – 1,6 ha
Toma Lucheria I. – 3,0 ha
Toma Macarie I. – 2,0 ha
Toma Matei H. – 5,5 ha
Toma Matroana I. – 1,8 ha
Toma Mihail G. – 6,4 ha
Toma Nicu – 2,4 ha
Toma Nuță Ștefan – 6,0 ha
Toma Teodora A. – 2,3 ha
Toma Teodosia G. – 1,6 ha
Toma Vasile D. – 9,8 ha
Toma Vasile I. – 3,4 ha
Toma Vasile O. – 6,5 ha
Trofim Sava I. – 6,5 ha
Țurcan Maria T. – 3,4 ha
Țurcanu Ștefan F. – 9,0 ha
Țurcanu Timofei A. – 6,7 ha
Țurcanu Alexandru F. – 6,0 ha
Țurcanu Andrei Gh. – 9,8 ha
Țurcanu Chiril B. – 2,6 ha
Țurcanu Conon – 8,2 ha
Țurcanu Conon L. – 3,1 ha
Țurcanu Iacob A. – 0,15 ha
Țurcanu Ioana I. – 6,8 ha
Țurcanu Ion A. – 0,6 ha
Țurcanu Ion F. – 0,6 ha
Țurcanu Pavel C. – 5,2 ha
Țurcanu Pavel O. – 2,0 ha
Țurcanu Procopie C. – 4,0 ha
Țurcanu Trofim A. – 6,0 ha
Țușcă Ion N. – 0,1 ha
Țușca Petru – 6,7 ha
Tverdohlebov Anatol – 0,74 ha
Ursu Iovu I. – 6,1 ha
56

Ursu Gheorghe N. – 4,1 ha

Ursu Ion C. – 1,0 ha
Varticeanu Ion Gh. – 35,3 ha
M ereni

Vasiliță Varvara – 4,0 ha

Vasiliță Arsenie P. – 8,7 ha
Vasiliță Chiril N. – 10,7 ha
Vasiliță Ion F. – 7,8 ha
Vasiliță Ion L. – 2,1 ha
Vasiliță Ion N. – 5,3 ha
Vasiliță Ion P. – 13,4 ha
Vasiliță Lazăr P. – 15,4 ha
Vasiliță Simion P. – 12,5 ha
Vasiliță Teodor L. – 7,0 ha
Vieru Teodor Ștefan – 4,0 ha
Vieru Filip P. – 6,0 ha
Vieru Hariton Șt. – 3,2 ha
Vieru Ioana Ștefan – 5,0 ha
Vieru Sofia M. – 1,2 ha
Vlas Ana I. – 5,5 ha
Vlas Efim I. – 4,1 ha
Vlas Efimia D. – 4,9 ha
Vlas Filimon P. – 1,0 ha
Vlas Ion A. – 3,2 ha
Vlas Pavel V. – 3,5 ha
Vlas Tecla A. – 6,7 ha
Vlas Teodor T. – 5,5 ha
Zlotea Constantin T. – 3,0 ha
Zlotea Iacob P. – 10,5 ha
Zlotea Panteleimon D. – 3,5 ha
Zlotea Scridon V. – 4,1 ha
Zlotea Simion F. – 2,5 ha
Zlotea Teodor E. – 3,5 ha
Zlotea Timofei C. – 3,3 ha
Zlotea Tudosia C. – 2,2 ha
Zlotea Zinovie D. – 3,7 ha
ZloteaVicol C. – 4,2 ha
Partea finală a actului de examinare a morii „Rejep”, către 1922

(ANRM, F. 339, i.1, d. 10065, f. 1-17)

 57
M ereni
Consiliul de administrație al Băncii Populare „Traian” din Mereni. De la stănga la dreapta: Simion Ciobanu (contabil),
Toader Scobioală, Nichita Carp, Timotei Madan (casier), Toader Platon (președintele consiliului băncii), Alexei Nistor,
Sava Postică, Moisei Nicula, Ion (Ionichi) Grosu; în picioare: Matfei țiganu (servitor). 6 mai 1929.

Industria, comerțul și finanțele din Merenii inter-
belici erau reprezentate de 6 mori, două coope­rative de
consum, două băcănii, cinci cârciumi și o bancă po-
pulară. Proprietari ai morilor au fost Vasile Cotoman,
Maria Novac, Ștefan Begleț, Toma Lungu, Nichita
Ganu și Pavel Băț. Cooperativele de consum nr.1 și
nr. 2 au fost stăpânite de Elic și Hașec Ferman, Ios
Țireliman, Ioan Gore, Teodor Platon, Bluma Preser
și Alton Vainberg. Cârciume erau întreținute de către
Nicolae Ceaicovschi, Petru Gavriliță, Ioan Gore,
Pintilie Gore, Petru Mardari, Dumitru Săculțanu și
Ioan Scobioală. În sat funcționau și câteva brutării.
Ele aparțineau lui Efimie Ciobanu, Ioan Mura, Iancu
Preser, Bercu Rabinovici și Ion Speianu. Cizmarii
satului erau Ioan Corobea, Trofim Cravcenco, Arion
Grosu și Tudose Toma, iar de croitorie se ocupau
Dumitru Coipan, Ioan Mura și Ioan Racu.
Banca populară s-a numit un timp „Tovărășia
de Credit Mereni” și avea inițial un capital privat
de 35 mii 176 lei. Aproape un deceniu președinte al
acestei instituții a fost Timofei Plămădeală. În 1929
în fruntea băncii populare „Traian” vine săteanul
Toader Platon. Între 1941-1944 „Banca Populară
Rejep” a fost condusă de un oarecare Gemăneanu,
funcția de contabil-șef fiind îndeplinită de către Ion
Mardari. (Dicționarul statistic al Basarabiei, întocmit
pe baza recensământului populației din anul 1902,
corectat prin date actuale statistice ale primăriei
și prin tabelele biroului de populație centralizate
în 1922/1923, Chișinău 1923, p. 282-283; Anuarul
„SOCEC” al României Mari, vol.II – Provincia.
1923-1924, București, 1924, p. 110; ANRM, F. 39, i.
10, d. 1334, f. 85-85 v.; ibidem, F.70 i.1 d.36 passim;
ibidem, F.1793, i.1, d. 191, f. 26).
58
M ereni
Maxim Ciorchină cu familia în timpul organizării colhozului (1949)
Sub ocupația sovietică agricultura din Mereni a
fost colectivizată. Inițial, în 1949, au fost întemeiate
3 arteluri agricole: „Calea leninistă”, „Dimitrov” și
„Bolșevik”. Zece ani mai târziu, colhozurile existen-
te pe teritoriul satului se unifică, formând colhozul
„Pravda”. În acel moment gospodăria dispunea de 22
tractoare, 5 combine și 12 camioane. De menționat
că printre primii președinți ai gospodăriilor colective
din Mereni au fost Afanasie I. Țurcan (1949-1955),
Alexei Ch. Furtună (1949-1951), Grigore M. Postică
(1949-1950), Vladimir A. Caraman (1951-1952),
Vasile Șt. Nistreanu (1950-1951), Vladimir I. Chiriac
(1951-1953), Petru P. Donnic (1953-1955), Pavel P.
Marțânișin (1955-1956) și Vasile C. Maraliuc (1957-
1961). În continuare, până la desființarea sa în 1998,
gospodăria a fost administrată de către Pavel C.
Diacenco (1961-1966), Leonid D. Baltă (1966-1969),
Vladimir Șt. Savciuc (1969-1974), Gheorghe S. Ursu
(1990-1996) și Gheorghe Gh. Sandacci (1974-1990;
1996-1998).
Printre primii mecanizatori din sat îi menționăm
pe Petru Caraman, Iovu Gore, Constantin Grosu,
Tudor Sălcuțan, Alexei Perciuleac etc. O parte dintre
ei absolviseră cursuri speciale la școala de tractoriști
din Todirești, care a funcționat până la 1940, alții au
studiat tractorul la SMT-ul din Budești. În ceea ce
privește tehnica utilizată, observăm că în anii ´50
erau folosite tractoare de model HTZ-15/30, S-60,
Universal, STZ-NATI. Mai târziu se trece la tractoa-
rele de tipul DT-54 (DT-54 A) produse la uzinele din
Harkov și Stalingrad. Pentu munca eficientă de care au
dat dovadă, unii mecanizatori (este și cazul lui Petru
Caraman) au fost distinși cu titlul „Mecanizator emerit
al Moldovei”. (Informație oferită de A. P. Caraman.)
 59
M ereni
Lucratori ai colhozului din Mereni către anul 1952

Funcționari ai gospodăriei colective

din Mereni.
Răndul I, de la stănga la dreapta:
Vladimir I. Chiriac (președinte
de colhoz), Gheorghe T. Nicula
(contabil),
Marcu A. Portas (șef de fermă).
Răndul II: de la stănga la dreapta:
Ion T. Sava și Spiridon P. Racu
(începutul anilor ´50 ai sec. XX)
M ereni 60

Agricultori din Mereni (1953)

Agricultori din Mereni (1956)

Lucrători ai sectorului zootehnic (1960)

Lucrători ai punctului
de vinificație (1959)
M ereni 62

Mecanizatori ai colhozului „Pravda” (anii ´70 ai sec. XX)

Către 1966 în colhozul „Pravda” intrau satele I. Cucereanu), de o brigadă pentru prestarea a diverse
Mereni, Chirca și Merenii Noi cu o suprafață totală servicii în cadrul colhozului (conducător – Mihai
de circa 12 000 ha. La începutul anilor ´70, colho- M. Platon), de două ferme de bovine (conducători –
zul dispunea de 12 brigăzi, inclusiv patru brigăzi Andrei Portas și Andrei I. Bujac), o fermă de porcine
de câmp, trei brigăzi viticole și una legumicolă. În (conducător – Zinovie I. Vișanu), o fermă de ovine și
colhoz activau atunci circa 30 specialiști cu studii una avicolă (conducător – Isidor S. Postică).
superioare și 18 cu studii medii speciale.
Ca locțiitor al președintelui colhozului „Pravda”
timp de aproape două decenii a fost Gheorghe Șt.
Plămădeală (n.  1939), funcția de contabil-șef, mai
mult timp, a deținut‑o Nicolae Sava, cea de agronom-
șef – Grigore P. Vlas, iar cea de inginer-șef Gheorghe
A. Portas. Ca brigadieri au fost Nicolae I. Condrea,
Filip Antoci, Grigore I. Bujac, Mihail E. Bujac,
Serghei S. Celan, Efim D. Chiriță, Efim Cuciuc,
Constantin Deleu, Ilie Lupan, Efim S. Lupan, Filip
L. Oglindă, Ion P. Racu, Ion A. Roșca, Gheorghe I.
Stolearenco și Serafim Ursu.
Colhozul mai dispunea atunci de un garaj auto
(conducător – Ștefan F. Oglindă) în care existau circa
100 camioane și 150 tractoare, de un atelier de repara-
re a tractoarelor și automobilelor (conducător – Filip Tractoriștii Tudor Șt. Toma și Tudor I. Speianu
lângă un tractor de marca HTZ (1952)
 Structura principalelor culturi practicate în

63
colhozul „Pravda” în perioada 1971-1982 se poate
vedea și din tabelul de mai jos:

M ereni
Anii Grâu Fl.-soarelui Fructe Legume Struguri
Leonid D. Baltă (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
1971 520 714 230 118 483
1972 710 720 207 129 363
1973 705 720 226 114 364
1974 84 770 240 130 409
1975 587 400 273 154 423
1976 254 400 265 167 421
1977 1065 330 275 156 426
1978 658 160 271 414 456
1979 900 305 271 384 466
1980 650 350 269 400 425
1981 592 51 268 535 591
1982 880 270 248 587 591

Nicolae I. Condrea

În perioada sus-menționată recolta medie la un

hectar a crescut la cerealiere (de la 25 chintale/ha
în 1971, până la 38 chintale/ ha în 1982), la floarea-
soarelui – de la 17 chintale/ha (1971) la 18,7 chintale/
ha (1982), la fructe – de la 33 chintale/ ha (1971) la
178 chintale/ha (1982), la struguri – de la 74 chintale/
ha (1971) la 80 chintale/ ha (1982), iar la fructe a
scăzut de la 63,4 chintale/ha (1971) la 61,5 chintale
la hectar (1982).
S-a înregistrat un regres și în cazul zootehniei.
Pavel C. Diacenco Astfel, în perioada 1971-1980, numărul bovinelor a
scăzut de la 846 la 791, al porcinelor – de la 1907 la
1150, iar al păsărilor – de la 3610 la 1000. În același
timp, mulsorile de la o vacă au crescut de la 2360
litri/an (1971) la 3239 litri/an (1982).
În linii generale, producția globală a colhozului
„Pravda” a crescut de la 3 milioane 150 mii ruble, în
1970, la 5 milioane 158 mii ruble, în 1980. În aceeași
perioadă, veniturile nete ale gospodăriei s-au ridicat
de la 842 mii ruble, în 1970, la un milion 123 mii
ruble, în 1980. Printre cele mai rentabile culturi erau
floarea-soarelui, tutunul și fructele. Floarea-soarelui,
de exemplu, în 1975, a avut o rentabilitate de 229 %,
Nicolae T. Sava
 tutunul de la o rentabilitate de – 33 %, în 1970, s‑a
M ereni 64

majorat până la o rentabilitate de + 97,3 %, în 1975.

Rentabilitatea fructelor a oscilat între 116-180 %. Cea
mai nerentabilă era producția de carne care în fiecare
an era între minus 17-20 %.
În aceste condiții, în deceniile șapte-opt ale
secolului trecut, au fost înregistrate mai multe re-
alizări: s-a construit drumul Mereni-Merenii Noi,
s-a gazificat satul, au fost construite spitalul, bru-
tăria, grădinițele de copii, casa de cultură, casa de
deservire socială, două magazine, fabrica de păsări,
depozitul mecanizat pentru prelucrarea cerealelor,
depozitele pentru păstrarea fructelor și a vinului,
complexul de sere pentru creșterea legumelor tim-
purii și a răsadului, uscătoriile pentru uscarea a 500
tone de tutun, 26 de fântâni arteziene pentru irigarea
culturilor de câmp și aprovizionarea populației cu
apă potabilă, grajduri pentru 1200 vaci mulgătoare,
pentru circa 3500 bovine, 3500 porcine și 2500
ovine, s-au valorificat terenuri pe o suprafață de
900 ha din sectorul numit „Valea satului” până la
Chirca, s-au sădit 150 ha cu vii de soiuri europene,
180 ha cu hibrizi de soiul „Isabela”, 140 ha de livezi
Motociclist din Mereni către 1952
cu cireși și meri etc.
Către 1979, în Mereni funcționau 11 puncte
comerciale, o cantină cu 45 locuri, o fabrică de pâine
cu o productivitate de 15 tone pe zi, o moară, o casă
de deservire socială care punea la dispoziția sătenilor
șase feluri de servicii. Locuitorii satului dispuneau de
960 mașini de spălat, 830 frigidere, 234 moto­ciclete,
56 autoturisme, 126 biblioteci perso­nale, 1026 televi-
zoare, 98 aparate de telefon; 156 familii se foloseau
de gaze naturale, iar 800 de familii se foloseau de
gaz comprimat (Drapelul muncii, 27 februarie 1979).
Amintim aici că printre primii săteni care la finele
anilor ´40 și-au procurat bicicletă a fost Eugen N.
Rejep. Primul din sat a avut motocicletă medicul
veterinar Afanasie Bâzgu. Primele televizoare din
sat au apărut în toamna lui 1958 în familiile preotu-
lui Leo­nid Malai și a șefului farmaciei din Mereni
Simion I. Lerman. Printre primii care și-au procurat
automobile la finele anilor ´50 au fost sătenii Vasile I.
Plămădeală, Ion V. Efim (automobil „Moskvici-401”)
și Grigore S. Postică (automobil „Volga”). Unul din primele automobile din Mereni;
șofer: Valentin M. Ciobanu (1959)
 La finele anilor ´80, în cadrul gospodăriei agri­
cole din Mereni, activau 2822 muncitori. Sectorul
obștesc dispunea atunci de o suprafață agricolă totală
de circa 4325  ha, inclusiv 3095 ha pământ arabil,
410 ha vii și 355 ha livezi. Șeptelul gospodăriei era
con­sti­tuit din 1173 bovine, 388 porcine și 350 ovine.
În același timp sectorul particular dispunea de tere­
nuri agricole cu o suprafață de 666 ha, de 416 bo-
vine, 339 porcine și 495 ovine. 268 gospodării erau
conectate la rețeaua de asigurare cu gaz natural.
În sat funcționau 7 magazine cu suprafața totală de
359 metri pătrați, o cantină cu 50 locuri, o frizerie,
o baie, o policlinică, un spital cu 100 locuri, 2 școli
de cul­tură generală, un muzeu, o casă de cultură,
3 biblioteci. (Dicționar statistic al Moldovei. Ediție
statistică specială în patru volume, vol. I, Chișinău
1994, p. 69).
Pentru activitate eficientă în cadrul colhozului
„Pravda” autoritățile sovietice au decorat mai mulți
săteni. Printre aceștia au fost următorii:
Anton Dumitru Vasile (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1973)
Baidan Feodosia Ion (Medal´ Za trudovoe otlicie,
1986)
Baidan Olga Ion (Medal´ Za trudovuiu doblest´, 1986)
Berjan Melania Mihail (Orden trudovoi slavî tretiei
stepeni, 1976)
Briceag Tudor Ion (Medal´ Za trudovuiu doblest´,
1976)
Bujac Andrei Ion (Orden Drujbî Narodov, 1986)
Caraman Ștefan Vasile (Znak Pociota, 1981)
Caraman Vera Vasile (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1973)
Chirilenco Vasile Iacob (Orden trudovoi slavî tretiei
stepeni, 1976)
Chiriță Efim Dorofei (Orden „Znac pociota”, 1964;
Orden Okteabriskoi Revoliuții, 1973).
Ciobanu Efim Emilian (Orden trudovoi slavî tretiei
stepeni, 1976; Orden Trudovogo Krasnogo Znameni,
1986)
Cojușnean Mihail Ion (Medali Za trudovuiu doblest´,
1986)
Condrea Nicolae Iovu decorat cu „Orden Trudovogo
Krasnogo Znameni” (1970), ordinul Lenin (1973),
Orden Okteabrskoi revoliuții (1976)
Deleu Grigore Iacob (Znak Pociota, 1973)
65
Donțu Tudor Timofei (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1972; Orden Okteabrskoi Revoliuții, 1977)
M ereni
Foiu Claudia Tudor (Znak Pociota, 1973)
Gurschi Vera Andrei (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1973)
Lungu Cozma Gheorghe (Medal´ Za trudovoe otlicie,
1976)
Lungu Nicolae Ion (Znak Pociota, 1973; Orden
Trudovogo Krasnogo Znameni, 1978; Orden
Okteabrskoi Revoliuții, 1986)
Mura Nicolae Andrei (Medal´ Za trudovoe otlicie,
1973)
Nuța Sava Ștefan (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1973; Orden Okteabrskoi Revoliuții, 1981)
Plămădeală Gheorghe Ștefan (Medal´ Za trudovoie
otlicie, 1973; Znak Pociota, 1986)
Platon Ion Vladimir (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1967)
Popa Parascovia Trofim (Znak Pociota, 1977)
Prodan Ion Nicolae (Orden trudovoi slavâ tretei
stepeni, 1977; Orden Trudovogo Krasnogo Znameni,
1986)
Racu Maria Petru (Orden trudovoi slavî tretei stepeni,
1977)
Racu Parascovia Filip (Orden trudovoi slavâ tretei
stepeni, 1977)
Samoilă Ana Luchian (Orden trudovoi slavâ tretei
stepeni, 1976)
Sandacci Gheorghe Gheorghe (Znak Pociota, 1976)
Stolearenco Gheorghe Ion (Orden Trudovogo
Krasnogo Znameni, 1973)
Stratu Emilian Vladimir (Znak Pociota, 1978)
Stratu Maria Iovu (Medal´ Za trudovuiu doblest´,
1973)
Țiganu Axenia Vasile (Medal´ Za trudovoe otlicie,
1982)
Toma Ion Petru (Medal´ Za trudovuiu doblest´, 1973)
Ursu Serafim Gheorghe (Znak Pociota, 1972)
Vasiliță Petru Ion (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1970, Znak Pociota, 1976)
Vlas Grigore Procop (Medal´Za trudovuiu doblest´,
1973)
Zlotea Axenia Constantin (Orden Trudovogo
Krasnogo Znameni, 1976)
 La Arhiva Organizațiilor Social-Politice a
M ereni 66
Republicii Moldova s-au păstrat mai multe documente
cu referire la situația gospodăriei colective din Mereni
către 1989. Deosebit de instructiv în acest sens este
procesul-verbal al ședinței activului colhozului
„Pravda” din 24 februarie 1989: „E. S. Dulapci:
Antrepriza colectivă în gospodărie am început s-o
introducem încă în 1983 în primul zvenou (echipă –
n.n.) al brigăzii de legume nr. 4. Aici am să mă opresc
detaliat la rezultatele obținute de colectivele care au
lucrat anul trecut pe diferite forme de organizare ale
plății muncii. În anul trecut au lucrat la antrepriza
colectivă brigăzile de tractoare nr. 1, 2, 3, 4, brigăzile
viticole nr. 2, 3, 4, 5, ferma de lapte-marfă, ferma de
porci și ferma de oi...
Brigada de tractoare nr. 1 condusă de F. T. Donțu,
de pe o suprafață de 699 ha de cerealiere, a obținut
recolta de 41,8 cnt la un 1 hectar, planul fiind 37,8
cnt/1ha inclusiv: grâu 45,8 cnt, planul fiind de 38,7
cnt. În cazul răsăritei, de pe 100 ha recolta a fost de
24,6 cnt, planul fiind de 22 cnt/ha. Această brigadă
ajută brigăzilor nr.  1, 3, 5 la creșterea legumelor
pentru că brigada nr.  3 nu a îndeplinit planul de
vânzare în bani în sumă de 93 000 ruble. Brigada
de tractoare nu a primit în surplus aceste 93  000
ruble. Încă bine că a obținut un surplus de 70 000
ruble de la alte culturi. Coeficientul de folosire a
tehnicii în brigadă este de 0,74. Planul de venituri
bănești s-a îndeplinit cu 106,6 %. La avansul primit
brigada a obținut o plată adăugătoare. În afară de
aceasta fiecare mecanizator a primit în medie câte
2 tone de grâu. Plata mijlocie a unui mecanizator a
fost de 255 ruble.
Brigada nr. 2 pe o suprafață de 508 ha a produs
câte 38,5 centnere de grăunțoase la hectar, planul
fiind de 36,5. Răsărita: de pe o suprafață de 121
ha a primit 22,4 cnt/ha, planul fiind de 22 centnere
la hectar. Această brigadă ajută brigăzilor nr.4 și
2 la creșterea legumelor. Planul venitului bănesc
brigada l-a îndeplinit cu 118 % ... Coeficientul de
folosire a tehnicii este de 0,74. Brigada a primit și
plată adăugătoare în natură: în medie câte 1500 kg
de grâu. Salariul lunar al unui mecanizator a fost
de 255 ruble...
Brigada nr.  3 de tractoare este condusă de
Z. G. Chiriță. La antrepriza colectivă această brigadă
a lucrat primul an. Din ea a fost format un zvenou
care a lucrat la fermă și s-a ocupat de creșterea
nutrețurilor. De pe o suprafață de 1014 ha zvenoul
a obținut câte 45,2 centnere de nutrețuri la hectar.
Brigada a pregătit siloz de categoria a doua, 20 tone
fân de categoria întâi, 720 tone de fân clasa a treia și
227 tone fără categorie. Colectivul brigăzii trebuie să
lucreze pentru a pregăti nutrețuri de clasă superioară
și fără nitrați. Suplimentar la rubla câștigată zvenoul
mecanizat din fermă a primit încă câte 25 copeici.
Plata în natură pentru un mecanizator a fost în me-
die de circa 1160 kilograme. Zvenoul care a crescut
nutrețuri la fiecare rublă câștigată a primit ca plată
adăugătoare încă câte 43 copeici.
Brigada nr. 4 de tractoare deservește sectorul
de vii și livezi. Cu zvenourile sale brigada a deservit
brigăzile de vii și livezi. Nu a obținut însă rezultatele
prevăzute din cauză că indicatorii planificați nu au
fost îndepliniți de către brigăzile nr. 1, 2, 3, 4.
Un rol important în întărirea economiei gos-
podăriei aparține legumiculturii. În anul trecut s-au
produs 8262 tone, planul fiind de 10500 tone. Din
vânzarea legumelor s-au obținut 2060 mii ruble,
planul fiind de 2205 mii ruble...
De creșterea legumelor s-au ocupat cinci brigăzi
și Tehnicumul Industrial-Pedagogic din Chișinău.
Cele mai bune rezultate le-a obținut brigada nr. 2.
condusă de V. S. Iurcovschi, care a produs în total
1072 tone. Recolta de la 1 ha a fost de 300 centnere,
iar prețul de vânzare a unui kilogram a ajuns la 26
copeici. Fiecare hectar a dat un venit egal cu 7904
ruble, productivitatea muncii unui colhoznic fiind
de 5604 ruble.
Brigada nr.  1, condusă de Grosu Fiodor
Mihailovici a primit câte 275 centnere la 1 ha, prețul
de vânzare fiind de 21,3 copeici. Venitul bănesc s-a
îndeplinit cu 111 %. Un hectar a dat venituri bănești
de 5855 ruble, productivitatea muncii egalându-se
cu 5611 ruble.
Brigada nr. 5, condusă de M. S. Nicula, a obținut
câte 298 centnere de la un ha. Prețul de vânzare a unui
kg de legume a fost de 25,1 copeici, venitul bănesc s-a

Gheorghe Gh. Sandacci
îndeplinit cu 142 %, un ha a dat venit bănesc de 7497
ruble, iar productivitatea muncii a fost de 5355 ruble.
De pe o suprafață de 47 ha brigada nr. 4 a re-
coltat 291 centnere. Venitul bănesc s-a îndeplinit cu
116 %, un kg de legume a costat 23,6 copeici. Fiecare
hectar a dat un venit bănesc în sumă de 6136 ruble,
iar productivitatea muncii a fost de 4667 ruble.
Brigada nr.  3, de pe o suprafață de 33 ha, a
obținut câte 175 centnere, planul fiind de 270 centne-
re. Costul unui kg a fost de 17,5 copeici, planul fiind
de 19,5 copeici. Astfel, un hectar a dat venit bănesc
de doar 3143 ruble...
Tehnicumul a avut la dispoziție o suprafață de
144 ha. De pe fiecare hectar s-au obținut câte 124
centnere de legume. Prețul unui kg de roșii vândute
a fost de 17,1 copeici...
Brigăzile de legume au lucrat la antrepriza co-
lectivă după venitul global. Am făcut unele schimbări
în plata muncii, o parte din plata adăugă­toare a fost
dată în timpul strângerii legumelor, ceea ce a ridicat
calitatea producției vândute către stat. La sfârșitul
anului brigăzile au primit o plată adăugătoare în felul
următor: nr. 1 – 15,8 copeici, nr. 2 – 16,5 copeici, nr. 3
– 5 copeici, nr. 4 – 10 copeici, nr. 5 – 10 copeici...
Aici mă voi opri puțin la creșterea castraveților
în sere. O suprafață de aproape 9 ha, ani la rând,
erau pustii și neîngrijite. După o muncă depusă de
M ereni 67
specialiștii colhozului s-au obținut rezultate îmbucu­
rătoare. Alexandra Țiganu din brigada nr. 2 a obținut
câte 9,3 kg de castraveți de la fiecare metru pătrat, iar
Liuba Postică din aceeași brigadă a obținut câte 7 kg.
Plata adăugătoare a fost de 381 ruble...
Un mare procent al producției globale și a
venitului curent din gospodărie revine sectorului de
vii și livezi. În această ramură s-a planificat un venit
de 1352 mii ruble, însă s-au obținut numai 701 mii
ruble sau cu un minus de 651 mii ruble, inclusiv: de
la livadă 100 mii, de la vie – 541 mii ruble. Această
ramură a fost condusă de G. A. Luța, acum reales
brigadier în brigada nr. 4...
Contracte de antrepriză colectivă au fost în-
cheiate cu patru brigăzi: a 2-a, a 3-a, a 4-a și a 5-a.
Brigada nr. 5 a obținut o recoltă de 62 centnere la
1 ha, brigada nr. 1 – 15 centnere, nr. 2 – 26 centnere,
nr. 3 – 18 centnere, iar nr. 4 – 9 centnere. Dacă facem
o analiză și comparăm recolta obținută la 1 ha de
brigada nr. 5 cu recolta obținută de celelalte brigăzi,
observăm că brigada nr. 1 a pierdut 455 tone, brigada
nr. 2 – 345 tone, brigada nr. 3 – 105 tone, iar brigada
nr. 2 – 790 tone. În total s-au pierdut 1695 tone sau
un venit curat în sumă de 500 mii ruble...
În anul trecut de pe o suprafață de 97 ha bri-
gada nr.1 a obținut 149 tone. Această brigadă la
antrepriză nu a lucrat. Nu se vede nici o schimbare
din partea conducătorilor nici în anul curent. Dar
se pune întrebarea: trebuiește oare la 20 colhoznici
un brigadier și ajutor de brigadier? În această bri-
gadă deseori nu găsești pe nimeni și ziua de lucru
în timpul de vară se termină pe la ora 15. Eu cred
că tovarășul Braga și-ar da părerea cum vor lucra
în anul acesta, deoarece pe dumnealui deocamdată
nu-l interesează nimic.
După realegerea brigadierului în brigada nr. 4
se observă unele schimbări, vor lucra după forma
de arendă la îngrijirea a 60 ha de vii și 30 ha de
livadă. În această brigadă în plata muncii s-au făcut
modificări în sumă de 280 ruble care au fost reținute
de la brigadier. Se primea așa: la tractoriști iscălea
o cifră de 7,5 tone, la oameni alta, de 54 tone, iar în
contabilitate au fost înregistrate doar 37 tone.
 Brigada nr. 5 ani la rând obține o recoltă stabilă.
M ereni 68
În această brigadă lucrul se face la timp, disciplina
muncii este la nivelul cuvenit și de aici și rezultatele.
Brigada a primit 41 copeici la vie și 27 copeici la
fructe plată adăugătoare și plată în natură conform
contractului. În anul curent brigada va lucra după
forma de arendă, iar două grupuri de colhoznici, unul
din patru persoane, iar altul din două au luat indivi-
dual, respectiv 7,5 ha și 8 ha de vii. Se examinează
și întrebarea de a da în arendă și piersicii...
Ramura vităritului. În anul acesta s-a încheiat
contract cu ferma și s-au făcut unele reorganizări în
ceea ce privește producerea și plata muncii. Numărul
de lucrători s-a micșorat cu 4 persoane. În loc de
șase, care au lucrat aici anul trecut, acum lucrează
doar cinci. În așa fel, sinecostul (prețul de cost – n.n.)
unui centner de lapte se micșorează cu 4 copeici.
Procentul de grăsime rămâne să fie mai jos față de
cel preconizat.
Indicatorii de la ferma de porci scad din an
în an. Din toți indicatorii prevăzuți s-a îndeplinit
numai planul de creștere și vânzare a purceilor
către colhoznici... Ferma a lucrat la antrepriză,
însă rezultate îmbucurătoare n-au fost obținute.
Purceii au fost crescuți pe contracte individuale....
Sinecostul unui centner (de substanțe nutritive –
n.n.) la colhoz este de 386 ruble, iar la colhoznicii
care lucrează pe contract – doar 147 ruble. Cu alte
cuvinte, secția noastră de planificare, împreună
cu specialiștii din ramura vităritului, trebuie să
pregătească materialele necesare pentru a da ferma
de porci în arendă.
De la 1 ianuarie la ferma de oi Mihail Scobioală
și cu soția sa lucrează în sistemul de antrepriză famili-
ală. La fermă s-a schimbat atitudinea față de îngrijirea
animalelor, hrănirea lor. A crescut disciplina muncii
și cred că și rezultate vor fi...” (AOSP a RM, F. 15,
i. 74, d. 67, f. 2-10).
În arhive s-au păstrat și documente din care se
poate vedea atitudinea elitei satului față de mișcarea
de eliberare națională, declanșată la finele anilor ´80
în Republica Moldova. Este vorba și despre un pro-
ces-verbal al ședinței activului colhozului „Pravda”
datat cu ziua de 6 iunie 1989:
„... I. G. Roșca – directorul școlii. Problema
națională este astăzi discutată de toate republicile
țării și la congres. Situația creată în repu­blica noas-
tră este rezultatul pasiv al organelor de conducere
a Moldovei care nu au găsit de cuviință să intre în
discuție cu organizațiile neformale. Cât trăim în
Moldova nu țin minte ca să ne purtăm dușmănos față
de alte naționalități. De ce dar, dacă limba de stat va
deveni limba noastră națională, ceilalți ar trebui să
se supere? Aș propune ca fiecare din noi să studieze
limba maternă...
F. A. Chiriță – colhoznic. Noi suntem acei care
am fost prea blânzi și am făcut tot ce ne spuneau alții.
Prima dată am ascultat la adunare un referat în limba
moldovenească. Înseamnă că nu-i nimic complicat...
Îmi dau însă întrebarea: de ce la raion toate adunările
se petrec în limba rusă, când acei care asistă în sală
posedă limba națională?
Eu i-am scris o scrisoare lui Druță, unde nu sunt
de acord că el îi face pe moldoveni săraci, noi am
pornit într-adevăr gospodăria de la zero, dar uitați‑vă
ce avem astăzi...
I. E. Frunză – învățător. La congres mulți
deputați își depun la discuție și își apără limba lor,
dar de ce nu facem asta și noi? De ce ani întregi
conducătorii țării ne spuneau că în anul ´80 vom
trăi în comunism? Eu aș spune că noi trebuie să
trăim și cu prezentul. De ce așteptăm că va trece
congresul și vom vedea ce se va hotărî, apoi sesia
Sovietului Suprem al republicii și tot așa. A venit
vremea ca noi să începem să ne stimăm nația fără
hotărâri guvernamentale.
În privința lozincilor. Până acum spuneam că am
trecut de la sapă la tractor și moldovenii sunt popor,
iar acum ne numesc că suntem diferite grupări care,
chipurile, vor grafia latină. Socot că trecutul republicii
trebuie de primit așa cum a fost.
E. I. Baciu – învățător. Nu trebuie să facem
alarmă când se ridică conștiința poporului. În 300 de
ani nația moldovenească asuprită de puterea otomană
n-a pierdut atâta cât în ultimii 40 de ani – limba și
grafia. În sat noi am pierdut obiceiurile moldovenești,
fiindcă am trecut la „vecere”. Tricolorul în Basarabia
a apărut în 1918 și nu-i nimic dacă el va fi primit.
 Z. G. Chirița – brigadier. Eu am avut ocazia să

M ereni 69
vorbesc la un congres al comsomolului din Moldova,
însă nu am vorbit ceea ce a fost scris dinainte în lim-
ba rusă, dar am vorbit cu text moldovenesc. Mie nu
vroiau să-mi dea cuvântul. Și, totuși, când au ieșit
în presă cuvântările în dezbateri, cuvântarea mea și
a lui Petru Cărare, fiindcă au fost în moldovenește,
nu au fost publicate. Am rămas jignit. Mă adresez
comuniștilor școlii ca să ne ajute pe noi să însușim
corect limba de stat...
Oglindă V. F. – președintele sovietului sătesc. Și,
totuși, nu sunt de acord când ne cheamă la bilingvism.
Dacă s-a hotărî așa, apoi o să rămână tot pe vechi...
Socot că în sat trebuie să începem să scriem în limba
națională toate anunțurile, toate procesele-verbale,
denumirile întreprinderilor ș.a.m.d...” (AOSP a RM, Vânzătorul Haralampie L. Lungu (1957)
F. 15, i. 74, d. 67, f. 64-66).
În perioada postbelică, comerțul din Mereni
a evoluat vizibil. Haralampie L. Lungu (n. 1931), Către 2002 în sat
sătean care a activat în cooperația de consum din funcționau opt fabrici
Mereni în perioada 1955-1992, ne-a furnizat mai de ulei. Cele mai im-
multe informații interesante. De la el am aflat că, în portante țineau de SRL
1955, satul avea doar trei magazine: unul alimentar, „Marelin” (proprie-
pe locul unde în prezent se află Casa de deservire tar – Igor P. Bejenar),
socială; un magazin de mărfuri industriale, situat între întemeiată în 1997.
policlinica și școala actuală, și un magazin care se afla Întreprinderea dis­pune
în mahalaua „Chihaia”. În toamna lui 1955 în sat a de două fabrici de ulei cu
mai fost deschis un magazin alimentar. El era situat o producti­vi­tate de patru
pe locul unde acum se află cafeneaua „Moldova”. tone de ulei pe zi. În sat
Alexei S. Josan funcționau și două mori:
Magazinul universal care există și în prezent a fost
deschis în 1964. una, fosta proprietate
Începând cu 1955, funcția de președinți ai a familiei Rejep, ținea
cooperației de consum din Mereni au îndeplinit-o de SRL „Plai-Mereni”
Grigore V. Ciobanu, Mihail I. Caț, Simion A. Oșman, (con­d u­c ător Gheorghe
Ion I. Țurcanu, Gheorghe I. Peskov, Alexei S. Josan, M.  Bar­băroșie), iar alta
Serghei Jur­m in­s chi, Gheorghe Ermurache, Ion era proprietatea săteanu­
G. Știrbu, Gheorghe M. Barbăroșie. Din 1985 până lui Serghei M.  Platon.
în prezent această funcție o exercită Margareta SRL „Val-plat” (proprie-
I. Postică. tar – Valentin M. Platon)
Actualmente, în afară de magazinul ASECOOP- se ocupa de produce-
ului, în sat mai activează 18 firme comerciale private, rea pastelor făinoase, a
proprietate a sătenilor Lidia I. Begliță, Zinaida Malai, crupelor și a uleiului.
Serghei I. Postică, Petru T. Crețu, Gheorghe T. Crețu, De asemenea, datorită
Veronica M. Țiganu și Anatolie A. Buga. activității economice a
Gheorghe M. Barbăroșie
Prăvalie în satul Mereni (finele anilor ´40 ai secolul trecut)

firmei de producere „Soprocom” (proprietari – frații Ea includea 552 de cotași dispunând de o suprafață
Mircea și Veaceslav Baciu), în anii ´90, la Mereni de 800 ha pământ. Celelalte gospodării agricole erau
s‑a construit un complex de depozite și ateliere de administrate de Dumitru O. Baciu, Mihai O. Baciu,
producere. De menționat că, în afară de activitatea Victor T. Bojescu, Victor T. Ciorchină, Grigore
comercial-economică, conducătorii firmei respective A. Gore, Ilie A. Lungu și Valentin M. Platon.
au efectuat multe acte de caritate pentru grădinițele
de copii și școala din Mereni.
În ce privește agricultura, observăm că fosta
gospodărie colectivă s-a destrămat definitiv în 1998.
În momentul lichidării acelei gospodării, tuturor
membrilor ei li s-au oferit câte 1,87 ha pământ. Pentru
a folosi tehnica disponibilă, la scurt timp, agricultorii
s-au asociat întemeind opt asociații de gospodării
țărănești. La finele lui 2002, cea mai puternică gos-
podărie țărănească era condusă de Tudor M. Grosu.
 M ereni 71
Lucrători ai cooperației de consum din Mereni (1983)

Baza de păstrare și producere „Soprocom” (1996)

M ereni 72

Primele tractoare la Mereni (anii ´40)


D
Din punct de vedere administrativ,
până la 1812, satul era condus în
conformitate cu legile Țării Moldovei.
Existau patru trepte principale. În primul rând, con­
ducă­tor suprem al satului era domnul Moldovei. Toți
sătenii depuneau jurământul de credință domnitorului
Moldovei, așa cum cereau obiceiurile și legile țării.
Toate problemele de judecată, miluire, pedepsire
penală sau funciară se hotărau numai de domnul
Moldovei. În al doilea rând, satul era condus de
pârcălabul ținutal. Aceasta era a doua treaptă admi-
nistrativă – sistemul de conducere ținutal. Domnitorul
numea pârcălabii de ținut, care urmăreau executarea
legilor țării pe teritoriul ținutului (județului). În al
73
M ereni
treilea rând, satul se supunea conducerii de Ocol, în
fruntea acestei unități administrative fiind ocolașul.
Ocolașul era numit în această funcție de către pârcă-
lab. În fine, satul se supunea administrației locale. În
fruntea localității se numea căpitanul de mazili sau
vornicul. Acesta rezolva toate problemele de ordin
local. Vornicul era un bun gospodar din sat, de obicei
fiind cărturar. El era ajutat de pârgari la strânsul im-
pozitelor, iar moșierilor le asigura colectarea rentei
funciare. Vornicul informa populația satului despre
documentele adoptate de domnitorul Moldovei, lua
măsuri administrative, îndeplinea și funcția de apă-
rător al satului. Locțiitorul său se numea „vataman”.
În sat mai exista și așa‑numita „judecată de bătrâni”.
 Preotul, oamenii în etate, bunii gospodari se adunau
M ereni 74
și hotărau asupra anumitor conflicte, litigii între
oamenii satului. În cazurile extreme se recurgea la
jurământul în biserică pe sfânta Evanghelie sau la
„Cartea de blestem”, ceremonie prin care se deter-
mina „mărturia adevărului”.
Anexând la 1812 Basarabia, împăratul
Alexandru I a încercat, la început, să aplice în ad-
ministrarea ei principiile elaborate în condițiile
Moldovei feudale. Guvernului provizoriu al regiu-
nii i s-a pus condiția de a lăsa Basarabiei legile ei.
Regulamentul din 1812 dădea populației o largă
posibilitate de a participa la adminis­trarea ținutului.
Guvernatorul nu era decât președintele instituțiilor în
care predominau elemen­tele locale. Cu alte cuvinte,
autoritățile rusești asigurau doar controlul asupra
conducerii generale, fără a se amesteca în problemele
de ordin intern. Una din trăsăturile specifice acelei
perioade era faptul că administrația era supusă, în
principiu, legilor și tradițiilor locale. O altă trăsătură
era felul în care a fost constituit organul suprem de
administrare al regiunii, majoritatea membrilor lui
fiind proprietari locali. În 1818 Basarabia și-a căpătat
statutul oficial în baza căruia își păstra dreptul de a
avea legile și administrarea sa. În fruntea regiunii era
Consiliul Suprem care concentra prerogativele su-
preme administrative și judecătorești, fiind supus ne-
mijlocit împăratului și Consiliului de Stat. Consiliul
avea o componență mixtă: membri numiți și membri
aleși, aceștia din urmă fiind în majoritate. Aparatul de
stat pe cuprinsul întregii regiuni lucra în două limbi:
rusă și românească. Locuitorii ținutului basarabean
se împărțeau în momentul anexării în mai multe
tagme, drepturile cărora nu erau pe deplin stabilite.
Pe lângă boieri și cler, mai existau tagmele mazililor,
boiernașilor, ruptașilor, ale țăranilor breslași și, în
fine, cea a țiganilor. Drepturile acestor tagme au fost
păstrate. Rolul principal în administrarea Basarabiei
îl aveau reprezentanții nobilimii, care erau numiți în
funcții de guvern sau se alegeau dintre ei.
La trecerea a șaisprezece ani de la anexare
auto­nomia Basarabiei începe să fie strâmtorată. În
1828, pe timpului țarului Nicolai I, s-au introdus
instituțiile rusești guberniale, inclusiv sistemul
fiscal, justiția etc. Cel mai grav, însă, este faptul că
din administrație s‑a exclus limba română. În conti-
nuare, pe parcursul secolului XIX, toate schimbările
în administrația internă a Rusiei s-au aplicat și în
Basarabia: reformele agrare, de zemstvă, de justiție.
Aceste modificări erau în mare parte străine de viața
populației. Rolul nobilimii moldovenești a fost res­
trâns. Astfel, Consiliul Suprem care exercita puterea
supremă administrativă și judiciară era supus direct
împăratului și Consiliului de Stat din  Petersburg.
Componența acestui organ reprezentativ era mixtă:
majoritatea era numită de țar, iar minoritatea – aleasă
din localnici. E de la sine înțeles că toate deciziile se
luau prin votul majorității. În fruntea județului se afla
„ispravnicul”. El era ales de către Consiliul Suprem
al „oblastei” și se confirma de guvernator. Începând
cu 1824, ispravnicii nu se mai alegeau, ci erau numiți
direct de către țar. Până la urmă, ispravnicul a ajuns
să execute numai indicațiile guvernatorului, neavând
dreptul la inițiativă personală.
Satul era condus conform sistemului tradițional.
Adunarea obștii hotăra nu doar toate chestiunile in­ter­
ne ale satului, ci și modul și mijloacele de executare
a impozitelor, cât și a ordinelor venite de la organele
superioare. Organul executiv și reprezentativ al sa-
tului îl avea în frunte pe „starostă”. La fiecare 100
de gospodari exista un „soțkhi” (sutaș – n.n.), iar la
fiecare zece gospodari – un „deseațki”. Un „pisar”
(notar – n.n.) numit scria („prigovoarele”) hotărârile.
De asemenea, exista un „sborșcik” (perceptor – n.n.).
Acesta aduna dările pe care le punea stăpânirea pe
întregul sat, dar numai după ce adunarea obștii hotăra
cât are de plătit fiecare gospodar, după pământul,
vitele, brațele și întreaga avere a fiecăruia.
Abia pe la 1870 s-a introdus instituția rusească
numită „voloste”, care aduna sub administrația sa
o serie întreagă de sate fără însă ca administrația
sătească să fie înlocuită sau modificată. De altfel,
și volostea nu reproducea decât instituția satului
prin reprezentanță. Această organizare permitea
masei mari de țărani să nu intre în contact direct
cu administrația rusească centrală. (Petre Cazacu,
Moldova dintre Nistru și Prut. 1812-1918, Chișinău,
1992, p. 126-127, 132, 134).
 În a doua jumătate a secolului XIX, ca „starostă”
al satului îi înregistrăm pe Ion Buțan, Dumitru Buga,
Ion Gușanu, Gheorghe Țigan și Tudor S. Postică.
Ultimul organizează o adunare generală a satului, în
ziua de 6 ianuarie 1886. În finalul acelei adunării s-a
decis luarea în arendă, pentru o perioadă de 10 ani,
a moșiei Chirca-Luțeni, care aparținea Mănăstirii
Sfântului Spiridon de la Iași. Adăugăm că, pentru a
merge la târgul organizat cu această ocazie la Iași,
sătenii au ales ca reprezentanți ai săi pe nobilul Ștefan
Ș. Stere, țăranii Grigore I. Speianu și Zamfir Nicolae
Ciobanu. Decizia respectivă a fost semnată de către
locuitorii Pavel Antoci, Gheorghe Ch. Baciu, Onică
Baciu, Petru Buga, Nani Chirică, Grigore Ciobanu,
Ștefan Dicusară, Andrei Ermurachi, Tudor Ganganu,
Alexandru T. Gore, Gheorghe T. Gore, Ion T. Lungu,
Gheorghe Nuța, Vasile Panfil, Maftei Perju, Onisim
Prodan, Ion P. Racu, Ion Răileanu, Tudor Răileanu,
Gheorghe I. Roșca, Gheorghe Sava, Gheorghe
Speianu, Gheorghe I. Țiganu, Iacob Țurcanu, Nicolae
Vasiliță, Zamfir Volna și alții. (ANRM, F.  8, i.1,
d. 1921, f. 11, 18-18 v.; ibidem, F. 37, i. 4, d. 1010,
f. 80 v; ibidem, F. 37, i. 4, d. 1026, f. 20; ibidem, F. 37,
i. 5, d. 2103, f. 14 v; ibidem, d. 2056, f. 2-2 v., 5.)
La răscrucea secolelor XIX-XX, timp de circa
două decenii, „starostă” al satului Mereni a fost Nircă
Tudor, cavaler a două ordine sf. Gheorghe. Mai târziu,
T. Nircă a exercitat și funcția de „starșina” de voloste
(plasă – n.n.). În ultimii ani ai ocupației ruse funcția
de „starostă” a fost îndeplinită de către G. Fartaul și
O. Baciu.
Amintim aici că o perioadă îndelungată satul
Mereni a fost și centru de voloste. Printre localitățile
care intrau în subordinea sa administrativă men­
ționăm Poșta Chișinău, Râșcani, Tohatin (Colonița),
Muncești, Bubuieci, Budești, Cruzești, Cricova,
Sângera, Ciopleni, Goian, Broasca, Vadul lui Vodă,
Schinoasa, Bălănești (Malotohatin), Chetrosu,
Chirca, Cimișeni și Colonița. În calitate de centru
administrativ, Mereniul beneficia de comunicații mult
mai dezvoltate în raport cu alte localități. Încă din
1862, traiectul poștal care trecea prin sat era deservit
de o stație specială ce avea la dispoziție 12 căruțași
și 36 cai. Despre acea stație știm că în 1881 zemstva
(organ al administrației locale în Rusia țaristă – n. n.)
75
din Chișinău a transformat-o în stație poștală cu 8 cai,
în 1895 – cu 18 cai, iar în 1908 a trecut din nou la
M ereni
stație poștală cu 8 cai (responsabil: Dumitru Portas).
În același context adăugăm că la 5 octombrie 1905 în
sat a fost instalat primul telefon. (A. Egunov, Zapiski
Bessarabskogo statisticeskogo komiteta, Chișinău,
1867, vol. II, p. 68; Otciot Kișiniovskogo zemstva,
1896 god, p.70; Otciot Kișiniovskoi zemskoi upravî
za 1905, p.7; Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi
upravî za 1913, p. 108; Zamfir Arbore, Basarabia
în secolul XIX, București, 1898, p. 35; Bessarabia.
Istoriceskii, statisticeskii, ekonomiceskii, etnografi-
ceskii i literaturnîi spravoc´nîi sbornik sub redacția
lui P. Crușevan, Moscova, 1903, p. 517-518; Drug,
10 ianuarie 1907; ANRM, F. 259, i. 4, d. 132, f. 7.)
Sub administrația românească (1918-1940;
1941-1944), fiecare județ se împărțea în plase, iar
plasele erau alcătuite din comune. Comunele aveau
în subordinea lor sate sau cătune. Sistemul admi­
nistra­tiv al comunei era alcătuit din următoarele
subdiviziuni: I) Primăria și Consiliul comunal, II)
Percepția și agenții ei, III) Serviciul de constatare, IV)
Oficiul poștal, telegraful, V) Postul de jandarmi, VI)
Consiliul agricol comunal, VII) Serviciul veterinar,
VIII) Ocolul silvic, IX) Parohia, X) Judecătoria, XI)
Serviciul ocrotirii sănătății, XII) Comitetul școlar.
Toate aceste subdiviziuni se supuneau preturii de
plasă și organelor județene corespunzătoare. Dacă e
să ne referim la componența Consiliului primăriei,
remarcăm că acesta avea în componența sa mai mulți
membri, ei fiind aleși de către populația locală pentru
o perioadă de doi ani. Consiliul era convocat de către
primarul comunei de minimum două ori în trimestru.
În ședințele Consiliului se discuta și se luau decizii
asupra mai multor probleme din viața comunei.
În acea perioadă funcția de primar au exerci-
tat‑o mai mulți săteni. Printre aceștia îi menționăm
pe Marcu Baciu, A. Buga, Efim Ciobanu, Ion G.
Ciorchină, Ion Ermurache, Mihai Nicula, Efrem
Racu, Vasile Portas și Nicor Stratu. La Arhiva
Națională s‑au păstrat mai multe documente cu
referință la situația administrativă a comunei Mereni
între 1918-1940.
Act semnat de către „starosta” Gheorghe țiganu (2 iulie 1867) M ereni 76
Act semnat de „starosta” Tudor Postică (10 ianuarie 1886) M ereni 77
 În primul rând, este
vorba despre anumite
detalii legate de campa­
niile electorale. Astfel,
dintr‑un proces-verbal
datat cu ziua de 19 febru­
arie 1926, consta­tăm că
din partea Parti­dului Ță­
ră­­nesc pe lista de consi­
lieri au can­didat Ananie
Caraman, Costache Brad,
Ion Ermurache, Ion Bar­
bă­roșie, Albert Necher
(Chetros-Neamț), Pavel
Albu (Chirca), Vasile
Sava, Dumitru Ciorchină
și Toma Scobioală. Un an
Marcu Baciu mai târ­ziu, în funcția de
primar îl găsim pe Ion
Ermurache. Membri ai
consiliului comunal erau Efim Platon, Constantin,
Bradu, Mihail Nicula, Ananii Caraman, Alexei Nistor,
Mihail Ciobanu, Pavel Albu, Albert Necher, Iachim
Caragea (protoiereu), Ion Vărticeanu (învățător),
Ana Zilberman (doctor), Efim Ciobanu (agricultor),
Ion G. Ciorchină
Gheorghe Bacaliuc, Zinovie Mazur, Ion Cociorvă și
Pavel Sava. (Anuarul „SOCEC” al României mari,
vol.II – Provincia. 1923-1924, București, 1924,
p. 110; ANRM, F. 339, i.1, d. 473, f. 3, 38).
În 1929, timp în care aici era primar Vasile
Portas, autoritățile superioare pun problema dizolvării
consiliului comunei Mereni. La 14 iulie 1929, adre-
sându‑se prefectului județului Lăpușna, M. Marcoci,
pretorul plasei Budești, raporta următoarele: „În urma
anchetei și inspecțiilor făcute primăriei Mereni am
constatat că consiliul comunal al numitei comune
a fost absolut inactiv, neglijând cu rea-credință
atribuțiunile prevăzute de art.  51 din L.P.U.A. dă-
unând cu aceasta intereselor comunei după cum
urmează: drumurile și podurile sunt în stare proastă,
una din străzile principale este curmată de râpi,
făcând impracticabilă circulația, ceea ce dovedește
complecta dezinteresare a numitului consiliu.
Consiliul comunal nu a făcut nimic în ceea
ce privește chestiunile de încurajare a industriei,
comerțului și agriculturii. Nu a acționat, în dauna
comunei, contra unui locuitor care a ocupat strada
instalând pe acel loc o gogineață. Nu a dat concurs
autorităților fiscale de încasări, nu a verificat mai mult
timp gestiunea mânuitorului de fonduri comunale,
Ștampilele comunei Mereni din perioada 1918-1940
a luat hotărârea ilegală pentru închiderea cârciumi-
lor, în loc de a da numai avizul pentru valabilitatea
brevetelor, nu s-a îngrijit de proprietățile imobiliare,
proprietatea comunei făcând ca aceste localuri să nu
aducă nici un beneficiu; de exemplu fostul local de
primărie este în stare de ruinare completă.
Întrucât consiliul comunal Mereni s-a făcut
vinovat de neglijență și rea-credință în adminis-
trarea gospodăriei comunale, cu onoare vă rugăm
bunăvoința de-a dispune dizolvarea con­siliului co-
munal Mereni...”
În ședința de la 29 iulie 1929, în prezența lui
Ștefan Holban, prefectul județului, și a membrilor
comisiei interimare (C. Ceapa, H. Hopulele, T.
Suruceanu, I. Solcan și D. Sănduță), s-a discutat
chestiunea dizolvării Consiliului comunal Mereni.
Luându-se decizia de dizolvare a consiliului, până la
noi alegeri, s-a instituit o comisie interimară compusă
din Vasile Portas – președinte, Trofim Nuță, Constantin
Racu, Constantin Gogu, Marcu Straistă, Ilie Popan,
Pavel Robu și Matei Crețu – membri. (ANRM, F. 339,
i.1, d. 904, f. 1-1v., 13-14, 67, 71‑73).
S-a păstrat și procesul-verbal al alegerilor
din 18 februarie 1930: „Noi, Alexandru Săvescu,
preșe­din­tele Tribunalului Județului Lăpușna, secția
a treia, având în vedere delegația dată nouă de dl
prim-președinte al tribunalului Lăpușna, prin adresa
nr. 478 din 13 februarie 1930 de a prezida alegerile
sătești cu consilii din grupa 30 formate din satele
Mereni, Humuleștii Mici și Petricica din județul
Lăpușna, însoțit de dl Chiriac M. Dinulescu, grefi-
erul tribunalului Lăpușna secția a treia, delegat prin
adresa nr. 1479 din 13 februarie 1930 ca secretar la
aceste alegeri, ne-am transportat astăzi, 18 februarie
1930, în satul Mereni pentru efectuarea alegerii
de consilieri, primar și ajutor de primar din acest
sat, la școala primară nr.1 unde este fixat localul
de votare și aici am găsit prezenți pe dl plutonier
Călin Tănase cu 15 soldați din regimentul 7 vânători
din Chișinău destinați pentru menținerea ordinei în
timpul alegerii.
După ce împreună cu dl comandant al gărzii am
fixat posturile de pază, am constituit biroul electoral
compus din subsemnatul ca președinte, dl Chiriac M.
Dinulescu, grefier, ca secretar în lipsă de delegați și
M ereni 79
asistenți care nu s-au prezentat la constituirea biro-
ului și nici în urmă. Am inspectat apoi gheretele și
urna de votare, în care n-am găsit nimic, am sigilat
urna și am ștampilat primul stoc de buletine de vot
atât pentru consilieri cât și pentru primar și ajutor
de primar și la ora opt dimineața am declarat votare
deschisă, dispunând a se introduce în sală de votare pe
rând câte un număr de șase alegători egal cu numărul
gheretelor de votare. Fiecărui alegător îi încredințăm
câte o ștampilă de votare și câte un buletin de vot de
culori deosebite: unul pentru consilieri, unul pentru
primar, unul pentru ajutor de primar, dându-le și
explicațiunile necesare asupra modului de votare.
Votarea a urmat în perfectă ordine până la ora
20 p.m. cu întrerupere de două ore pentru masă
când, nemaifiind nici un alegător pe sală, nici în
curte sau în jurul școalei, am declarat închisă vo-
tarea și am procedat apoi la despuierea scrutinului
în fața dlui Marcu Țiganu – alegător. Rezultatul
este următorul: la această alegere au fost propuse
două liste de candidați pentru consilieri și anume:
lista numărul unu a Partidului Național Țărănesc
cu următorii can­di­dați: Mihail Postică, Ion Jiganu,
Grigore Oglindă, Anton Deliu, Constantin Gogu,
Ion Buga, Vasile Straistă, Ștefan Balițchi, Maftei
Crețu, Trofim Mânzăranu, Marin Straistă, Dumitru
Ciorchină, Trofim Sălcuțanu și Dumitru Anton.
Lista numărul doi a Partidului Național Libe­ral cu
următorii candidați: Timofei Plămădeală, Mihail Z.
Cibotaru, Ioan Mură, Grigore Gavriliță, Vasile Grosu,
Ion I. Ermurache, Pantelei Vasiliță, Carp Nichita, Ilie
Deliu, Iacob Lungu, Efim Țigan, Vasile Barbăroșie,
Toader Țurcan și Constantin Bradu.
Pentru primar au fost două liste și anume: Lista
numărul unu cu candidatul Efim Racu și lista numărul
doi cu candidatul Teodor Speianu. Pentru ajutor de
primar au fost două liste și anume: lista numărul unu
cu candidatul Trofim Nuță și lista numărul doi cu
candidatul Trofim Alexandru Buga.
Alegătorii înscriși în listele electorale: 803
Voturi valabile exprimate pentru consilieri: 541
Voturi anulate la despuierea scrutinului: 35
Voturi neexprimate au fost – 0.
Extras din decizia cu privire la dizolvarea consiliului comunei Mereni (29 iulie 1929) M ereni 80
Referat cu privire la inspectarea comunei Mereni în ziua de 20 mai 1932 M ereni 81
 Potrivit art. 82, alin. 2 din legea electorală, votu-
M ereni 82
rile anulate se consideră ca voturi valabil exprimate,
deci totalul voturilor exprimate pentru consilieri este
de 576.
Lista numărul unu la consilieri au obținut 434
de voturi.
Lista numărul doi la consilieri au obținut 107
de voturi.
Lista numărul unu cu candidatul la primar
a obținut 457 de voturi.
Lista numărul doi cu candidatul la primar
a obținut 85 de voturi.
Anulate – 34 voturi.
Voturi anulate care potrivit aceluiași articol din
legea citată se consideră ca voturi valabil exprima-
te, deci totalul voturilor exprimate pentru listele de
candidați de primar este de 576 voturi.
Lista numărul unu cu candidat la ajutor de pri-
mar dl Trofim Nuță a obținut 427 de voturi și lista nu-
mărul doi cu candidatul la ajutor de primar dl Trofim
Alexandru Buga a obținut 103 voturi, voturi anulate
46. Deci, totalul voturilor exprimate pentru listele de
ajutor de primar este de 576 de voturi.
Făcând mai întâi centralizarea rezultatului la
consilieri, am căutat să stabilim în primul rând care
listă a întrunit 20 % din votul exprimat după urmă-
toarele calcule:
Lista nr. 1: 434 x100 = 43.400:576 = 75,34%
Lista nr. 2: 107 x100 =10.700:576 = 18,58%
Anulate: 35 x100 = 3.500:576 = 6,8%
Întrucât lista nr. 2 n-a obținut 20 % din totalul
voturilor exprimate ea nu participă la repartizarea
mandatelor. După acest rezultat s-au proclamat aleși
ca consilieri următoarele persoane după lista nr. 1:
Mihail Postică, Ion Jiganu, Grigore Oglindă, Anton
Deliu, Constantin Gogu, Ion Buga, Vasile Straistă,
Ștefan Balichi, Maftei Crețul, Trofim Mânzaranu,
Marin Straistă, Dumitru Ciorchină, Trofim Sălcuțanu
și Dumitru Anton.
Făcând centralizarea rezultatului obținut de lis-
tele cu candidații de primar, constatăm că lista nr. 1 a
obținut 457 de voturi și nr. 2 a obținut 85 de voturi,
deci lista nr. 1 având cu mult majoritatea voturilor
s‑a proclamat ales ca primar candidatul Efim Racu.
Făcând și centralizarea rezultatului obținut de listele
cu candidații de ajutor de primar, constatăm că lista
nr. 1 a obținut 427 de voturi și lista nr. 2 a obținut
103 voturi, deci lista nr. 1, având cu mult majorita-
tea voturilor, s-a proclamat ales ca ajutor de primar
candidatul Trofim Nuță.
Buletinele de votare s-au ars. Se menționează
că nu s-au prezentat contestații în timpul alegerei, iar
votarea a urmat în liniște în tot cursul zilei.
Drept care am adresat prezentul proces-verbal
în dublu exemplar, în care unul cu dosarul alegerii se
va înainta dlui prefect al județului Lăpușna, iar altul
se va atașa la dosarul nostru...” (ANRM, F. 339, i.1,
d. 1167, f. 89-90).
Din documente rezultă că prmarul Efim Racu
a fost în fruntea primăriei un timp relativ restrâns.
În 1932 această funcție era deja îndeplinită de către
Efim Ciobanu, demis și el la intervenția pretorului
M. Marcoci. Cauzele destituirii le putem afla din
raportul ultimului către prefectul județului Lăpușna:
„Cu ocazia inspecției din 20 maiu a.c. ce am făcut
comunei Mereni, am constatat că, cu toate ordinele
date primarului acelei comuni Efimie Ciobanu pen-
tru restabilirea funcționării telefonului și activarea
încasării lor, nu s-a făcut nimic în această privință
de numitul primar.
Cu ocazia inspecției am cercetat reclamațiunile
locuitorilor, Domentie Pătraș, Nina Mură, Calistru
Terente și Petru Pană, care se plâng că au fost arestați,
în urma cererii primarului către șeful de post, iar unul
dintre ei, Petre Pană, a fost dat în judecata consiliului
de război pentru dezordinea făcută în localul primă-
riei. Din cercetările făcute, am constatat că numai
Petre Pană era vinovat, iar ceilalți locuitori fără nici
un motiv au fost reclamați șefului de post.
Față de cele expuse mai sus avem onoarea a vă
ruga să binevoiți a dispune licențierea numitului Efim
Ciobanu din postul de primar pentru neexecutarea de
ordine, refuzul de a da concurs casierului la încasarea
impozitului și a lipsei de tact.
În locul dlui Efim Ciobanu propunem pe locu-
itorul Marcu Baciu care este o persoană energică,
autoritară și demnă din toate punctele de vedere
de a ocupa acest post...”. Menționăm că decizia de
suspendare din funcție a primarului Efim Ciobanu
a fost semnată la 25 mai 1932 de către prefectul
județului Lăpușna Virgil Bărcănescu. (ANRM,
F. 339, i.1, d. 1420, f.f. 8,10).
Un document foarte amplu și bogat în date
interesante cu privire atât la situația administrativă,
cât și la alte aspecte ale comunei Mereni este un pro-
ces-verbal întocmit la 28 martie 1942. La acea dată,
Ion E. Ciuleanu, inspector administrativ provincial,
scria: „În baza ordinului guvernământului Basarabiei
și a secretariatului general nr. 302 din 22 martie anul
curent, însoțit de domnul Croitoru Emilian, pretor la
plasa Budești, județul Lăpușna, am inspectat în zilele
de 27 și 28 martie 1942 comuna Mereni, județul
Lăpușna, constatând următoarele:
Primăria. Sosind la primărie, am găsit prezenți
la serviciu pe domnii notar Lilia Florean, primar
Baciu Marcu, secretar Margine Anatolie, impiegata
Gârlovanu Anastasia, casier Nicula Moisei. Primăria
este instalată în local propriu, ocupând patru încăperi,
curate și corespunzătoare, înzestrate cu mobilierul
necesar unei bune funcționări.
Comuna a fost inspectată în cursul acestei luni
de domnii prim-pretor Aurel Mocanu, la 5 martie,
și pretor Croitoru Emilian, la 11 martie. În cursul
inspecției domnul prim‑pretor s-a ocupat mai mult de
cheltuielile gospodărești: drumuri, sănătatea publică,
dispensare, cooperative și banca populară, agricultu-
ra, școala, cursuri de adulți. Mai puțin cu chestiuni
de birou. Domnul pretor a inspectat instituțiile din
comună: școala, biserica, cooperativa. A examinat
starea drumurilor și pădurilor, starea de spirit a
populației, fântânile, starea sanitară. Nu s-a ocupat
de chestiuni de birou.
Lucrările de cancelarie se execută în ordine și
la timp de către funcționarii comunali, sub supra­
vegherea și direct îndrumarea domnului notar.
Lucrările rezolvate se păstrează și se coase la dosar
în ordine cronologică. Înregistrarea corespondenței se
face zilnic, citeț și curat. Registrul de intrare și ieșire
cuprinde un număr de 834 acte intrate și ieșite, din
care numai două n-au fost rezolvate și anume nume-
rele 826 și 829 din 24 martie. Registrul de indice alfa-
betic, înființat dar neținut la zi, fiind absolut necesar
pentru a ușura cercetarea arhivei, destul de numeroasă
83
în administrația de astăzi, se va pune la punct în
termen de trei zile și se va ține la zi cu cea mai mare
M ereni
grijă. Lucrările biroului MONT, confidențial, se țin
și lucrează personal de domnul notar, păstrându-se
în casa de fier, registrul de intrare‑ieșire MONT
cuprinde un număr de 24 acte rezolvate, iar registrul
confidențial 5 acte rezolvate. Am cercetat și verifi-
cat și celelalte registre de administrație, constatând
următoarele: registrul pentru eliberarea provizorie
a certificatelor de naționalitate cuprinde 40 cazuri.
Certificatele se eliberează potrivit instrucțiunilor
guvernământului Basarabiei, directoratul afacerilor
administrative nr. 2718 din 1 februarie anul curent.
Registrul nu este sigilat și nu-i nici parafat.
Registrul de prestații, înființat și ținut la zi,
cuprinde 309 poziții cai și căruțe și 170 care cu
boi. În acest registru se notează, se ține evidența
prestațiilor făcute, respectiv a corvezilor date pentru
armată. Registrul pentru înscrierea deciziilor date
de primar cuprinde 6 decizii din anul 1941 și 2 din
1942. Registrul extras alfabetic din tabela nr.  8 a
percepției fiscale cu proprietățile agricole ale locui-
torilor, întocmit la zi cuprinde 1633 cazuri înscrise.
Registrul alimentelor ieșite din comună cuprinde un
număr de 19 înregistrări. Registrul de gaj agricol
s-a înființat și se ține la zi, cuprinzând 7 cazuri înre-
gistrate. Registrul de statistică generală pentru anul
1941 a fost întocmit și conține un număr de 1486
poziții. Nici acest registru nu a fost șnuruit, sigilat și
parafat. Toate registrele de administrație nesigilate
și neparafate se vor prezenta în termen de trei zile
la pretură pentru a fi șnuruite, sigilate, numerotate
și parafate de domnul prim-pretor. Pe viitor orice
registru înainte de a fi pus în lucrare se va prezenta
pentru sigilare și parafare la pretură.
Starea civilă. Verificând registrele de stare ci-
vilă, am constatat că înregistrările se fac citeț, curat
și fără ștersături, dar nu cu destulă băgare de seamă
și în necunoștință de dispozițiunile regulamentului
legii actelor de stare civilă. Anume la poziția 71
din registru (născuți pe anul curent) am constatat
că îndreptarea de nume în loc să se facă în rubrica
9 eventualele îndreptări sau observațiuni înainte de
 semnare, s-a făcut în rubrica 10 rezervată exclusiv
M ereni 84
mențiunilor care se fac din oficiul bazei de lege sau
mențiunilor ordonate de instanțe judecătorești.
Rectificarea are următorul cuprins: cuvântul
Briceag din coloana 5 se va citi Bernevec. Potrivit
vederilor regulamentului de stare civilă, notarul fiind
singurul răspunzător de buna întocmire a actelor de
stare civilă, se atrage atenția domnului notar asupra
acestor dispozițiuni, cu ordinul ca redactarea actelor
să se facă personal de domnia sa și cu respectarea
întocmai a dispozițiunilor regulamentului citat de
un funcționar desemnat de domnia sa care să redac-
teze actele sub directa supraveghere și răspunderea
domniei sale.
În al doilea rând, dosarele referitoare la căsă­
toriile încheiate nu sunt sigilate, șnuruite, numerotate
și parafate de ofițerul stării civile, astfel după cum
prevede articolul 36 din regulamentul legii actelor de
stare civilă, ci numai capsate, ceea ce, pe lângă că
este contra dispozițiunilor regulamentului sus‑citat,
nu prezintă nici destulă siguranță pentru păstrarea
actelor la un loc. De aceea toate dosarele conținând
acte de stare civilă se vor numerota, șnurui, sigila și
parafa potrivit articolului citat mai sus, raportându-se
de întocmai executare preturii în termen de 24 ore.
Până astăzi s-au înregistrat 81 născuți, 36 morți
și 17 căsătorii. Cazuri de despărțenie și trecere de la
un cult la altul nu s-au înregistrat. Buletinele statis-
tice se întocmesc și se înaintează prefecturii la timp.
Câte un exemplar din registre de stare civilă pentru
anul 1941, cu listele alfabetice res­pective, întocmit
conform articolului 12 din regulamentul legii actelor
de stare civilă, s-au înaintat și depus la grefa tribu-
nalului Lăpușna...
Publicațiunile care interesează populația se fac
citite în piața publică în fiecare marți. Potrivit arti-
colului 110 din regulamentul de lege admi­nistrativă,
un notar va lua măsuri și griji ca toate legile, regula-
mentele, instrucțiunile și ordonanțele ce interesează
viața comunei să fie aduse la cunoștința populației
prin toate mijloacele uzitate.
În legătură cu aceasta trebuie de observat că
la această primărie nu se află o bibliotecă de legi
uzuale și o generală aplicațiune în administrația
comunală. Or, acțiunea administrativă se face pe
bază de legi nu din imperism și rutină. Problemele
puse administrației comunale nu pot fi soluționate
prin analogie, ci în cadrul dispozițiunilor legale care
regle­mentează fiecare domeniu de activitate.
Finanțele comunale. Bugetul comunal de
venituri și cheltuieli pe anul financiar 1941/1942 în
urma modificării, aprobată cu decizia preturii plăsii
Budești nr. 1136 din 9 martie anul curent, cuprinde
atât la venituri cât și la cheltuieli suma de 1 milion
261 mii lei. S-au încasat în total 1 milion 145 mii 678
lei cu un număr de 1235 chitanțe, întrebuințându-se 7
volume chitanțiile zise ajutătoare și s-au făcut plăți în
sumă de 380 mii 190 lei cu un număr de 66 ordonanțe
de plată emise și achitate. Încasarea veniturilor s-a
făcut pentru o mai ușoară contabilizare și înregistrare
a încasărilor cu chitanțierea ajutătoare, iar sumele
încasate s-au făcut venit la buget prin vărsarea la
casieria comunală, contra chitanței emise dintr-un
chitanțier general din care s-au emis un număr de
14 chitanțe. Operațiunea, deși prezintă un avantaj
deosebit din punct de vedere amintit mai sus, este
totuși în contradicție cu dispozițiunile articolului 184
aliniat 20 din Regulamentul legii administrative care
prevede că numai veniturile fără debit, taxele de obor,
taxele biroului populației și orice taxe care se constată
se încasează în momentul efectuării unui serviciu...
În general execuția bugetului s-a făcut în bune
condițiuni, realizându-se încasări din cele mai bune,
ceea ce denotă o laborioasă activitate din partea
orga­nelor comunale în această direcție și o între­
mătoare de suflet conștiință cetățănească din partea
contri­buabililor. Mulțumită acestor încasări, bugetul
comu­nal se soldează la acest sfârșit de an financiar
cu un excedent apreciabil, care va permite admi­
nistrației comunale să întreprindă lucrări de cea mai
mare utilitate pentru comună.
Situația încasărilor pe ziua de azi după jurnalul
de casă repartizată pe fonduri bugetare se pre­zintă
astfel:  încasări  – 1  milion  145  mii  678  lei, plăți –
380 mii 190 lei. Sold în numerar – 765 mii 488 lei,
sume pe care le-am găsit în casa comunală și asupra
casierului Nicula Moisei. Este vorba de bilete de
bancă: 1344 bilete a câte 500 lei în sumă de 672 mii
lei, 93 bilete a câte 1000 lei în sumă de 93 mii lei
și în monedă metalică: o monedă de 250 lei, două
monede a câte 20 lei, 19 monede a câte 10 lei și 4
monede a câte 2 lei...
Bunurile intrate pe patrimoniul statului au fost
inventariate pe categorii, iar fișele respective întoc-
mite și înaintate de Rectoratul românizării. Aceste
bunuri sunt:
1) 1200 ha teren arabil, provenit de la germanii
repatriați din satul Chetrosu-Neamț, care se
administrează de camerele de agricultură.
2) 71 cai de pripas în folosința locuitorilor, care
urmează să fie vânduți de către comisiunea de
plasă instituită prin deciziunea guvernământului
nr. 30/1942.
3) Una scărmănătoare de lână.
4) Una curea de transmisie pentru moară
(din păr de cămilă).
5) Una șaretă.
6) Una presă automată de struguri.
7) Una basculă pentru care.
8) Un cântar mic.
9) Două separatoare de lapte cu accesorii.
10) 428 butoaie pentru vin.
Bunurile de la numărul doi și până la 10 se
găsesc în păstrarea comunală fără să producă vreun
venit. Deaceea comisiunea comunală se va întruni
imediat și va lua urgente măsuri pentru valorificarea
lor, potrivit dispozițiunilor din ordonanța nr. 32 din
19 decembrie 1941...
Realizări pe teren. De la 24 iulie 1941, de cum
a venit în această comună domnul notar Lidia Florian,
a dezvoltat o activitate rodnică ale cărei rezultate le-
am arătat mai sus. Deosebit de aceasta, a organizat
și pus în stare de funcționare serviciul primăriei, a
pus în funcțiune dispensarul și baia comunală, care
au suferit stricăciuni de pe urma cutremurului și de
pe urma devastării bolșevice, a reparat și pus în stare
de funcțiune 7 localuri de școală, a reorganizat și pus
în funcțiune 2 cooperative, una în satul de reședință
și una în satul Chirca, a construit și amenajat patru
poduri. Pe lângă aceasta, a muncit cu vădite rezultate
și pe tărâmul cultural și asistenței sociale, ale căror
rezultate se vor arăta la capitolele res­pective.
Starea drumurilor. E prea cunoscută spre a
85
mai fi descrisă. Nepietruite, astăzi ele prezintă o
masă compactă de noroi pe care îl frământă cu trudă
M ereni
oamenii și vitele. Prefacerea drumurilor va consti-
tui încă o problemă, a cărei soluționare va trebui
eșalo­nată în timp, pentru ca pietruirea drumurilor,
astfel ca ele să fie circulabile mai ales pe timpurile
ploioase de primăvară și toamnă. Este nevoie de
cantități de piatră care nu se pot aprecia decât în
urma unor verificări și calcule pe teren. Dar aceasta
nu înseamnă că organele comunale nu trebuie să
ia măsurile ce le stau în putință pentru remedierea
măcar în partea stării de lucru prezente. De aceea,
în limita posibili­tă­ților locale și în cadrul muncii
de folos obștesc, se vor lua toate măsurile găsite
necesare pentru adu­cerea drumurilor măcar parțial
într-o stare bună. Se va aduce piatră și se vor pietrui
drumurile princi­pa­le de acces comunal și se vor
nivela și astupa gropile, se vor desfunda șanțurile și
se vor repara po­du­rile și podețele. Imediat ce se va
usca noroiul dru­­murilor, domnii notari și primarul
vor lua măsuri pentru ca drumurile să fie permanent
curate. În vede­rea acestui scop se vor lua măsuri și
se vor obliga toți locuitorii ca să plivească, să curețe
și să măture drumul din dreptul proprietății sale. Tot
în legătură cu curățenia drumu­rilor se va interzice
depozitarea gunoaielor și băli­garului la ieșirea din
sate pe marginea drumurilor. Oamenii vor fi sfătuiți
să-și ducă băligarul pe câmp, iar gunoaiele să fie
arse. Cei care nu vor înțelege să se supună acestei
măsuri, să fie amendați.
Școlile în număr de 7, trei cu localuri proprii
și 4 închiriate, funcționează în bune condițiuni.
Funcționarea lor a fost asigurată de la început prin
concursul plin de înțelegere al domnului notar, în
ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil și
alocarea fondurilor pentru întreținere. Din cele 7 școli
numai două sunt în clădiri bune. Celelalte au nevoie
de unele reparațiuni. Se vor repara încă în acest an,
pentru care scop primăria va căuta să prevadă în
buget și, în limita posibilităților, fondurile necesare.
Corpul didactic numără 12 învățători, toți la posturi,
frecvența școlară este bună, atingând 86 la sută.
Sănătatea copiilor este bună.
 Materialul didactic este aproape suficient.
M ereni 86
Pe lângă școală mai funcționează și două ateliere de
lucru manual care au nevoie de unelte pentru lucru.
Pentru înzestrarea lor cu unelte necesare unei bune
funcționări, dar mai ales pentru educarea profe­sională
a viitorilor gospodari și meseriași români, primăria va
face tot posibilul să prevadă în bugetul anului care în-
cepe și fondurile necesare măcar unei dotări parțiale.
La fel va căuta să completeze și mobilierul ne-
cesar. În această iarnă s-au organizat cursuri de adulți
cu 200 analfabeți cu rezultate din cele mai bune. Iar în
cadrul căminului cultural, care a luat ființă în cursul
lunii ianuarie 1942, s-au ținut și cursuri țărănești.
Cantina școlară a luat ființă de la început,
funcționând toată iarna după cum funcționează și
astăzi, servind zilnic hrană caldă la un număr de 42
elevi. Aprovizionarea cantinei, și prin aceasta buna ei
funcționare, a fost asigurată prin concursul primă­riei
care a efectuat în acest scop fondurile și ofrandele
colectate prin ajutorul de iarnă.
Biserica una singură a avut de suferit de pe urma
cutremurului. În programul de activități s-a prevăzut
repararea ei. Mulțumită activității preoților Gheorghe
Ilicevici și Nicolae Popescu frecvența credincioșilor
la biserică este foarte bună. Sectanții s-au rărit, rămâ-
nând numai două familii de baptiști. Concubinajele au
început și ele să dispară, astăzi nefiind decât 7 cazuri.
Agitații stiliste nu se fac sub nici o formă.
Agricultura. Comitetul agricol comunal a
fost înființat. Comuna cu satele componente a fost
împărțită în 10 sectoare și vecinătăți. Șefii de sectoare
și vecinătăți au fost instruiți în vederea executării
muncii de renovare la cursurile școlii țărănești de
astă iarnă. Agentul agricol a fost concentrat, ceea
ce dăunează activității comitetului agricol comunal.
Pentru remedierea acestui neajuns se va numi imediat
un înlocuitor. Jandarmul agricol a sosit în comună.
Planul agricol al comunei încă nu a sosit de la
ocolul agricol. Se va interveni imediat la pretură pen-
tru a se da un ordin să se trimită comunei acest plan.
Planul de cultură pentru proprietarii cu mai mult de
25 ha de pământ a fost întocmit și comunicat acestora.
Suprafața arabilă a comunei cuprinde 6759 ha,
din care s-au însămânțat în toamna anului 1941 2570
ha cu grâu și 85 ha cu secară. Total s-au însămânțat
2655 ha. Rămân pentru însămânțare în primăvară
4104 ha. În privința organizării și executării mun-
cilor agricole de primăvară se vor aplica și executa
întoc­mai dispozițiunile ordonanței nr.  30 din 17
februarie 1942 dată de către guvernământ, directo­
ratul agriculturii.
Sanitare. Starea sanitară a comunei până în
prezent este bună. S-a ivit un singur caz de tifos
exantematic în satul Chetros-Bâc. Medicul circum­
scripției locale, doctor Mihail Popescu, a luat toate
măsurile de profilaxie, izolând bolnavul și proce-
dând la dezinfectarea și deparazitarea întregului
sat. Grație măsurilor luate și muncii depuse de
personalul sanitar boala s-a limitat la acest singur
caz. Bolnavul s-a restabilit.
Grija sănătății publice din comună e în paza
dispensarului medical din comună, în fruntea căreia
se găsește medicul de circumscripție, doctor Mihail
Popescu, care muncește cu toată râvna și veghează
pentru buna stare sanitară a comunei, ajutat de doi
agenți sanitari, o moașă și o soră de ocrotire.
Baia comunală, care a funcționat toată iarna în
grija și cu sprijinul material al comunei, a contribuit
efectiv la menținerea bunei stări sanitare a comunei,
oferind băi gratuite populației. Copiii de școală și
premilitarii au fost des îmbăiați în această iarnă.
Serviciul sanitar se bucură din partea comunei și
intelectualilor de cel mai larg concurs.
Apa de băut nu e prea bună, din care cauză s‑au
ivit destul de dese cazuri de îmbolnăvire. Este neapă­
rată nevoie să se construiască fântâni igienice și să se
amenajeze și să se țină în perfectă stare de curățe­nie
cele existente, după cum s-a expus și domnul prim-
pretor cu prilejul ultimei dumisale inspecțiuni.
În proxima ședință a Consiliului de colabo-
rare se va ține și această chestiune, plus aceea a
asanării bălților care prezintă un permanent pericol
de infecție și propagare a bolilor și mai ales a pa-
ludismului. Săptămâna curățeniei a decurs bine și
cu rezultatele cele mai bune. Dispensarul medical
necesită urgente și absolut necesare reparațiuni
pentru efectuarea cărora se va interveni la inspec­
toratul sanitar.
 Sanităria veterinară. Conscrierea animale-
lor a fost făcută. De asemenea, situația numerică
model 16 a fost întocmită și verificată de medicul
veterinar. Printre cabaline, bovine, ovine nici o
epizootie. Prin­tre porcine s-a ivit și bântuie pes-
ta porcină. Din lipsa serului combaterea acestei
molime este foarte grea și cu rezultate din ce în
ce mai slabe. Locuitorii sunt gata să suporte toate
cheltuielile pentru procurarea serului ca să-și ino-
culeze animalele bolnave.
Pentru a preîntâmpina întinderea molimei se
va interveni de urgență la subdirectoratul zootehnic
și sanitar veterinar pentru a se aviza asupra măsu­
rilor de luat. În legătură cu combaterea epidemi-
ilor și pentru ajutorul celor loviți de neno­ro­cire,
domnul notar în proxima ședință a consiliului de
colaborare va pune și problema asigurării mutu­ale
a vitelor, după care va convoca o adunare obștească
a săte­nilor, unde va arăta foloasele acestei aso-
cieri și va păși la înfăp­t u­i rea acestei opere de
asistență plugărească și gospo­dărească care, cu
siguranță, se va bucura de bună primire din partea
țăranilor. Totul depinde de energia și priceperea
celor chemați să înfăptuiască și această operă de
consolidare a economiei țărănești și prin aceasta
a economiei naționale.
Comuna nu are reproducători proprii. Monta
vacilor este făcută de reproducători particulari
autorizați. Foloasele reproducătorilor selecționați
fiind pe deplin dovedite în ameliorarea raselor exis-
tente, domnul notar și primar vor avea grijă ca în
noul buget să se prevadă fonduri necesare pentru
procurarea măcar a unui taur și a doi vieri.
Biletele de vită se eliberează potrivit instrucției
ministerului agriculturii și domeniilor cu aplicarea
dispozițiunilor de ordine cu privire la circulația
animalelor, aplicându-se întocmai timbrele fiscale și
zootehnice potrivit normelor statornicite în această
privință.
Comerțul și industria sunt încă la început.
Industria cuprinde o moară țărănească și o lăptărie,
iar comerțul este reprezentat printr-o cooperativă
de consum și aprovizionare afiliată băncii populare
din comună.
Cooperativa e în plină activitate, fiind suficient
M ereni 87
aprovizionată cu articole de generală necesitate: sare,
var, articole CAM, zahăr și petrol, pentru acestea
din urmă primind cote lunare ce se repartizează de
pretură. Banca încă nu a dat împrumuturi. Are însă
depuneri de circa 200 mii lei.
Asistența socială. În cadrul acțiunii ajutorului
de iarnă s-au colectat 2000 kg porumb, valorificat cu
16 mii lei, iar banii rezultați din această valorifi­care
s-au dat cantinei școlare. 750 kg grâu care s-a măcinat
și s‑a fabricat pâine pentru cantina școlară plus 26
mii 150 lei rezultați de pe urma colectelor din luna
decembrie 1941 și februarie 1942 care s-au vărsat
în întregime cantinei școlare. Deosebit de aceasta,
primăria, din bugetul comunal, a mai dat aceleiași
cantine încă 5000 lei, contribuind pe de altă parte și
pentru ajutorarea elevilor săraci cu cărți.
Pentru darul ostașilor s-au colectat 10 perechi
mănuși, 12 perechi ciorapi de lână, două flanele, 112
găini, una rață, 1400 ouă și alte alimente. Iar pentru
sfântul paște în acest an s-a colectat pentru ostașii
de pe front 3380 ouă roșii. Iar la împrumutul reîntre­
girii 1941, deosebit de subscrierile făcute direct la
percepție și garda financiară prin străduința organelor
primăriei, domnilor notar și primar, s-a mai subscris
și vărsat efectiv 160 mii lei.
Premilitarii numără 250 tineri înscriși sub co­
manda învățătorului Ilie Popescu, frecvența tinerilor
la instrucția regulată este din cele mai bună.
Pompieria comunală este la început de orga­
nizare. S-a format o echipă de pompieri voluntari sub
comanda agentului sanitar. Materialul de pompierie
se compune din trei sacale pe roate, o pompă de mână
și câțiva metri de furtun.
Starea de spirit. În sânul populației domnește
o stare de spirit liniștită. Populația privește cu în-
credere în viitor, rezemându-se cu deplină nădejde
și siguranță în măsurile luate de autorități. Dovadă:
punctualitatea și numărul mare care au răspuns și
răspund la cererile de rechiziție pentru lucrările de
interes militar. Mișcări subversive și agitație din
umbră nu s-au semnalat. Populația își vede liniștit de
treburi, așteptând să vină paștele și apoi să înceapă
muncile de primăvară.
88
M ereni
Șeful postului de jandarmi, plutonier Petru
Huțanu, s-a prezentat în cursul inspecției, făcându‑mi
un raport amănunțit asupra stării de spirit, ordine și
siguranță din comună. Paza în comună este asigurată
de cinci guarzi comunali, plătiți din buget și puși sub
comanda șefului de post, făcându-și pe deplin datoria.
În timpul inspecției am luat contact cu repre­
zentanții autorităților din comună și am avut
satisfacția să constat o deplină armonie între toți fac-
torii chemați să muncească pe ogorul administrației
rurale. Toți mi-au declarat că se bucură de cel mai larg
și plin de înțelegere concurs din partea primăriei...”.
(ANRM, F. 339, i.1, d. 10044, f.f. 8-18).
Sub ocupația sovietică președinți ai sovietu-
lui sătesc din Mereni au fost Anton C. Moiseenco
(1940-1941; în iulie 1941 a fost executat de
autoritățile românești pentru participare la depor-
tarea merene­nilor în Siberia între 13-14 iunie 1941;
împre­ună cu el, pentru colaborare cu autoritățile
sovietice, au mai fost împușcați sătenii Chiril
Nircă și Vasile Racu); Iacob Gh. Poiată (1944),
Ecaterina D. Moiseenco (1944), Nicolae L. Dunchin
Sărbătorirea zilei de 1 mai (1952)
(1945-1946), Petru I.  Hasnaș (1947-1948), Petru
Z. Cojușneanu (1948-1951), Nicolae I. Bel´schi
(1951-1952), Alexei S. Josanu (1953-1962; 1969-
1977), Vasile C. Maraliuc (1962‑1963), Alexei
S.  Josan (1963-1966), Ion G. Gavriliță (1966) și
Efim I. Vasiliță (1967-1969).
Cea mai îndelungată perioadă localitatea a fost
administrată de către Valentin F. Oglindă (1977-
1999). În muzeul satului s-a păstrat cuvântarea
primarului și  depu­tatului Parlamentului Republicii
Moldova, V.  F. Oglindă, rostită în fața sătenilor la
31 august 1990: „Stimați cetățeni ai satului Mereni!
Stimați oaspeți! Sărbătoarea „Limba Noastră” este
o sărbătoare neobiș­nuită, este o sărbătoare neor­
dinară. Ea nu e o sărbătoare a cifrelor și a numelor
de familie, a rapoar­telor de activi­tate. Ea este pri-
ma sărbătoare a poporului moldovean, sărbătoare
cu adevărat națională, ea este sărbătoarea graiului
nostru, ea este sărbătoarea sufletului nostru, ea este
sărbătoarea neamului nostru. Dreptul fiecărui popor,
dreptul lui numărul unu este dreptul la limbă, asta-i
suflarea noastră.
 Funcționarii satului Mereni

M ereni 89
către 1952

Răndul întâi (de la

stănga la dreapta):
Savelie I. Chiricoi
(învățător), Vera I.
Chiricoi (bibliotecar),
Afanasie I. țurcan
(președinte de colhoz),
Vladimir I. Chiriac
(președinte de colhoz),
Petru Z. Cojușnean
(pre­ședinte al sovietului
sătesc).
Rândul doi (de la
dreapta la stănga):
Platon A. Minciună
(învățător), Marc L. Itelzon
(directorul școlii),
Vladimir A. Caraman
(agronom),Sana E. Slepoi
(învățătoare), Mihail
C. Ursu (învățător), Vasile
T. Lungu (învățător)

Începând cu 2 august 1940, zi de cea mai
tristă amintire în istoria acestui oropsit pământ al
Basarabiei, ne-au tot spus și ne-au tot repetat că
suntem suverani, că avem limbă, că avem alfabet,
că avem istorie. Am fost suverani. Dar suveranita-
tea garantată de constituție și trâmbițată de la toate
tribunele a fost pentru moldoveni până nu de mult o
suveranitate îngenuncheată.
În anul 1940 s-a furat ziua în amiaza mare te-
zaurul cel mai scump al neamului – limba noastră cu
tot cu alfabetul ei adecvat, impunându-se în locul lui
un surogat. Asemenea limbă nu era în stare, firește,
să exercite funcțiile sociale într-un stat civili­zat, să
educe și să crească minți strălucitoare. Așa se făcea că
un medic, un agronom, un inginer, un arhitect, un ma-
istru oarecare, în loc să fie propagator al limbii literare
devenea – involuntar, desigur – un schimonositor al
ei. Rămasă fără creier, națiunea se zbătea în convulsii,
încercând a-și crește o nouă in­telec­tualitate, dar într-
un mediu anațional și lingvistic nefavorabil. Decenii
întregi limba ne-a fost schilo­dită și schingiuită, dată
afară de peste tot pe ușă și pe fereastră.
Știm bine cu toții că limba de stat și grafia latină
a fost obținută prin mari bătălii purtate pe parcursul a
mai mult de un an. Lungă ne-a fost calea spre această
sărbătoare, grea ne-a fost lupta spre această zi, spre
această victorie. Sesiunea a XIII-a a par­lamen­tului
țării noastre a reabilitat limba noastră română în
drepturile ei istorice și juridice.
Cine s-ar fi putut gândi acum doi-trei ani
sau chiar acum un an că vom consfinți ziua limbii
noastre române? Sunt fericit și pentru că am ajuns
să văd limba noastră la locul ei legitim: limba de
stat cu grafie latină. Da, sunt fericit, fiindcă pentru
această zi am luptat și eu, am luptat pentru limbă,
am luptat pentru alfabet, am luptat pentru tricolor,
am luptat pentru suveranitate. Mă închin tuturor
acelora care în anii de cruntă stagnare sau de eu-
forie structuristică au spart gheața conformismu-
lui din noi. Fierbintele august al anului trecut va
intra în istoria neamului nostru pentru totdeauna.
În clipele de grea cumpănă ne-am simțit tari prin
solidaritate, frați prin sânge, puternici prin viitorul
care ni se întrezărea ...
 Da, am reabilitat limba, dar, spre regret, această La alegerile primarului satului, merenenii au
M ereni 90

reabilitare deocam­dată e mai mult formală. Aceleași pledat un timp îndelungat pentru candidați inde­
forțe antinaționale blochează realizarea legii despre pendenți: Valentin Oglindă (1991, 1995) și Victor
limba de stat, neagă unitatea de limbă moldo-româ- Grosu (1999). La alegerile din anul 2003 electoratul
nă, distrug și împroașcă cu noroi crinii latini răsăriți merenean a ales în calitate de Primar pe repre­zen­
pe unele firme. Frumoasa noastră limbă continuă să tantul Partidului Comuniștilor, Mihail Anton, care la
rămână o cenușăreasă, o rudă săracă care a ajuns momentul respectiv era deputat în Parlamentul RM
abia pe firmele ușilor capitonate, dar nu și dincolo, din partea PCRM.
unde continuă să se vorbească în limba secerii și a
ciocanului.
Trebuie să ne dăm seama că vom ieși din mo-
cirla în care ne aflăm numai prin buchia cărții. Vom
deschide toate ferestrele și ușile spre civilizație numai
dacă ne vom cunoaște limba și istoria. Vă felicit cu
sărbătoarea neamului nostru. Să păstrăm și să ne
dezvoltăm graiul strămoșesc...”.
După obținerea independenței Republicii
Moldova, după o pauză de peste cinci decenii, lo-
cuitorii satului au avut posibilitatea să participe la
alegeri în condițiile sistemului multipartit. Începând
cu mijlocul anilor ´90, în rândul electoratului mere-
nean se observă o scădere a interesului față de alegeri.
Astfel, dacă la alegerile din 1994 au participat 76,15
% alegători, în 1995 numărul acestora scade la 59,51
%, în 1996 puțin s-a ridicat – 63,87 %, iar în 1999
scade foarte simțitor – 41,0 %.
Este ineresant că la alegerile prezidențiale din
1996 merenenii s-au pronunțat pentru Mircea Snegur
în proporție de 56,89 %. Câștigătorul campaniei
prezidențiale din 1996, Petru Lucinschi, în primul tur
al scrutinului a acumulat la Mereni doar 11,49 %, fi-
ind devansat de Valeriu Matei – candidatul Partidului
Forțelor Democratice, care a obținut 24,65 %.
În cadrul alegerilor parlamentare merenenii au
pledat, de regulă, pentru forțele de centru-stânga și
mai puțin pentru partide de centru-dreapta. În anul
1994: PDAM – 48,73 %, BȚI – 18,16 %, AFPCD
– 10,14 %; 1998; 2000. Pe plan local, în 1995, au
fost votate Alianța Forțelor Democratice – 47,39
% și  PDAM – 44,87 %; în 1999: PCM, PDAM,
BS –  23,74 %, Convenția Democratică – 14,62 %
și USD Furnica – 11,19 %; în 2003: PCM.

P
Până la mijlocul secolului XIX
în  Basarabia a existat așa-numitul
învățământ bisericesc. În acea peri-
oadă învățătorul nu era remunerat. E de la sine înțeles
că nu exista un program de învățământ fix. De obicei,
învăță­tura se făcea în pridvorul bisericii de către di-
aconul sau preotul satului. Esența studiilor de atunci
consta în lectura textelor cu (caractere chirilice), în
studi­erea calendarului bisericesc, a sărbătorilor reli­
gioase, a vieții sfinților, a învățămintelor de com­porta­
ment moral, a anumitor reguli sociale, în învățarea
rugă­ciunilor și a diferitelor capitole din Biblie.
Începând cu a doua jumătate a anilor ´70 ai se-
colului XIX, în regiune se introduc cerințe clare față
91
M ereni
de învățământ. De exemplu, pentru divizia I, adică pe
parcursul primului an de studiu, se prevedea pentru
cunoașterea literelor după table, formarea și scrierea
lor după modele, scrierea și citirea cifrelor. La religie
se prevedea învățarea pe de rost a rugăciunilor în
limba rusă. Pentru anul II se prevedea cunoașterea
literelor după table și silabe, scrierea numerelor din
memorie, calcularea diferitor numere. Divizia a III-a
prevedea cunoașterea și scrierea literelor după dicta-
re, citirea curentă, cele patru operații cu numere între-
gi, noțiuni elementare de istorie și geografie. Metoda
principală de predare era cea silabică, conform căreia
fiecare cuvânt se pronunța pe silabe pentru a înțelege
construcția cuvintelor și a învăța să citească. Deseori,
 copiii erau puși să învețe alfabetul pe de rost, cu nu-
M ereni 92

mele și imaginea fiecărei litere, apoi citeau cuvântul

cu mai multe litere pe silabe (exemplu: ce-ai, a-pă,
do-bro, vo-da etc.). După un an de silabisire, se trecea
la citit. Învățătorul preda individual și se servea de
monitor, nu lipseau nici „metodele” lui Ion Creangă,
redate în amintirile sale din copilărie.
În anii ´80 ai secolului XIX, în ținut se in-
troduce sistemul „școlilor de zemstvă” („școli
ministe­riale”). În aceste școli de patru clase pro-
gramul prevedea următoarele sarcini didactice: în
clasa I-a elevul studia scrisul, cititul alfabetului
rus după abecedar, silabisirea și citirea cuvintelor,
având figuri și tablouri în text, scrierea și citirea
cifrelor până la 100. La religie se învățau pe de
rost rugăciuni. În clasa a II-a programul prevedea
scrierea, citirea, dictarea și copierea. De asemenea
erau prevăzute mici probleme cu cifre până la 100,
rugăciunile și începutul Vechiului Testament. În
clasa a III-a se cerea o citire pronunțată, dictare,
început de grama­tică, aritmetică cu probleme cu
cifre până la 1000 și măsurile. La religie se studiau
Vechiul Testament și rugăciunile corespunzătoare.
În clasa a IV‑a programul prevedea citire liberă,
dictare și încercări de compunere. La aritmetică Copia actului prin care s-a decis deschiderea școlii
se lucra cu cele patru operații până la un milion, ministeriale din Mereni (10 aprilie 1883)
cu măsurile de suprafață și volum. La geografie se
învățau noțiunile elementare despre hotare, bogății
și popoare. Istoria prevedea teme despre nașterea Nisporeni. Menționăm că școala din Mereni a fost
poporului rus, botezul rușilor, istoria lor, date despre deschisă într-o clădire cu două săli de clasă din curtea
familia imperială. La religie se studiau Vechiul și bisericii actuale.
Noul Testament, rugă­ciuni și cele 12 sărbători sfinte. În 1876 în casa părintelui Ioan Platon se des­
Precizăm că învăță­mântul se efectua nu în limba chide o școală „populară”, de o singură clasă („odno­
maternă, cum ar fi fost normal, ci în limba rusă. klasnoie narodnoe ucilișce”), numărul elevilor fiind
Din această cauză, elevii moldoveni, pe lângă faptul de circa 25 persoane.
că însușeau cu greu materiile, mai pierdeau un an La o adunare specială a sătenilor din 10 aprilie
pentru studierea forțată a limbii ruse. Prin urmare, 1883 se decide transformarea școlii populare din
studiile durau în realitate cinci ani. Mereni în școală ministerială. Subliniem că la acea
Satul Mereni a fost printre primele localități adunare, în afară de locuitori ai satului Mereni, au
rurale din Basarabia în care s-au întemeiat școli pa- participat și reprezentanți ai localităților Cimișeni,
rohiale. Prima școală primară se deschide la Băcioi Vadul lui Vodă, Bălăbănești, Cruzești, Ciopleni,
în 1836, iar următoarele 8 școli rurale sunt înființate Cricova, Visterniceni, Bubuieci și Sângera. La acea
în 1842. Patru dintre acestea activau în județul adunare s-a hotărât ca, anual, de la săteni să se strângă
Chișinău și anume: în Mereni, Răzeni, Vălcineț și în beneficiul școlii 417 ruble. În același timp, școlii

Certificat de absolvire a școlii din Mereni (1907)
urma să i se dea în folosință o desetină de pământ.
Școala respectivă a fost deschisă la 23 aprilie 1884.
Actul de deschidere a fost semnat de către preotul
Ioan Platon, învă­țătoarea Eudochia V. Ternovski
(n. 1861), sătenii Vasile Strate, Gheor­ghe Oglindă și
„starosta” satului Toader Postică. (ANRM, F. 316,
i. 5, d. 46, f.f. 52, 54, 58-61, 63; ibidem, d. 55, f. 77
v.; ibidem, d.  57, f.  35; Kișiniovskie Eparhial´nîie
Vedomosti, 1875, nr. 17, p. 641; A. Zașciuk. Materialî
dlea gheografii i statistiki, Sankt Petersburg, 1862, p.
398; Sbornik Bessarabskogo zemstva, nr. 3, Chișinău
1877, p. 38; Pamiatnaia kniga Odeskogo ucebnogo
okruga, Odesa 1881, p. 290; Zamfir C. Arbure.
Basarabia în secolul XIX. Text îngrijit, studiul in-
troductiv, note, comentarii, indice de Ion și Tatiana
Varta, Novitas, Chișinău, 2001, p. 471).
Despre situația școlii din primul deceniu al
93
secolului al XX-lea ne sunt cunoscute foarte puține
lucruri. Printre pedagogii care au activat aici în anii
M ereni
1900-1915, au fost Ana Celac, Ecaterina Kremenițki
și Anna Kurtev. La 1900 tutore oficial al școlii era
Profir Rejep, iar după el – Luchian Nuță. Numărul
copiilor care frecventau școala creștea nesemnifica­
tiv. În 1904 școala ministerială era frecventată de 66
băieți și 6 fete, iar cea parohială – de 14 băieți și 4
fete. În 1909 școala ministerială avea 75 elevi, iar
în 1913-82. (Kișiniovskie Eparhial´nîie Vedo­mosti,
1899, p. 506; idem, 1901, p. 422; idem, 1902, p. 622;
idem, 1903, p.134; Otciotî Kișiniovskoi Uezdnoi
Zemskoi Upravî, 1899, p. 43).
Pe de altă parte, la 11 sep­tembrie 1904 în
Mereni este deschisă o școală-colonie pentru in-
fractori minori. Către 1913 în această instituție erau
reeducați 50 de copii. Colonia deținea 175 desetine
de pământ, avea o școală și câteva ateliere. În 1916
instituția respectivă avea 7 funcționari: Alexei Gh.
Gacichevici (director), supraveghetorii V. D. Olari,
A. I. Svetenco, A. A. Svetenco, maiș­t ­r ii M. S.
Tomașevschi, M. G. Nicov și F. S. Portnov. În afară de
aceasta, în statele coloniei intrau preotul Ion Platon și
pălămarul Gheorghe Popovici. (Spravoc´naia kniga
Kișiniovskoi Eparhii na 1915 god, Chișinău, 1915,
p. 142; Otciotî Orgheevskoi Zemskoi Upravî za 1905
god, p. 287; Obzor Bessarabskoi Gubernii za 1913,
p. 90; Kișiniovskie Eparhial´nîiie Vedomosti, 1908,
nr. 14, p. 80; Adres-kalendar´ Bessarabskoi Gubernii,
Chișinău, 1916, p. 192).
În perioada administrării românești învăță­
mân­tul din Basarabia a avut un caracter extrem
de benefic pentru populația din regiune, fiecăruia
ofe­r in­d u­i ‑se posibilitatea de a studia în limba
maternă. Începând cu 1918 în ținut începe un
inten­siv proces de construcție a localurilor desti-
nate școlilor sătești. Între 1918-1940 aici au fost
con­struite 1760 noi localuri-incinte care, de obicei,
dispuneau de 3-4 săli de clasă, o cancelarie pentru
profesori, un birou pentru directorul școlii etc. În
două decenii de administrare românească au fost
construite mai multe școli decât în peste o sută de
ani de dominație rusească.
M ereni 94
S-a schimbat complet și conținutul învăță-
mântului. La baza procesului didactic au fost puse
ideile apartenenței la neamul românesc, ale istoriei
multimile­nare a românilor, ale eroismului manifestat
de către poporul român în lupta pentru independență,
dragostea față de țară, însușirea limbii literare române,
cunoașterea culturii și științei europene etc. (Vezi, de
exemplu, Anton Moraru, Istoria românilor. Basarabia și
Transnistria. 1812-1993, Chișinău, 1995, p. 225-230).
Una dintre problemele existente pe atunci în
învățământ era proasta școlarizare a copiilor. Astfel,
deși, la începutul anilor ´30, în Mereni au fost
înregistrați 1004 copii cu vârsta între 5 și 16 ani, doar
293 dintre ei s-au înscris pentru a frecventa școala. În
acea perioadă în sat funcționau două școli. La școala
mixtă nr.1 au activat ca pedagogi Marcu Gh. Țiganu
(directorul școlii), Alexandru Culi­covschi, Maria
Culicovschi, Tatiana Dumbravă, Alexandra Horhota,
Pantelimon Jigan, Maria Olteanu, Maria Neaga, Mihail
Edificiul școlii din Mereni (anii ’50-’60 ai sec. XX)
Stratu, Maria Țiganu, Ion Vărticeanu ș.a.  (Anuarul
învățământului primar, București, 1933, p. 377).
Despre situația învățământului din acele tim­
puri, săteanca Vera H. Stratu (n. 1928) ne-a povestit
urmă­toarele: „Eu am mers la școală la șase ani,
împreună cu un frate mai mare. Mergeam doi cu o
carte. Școala era aici, în centru, unde-i și acuma,
numai că au stricat clădirea cea veche și au clădit
alta nouă. Ne dădeau bătaie la tot pasul. Și era așa
bine că ne învățau să fim oameni. Cum se spune:
„Școala face omu´ om, și altoiu´ pomu´ pom”. Dacă
intram în școală și nu arătam ca piciorul să fie curat,
ne dădeau câteva linii (rigle – n. n.) la palmă. Când
intram în clasă, trebuia să fim curați...
În clasa I-a ne-a fost învățător Ion Vărticeanu, al
doilea a fost Baier Culicovschi. El ne-a luat la al treilea
an, era foarte bun învățător. Ne învăța bine, aveam și
ore de lucru manual: țeseam, brodam. La învățătură
eu eram cea mai bună din clasă, primeam premiul I.
 Cu preotul aveam câte o lecție pe săptămână:

95
învățam cântece bisericești și ni se povestea despre
religie. În fiecare clasă era câte o candelă; făceam de

M ereni
serviciu – cine să aprindă candela și să șteargă tabla.
Spuneam „Tatăl nostru” când intram și ieșeam din
clasă. În caiete scriam cu peniță și cerneală, pe care o
țineam în călimări. Îmblam mai totdeauna cu mâinile
murdare de cerneală. A fost un timp când stăteau
câte patru în bancă. Când învățam eu, în bancă eram
numai câte doi...”.
În deceniul patru al secolului trecut în Mereni
activa căminul cultural „Voievodul Mihai”. Din con-
ducerea sa făceau parte învățătorul Ilie Stratan
(președintele sfatului), directorul școlii primare
M. Stratu, notarul comunei N. Chiper (vicepreședinte),
doctorul Gheorghe Bocearov, învățătorul N. Țapu
(secretar); cenzori erau părintele P. Ababii, șeful de
post P. Huțanu și agricultorul Alexei Nistor. Casier
al Sfatului Căminului era Nicula Moisei, iar biblio­
tecar – învățătorul I. Vărticeanu.
Din inițiativa căminului cultural, în 1938, la
Mereni a fost înființată „Școala țărănească”. Corpul
didactic era recrutat din intelectualii satului, cu un pro- Directorul școlii Marcu țiganu, împreună cu soția Maria E.
Marcu (răndul întâi, prima din stânga) și fiicele Tamara și
gram nestabilit și fără a avea caracterul de stabi­litate Veronica.
și continuitate, totul depinzând de posibili­tățile locale.
Cursurile s-au deschis la 2 februarie 1938 atât pentru A. Culicovschi, I. Vărticeanu, șeful de post P. Buțanu,
bărbați, cât și pentru gospodine și au urmat până la 10 cântărețul A. Margine și diaconul I. Pranițchi.
martie 1938. Cursurile pentru bărbați au avut loc la Pedagogi la secția „Femei”, au fost F. Bocearov,
sediul școlii primare, pus la dispoziție de către directo- M. Culicovschi, T. Dumbravă și A. Popovschi. În afară
rul M. Stratu, iar cursurile pentru femei au avut loc la de aceasta, au venit cu prelegeri E. Petrașcu, soră de
dispensarul circumscripției. Pentru o bună organizare ocrotire, E. Mihălache, moașă oficială, V. Chiper, ma-
și conducere din cadrul profesorilor s-a ales un comitet istru de gospodărie. Pe lângă cei menționați, la „Școala
format din doctorul Gheorghe Bocearov, directorul Țărănească” au mai predat și doctorul Budacov, medic
școlii primare M. Stratu și învățătorul Ilie Stratan. primar veterinar al județului Lăpușna, M. Țiganu,
Lecțiile se țineau între orele 5-9 după amiază. subrevizor școlar, N. Rubanovschi, inginer agronom
Tinerii ce urmau această școală citeau în clase diferite regional, părintele Gheorghe Roșca, preot misionar,
reviste: Albina, Drumul nou, Căminul cultrural și și N. Popescu, directorul școlii primare din Chirca.
ziarul Cuvânt moldovenesc. Programul de învățământ În ceea ce privește programul conferințelor ținute
s-a executat potrivit celor patru cadre de manifestare a pentru bărbați, observăm că la tema „Sănătate” s-a vorbit
omului și anume: sănătate, muncă, minte și suflet. La despre salubritatea satului, îngrijirea fântânilor și igiena
secția „Bărbați” pedagogi au fost doctorul Gheorghe locuinței. S-au dat noțiuni generale asupra microbilor,
Bocearov, medic al plasei sanitare Mereni, parohul asupra bolilor infecțioase și a mijloacelor de combatere.
local, părintele P. Ababii, directorul școlii primare La tema „Munca” s‑a vorbit despre agricultură, zoo-
din Mereni M. Stratu, învățătorii I. Stratan, N. Țapu, tehnie, cooperație, la tema „Mintea” – despre cultură,
M ereni 96
Elevi ai școlii primare din Mereni (1928)
geografie și istorie. Este interesant că, pe lângă temele
despre unirea principatelor, domnia regelui Carol I,
primul război mondial și cauzele lui, s-a abordat și tema
istoriei satului Mereni. Tot la tema „Mintea” s-a vorbit
despre educația cetățenească, s‑au dat noțiuni de drept
constituțional, despre legea poliției rurale, despre noul
Cod Penal Carol al II-lea. La tema „Suflet” s-a vorbit
despre Vechiul Testament, despre viața Mântuitorului,
despre sectele religioase, despre biserică – corabie a
Mântuirii, despre starea de moralitate a satului, despre
căsătoria civilă și religioasă, despre legătura sufletească
și morală ca temelie a familiei.
Programul conferințelor și lucrărilor practice,
ținute în secția gospodinelor, a cuprins următoarele
probleme: s-a vorbit despre îngrijirea și igiena locuinței,
regulile de igienă intimă, igiena cavității bucale, igiena
lehuzelor, îngrijirea gravidelor, întrebuința­rea apei pen-
tru sugaci etc.; s-a explicat rolul gospodinei în familie,
rolul femeii ca mamă, s-au ținut cursuri de croitorie,
s-a vorbit despre îmbrăcăminte și confecționarea ei,
s-au ținut cursuri de bucătărie, învățându-se prepararea
colțunașilor, a pârjoalelor de cartofi, a clătitelor ș.a.m.d.;
s‑a arătat rolul femeii ca factor cultural și social, s-au
făcut lecturi din autorii români, s-a povestit istoria sa-
tului Mereni, s-au făcut diferite exerciții la matematică.
Cursurile respective s-au terminat cu o serbare în sala
Băncii Populare „Rejep”.
Cursurile „Școlii Țărănești”, secția „Bărbați”,
s‑au încheiat printr-o excursie la Chișinău. La muzeul
din Mereni s-a păstrat o broșură în care s-a publicat
informația cu privire la acea excursie. Iată conținutul
ei: „Săteanul, dacă se duce la oraș, apoi îl găsești în
piață ori la vreo judecătorie sau prefectură. În alte
instituții n-a intrat și nici nu i-ar fi dat voie să intre
și să vadă. A auzit multe, dar de văzut nu a văzut ni-
mic. Excursia făcută a avut rolul de a introduce pe
sătean în instituția din care el ar putea să tragă niște
cunoștințe folositoare și cu care instituție trebuie să
stea permanent în legătură.
Înainte de a face o excursie trebuie să stabilești
localitatea și modul de transportare. Localitatea aleasă
trebuie să aibă instituții, ferme, monumente istorice
etc., care vizitându-le să rămâi cu ceva. Se ia contact
cu reprezentanții instituțiilor de vizitat și după aceasta
se stabilește intinerariul excursiei. Aceasta poate dura
mai multe zile, sau mai puține, depinzând de numărul
localurilor și fermelor trecute în intinerar, timpul ne-
cesitat pentru explicații cum și depărtarea de la sat la
oraș, depărtarea dintre instituțiile ce trebuiesc vizitate.
Transportul până la Chișinău l-am făcut cu
trăsurile, distanța fiind de 20 km. Intinerariul a fost
stabilit de către domnul Strătan Ilie, împreună cu
domnul Niza, reprezentantul Fundației Culturale
Regale Regionale a Basarabiei.
Deplasările dintre instituțiile ce trebuiau vizitate
s-au făcut cu camionul care a fost pus la dispoziție
cursiștilor datorită intervenției pe care a făcut-o
domnul procuror general Ionescu Dârzeu, directo-
rul regionalei, către domnul primar al municipiului
Chișinău, domnul C. Dardan... Punctul de plecare a
fost depozitul de armăsari. Cursiștii au văzut diferite
rase de armăsari, de tauri și de berbeci. Lămuririle
au fost date de către domnul administrator al depo-
zitului care le-a mai vorbit despre ameliorarea rasei
animalelor, îngrijirea și facerea grajdului.
De la depozit am plecat la ferma Costiujeni.
Aici aveam de vizitat școala țărănească superioară
organizată de către Fundația Culturală „Principele
Carol” Regionala Basarabiei și ferma zootehnică a
facultății de agronomie. Școala țărănească de aco-
lo era sub conducerea domnului inginer agronom
Leahu. Împreună cu el am vizitat ferma unde s-au
dat explicațiile necesare. Aici am văzut rasele de
oi, de vaci, de porci, de cai, precum și lăptăria în
care se fabrică derivatele laptelui ce sunt plasate
pe piața orașului. De la Costiujeni am luat drumul
Chișinăului, unde eram așteptați la Muzeul Național.
Aici tinerii nu știau la ce să se uite mai mult. Lucrările
executate din lemn, mașinile agricole, varietățile de
porumb, grâu, precum și rasele animalelor au fost
cele mai mult cercetate. Ei au văzut aici modele de
construit casele cu toate dependințele și pe care și
le-au pus în plan ca să le realizeze și ei. După ore de
M ereni 97
cercetare am plecat de la muzeu. Cursiștii regretau
că n-au avut posibili­tatea ca să stea mai mult timp.
Au luat însă hotărârea că în zilele când muzeul va
fi deschis să vie și să-l mai viziteze. La Fundația
Culturală ne aștepta domnul profesor P. Ștefănucă și
domnul Furtună, care au arătat toate birourile precum
și munca ce se duce pentru a lumina pe săteni spre a
merge spre o cale mai bună și mai rodnică.
Am vizitat tot acolo Institutul Social Român
din Basarabia, unde domnul P. Ștefănucă a căutat să
ne înfățișeze realizările ce le-au făcut satele Iurceni
și Nișcani, după care au putut să cunoască nevoile
sătenilor spre a da remediile necesare. După masă
am vizitat școala normală de băieți „Mihai Viteazu”
– centru de curat românism în care se plămădesc
sufletele fiilor de gospo­dari ce vor ajunge mai târziu
purtători de lumină pe plaiurile țării.
Școala este toată străjerită. Elevii în costume de
străjeri, voioși, gata la datorie, ne-au deschis cu dra-
goste ușile școlii. Domnul director Șt. C. Gheorghiade
ne-a întâmpinat. Am vizitat muzeul agricol al școlii.
În el am găsit tot ce ne trebuia: varietăți de grâu, orz,
ovăz, secară, fasole, altoiri, îngrășăminte chimice,
plante medicinale și furajere etc. Expli­cațiile necesare
ne-au fost date de către domnul director.
Muzeul de lucru manual era plin cu obiecte
executate de elevi. Aici am putut vedea obiecte sculp-
tate, pirogravate, coșuri împletite, scaune, mese etc.
Cursiștii au cercetat pe fiecare îndeaproape.
Am vizitat muzeul istoric, care cuprinde o bună
parte din trecutul nostru, căci am văzut obiecte vechi,
monografii, acte, tablouri, construcții în miniatură a
diferitelor biserici și case cu trecut istoric. Sala de
festivități, biserica, cabinetul fizic și științe naturale,
planșe făcute de elevi, cu o curățenie ce nu lasă nimic
de dorit, au uimit pe să­teni. Aici ei au văzut marele rol
pe care îl are stră­je­ria în formarea și educarea omului.
La sfârșit domnul director Șt. C. Gheorghiade ține
o lecție de adevărat naționalism, arătând că numai
prin muncă dreaptă și cinstită, ascultare de cei care
îi îndru­mează în fiecare zi, supunerea, dragostea și
iubirea, pe care trebuie să o avem față de suveranul
nostru M. S. regele Carol al II-lea, ne va aduce o stare
M ereni 98

Marc L. Itelzon, directorul școlii din Mereni (rândul întâi, al patrulea din dreapta) împreună cu colectivul pedagogic (1955)

eco­no­mică mai îmbunătățită. În strigăte „de sănă­tate”

am plecat la imprimeria statului.
Domnul director ne-a pus la dispoziție pe dom-
nul Șerban, șef de birou care ne va conduce în toate
atelierele, dându-ne explicațiile necesare. Cursiștii nu
văzuseră nici o tipografie. Aici au avut ocazia ca să
cunoască îndeaproape cum se face culegerea literelor,
cum sunt așezate, tipărirea, legarea și capsarea cărților
gata. Am părăsit imprimeria cu sufletele împăcate că
prin vizita ce am făcut-o am progresat în cunoașterea
tiparului care are un rol foarte mare pentru progresul
omenirii. Cu aceasta excursia noastră ia sfârșit.
În tot timpul am putut constata următoarele:
sătenii doresc să cunoască cât mai mult. Excursiile cu
explicațiile date documentează și mai bine cunoștințele
predate. Ei capătă o mulțumire sufle­tească, un avânt și
un dor de muncă nouă care îi va duce spre o stare în-
floritoare. Sunt ascultători. Am observat un sentiment Studenți mereneni de la stânga spre dreapta:
de jenă la ei când intrau în vreo instituțiune. Este și 2. Sava Gh. Nicula, 3. Ion Grosu, 4. Gheorghe F. Anton,
7. Gheorghe Danu (la paști anul 1960)
explicabil, căci nu au avut ocazia ca să fie introduși în

M ereni 99
astfel de instituții și societăți. Observăm astfel că la sistemul de 8 clase se trece
Ceea ce este regretabil e faptul că sunt unii intelec- în 1951, la cel de 9 clase – în 1953, la cel de 10 clase –
tuali care nu înțeleg rostul acestor vizite și caută ca să în 1954, iar la 11 clase – în 1961. Sistemul de 11 clase
ironizeze pe săteni, uitând că ei tot de acolo au plecat. se menține până în 1965. De menționat că după acest
Excursiile au mare rol și ele trebuiesc făcute. Cu ele vom an este în descreștere și numărul elevior care absolveau
umplea un mare gol în sufletul sătenilor...”. 10 clase. În anul de învățământ 1966/1967 clasa a X-a au
În primele două decenii postbelice directori de absolvit-o 55 de elevi, în 1967/1968 – 49, în 1968/1969
școală în Mereni au fost Boris F. Gurschi, Eudochia – 19, iar în 1969/1970 doar 14 elevi.
Caminschi, Mihail Carp Ursu, Marc L. Itelzon, În perioada anilor 1960-1989, școala primară din
Mihail N. Rejep și Valentina I. Cazacenco. Printre Mereni a fost administrată de către Tudor A. Oglindă
pedagogii care au lucrat aici în acei ani îi menționăm (n. 1922). Director al școlii medii în acel timp
pe Larisa A. Barbăroșie, Vasile I. Bujac, Savelie (1967-1984) a fost Emilia G. Plămădeală (n. 1938).
I. Chiricoi, Vasile F. Chirilenco (profesor de istorie), În ambele școli au activat pedagogii Ana T. Baciu
S. M. Druia, Alexandru A. Faizenberg, Vladimir (profesoară de fizică), Emilian I. Baciu (profesor de
V. Faizenberg, Semion T. Ghimpu, Zinaida A. Gurschi, geografie), Iulia I. Baciu (profesoară de chimie și
Neonila P. Iordăchescu, Vasile T. Lungu, Vladimir biologie), Efim I. Barbăroșie (profesor de limba și
A. Marcinschi, Ion Gh. Oglindă, Semion D. Panasiuc, literatura română), Larisa A. Barbăroșie (profesoară
Dora A. Platon (profesoară de matema­tică), Veronica de limba și literatura rusă), Efim I. Bujac (profesor de
G. Platon (învățătoare la clasele primare), Andrei informatică), Maria V. Bujac (învăță­toare la clasele
Gh. Râmbu (profesor de limba franceză), Parascovia primare), Vasile I. Bujac (învățător la clasele prima-
A. Râmbu (profesoară de limba franceză), Mihail re), Lidia A.Cerescu (profesoară de matematică),
C. Rejep, Mihail N. Rejep (profesor de geografie), Elena N. Cernei (Rejep) (profesoară de limba și lite-
Alexei T. Sălcuțan, Nadejda C. Trigubenco și alții. ratura română), Valentina I. Chirilenco (învățătoare
la clasele primare), Eugenia S. Costin (învățătoare
Felul în care a evoluat învățământul din Mereni
la clasele primare), Margareta T.  Deleu și Paulina
în perioada 1946-1962 se poate vedea și din tabelul
V.  Deleu (ambele învățătoare la clasele primare),
de mai jos:
Filip F. Dorif (profesor de chimie), Melania P. Dorif
Clasele (profesoară de limba rusă), Anastasia P. Dumitru
Anii
VII VIII IX X-a XI-a (profesoară de biologie și chimie), Maria I. Eșanu
1946/1947 10 – – – – (profesoară de biologie), Ion E. Frunză (profesor de
1947/1948 17 – – – – istorie), Veronica Gh. Frunză (profesoară de limba
1948/1949 13 – – – – rusă), Maria A. Grosu (învățătoare la clasele prima-
1949/1950 10 – – – – re), Boris F. Gurschi (profesor de istorie), Zinaida
1950/1951 23 – – – – A. Gurschi (profesoară de menaj), Victor V. Molea
1951/1952 49 30 – – – (profesor de limba și literatura română), Alexandru
1953/1954 48 29 16 – – I. Munteanu (profesor de matematică), Parascovia I.
1954/1955 55 30 16 14 – Oglindă (profesoară de matematică), Vera N. Oglindă
1955/1956 44 20 13 9 – (învățătoare la clasele primare), Lidia M. Panasiuc
1956/1957 54 25 14 12 –
(profesoară de fizică), Olga I. Pleșca (profesoară de
1957/1958 – 15 12 – –
chimie și menaj), Ana Ș. Popovici (profesoară de fran-
ceză), Constantin Gh. Roșca (profesor de matematică),
1958/1959 39 19 21 15 –
Elena C. Roșca (profesoară de geografie), Isidor Gh.
1959/1960 – – – 15 –
Roșca (profesor de fizică), Vera I. Roșca (profesoară
1961-1962 – – – – 15
M ereni 100
Învățatorul Vasile Bujac cu un grup de elevi (1951)
Tudor A. Oglindă Emilia G. Plămădeală
de limba și literatura română), Valentina A. Rusu (pro-
fesoară de biologie și chimie), Alexei T. Sălcuțan (pro-
fesor de matematică), Tamara P. Sălcuțan (profesoară
de franceză), Elena I. Sandu (învățătoare la clasele pri-
mare), Fiodor P. Sandu (profesor de educație fizică),
Maia S. Stolearenco (profesoară de istorie), Ecaterina
I. Stratu (profesoară de menaj), Lucia G. Țiganu
(profesoară de franceză), Maria P. Ursu (profesoară
de limba română), Olga I. Voinescu (profesoară de
artă plastică și muzică) etc.
Ținem să ne referim la unele activități culturale
care s-au desfășurat în sat în perioada postbelică.
În primul rând, remarcăm activitatea muzicienilor
Chirilenco. Referitor la acest su­biect, profesorul
Anatol Caraman scria: „Iacob Chirilenco s-a născut
în anul 1914, fiind al doilea copil în familia lui Ion și
a Eufimiei Chirilenco (Caraman). Bunelul lui Iacob
Chirilenco, Vasile al lui Rodion Chirilenco, originar
de prin părțile Odesei, se stabilește cu traiul în satul
Broasca (Floreni) de lângă Chișinău, prin anii 1870-
1875. În anul 1880, Ion Chirilenco (tatăl lui Iacob)
se căsătorește cu Eufimia Caraman care era vară cu
Arion Caraman (bunelul autorului acestor rânduri),
iar prin anii 1909-1910 trece cu traiul în satul soției,
la Mereni.
Pedagogi din Mereni către 1963

M ereni 102
Învățătoarea M. V. Bujac împreună cu un grup de elevi (1965)
Iacob Chirilenco
Iacob Chirilenco a avut cinci frați și o soră.
Primul – Feodosie, născut în 1912, tatăl lui Vasile
Chirilenco, vestit muzicant, profesor de muzică
la școala din Mereni în 1960-1980, apoi profe-
sor de isto­rie. Ceilalți frați sunt: Ion (n. 1918),
Tudora (n. 1921), Ștefan (n. 1923), Efim (n. 1925),
Tudor  (n.  1929). În  această  familie  toți  aveau
aptitudini  muzicale: tata (Ion Chirilenco) cânta la
diferite instrumente muzicale de suflat și cu coarde.
Moștenise această vocație de la tatăl său Vasile, lăutar
și el. Feodosie cânta la trombon și la trompetă. Din
păcate, activitatea lui a fost de scurtă durată, căci în
1944 căzu în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei,
unde a și fost înmormântat. Iacob cânta de la o vârstă
fragedă. Instrumentele pe care le poseda erau: trombo-
nul, trompeta, vioara. Și Ion era un mare pasionat de
muzică, cânta la majoritatea instru­men­telor de suflat și
a ocupat un loc de cinste în Fanfara Combinatului de
Prelucrare a Cărnii din or. Chișinău, unde se stabilise
cu traiul. Ștefan era un trompetist iscusit, cu o tehnică
interpretativă foarte bună. Tudor era și el trompetist.
A activat o vreme îndelungată la Fanfara Fabricii de
Bomboane „Bucuria” din Chișinău.
În 1957 Iacob Chirilenco a fost trimis de către
cârmuirea colhozului la Sankt-Petersburg pentru a
procura instrumente de suflat pentru fanfara vesti-
titei fabrici de instrumente muzicale. A adunat mai
mulți doritori de a învăța să cânte și astfel s-a format
fanfara. Printre primii membri ai fanfarei au fost:
Ștefan Chirilenco (fratele), Ion Racu (Caraman),
Ștefan Toma, Gheorghe Portas cu feciorii săi, Vasile
și Dumitru. S‑a păstrat chiar și o fotografie din anul
1959, unde sunt înfățișați membrii acelei fanfare.
În majoritatea cazurilor, Iacob Chirilenco cânta la
trombon, Ion Racu (Caraman) – la bariton, Ștefan
Chirilenco – la trompetă, Ștefan Toma – la trompetă,
Gheorghe Portas – la bariton, Vasile (feciorul lui
Iacob Chirilenco) – la tobă, iar Dumitru (feciorul
lui Iacob Chirilenco) – la toba mică (toboșar).
Fanfara lui Iacob Chirilenco a devenit cunoscută
nu numai în satele din apropierea Merenilor, ci în
toată Republica Moldova.
Ion Racu (Caraman), care mulți ani a cântat în
fanfară, povestea: „Seara, după lucru, ne adunam
într‑o casă din mahalaua Chihai și făceam repetiții.
Clădirea cârmuirii colhozului se afla peste șes și, când
lua sfârșit ședința cârmuirii, care avea loc aproape
zilnic, venea președintele Pavel Constantin Moraliuc
și se interesa cum merg lucrurile. Ne mai aducea
și câte un pahar de vin. Când repetiția se termina,
cântam un marș.

Frații Chirilenco în 1959
În afară de cântat la nunți, la joc, participam
și la diferite manifestări culturale, care se petreceau
în Vadul lui Vodă (pe atunci centru raional) și la
Chișinău. Odată am fost invitați peste Nistru, la
Coșnița. Treceam Nistrul cu o barcă și cântam... Cu
toate că erau vremuri grele, lumea venea cu mare
interes și plăcere la joc. Se veseleau. Acolo am fost
invitați ca lumea să vadă și să ia exemplu...”.
Pe timpul cela în sat mai erau și alți muzicanți
cum ar fi scripcarii V. Talmazan și V. Lisnic. Oricum,
de cea mai mare popularitate se bucura fanfara lui
Iacob Chirilenco. Se cântau cântecele: Chiriac,
Ionel-Ionelule, Țărăncuța, Căsuța noastră, Valurile
Dunării, Șaerul, Poleanca Cracovului, Marșul
lui Mihai Viteazul, Frumoasa Românie, Ardealul,
Sârba Codrului ș.a.
Prin anii ´70 ai secolului al XX-lea, Iacob
Chirilenco se retrage din fanfară din cauza stării
sănătății, însă orchestra continuă să activeze. În
103
M ereni
colectiv vin alți membri, dar fanfara continuă să poar-
te denumirea „Chirilencii”. De menționat că, alături
de feciorii lui Iacob Chirilenco – Vasile, Dumitru,
Ion și Vladimir, cânta Victor Furtună, Mihai Bojescu,
Gheorghe Ciobanu și alții.
O filă aparte în activitatea căminului cultural
din Mereni a înscris‑o Alexandru G. Mamot, director
al acestei instituții timp de mai mult de trei decenii.
Chiar din momentul numirii în funcție el întemeiază
orchestra de muzică populară „Taraf”, care deja în
august 1970 evoluează la televiziunea națională. La
scurt timp, căminul cultural din Mereni a devenit
cea mai importantă instituție de acest gen din raionul
Anenii Noi. Colectivele artistice de aici se plasau în
permanență pe primele locuri. Astfel, Casei de Cultură
i s-a decernat locul I în anii 1972, 1975, 1977, 1979, și
locul II în anii 1978, 1980, 1985, 1987 și 1989.
Realizările căminului cultural au fost mul-
tiple. Printre acestea menționăm activitatea
M ereni 104
ansamblu­lui de estradă „Iolanta” (1972-1989), săr-
bătoarea „Balul strugurilor”, dedicată vinului și vinifi-
cării, ideea fiind sugerată de către pedagogul Veronica
Barbăroșie, organizarea sărbătorii de 515 ani de la
prima atestare documentară a satului, sărbătorile de
petrecere a recruților, TVC-urile etc. Printre condu­
cătorii de cercuri artistice, care au activat mai mulți
ani, îi menționăm pe Gheorghe E. Ciobanu, Elena
N. Cibotaru, Ion S. Vlas, Tamara I. Moraru și Ion I.
Chirilenco. În calitate de conducători ai ansamblului
de dansuri s-au manifestat Dumitru Zlotea, Elena
Cibotaru, Maria Cazacu și Maria Mardari. Ca soliști
s-au făcut remarcați Elena Mura, Galina Lungu,
Alexandru Mamot și Gheorghe Bâzgu.
În perioada de până la 1990, satul a fost vizitat
de către circul din Moscova, ansamblul „Verasî”
(Bielarus´), „Kalina Krasnaia” (Ucraina), „Pesnearî”
(Bielarus´), orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat
din Chișinău sub conducerea vestitului dirijor Timofei
Corpul didactic din Mereni către 1983
Gurtovoi. În același timp, casa de cultură avea contracte
cu teatrele „A. S. Pușkin” din Chișinău și „V. Alexandri”
din Bălți, teatre care prezentau spectacole săptămânal.
Către anul 2002 în cadrul casei de cultură
activau ansamblul etnofolcloric „Vatra satului”
(conducător Tamara Moraru), ansamblul folcloric de
tineret „Legenda”, ansamblul de fluierași „Fluieraș”
(conducător Alexandru G. Mamot), un cerc dramatic
(conducător Ion Vlas). În ultimii trei ani de activita-
te ansamblul „Legenda” a evoluat în peste treizeci
de concerte, fiind premiat la concursuri județene și
naționale. Stilul său original se explică prin faptul că
o bună parte din repertoriu era constituit din cântece
vechi culese de la bătrânii satului.
Primele competiții sportive în Mereni au fost
organizate la finele anilor ´50 ai secolului trecut. De la
începutul deceniului următor, de aceste activități se
ocupă persoane special desemnate. Unul din primii
specialiști de acest gen a fost Valentin Oglindă.
 105
M ereni
Prima orchestră de estradă: Gh. Barbăroșie, A. Mamot, V. Platon și Gh. Bâzgu (1971)

Ansamblul „Iolanta”. De la
stănga la dreapta: Mihail
Ciobanu, Ion Chirilenco,
Mihail Crangaci, Alexandru
Mamot și Mihail Furtună
M ereni 106
Mai târziu, în perioada 1966-1968, responsabil de sport
a fost Mircea Baciu. Au urmat: actualul primar Mihail
Anton (1968-1971), Teodor Anton (1971‑1975;
1979‑1995) și Petru Lungu (1975‑1979). În 1969‑1970
Veaceslav Baciu, fiind susținut de Mihail Anton, a
organizat campionatul satului la fotbal între juniori.
Această inițiativă n-a avut continuitate, însă în fiecare
an se organizau competiții de volei și baschet, la care
participau mai multe echipe – de veterani, juniori,
selecționatele satului, echipe de familie. Deseori se
organizau competiții la jocul de dame, șah și tenis de
masă. De asemenea, sportivii mereneni anual parti­
cipau la competiții raionale la diferite probe spor­tive
– fotbal, volei, baschet, handbal, tenis de masă, șah etc.
Printre sportivii anilor ´70 s-a făcut remarcat Valentin
Popan, profesor de educație fizică, antrenor, maestru în
sport la handbal, membru al selecționatei de handbal
din URSS. În aceeași periodă performanțe spor­tive de-
osebite a înregistrat Valentin Gurschi, maestru în sport
Ansamblul „Legenda” (2003)
la tenisul de masă. Printre alți sportivi performanți
îi menționăm pe Veaceslav Baciu, Eugenia Postică,
Teodor Anton, Ion Popovici, Teodor Postică, Gheorghe
Ursu, frații Crețu, Ghenadie Oglindă, Serghei Buga,
Vitalie Țiganu, Mihail Toma ș. a., care mulți ani au
fost membrii selecționatelor sătești și raionale la fotbal,
volei, baschet. Veaceslav Baciu a avut performanțe la
diverse probe în atletica ușoară, participând și la com­
petițiile republicane. Merite deosebite la competițiile
raionale și republicane au avut Ilie Lungu (jocul
de dame), Trofim Platon, Victor Speianu, Gavriil
Dumitru, Gheorghe Stolearenco (șah). În Mereni s‑a
practicat și proba de tragere la țintă. La competițiile
raionale echipa din Mereni (frații Mihail și Teodor
Anton, Elena Platon, Igor Stolearenco) în permanență
ocupa locuri de frunte. Adăugăm că, în perioada când
gospodăria agricolă colectivă a fost administrată de
Gheorghe Sandacci, în Mereni a fost fondată ferma
de creștere a cailor de rasă și școala de hipism, ultima

făcând parte din sistemul de pregătire a sportivilor
pentru competiții internaționale. De menționat că
la Mereni s-a desfășurat campionatul republican la
hipism (1984) și, de mai multe ori, campionat la judo.
În anii ´80-´90 în Mereni au activat mai mulți
antrenori care pregăteau sportivi în probele canotaj
(Eduard și Maria Pavlov), fotbal (Victor Lungu,
Teodor Anton și Ghenadie Oglindă), volei (Valentina
Lungu), lupte marțiale (Grigore Brânzilă) și hipism.
La începutul anilor ´90 echipa de fotbal din Mereni a
ocupat primul loc în campionatul raional și a participat
un sezon sportiv la campionatul republican (divizia
secundă). În anii 1992-1996 datorită antrenorului me-
renean Ghenadie Oglindă, echipa de fotbal de femei
a raionului Anenii Noi a realizat mai multe succese,
participând la competițiile naționale și europene.
Cele mai mari performanțe sportivii mereneni
le‑au demonstrat în probele de canotaj și lupte marțiale.
Sub conducerea antrenorilor Eduard și Maria Pavlov au
M ereni 107
Echipa de fotbal a satului către 1981
fost pregătiți sportivi mereneni care au devenit maeștri
la canotaj și au participat la competiții internaționale.
Printre aceștia s-au remarcat frații Serghei și Vadim
Salcuțan. Ultimul a participat la Jocurile Olimpice
din Atlanta (1996), iar actualmente este antrenor la
școala republicană de canotaj. Succesele sportivilor
din Mereni se datorează antrenorului de lupte marțiale
Grigore Brânzilă, maestru în sport, participant la
campionatele URSS și ale Europei. Discipolii săi
sunt maieștrii în sport Andrei Toma, Valentin Panfili,
Iurii Gandrabura, Grigore Postică, campioni naționali
și premianți ai diverselor competiții europene. La
performanțele sportivilor mereneni trebuie să adă-
ugăm și turismul sportiv. În acest domeniu meritele
principale îi revin lui Sava Postică, care în anii ´80 a
fost șeful echipei de turism.
Revenind la învățământ, remarcăm că în pre-
zent școala primară activează într-o clădire-tip dată
în exploatare încă în 1964. Din anul 2000 funcția
M ereni 108

Sportivi mereneni la un turneu jubiliar (2000)

de  director este îndeplinită de către Veronica T. 1985. În  acea perioadă, director al școlii a fost
Barbăroșie. Ca învățători activează Feodosia E. Emilian I.  Baciu (1984-1987), urmat mai apoi de
Baciu, Maria Chirică, Margareta T. Deleu, Lidia T. Isidor Gh. Roșca (1987-1994) și Serghei I. Baciu
Ermurachi, Ana F. Lungu, Nina Nașcu, Ludmila I. (1994-1997). Din 1997 funcția de director o exer-
Prodan, Nadejda I. Scobioală și Aurelia E. Țiganu. cită Lidia A. Crețu. Către 1 octombrie 2001 școala
În anul de învățământ 2001/2002 școala a fost frec- era frecven­tată de 725 elevi împărțiți în 26 de clase.
ventată de către 443 de elevi. În ultimii ani instituția În ciclul gimnazial studiau 579 elevi sau 80 % din
respectivă a servit ca punct de reper pentru programul to­tal. Din 46 de profesori 8 dețineau gradul didactic
„Pas cu pas” al Fundației Soros. În cadrul acestei unu, iar 23 – gradul didactic doi.
conlucrări școala a fost asigurată cu mobilier mo-
dern și materiale didactice necesare. În decembrie
2002, când am vizitat această școală, am constatat
că fiecare clasă dispunea de circa 1000 volu­me. În
cazul mobilierului am observat că nu este ca cel
tradițional. Mesele, de exemplu, erau fără colțuri.
Au fost confecționate astfel pentru a da posibilitate
copiilor să se așeze în cerc.
Clădirea în care actualmente se află liceul
teoretic a fost dată în exploatare la 1 septembrie
 M ereni 109
Corpul didactic era compus
din următorii pedagogi:

Crețu Lidia Andrei – gradul didactic doi, grad

managerial doi.
Bujac Valentina Nichita – director adjunct, profesor
de biologie, grad didactic doi.
Isidor Gh. Roșca
Caragi Larisa Nicolae – director adjunct, profesoară
de limba română, grad didactic unu.
Baciu Emil Ion – director adjunct, profesor de geo-
grafie, grad didactic doi.
Anton Mihai Filaret – profesor pentru protecția civilă,
grad didactic doi.
Baciu Ana Teodor – profesoară de fizică, grad
didactic unu.
Baciu Galina Ion – profesoară de istorie, grad
didactic unu.
Barbăroșie Vera Teodor – profesoară de istorie, grad
didactic unu.
Bâzgu Ina Zaharia – profesoară de limba română.
Bernevec Valentina Sava – profesoară de mate-ma-
Veronica T. Barbăroșie
tică, grad didactic doi.
Briceag Efimia Ion – bibliotecar.
Buga Constantin Leon – profesor de matematică.
Buga Iulia Vasile – profesoară de geografie, grad
didactic doi.
Bujac Efim Ion – profesor de informatică, grad di-
dactic unu la fizică și grad didactic doi la informatică.
Bujac Tatiana Ion – profesoară de limba română.
Cazacu Maria Haralampie – profesoară de core-
grafie, conducătorul ansamblului „Arcanul”, grad
didactic doi.
Cerescu Lidia Afanasie – profesoară de matematică,
grad didactic doi.
Emilian I. Baciu
Chetraru Maria Iacob – profesoară de muzică, grad
didactic unu.
Chetraru Serghei Demian – conducător al ansam­
blului folcloric „Haiduceii”, grad didactic unu.
Crețu Nina Haralampie – grad didactic doi.
Crețu Vasile Teodor – profesor de educația fizică,
grad didactic unu.
Dumitru Anastasia Petru – profesoară de biologie,
grad didactic doi.
Frunză Ion Efim – profesor de istorie, grad didactic doi.
Frunză Vera Gheorghe – profesoară de limba rusă,
grad didactic doi.
Grosu Aurelia Grigore – profesoară de limba română.

Lidia A. Crețu
M ereni 110
Corpul didactic al Liceului Teoretic din Mereni către 2003
Malai Mihail – profesor de educație tehnologică.
Nuța Natalia Andrei – profesoară de limba engleză.
Oglindă Lilia Vasile – profesoară de istorie.
Platon Dora Andrei – profesoară de matematică, grad
didactic doi.
Platon Efim Mihai – profesor de educație tehnologică.
Platon Marina Andrei – profesoară de artă plastică,
grad didactic doi.
Platonov Maia Dumitru – profesoară de geografie.
Pleșca Olga Dumitru – profesoară de educație tehnolo-
gică și chimie, grad didactic doi.
Popovici Ana Ștefan – profesoară de limba franceză,
grad didactic doi.
Popovici Ion Ștefan – profesor de educația fizică, grad
didactic unu.
Prodan Ana Procopie – profesoară de limba rusă, grad
didactic doi.
Râmbu Andrei Gheorghe – profesor de limba franceză,
grad didactic doi.
Râmbu Parascovia Afanasie – profesoară de limba
franceză, grad didactic doi.
Roșca Vera Ion – profesoară de limba română, grad
didactic doi.
Speianu Ana Gheorghe – profesoară de matematică,
grad didactic doi.
Straistă Silvia Leonid – profesoară de limba rusă,
grad didactic doi.
Țâple Nadejda Semion – profesoară de limba franceză,
grad didactic doi.
Țiganu Lucia Grigore – profesoară de limba franceză,
grad didactic doi.
Țiganu Vera Andrei – profesoară de matematică și
fizică.
Pe lăngă corpul didactic, în liceu activau Angela
A. Poia – medic școlar, și Larisa A. Ursu – soră
medicală.
 M ereni 111
Localul școlii primare din Mereni

Larisa A. Barbăroșie Parascovia I. Oglindă

Profesoară de limbă rusă, Profesoară de matematică între anii 1956‑1995,
Învățător Emerit Învățător Emerit
M ereni 112

Elevii școlii din sat învață tractorul (anii ’60)

În sala de lectură a Liceului Teoretic


P
Până la 1812, din punct de vedere
bisericesc, întreaga Basarabie a fost
sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei.
Către acel an pe teritoriul basarabean existau 749 bi-
serici, în cea mai mare parte de tipul „Arhistratigov”
(cu hramul sf. Arhangheli Mihail și Gavriil).
Lăcașele de cult erau construite din scânduri groase
și lungi, dispunând, de regulă, de două rânduri de
veșminte din mătase și una din pânză dăscălească.
Sfintele vase bisericești erau confecționate din co-
sitor și staniu. Bisericile aveau practic toate cărțile
necesare cum ar fi Liturghia, Evanghelia, Molebni­
cul, Triodionul, Antologhionul, Octoihul, Ceaslovul,
Mineiele etc.
113
ereni
M ereni
Trecerea bisericilor basarabene de sub juris­
dicția bisericească a Moldovei sub cea a Sfântului
Sinod din Petersburg s-a făcut cu încălcarea vădită
a canoanelor. Astfel, la 4 iunie 1813, prin decizia
confirmată de împăratul Alexandru I, pe teritoriul
Basarabiei s-a format Eparhia Chișinăului și a
Hotinului. Peste șapte ani Eparhia a fost trecută ca
Episcopie de clasa a II-a între eparhiile rusești.
A urmat introducerea în calendar a sfinților ruși și a
icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni rusești.
Unicul Mitropolit de origine etnică românească
în întreaga perioadă de administrare rusească în
Basarabia a fost Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-
1821). Ceilalți au fost în majoritate ruși și au lucrat
 respectiv în direcția rusificării clerului și mirenilor din
M ereni 114

Basarabia. Episcopul Pavel Lebedev (1871-1882),

în 1872, a impus preoții să întocmească registrele
bisericești, actele stării civile să se scrie numai în
rusă, și nu în română, cum se făcea până atunci.
Episcopul Pavel a obligat clericii să-și învețe copiii
acasă limba rusă sau să-i trimită la școlile mănăstirești
în același scop. Pe lângă școli a înființat clase prepa-
ratoare pentru studierea limbii ruse. În același scop
a înființat și internate unde copiii erau izolați de
mediul românesc. Clericii care nu se supu­neau erau
mutați disciplinar la parohii mai mici sau în genere
erau înlocuiți, fără a li se da altă parohie. Aceasta se
întâmpla mai ales în cazul când preoții nu reușeau să
însușească limba rusă în termen de 2 ani. În pofida
acestor și altor acțiuni, nu au fost obținute rezultatele
scontate. De cele mai multe ori, clerul care venea
de la școlile rusești, intrând în contact cu populația
locală, trecea la limba românească. Acest fenomen
se întâmpla chiar și cu preoții ruși veniți din Rusia.
Remarcăm că în mijlocul poporului persista un fel de
frică de a-și pierde limba. Școlile existente pe lângă
biserici au dat un procent nesemnificativ de știutori
de carte. Masa principală a populației nu înțelegea
limba rusă și, din această cauză, când slujba în bise-
rică se făcea în slavonă, moldovenii nu înțelegeau și
au început să se dezvețe de a merge la biserică. Acest
lucru forța clerul să facă slujbele în limba română.
(Vezi pe larg: Petre Cazacu, Moldova dintre Nistru
și Prut. 1812-1918, Chișinău, 1992, p. 166-184).
Conform unor surse, biserica de lemn cu hra-
mul „Sfântul arhanghel Mihail” din Mereni a fost
ridicată în anul 1797. Unul dintre cele mai vechi
documente cu referință la locașul sfânt de aici ține
de 20 martie 1813. Este vorba despre o plângere a
săteanului Pintilie Platon care semnala autorităților
că preoții Ștefan și Ioan îl obligau să prezinte actele
de proprietate asupra pământului care îi aparținea.
Un alt document vechi cu privire la biserică
datează din 1 noiembrie 1816. Din el reiese că, „fiind
foarte veche”, biserica se află într-o stare deplorabilă,
iar mirenii rugau să li se permită construcția unei noi
biserici. Responsabilitatea pentru aceste lucrări și-o
asumau preotul Oprea Margine și sătenii Grigore
Prestolul vechii biserici de lemn
Iordache și Ioan Nuță. Biserica a fost construită după
proiectul arhitectului Lavrente Kraevski, care a vizi-
tat satul la 23 martie 1817, timp în care construcția
locașului deja începuse.
Patru ani mai târziu Nazaria Hâncu, protoiereu
al ținutului Orhei, informa Mitropolia că împreună cu
arhitectul Lavrente Kraevski a vizitat satul la 21 august
1821. În urma unor verificări speciale s-a constatat
că constructorii nu s-au abătut de la planul propus.
În același timp, ei s-au obligat să finiseze construcția
locașului către primăvara anului 1822, iar până la
26 octombrie al aceluiași an – să ridice în jurul bisericii
un gard din nuiele. Notăm că în acei ani aici păstoreau
preoții Oprea Margine (n. 1766) și Andrei Margine
(n.  1769). Ca dascăli activau Afanasie Strâmbei
(n. 1800) și Gavril Glijinschi (n. 1787). Despre ul-
timul mai cunoaștem că era moldovean de origine,
fiu al preotului Casian Glijinschi din satul Cobâlnea,
ținutul Soroca. Poseda limba română, putea citi și
scrie. Cunoștea literele chirilice și putea scrie în
limba rusă. La biserica din Mereni a fost repartizat
la 3 mai 1812 de către Consistoriul de la Iași. Între
altele, neamurile Margine și Glijinschi au dat mai
multe generații de fețe bisericești. Este vorba inclusiv
de preoții Grigore Margine (n.1818), Ion P. Margine
(n. 1822), învățător la o școală parohială din Chișinău
Unul din primele documente cu referință la biserica din Mereni (1812) M ereni 115
Act cu referință la preotul Oprea Margine și pălămarul Andrei Margine (28 iunie 1834) M ereni 116
și preot la biserica „Sfântul Ilie” din Chișinău, Paramon

M ereni 117
G. Glijinschi (n.  1814) etc. (Trudî Bessarabskoi
Gubernskoi Ucionnoi Arhivnoi Komissii. Tom III pod
red. I. N. Halippa, Chișinău, 1907, p. 245; ANRM,
F. 205, i.1, d. 1113 passim; ibidem, d. 1337, f. 1, 4, 8,
9, 20-22, 25‑26; ibidem, d. 2535, f.3, 5-5v., 7; P. A.
Lotoțki, Spisok i kratkie biografii okoncivșih polnîi
curs Kișiniovskoi Duhovnoi Seminarii (1813-1913),
Chișinău, 1913, p.p. 8, 16-17).
Pentru că biserica nu avea propriul său pământ,
începând cu 1839, preoții de aici se adresează către
instanțele superioare cu rugămintea să li se acorde
cele 66 desetine ce li se cuveneau conform legilor de
atunci. Din diverse motive, locașul este împro­prietărit
cu pământ relativ târziu: la 6 septembrie 1854, în tim-
pul când aici păstorea preotul Vasile Butuc. Patru ani
mai târziu preot era Ioan Margine. La 24 iunie 1860
el își pune semnătura pe planul moșiei bisericești.
Conform planului, cele 66 dese­tine bisericești se
mărgineau cu partea de sus a Merenilor, proprietatea
comună a răzeșilor, cu proprietățile negustorului
Langada, cu moșia satului Schinoasa, proprietatea
negustorului Serbov și cu terenurile ce aparțineau Preotul Gheorghe Rejep
răzeșilor din neamul Gavriliță. (ANRM, F.  11, i.1
d. 333 passim; ibidem, F. 208, i. 2, d. 3094, f. 1 etc;
ibidem d.763 passim; ibidem, F. 6, i. 9, d. 842, f. 1,8). 1908, a susținut financiar tipărirea cărții Pilde și
În a doua jumătate a secolului XIX aici a povețe, alcătuită de P. Hallipa. Despre acea lucrare
păstorit o perioadă relativ îndelungată preotul P. Hallipa scria: „Dragi copii Basarabeni! Pui de
Gheorghe Rejep („părintele Egor”), absolvent al neamul Româ­nesc! Luați cărticica în mână și citiți!
Seminarului Duhovnicesc din Chișinău și al Acade­ Destulă-vă, cât ați fost orbi din pricina neștiinței de
miei Duhovnicești din Kiev. Lui îi aparține inițiativa carte... Ți-a venit dar vremea și ție, moldovene, să te
reconstruirii bisericii în anii 1867-1869. Anume gândești, cum stai? Cum trăiești? Și pe care drumuri
atunci, prin adăugarea a două aripi, biserica a luat și cărări trebuie să apuci în viață? Prin această carte
forma crucii, formă care se păstrează până în prezent. mică pe care v-o punem în mână noi vă chemăm
De menționat că la reconstrucția bisericii a mai con- pe voi, moldovenilor din întreaga Basarabie, spre
tribuit substanțial Lupu Speianu și rudele sale. (Boris lumina științei, spre unire, spre dreptate, spre deplină
Gh. Chelaru, Sertarul cu amintiri, Craiova 1992, pag. deștep­tare.” (Ștefan Ciobanu, Cultura românească
10-11). Ultimii ani din viață preotul Gheorghe Rejep în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chișinău, 1992,
a păstorit în satul Miclești. Descen­denții săi au fost p.  111). Conform tradiției locale, P. Rejep avea
personalități demne de remarcat. Profir Rejep, fiul intenția să construiască în sat o a doua biserică. Locul
său cel mai mare, a construit, pe locul unde cândva pentru ea a fost ales în partea de nord-est a satului
era casa părintească, o moară performantă cu utilaj (aproxi­mativ pe lângă casa actuală a lui Leo­nid
procurat în Germania. Tot el a întemeiat Banca Mardari, învățător de matematică). Cu acest scop,
Populară „Rejep”. P. Rejep este persoana care, în în Mereni au fost aduse cantități impresionante de

M ereni 118
Preotul Petru Ababii
piatră, însă construcția așa și n-a mai demarat: în
1913 P. Rejep decedează subit.
Al doilea fecior al preotului Gheorghe Rejep
a fost Vladimir (n. 1865). El s-a stabilit cu traiul în
orașul rus Ufa unde a îndeplinit funcția de inspector
al băncilor imperiale din Rusia. Fiica sa, Maria Gh.
Rejep (Marcov) [1869-1931], a fost profesoară de
franceză și engleză la gimnaziul din Pârlița (Ungheni)
și la un liceu din Chișinău. Nicolae Gh. Rejep
(1871-1946) a fost absolvent al școlilor mili­tare din
Melitopol și Odesa. În 1923 aduce în sat o batoză
cu aburi și formează un artel de prelu­crare a cerea-
lelor. A fost căsătorit cu Ana Muranevici („cucoa­na
Ana”) care decedează în 1960. Copiii lui Nicolae Gh.
Rejep: Larisa N. Rejep (1911-2002), Elena N. Rejep
(n. 1922) și Mihail N. Rejep (n. 1925) au activat ca
profesori în școala din Mereni.
Dar să revenim la locașul sfânt din Mereni.
În 1880 aici păstorea Ioan Gh. Platon (n. 1845), fiu
de preot și absolvent al Seminarului Duhovnicesc
din Chișinău (1870). Printre membrii familiei sale
îi menționăm pe soția Alexandra (n. 1854), copiii
Teofilact (n. 1876), Lidia (n. 1878) și Gheorghe
(n. 1879). Tot aici activa și Vasile A. Marin (n. 1808),
care de la 25 noiembrie 1830 a fost pălămar, iar din
1838 – diacon. Mai precizăm că în 1880 la locașul
sfânt din Mereni erau atribuiți și locuitorii satului
Slobozia Chirca, proprietate a mănăstirii sf. Spiridon
din Iași. (ANRM, F. 208, i. 12, d. 84, f. 1-5)
La începutul secolului XX în biserica cu hra-
mul „Sf. Mihail” au activat preoții Ion Ilașcu,
Emilian Budeanu, Petru I. Taban (n.  1869) și
Gheorghe T. Culicovschi (n. 1879), pălămarii Isac
Cubanovici, Gheorghe A. Chelaru (1880) și Andrei
D. Margine (n. 1887). La 1 martie 1902 satul a
procurat un clopot cu o greutate de 30 puduri și o
icoană a Maicii Domnului, plătind pentru acestea
700 ruble. Peste un deceniu locașul sfânt a suportat
o reparație capitală. Printre sătenii care au contri-
buit financiar îi menționăm pe Semion Loghin, Ion
M. Iordăchescu, Zaharia Ciobanu, Ion Calmâc,
Luchian Nuță, Varlam Platon, Ana Ciobanu etc.
(Kișiniovskie Eparhial´nîie Vedomosti, 1901, p. 375,
485, 639, idem, 1902, 125; 1903, p. 318, 585, idem,
1904, p.  1,3; 1905, p.  161; 1909, p.  28, 48, 488;
Spravoc´naia kniga Kișiniovskoi eparhii na 1915
god, Chișinău, 1915, p. 142)
Despre situația bisericii din perioada admi­nis­
trării românești cunoaștem mai multe fapte. În anii
´20 aici a păstorit preotul Ioachim Caragea. (Anuarul
„SOCEC” al României Mari, vol. II. Provincia.
1923-1924, Bucu­rești, 1924, p. 110.) Conform for-
mularului de serviciu al bisericii din Mereni, întocmit
către 1933, reiese că la acea dată aici era paroh preotul
Petru Ababii (n. 1903). Părintele Petru a fost absol-
vent al Seminarului Teologic din Chișinău (1924),
deținător al titlului de licențiat în teologie (1933).
A fost hirotonisit ca diacon la 13 februarie 1927, iar
la 20 februarie în același an – ca preot la biserica „Sf.
Arhanghel Mihail” din comuna Mășcăuți, județul
Orhei. La 1 iunie 1929 a fost transferat la parohia
din Vadul lui Vodă, iar la 1 decembrie 1932 a fost
transferat ca preot-paroh la parohia din Mereni.

Corul bisericesc către 1934
Al doilea preot, care păstorea către 1933 în
Mereni a fost părintele Nicolae Tutoveanu (n. 1883).
Despre el știm că în 1915 a fost gratifiat cu „nabedre­
niță”, în 1921 – cu „scufie” („gramota” nr. 3197), iar
în 1926 – cu „culion” („gramota” nr. 12955). Fiind
absolvent al Seminarulului Teologic din Chișinău,
N. Tutoveanu a fost hirotonisit ca diacon la 19 iunie
1911, iar câteva zile mai târziu – ca preot la biseri-
ca „Sf. Nicolae” din satul Lipiceni, județul Orhei.
La 1 iulie 1914 a fost transferat la biserica din co-
muna Crihana, județul Cahul, iar la 1 mai 1920 a fost
încadrat la parohia din comuna Mereni.
Către 1933, funcția de epitropi era îndeplinită
de către Panteleimon Vasiliță, Efimie Ciobanu și
Marcu Baciu. Printre personalul bisericesc ținem să‑l
menționăm și pe diaconul Ioan Pranițchi (n. 1878).
Fiind absolvent al Școlii de cântăreți din Chișinău
(1906), mai mult de un deceniu activează în calitate
de cântăreț la biserica din Scorțeni, județul Orhei, iar
M ereni 119
începând cu 5 noembrie 1919 este numit cântăreț în
comuna Mereni. La 10 ianuarie 1926, pentru vredni-
cia sa de cântăreț, este hirotonisit ca diacon. Mulți ani
a lucrat în funcție de cântăreț și Andrei Margine (n.
1887), la care ne-am referit mai sus. Despre el putem
să mai adăugăm că a absolvit Școala de cântăreți din
Chișinău în 1907 și în același an a fost inclus în statele
bisericii din Mereni.
La Arhiva Națională a Republicii Moldova
am descoperit un inventar al bunurilor bisericii din
Mereni către anul 1942. Potrivit acelui document,
biserica dispunea atunci de un lot de pământ cu o
suprafață totală de 24 ha și altele două a câte 1 ha.
Fiind construit din piatră chiar în mijlocul satului
și având forma crucii, locașul era acoperit cu tablă
galvanizată. Suprafața ocupată de biserică avea
1214,8 metri pătrați, iar a ogrăzii – 2712 metri pătrați.
Către același an, 1942, biserica se afla în reparație din
cauza distrugerilor suferite în urma cutremurului din
M ereni 120
Corul bisericii din Mereni către 1949
toamna lui 1940. Inventarul său era constituit dintr-o
catapeteasmă, 36 icoane, 16 sfeșnice, 20 vase sfinte,
30 covoare, 33 cărți, 12 dulapuri, 6 clopote și 30 can-
dele. În afară de aceasta, biserica dispunea de două
case parohiale, construite din piatră, cu o suprafață
totală de circa 160 metri pătrați. (ANRM, F. 1135,
i. 2, d. 845 passim.).
Din 1942 și până în 1952 aici a păstorit părintele
Anatolie S. Malai (n.1913), iar în continuare, până la
închiderea locașului de către sovietici, în 1963, aici
a slujit preotul Leonid S. Malai (n.1916). Despre
felul în care a fost închisă biserica și situația sa de
mai târziu, Mihai L. Malai (n.1948), fiul părinte-
lui  Leonid, ne-a povestit următoarele: „Președinte
de colhoz era atunci Vasile C. Moraliuc, iar director
al școlii – Valentina I. Cazacenco. La o adunare
de partid ei au hotărât să închidă biserica din sat.
Tăticului meu îi puneau impozite tare mari pentru
biserică. Suma nu era corectă: o măreau special ca
să închidă biserica. Acesta era scopul lor. El s-a opus
și din cauză asta au început să-l persecute. Aveau
metodele lor. A fost închis. Spuneau că a dat mită.
A venit activul partidului, au căutat cheile bisericii
și au închis‑o. Pe tăticu´ l-au închis nu pentru că era
vinovat, ci pentru că urmăreau să închidă majoritatea
bisericilor din Moldova. L-au ținut închis câteva luni,
după care i‑au dat drumul pentru că nu aveau nici
un fel de motive să‑l mai țină. L‑au lăsat să practice
preoția mai departe, numai că nu în Mereni. A mers
la biserica din Hârbovăț și a fost acolo dascăl până
în 1967. Pe urmă, timp de 11 ani a fost preot în satul
Țipala. A murit la 25 august 1980...
Biserica noastră a fost închisă în noiembrie
1963. Lucrurile din interiorul ei s-au păstrat neatinse
până în 1978. E drept că geamurile au fost stricate,
iar în storojca bisericii (casa parohială – n. n.) a fost
deschisă poșta satului. Pe deasupra, a fost dărâmat un
perete și pe locul cela s-a făcut un garaj al colhozului.

Preotul Anatolie S. Malai
Pe urmă în centrul bisericii, pe locul unde era poli-
candrul, a căzut o bucată de pod și ploua înăuntru.
Din cauza aceasta policandrul a fost defectat...
În 1978 aici a lucrat o echipă de constructori
veniți de la Odesa. Ei s-au ocupat atât de interior, cât
și de exterior, pe care le-au tencuit și văruit. Tot atunci
s-au reparat geamurile și acoperișul. Tot inventarul
care era înăuntru, inclusiv iconostasul și icoanele, a
fost scos din biserică și dus la depozitul colhozului.
Policandrul a rămas pe loc. În octombrie 1978 cheile
de la clădirea bisericii au fost date lui Emilian Baciu
pentru a întemeia muzeul satului... În 1982 se mai
face încă o reparație a acoperișului. A fost îndreptată
și una dintre cruci, care s-a înclinat din cauza cutre-
murului din martie 1977.
În ianuarie 1989, în localul casei de cultură
are loc o adunare a satului la care se pune problema
redeschiderii bisericii din Mereni. La aceeași adu-
nare s-a hotărât să se strângă și mijloacele necesare
M ereni 121
Preotul Leonid S. Malai
pentru o nouă reparație a bisericii. Pictorii, care
au restaurat interiorul bisericii, au lucrat aici din
1989 până în 1992. Unul dintre aceștia, Emanuil
Brihuneț, actualmente este preot-paroh la biserica
„Sf. Nicolae” din Mileștii Mici, Ialoveni și președinte
al Departamentului Mitropolitan pentru Arhitectură,
Construcții și Pictură Bisericească, iar cel de-al doi-
lea, Victor Agapitov, s‑a stabilit ulterior în Polonia.
Biserica cu hramul sfinților arhangheli Mihail
și Gavriil a fost redeschisă în 1989, prima liturghie
săvârșindu-se în Duminica Floriilor. Pe atunci
parohia era păstorită de către protoiereul Andrei
Șeremet (n.1951), decedat subit în 2001. În prezent
parohia este în grija preotului-paroh Vitalie Șeremet
(n.1977).
În ograda bisericii am găsit mai multe morminte
și pietre funerare vechi. Chiar la intrarea în locaș era
mormântul fostului paroh protoiereu Andrei Șeremet
(1951-2001). La circa 20-30 metri mai spre sud se afla
 mormântul dascălului Gavril Glijinschi (n. 1787). Pe
M ereni 122

piatra funerară scrie: „Sub această piatră odihnesc ro-

bii lui Dumnezeu iereu Gavrilă, presvitera Ecaterina
și copiii lor Victor, Di­mitrie ce s-au săvârșit la anul
1837 29 aprilie”. Pe o altă piatră funerară era indicat
anul 1827, textul însă nu a putut fi descifrat. Lângă
locul unde cândva a fost prestolul bisericii de lemn
se aflau mormintele mamei și soției părintelui Leonid
Malai – Alexandra Constantin Margine (1850-1946)
și Maria Ilie Malai (1923-1957). Puțin mai într‑o
parte două cruci de lemn mar­­­cau locul unde au fost
înmor­mântați soldați din armata germană. Alături
era un monument din granit cu următorul text: „So
sveatâmi upokoi dușu usopșego 26 noiabrea 1874
goda raba tvoego dvoreanina Mihaila Stratanova
Donica-Iordăchescu zdes´ pogrebionnogo 28 noia-
brea na 74 godu jizni. Vec´naia pameat´! Pameatnik
soorujon sânom Ioanom v 1911 godu”. Tot aici se
afla și mormântul fostului diacon și învățător, Grigore
Chelaru (1879-1920).

Preotul Vitalie Șeremet

Biserica din Mereni către 1962. (În dreapta – clădirea primei școli din sat)
Protoiereul Andrei Șeremet oficiind un serviciu divin (începutul anilor ´90)
Piatra funerară de pe mormântul nobilulului Mihail S. Donică-Iordăchescu
Cimitirul. În perioada administrației românești ci-
mitirul a avut un zid de piatră. El trecea cu circa douăzeci
de metri mai sus de „storojkă”, în regiunea mormintelor
celor care au fost Fevrone F. Țiganu (1931-1985), Ștefan
F. Baciu (1928-1971) și Anastasia Ch. Mardari (1926-
1986). La venirea sovieticilor, zidul a fost dărâmat, iar
piatra – folosită pentru construcții.
Actualmente intrarea centrală în cimitir se află în
partea de vest. Un drum de beton îl împarte în jumătate.
În stânga acestui drum întâlnim mormintele celor din
neamul Ciorchină, Gandraciuc, Samoilă, Lupan (exem-
plu: Lupan Petru Ion [1956-1977]; text: „Scumpului
fecior mort fulgerător în noaptea de 10 decembrie 1977
în etate de 21 de ani. De la părinți și frați”). Alături se
află mormântul jandarmului plutonier Caplescu Ioan
(text: „Aici odihnește întru Domnul jandarm-plutonier
Caplescu Ioan, șeful postului de jandarmi a satului
Mereni omorât la datorie în noaptea de 18 spre 19
august 1918”). În această parte a cimitirului se află și
cavoul neamului Rejep. Aici sunt înmormântați Porfirie
Gh. Rejep, decedat în 1913, sora sa Maria Rejep, fostă,
până la 1918, profesoară de limba franceză și germană
la unul din liceele din Chișinău, Nicolae Rejep, decedat
în 1947, și Ana M. Rejep.
În acest sector s-au păstrat câteva pietre funerare
vechi ce au pe ele inscripții cu litere paleografice. Pe una
din pietre e indicat anul 1908. Alta avea un text făcut la
o dată posterioară: „Aici odihnește robul lui Dumnezeu
Constantin Andronic Roșca, mort la 24 martie 1936 în
vârstă de 46 ani”. În apropiere sunt mormintele celor din
neamul Lungu, inclusiv o piatră funerară veche: „Anul
1872, iunie 10. Aici odihnește roaba lui Dumnezeu
Evdochia cu fiii ei ... Sofia, Ioan, Grigore, Profira, Maria
soția lui Zaharia Platon Lungu”. Alături de mormintele
Iulitei Lungu (1898-1972) și Elenei Boghiu (1914-1970)
se află o altă piatră funerară veche cu textul: „Anul 1873
luna lui Iulie 10 zile aici odihnește robul lui Dumnezeu
Grigore și tatăl său Ioan Volna și fiica lui Silina...”.
 În partea sudică a cimitirului, în apropiere de mor-

125
mintele Ecaterinei Conselescu (1900-1960) și Marinei
Simion Cazacu (1914-1971) se mai găsesc cinci pietre

M ereni
vechi, pe una dintre ele fiind scris anul 1866. Lângă
mormântul părintelui Leonid S. Malai (1916-1980) se
află o piatră funerară din 1836 cu următorul text: „Sub
această piatră odihnește robul lui Dumnezeu Pahomie
I. Feodosie Nani (Nica?)”. La o distanță de circa 20
metri sunt mormintele reprezentanților neamurilor
Buga (exemplu: Buga Maria Gheorghe (1928-1972);
text: „Erai mereu alături scumpă mamă/ Tu ne îndrumai
și un sfat ne dai, /Dar te-ai stins în floarea vârstei și pe
noi ne-ai lepădat/ Mai mult n-am avut ce pierde și am
rămas îndurerați. Soțul și copiii.”), Zlotea (exemplu:
Zlotea Maria Petru (1897-1970); text: „De-aș putea,
mamă, în toate școlile lumii eu primul obiect de studii
l-aș face la care note să nu se pună, anume, știința inimii
de veacuri, bunătate!”; Zlotea Tamara Dumitru [1971-
1981]; text: „Creșteai mândră floricică înfiptă în țărnă
pe ogor și promiteai de mititică să-i zici tot cântece de
dor, dar o putere nemiloasă ca pe un fluture în zbor te
duse ofelită floare în pământul cel primitor”.
Cele mai multe cruci sunt confecționate din Cavoul familiei Rejep
metal și vopsite în culoare albastră. Printre ele se
făc remarcate pietrele funerare din granit așezate la
mormintele reprezentanțior familiei Chiriță [exem- n-am avut ce pierde și ne-ai lăsat îndurerați. Tăticul,
plu: Varvara Nicanor Chiriță (1902-1952) și Nichita mămica, Ionel”], Straistă [exemplu: Straistă Luca Vasile
Anton Chiriță (1895-1977)]. (1922-1992); text: „Stea dulce ai fost, ne ești, vei fi pe
În partea nouă a cimitirului se află mormin­tele lume cât noi vom trăi”; Straistă Teodora Marcu (1921-
răposaților din neamurile Gavriliță, Celan (exemplu: 1928); text: „Ai fost albină, azi ești lumină de vis și de
Celan Serghei Sergheevici; text: „Nu te vom uita nicio- dor de la copii”], Toma [exemplu: Toma Grigore Vasile
dată. De la soție, copii și nepoți”), Barbăroșie [exemplu: (1933-1985), text: „Eterna amintire scumpului tată, soț
Barbăroșie Marcu Ostap (1914-1990); text: „De la Vera și bunel de la feciori, soție și nepoți.”; Toma Eugenia
soția lui, feciori, fiici și nepoți”], Baciu [exemplu: Ion (1936-1995); text: „În jur atât e de frumos iar tu ai
Andrei Baciu (1923-1985); text: „Sub această piatră plecat și nu mai vii... Scumpei mame de la îndurerații
sfântă în acest tăcut mormânt zace în sufletele noastre feciori.”], Gorea [exemplu: Gorea Constantin Afanasie
tot ce-a fost mai scump și iubit. De la soție, copiii și (1947-1991), Gorea Vitalie Constantin (1971-1991),
nepoți”], Luchian [exemplu: Luchian Ghenadie Tudor Gorea Ana Timofei (1947-1991); text: „Nici când nu
(1968-1998); text: „Râsul tău nu-l vom uita nicicând,/ Te v-a trece timpul cu anii în șirag, nu vom uita nici glasul,
vom avea mereu în inimi și în gând, /Mereu te vom iubi nici chipul vostru drag”], Salcuțan [exemplu: Salcuțan
și alături tu de noi vei fi. De la soția iubită, scumpii copii, Tamara Pintilie (1933-1986)]; text: „În acest mormânt
părinți și socri”], Ursu [exemplu: Ursu Mircea Vasile zace în inimile noastre tot ce-a fost mai drag și scump.
(1961-1981); text: „Erai mereu alături de noi, scumpule Dormi în pace. Scumpei și iubitei noastre mămici de la
Mircea, dar te-ai stins în floareaPietre funerare
vârstei. vechi.noi
Mai mult soț, copiii și nepoți”.

A
Alimentarea. Se știe că pe parcursul
mai multor secole, moldovenii au
dezvoltat mai mult gospodăria cere-
alieră și animalieră. Produsele obținute de la aceste
ramuri au format baza alimentării locuitorilor satelor
noastre. Particularitățile alimentării depindeau în mare
măsură de gospodăria auxiliară a familiei țărănești, care
îl asigura pe țăran cu principalele produse alimentare.
Prin urmare, culturile cerealiere (grâul, secara, mălaiul,
porumbul), boboasele (fasolea, mazărea), bostă­noasele
(pepenii verzi și galbeni, bostanii), legumele (varza,
ceapa, ridichea, usturoiul, cartoful, ardeiul), fructele
(prunele, perele, merele) și bineînțeles carnea și pro-
dusele lactate erau componente principale în pregătirea
127
M ereni
mâncărurilor. Totuși, alimentarea cotidiană a țăranilor
era puțin diversificată. Este clar că felul alimentării de-
pindea și de anotimp. Fiecare sezon avea bucatele sale
specifice. Alimentarea din primăvară-vară se deosebea
evident de cea din toamnă-iarnă. De exemplu, printre
bucatele tradiționale, specifice primă­verii erau: tocana
de urzici, borșul verde, zeama cu carne de miel, cașul
dulce. Vara și toamna țăranii se alimentau în principal
cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă
și primăvară își făceau rezerve de cartofi, morcov,
boboase, diverse murături, brânză de oi și slănină. În
perioada lucrării pământului țăranii se alimentau chiar
în câmp, luând cu ei pâine, mămăligă, brânză, slănină.
Extrem de rar luau cu ei mâncăruri calde. Doar seara,
M ereni 128
O masă festivă în familia lui Efim și Ana Ciobanu (1932)
întreaga familie servea mâncăruri fierbinți (mămăligă,
borș), legume murate și mâncăruri lactate. Caracterul
alimentării era influențat și de interdicțiile religioase.
Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara
mâncăruri preponderent vegetale. În acest timp, circa
trei luni, se respecta postul de înaintea Crăciunului și
a sărbătorilor de Paști. Numai la sărbătorile de An Nou
și sărbătorile de primăvară se permitea consumarea
mân­că­rurilor de frupt, adică mâncăruri cu utilizarea
cărnii sau a produselor lactate.
Familiile țărănești din Mereni foloseau adesea în
alimentare mălaiul și mămăliga. Mămăliga era considerată
„mama hrănitoare a familiei”. Țăranii spuneau: „Mămăliga
îi stâlpul casei, da’ pâinea fața mesei”. Mămăliga era pre-
parată din mălai sau făină de porumb. Pentru a obține făină
pentru mămăligă sătenii, de obicei, creșteau un soi special
de porumb („păpușoi galben” sau „hangani”) pe care-l
uscau bine pe cuptor. Se urmărea, de asemenea, ca făina
să fie de calitate bună. Mămăliga era făcută dimineața și
seara, când toată familia era acasă. Adeseori, de calitatea
și gustul mămăligii era responsabil gospodarul casei.
Mămăliga era consumată cu borșuri, diverse bucate din
legume, sosuri, lapte, untură, brânză, murături. Vara
mămăliga se mânca și cu vișine sau cireșe.
La începutul secolului trecut, dar și mai târziu, cele
mai răspândite bucate la Mereni erau: „borșul gros”
sau „borșul scăzut” (borș dens cu varză murată și crupe
de po­rumb, cu untdelemn sau untură), „serbușca” (din
zăr  de oaie), „fasolele făcăluite”, „cartofii înăbușiți
cu brânză”, „curechiul scăzut” (varză înăbușită cu
carne), „tocana de urzici”, „cartofii copți”, „sfecla
coaptă”. În cali­tate de bucate la felul doi se serveau
balabuștele cu ustu­roi și învârtita. Învârtita se prepara
cu jumere, cu brân­ză, varză, bostan, cu ceapă, mărar
și frunză de sfeclă. (V. Iarovaia. Evoliuția narodnoi
pișci moldovan v konțe XIX - naceale XX veka, în
Gosudarstvennîi kraevedceskii muzei MSSR, trudî,
vîpusk 3, Chișinău, 1989, p. 95-100).

Coacerea pâinii. Pe parcursul mai multor secole
pâinea era coaptă din mălai. Pe timpurile lui Dimitrie
Cantemir (începutul secolului al XVIII-lea), pâinea
coaptă din mălai măcinat se consuma zilnic. De obi-
cei, pâinea de acest fel se cocea din făină „rozovaie”
(de calitate joasă) cu adaos din tărâțe, făină de po-
rumb și orz, fiartă cu piureu din cartof sau bostan.
Pentru ca aluatul să se ridice se adăuga și botcală
(drojdii), pregătită din resturi de aluat de la copturile
precedente. O astfel de pâine era grea și tare.
Pâinea din făină de grâu era considerată de
țărani drept un lux care se consuma doar cu ocazia
unor sărbători anumite. Din timpuri străvechi pâinea
se cocea, de obicei, în ziua de sâmbătă. În acea zi,
gospodina nu se ducea la câmp. Ea rămânea acasă
pentru a coace pâine și a spăla rufele. Se credea că
atunci când femeia coace pâinea, ea nu trebuie să
fie supărată de nimeni. Altfel pâinea ori nu dospește
bine, ori nu se coace bine sau, pur și simplu,
M ereni 129
Concursul gospodinelor (începutul anilor ´90 ai sec. XX)
nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vârstă spuneau
fiicelor sau nurorilor, că pâinea nu trebuie grăbită și
totul trebuie făcut cu îngăduială și cu mare răbdare.
Procesul de frământare a pâinii era un lucru destul
de greu. Conform gospodinelor, pâinea trebuia fră­
mân­tată „până curge apa din streașină”, adică până
ce asudă fruntea. După care pâinea „adunată” se lăsa
să dospească și să se „odihnească”.
Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală,
ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare,
când focul se potolea, stăpâna verifica dacă partea
de sus din interiorul cuptorului s-a înălbit. Un pro­
ce­deu frecvent de verificare a temperaturii cuptorului
consta în următoarele: peste jăraticul tras din cuptor
se presăra făină de porumb. În cazul în care făina ar-
dea, se considera că temperatura din cuptor este prea
ridicată. Înainte de a da pâinea în cuptor, gos­po­dina
făcea semnul crucii deasupra cuptorului și deasupra
fiecărei pâini. Stăpâna ridica în sus lopata de lemn
130
M ereni
Casă traditională, tipică pentru secolele XVIII-XIX
pe care se așeza tavaua cu pâine și zicea: „Cât s-a
ridica de sus lopata, atât de înalt să crească pâinea”.
Înainte de a pune gurarul la cuptor iar se făcea cruce la
gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea
focului”, adică cât timp trebuie să se afle pâinea în
cuptor pentru a se coace în așa fel, încât să nu fie nici
crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pâinea era așezată
pe un așternut de pânză din cânepă sau din in și era
învelită cu altă pânză din același material. Din prima
pâine scoasă din cuptor era tăiată o felie și, de obicei,
era servit un străin, un copil sau câinele. Înainte ca
pâinea să fie tăiată la talpa ei se făcea cruce cu cuțitul.
Dacă o hrincă de pâine cădea jos, ea nu se arunca, ci
se scutura de praf, se săruta și numai după aceea se
mânca. În unele cazuri se dădea la vite sau la păsări.
Firimiturile erau și ele mâncate sau erau date la păsări
și vite. În cazul în care se întâmpla ca o pâine să fie
uitată în cuptor sau era prea arsă, această pâine era
dată de asemenea la vite sau păsări. loc unde exista alta mai veche, se considera absolut
Construcția casei. Locul pentru construirea
unei case se alegea cu luarea în considerare a unui
șir de condiții topografice: apropierea de drumuri,
sursele de apă, orientarea feței casei către sud, teren
accidentat sau umed, îndepărtarea de locurile expuse
inundațiilor de primăvară și toamnă sau în timpul
ploilor abundente. Se considera un mare păcat, așa
cum se mai consideră și astăzi, să construiești o casă
de asupra unor morminte, deoarece se considera că
cei morți pot să se răzbune. Se credea, de asemenea,
că acolo unde cândva au fost înmor­mântați oameni,
noaptea sufletele lor bântuie și chiar plâng. Se evita
printre altele și locul unde cândva au fost ținuți porci.
Nu se construia casă pe locurile de unde se scotea
lutul (zămnicul), unde se treierase grâul (fățare), la
hotar sau „pe răzorul pământului”, în mijlocul tere­
nu­lui arabil, „pentru că nu-ți merge”, „n-ai noroc”.
Dacă trebuia să se construiască o casă pe un

necesară construirea casei noi în fața celei vechi. Iar
dacă acest lucru nu era posibil, se construia cu cel
puțin un pas înaintea fundamentului vechi. Aceasta
se făcea ca gospodăriei noi „să-i meargă”, „să fie cu
noroc” sau, cum se mai spunea, „ca să meargă gospo-
dăria înainte”. Cele mai prestigioase terenuri pentru
construcția casei se considerau locurile ne­tede, în
centrul satului, de-a lungul drumurilor noi. Locui­torii
mai săraci se mulțumeau cu locuri mai puțin comode,
de obicei la capătul satului: la depăr­tare de centru,
pe dealuri sau în locuri înfundate. Din aceste cauze
gospodăriile lor erau expuse mai des inundațiilor sau
alunecărilor de teren.
Alegerea locului pentru casă se făcea de cele
mai multe ori cu ajutorul oamenilor în vârstă sau al
unei persoane foarte respectate în sat. Uneori acest
rol îl aveau și părinții tinerilor însurăței. Locul era
verificat prin diverse metode. Astfel, în unele părți,
în gropile făcute pentru ridicarea fundamentului pe
131
M ereni
Casă modernă
noapte se puneau grămăjoare de grâu sau fasole.
Dacă a doua zi măcar una din grămăjoare era atinsă
sau împrăștiată, locul se considera „necurat”. Casa
nu se mai construia pe acest loc sau, în cel mai rău
caz, se mișca puțin înainte colțul în care s-a aruncat
„pâinea”.
O altă metodă de verificare a locului era lăsarea
pe noapte a unui vas de lut neacoperit în care se turnau
9 pahare cu apă. Această „procedură ” ținea timp de trei
zile. Seara se marca nivelul apei și dacă dimineața se
găsea mai puțină apă locul era con­siderat „nepotrivit”.
Dacă se ridica nivelul apei, casa urma să se constru­
iască. Atunci când apa se vărsa din vas în pahar se
spunea, turnându-se prin colțuri: „Să fie locul curat
ca apa și să ne meargă bine”. Pentru a evita „deoche-
rea” locului prin intermediul îngropării în acel loc a
picioarelor de la cadavrele mâțelor, câinilor, a oaselor,
a „chedicii” (funia cu care se leagă picioarele mor-
tului), a capetelor de vite sau alte animale, stăpânul,
 atunci când, în seara zilei de joi, punea vasul cu apă
132
în una din gropile sus-menționate, rămânea întreaga
noapte lângă viitoarea casă sau lega în acel loc câinele.
M ereni
Construcția casei trebuia începută în ziua de luni, o zi
și mai bună era considerată ziua de joi. Categoric nu
se recomanda acest lucru să-l începi marți (deoarece
„marța-i de harță, de năpastă și de patimă”), miercuri
sau vineri (zile de post). Același lucru se referea la
zilele de sâmbătă și duminică, ca pentru orice zi de
sărbătoare când „e păcat să lucrezi”.
La bătătorirea pământului în jurul stâlpilor puși
la fundamentul casei se urmărea ca în gropi să nu
nimerească pietricele, pentru că astfel „gospodăria va
merge ca din piatră”. La fundamentul casei se puneau
monede sau bani de hârtie, fasole, făină de grâu, un
vas cu apă sau cu ulei vegetal, o lumânare arzândă,
flori, un cap de cocoș, o hârtie pe care se scria anul în-
ceputului construcției, o iconiță, o cruciuliță etc. însurăței. Dacă pe parcursul nopții nu avea loc nimic
Punerea reușită a fundamentului casei era
foarte importantă, deoarece era considerată ca te-
melie a vieții care va asigura după construcția casei
„untdelemn, pâine și lumină” sau va aduce „spor la
gospodărie și viață bună”. Boabele de grâu se puneau
pentru ca în gospodărie „să fie pâine, noroc, bogăție”,
fasolele – pentru ca „în casă să fie lume”, „oaspeți în
casă”, penele de pasăre – ca „să meargă în gospodărie
ușor”, o candelă arzândă – „ca nu cumva locul să fie
necurat”, banii însemnau „avere”. Mai puține obice-
iuri existau în legătură cu ridicarea pereților. În ei nu
se punea nimic, deoarece „dacă ai pus dedesubt, nu
pui deasupra”. La ridicarea „grinzilor” în interiorul
casei se organiza ceea ce se numește „masa casei”.
Se mai sărbătorea și ceea ce se numește „vârful ca-
sei”. Cu această ocazie celor ce construiau casa li se
dăruia grâu, bani, păsări de culoare roșie urându-li-se
„viață cu dulceață”, „să aibă minte la gospodărie”.
De  grinzile dinspre răsărit sau pe ambele părți se
prindea o cruce: „Sfânta cruce ce-o ajutat”. sfințirea casei i se dăruia o găină albă sau roșie. Acesta,
O altă etapă importantă după ridicarea acoperi­
șului se considera punerea podului. Pentru aceasta
se organiza „claca”, adică erau chemați în ajutor
rudele, vecinii, consătenii. Înainte de începutul clăcii,
stăpâna casei făcea din lut „machetul” casei spunând
o rugăminte pentru sine și familia sa: „Să trăim bine
în casa asta, casă cu copii bogată”. După aceasta lua
un alt boț de lut și-l arunca în pod. Apoi sus se ridica
„nănașa”, stăpâna, bunica sau orice femeie care să
fi fost, ca și soțul ei, doar o singură dată căsătorită.
Nănașa dăruia tinerei stăpâne flori, un talger de
boabe de grâu sau de porumb. Stăpâna la rândul său
oferea celor prezenți câte un pahar cu vin și plăcintă.
În unghiul de răsărit al podului – primul boț de lut,
iar sub el se puneau monede, grâu sau o bucățică de
pâine. Toate acestea erau însoțite, ca și la nunți, de
„chiuit”. Înainte de ungerea pereților cu lut, aceștia
se udau cu apă („Casa să fie bogată”).
Atunci când casa era gata de locuit, în ea se
lăsa să intre mai întâi o mâță neagră, un cocoș sau o
găină. În alte cazuri, în casa nouă rămânea să înnop-
teze, „un om bătrân, neapărat parte bărbă­tească”. De
asemenea, putea rămâne cineva din părinții tinerilor
neprevăzut, stăpânii casei treceau să trăiască în ea
cu toată familia. Primii intrau în casă stăpânii, cu
colaci acoperiți cu ștergare și cu un vas în care se
conținea „agheasmă” („apă sfințită”). În casa nouă
se putea trece abia în a șasea sau a șaptea zi a lunii.
Se considera că dacă primul om străin care va intra
în casă va fi unul bun, „casa va fi cu noroc”, iar dacă
va fi unul rău, „totul va merge rău”.
Următoarea etapă era sfințirea și blagoslovirea
casei. Casa se sfințea în dependență de poziția și faza
lunii, în mod obligatoriu sâmbăta, deoarece această zi
era o zi de pomenire, mai rar acest lucru se întâmpla
duminica, nu era păcat însă să sfințești casa nici în
ziua de joi. Totuși, cel mai potrivit moment pentru
sfințire se considera etapa creșterii fazei lunare, „să fie
lună plină, să meargă și în casă din plin”. De obicei,
casa se sfințea toamna, mai rar primăvara. În a doua
zi, dimineața, se dăruia primului trecător un cocoș și
doi ciocleji de porumb. Preotului care venea pentru
însoțit de diacon, înconjura de trei ori casa. După ei
mergeau stăpânul cu colaci în mâini și stăpâna casei,
care purta o icoană. Intrând în casă, ridicau cu toții
masa de trei ori, mai apoi fețelor bi­seri­cești li se dădea
un ștergar cu o lumânare aprinsă. La sfințirea casei erau
invitați oameni în vârstă, rudele, vecinii. În multe sate
se considera că este mai bine să sfințești casa „pe lut”,
decât „pe var”, deoarece „casa-i de lut și omul tot din
lut a fost făcut”. De aceasta „îi mai cu noroc”. „ghiunțureală”), după care se ungeau cu un strat de
Un loc pe unde puteau veni „duhurile rele”,
în  afară de ferestre și uși, se considera hogeagul.
De aceea, în unele sate, în afară de desenarea crucilor
pe ferestre, se cerea să „mânjești gura cuptorului cu o
petică cu lut”, adică „mânjești gura lupului”. Tot din
această cauză, în momentul când se făcea vatra cup-
torului, acolo se punea capul unui cocoș. Iată de ce
figura cocoșului, confecționată din piatră, ceramică
sau tinichea, se punea de mai mulți gospodari dea-
supra hogeagului: „ca să fie liniște în casă și ușor în
viață”. (E. Bâzgu, Obîceai i obreadî, sveiazannîie so
stro­itel´stvom i funkționirovaniem doma u moldovan,
în Gosudarstvennîi kraevedceskii muzei MSSR, trudî,
vîpusk 3, Chișinău, 1989, p. 76-92).
În secolul XIX sătenii locuiau în case de lut
relativ mici, acoperite cu trestie de baltă (stuf), având
ferestre și uși mici. Tinda (coridorul) nu avea pod și în
cele mai dese cazuri hogeagul nu era scos afară, pentru
că ținea mai multă căldură (sistemul respectiv se nu-
mea ursoaică). Casa, în afară de tindă, avea 2 camere:
iatacul cu cuptoraș, cuptor și renumita lejancă, laița și
masa pe care se mânca iarna. În loc de scaune, atributul
principal era taburetul (scaun de lemn fără spătar) și
scăunoaia (un scaun lung dintr-o singură scândură cu
două picioare late la capete). Pe timp frumos se mânca
afară. O altă parte a casei era cămăruța cu un pat de
scânduri, laiță și lada de zestre („sofca”). În „căsuță”
dormeau de obicei cei mai mari ai casei (buneii, copiii
mari). Pe lejancă dormeau mama și copiii mici. Casa
era făcută din stâlpi (numiți în sat „furci”) din stejar și
salcâm, îngropați în pământ și prinși între ei cu furcei
groși. Între furcei se împleteau nuiele groase de răchită
(salcie) și apoi, pe ambele părți ale împletiturii, se
aplica un strat gros de lut. Asemenea case erau destul
de trainice. Podul de la casă se făcea din niște coarde
mari din lemn (cea mai lungă din ele, de-a lungul casei,
așa și se cheamă – coardă, iar celelalte, mai scurte,
care sunt puse de-a lungul casei, se numeau martaci).
Între martaci se prindeau despicători de lemn moale
(plop, răchită ș.a.). Deasupra și de dedesubtul lor se
prindea lutul. Pereții, tavanul și fața casei după ce
se nisipea (umplea) cu pământ erau lipite cu un strat
133
gros de lut cu paie (un astfel de proces în sat se numea
M ereni
lut cu balegă. După ce se usca, fața casei și brâiele se
dădeau cu humă (un lut de culoare cenușie) și, uneori,
se muruia cu un amestec de balegă de oaie. Cu acest
amestec se „înfrumuseța” tavanul, soba, prichiciul,
cotruța ș. a. m. d.
Mai târziu casele se împărțeau în 3 camere:
a apărut casa mare, care de obicei nu era încălzită.
Aici se păstra zestrea și hainele destinate pentru
diverse solemnități. Tot aici se mânca și se bea de
sărbătoare, se primeau oaspeții etc. Cuierele nu se
practicau, dar în colțurile camerei, pe ipotenuză, se
anina o funie pe care se păstrau hainele de sărbătoare
și alte lucruri. Anume aceste camere erau împodobite
cu covoare, păretare frumoase, iar pe podea, de obi-
cei, erau așternute țoluri confecționate din resturi de
petici de lână ș.a. În tindă, în iatac și în căsuță, cât și
pe fața casei se așterneau rogojini din stuf. Pe timp
rece, focul în sobă se făcea cu paie, bețe de răsărită,
ogrinji (ciocleji roși de vite), vreascuri, tizic, lemne.
Pe noapte se aruncau ciotce verzi. Casele fiind din lut
și joase, se încălzeau repede. Se dormea de multe ori
pe scândura goală. Deșteptarea se făcea cam pe la 5
dimineața. În casă se revenea când se întuneca. Cine
nu avea gaz stătea pe întuneric. Pe lângă casă exista
un sâsâiac, loc în care se țineau știuleții de porumb, o
șură pentru animale, un ocol pentru vite. Gospodarii
mai bogați făceau gard din nuiele împletite, iar cei cu
o stare materială mai modestă confecționau un „gard
din schini”, adică plantau diferiți arbuști.
De la începutul secolului XX încep să fie
construite casele cu fundament de piatră, întărit cu
beton. Pereții erau ridicați din lampaci de lut, aceștia
fiind mai rezistenți și mai călduroși. Dacă în secolele
precedente casele erau acoperite cu paie, mai ales de
secară, sau cu trestie de baltă, mai rar cu șindrilă, de
la începutul anilor ´20 ai secolului trecut casele încep
să fie acoperite tot mai frecvent cu țiglă sau tablă. În
prezent locuitorii își construiesc casele din cotileți,
mai rar din cărămidă. Casele au mai multe încăperi,
inclusiv dormitoare luxoase, saloane pentru primirea
musafirilor și bucătării moderne.
 Nașterea și botezul. Din cele mai vechi timpuri,
134

femeile din Mereni erau ajutate să nască de moașele

satului. În acele vremuri o moașă îngrijea cam vreo
M ereni

10-30 femei. De Anul Nou, gospodinele pregăteau

cadouri și se duceau în vizită la moașă. Pregătirile de
naștere se făceau cu câteva săptămâni înainte. Pentru
aceasta coceau învârtită și o uscau. Se zicea că în pe-
rioada respectivă trebuie să mănânci numai posmagi.
În mod obligatoriu înainte de naștere se pregătea și
o sticlă cu rachiu. După ce nășteau, lehuzelor li se
dădea să bea câteva înghițituri.
Dacă copilul se năștea în zi de marți, se credea
că nu este norocos. Dacă era zi de miercuri se spunea
că va fi moale la caracter. Cei mai norocoși se consi­
derau cei născuț în zi de sâmbătă. În ziua nașterii
copilului moașa invita vecinele și femeile cunoscute
„la rodină”. Cei invitați aduceau pentru cel născut un
oarecare cadou (pâine, legume etc.). Oaspeții erau
ospătați cu diferite băuturi și mâncăruri. Lehuza
trebuia să stea culcată circa 8 zile. Moașa stătea pe
lângă casă și făcea mâncare. După două săptămâni
de la naștere lehuza trimitea o femeie în vârstă la
biserică ca să-i aducă „dezlegarea” (preotul spunea Botezul
o rugăciune prin care lehuza obținea „dezlegarea”).
Timp de patruzeci de zile lehuza nu trebuia să iasă
din ogradă. Se considera un mare păcat dacă în acest de material adus special cu acest scop, copilul fiind
răstimp lehuza ieșea în sat. înfășurat în el. Nănașii, împreună cu preotul, făceau
Botezul se făcea după 40 de zile de la nașterea trei cercuri, după care unul din ei spunea „Crezul”.
copilului. Cu această ocazie se chemau nănășii de Când veneau acasă, nănașul „închina”copilul mamei
cununie și cumetrii. Mama și tatăl copilului nu par- la icoane, spunându-se cu această ocazie: „Să-i dea
ticipau la botezarea copilului. Copilul era ținut în Dumnezeu noroc”, „Să fie sănătos”, „De la noi – fin
brațe de unul din nănașii de cununie. Preotul încălzea și de la Dumnezeu – creștin”, „Să fie profesor” etc.
din timp apa pentru botezul copilului, turnând-o în Apoi cu toții se așezau la masă.
„cristelniță”. Preotul se apropia de nănași și citea La cumetrie veneau în vizită cumetrii și cuno­
dezlegarea pentru copil și pentru nănași, după care scu­ții. Cumetrilor, înainte de masă, li se dădea câte
le cerea tuturor să se întoarcă cu fața spre ușă. Îi o pereche de colaci mari, acoperiți cu o batistă. Ca
întreba pe cei prezenți la botezul copilului: „V-ați răspuns, fiecare din cumetri dăruia noului născut
lepădat de Sătană?”. Cu toții răspundeau: „Ne-am bani (nu mai puțin de o rublă de argint). De aseme-
lepădat!”. După aceasta toți se întorceau iarăși cu fața nea, cumetrii și oaspeții dăruiau moașei bani, după
spre preot, iar acesta continua să citească „dezlega- care erau serviți cu pâine și sare. În a doua zi după
rea” mai departe. Apoi preotul lua copilul și-l muia botez erau invitate doar femeile pentru îndeplinirea
în apa din „cristelniță”. Mai târziu preotul „tundea” obice­iu­lui numit „scăldătoare”. La venirea oaspeților
copilul, adică îi tăia câteva fire de păr de pe creștet și se încălzea apa, în care era pus nou-născutul, iar
îl „miruia”. „Nănașele” îi așterneau copilului bucăți cume­tre­le, cu lumânări aprinse în mâini, picurau de
trei ori ceară în albia unde stătea nou-născutul. Mai atât din casa tânărului, cât și din cea a fetei, porneau

135
târziu apa scăldătorii era aruncată într-un loc curat și vorniceii călări pe cai cu ploștile pline cu vin. Ei
inaccesibil. După aceasta toți invitații erau ospătați. vizitau toate rudele și cunoscuții, invitându‑i pentru

M ereni
Iată ce ne-a relatat la acest subiect Iuliana P. aceeași seară să vină la nuntă. La o oră din timp
Postică (Ciobanu), n.1926: „În timpul românilor în stabilită, în ograda mirelui veneau rudele și nuntașii,
Mereni era moașă de stat. Dar, oricum, erau și fe- de unde împreună cu mirele și muzicanții plecau la
mei bătrâne care înlocuiau moașele. Atunci femeile casa miresei în ordinea următoare: înainte mergeau
nășteau mai mult acasă. Uneori nașterea le apuca vorniceii, după ei, în căruță, erau rudele. Urmau apoi
chiar în câmp. O vecină de a mea, Fevronia Mură, s‑o muzicanții, iar în continuare mirele împreună cu
dus la câmp și o adus un car de părângă (fân – n.n.) nuntașii. Pe parcursul drumului se cânta, se dansa și
și mai n‑o născut în car. Cum numai s-o coborât și se chiuia. Neajungând până la casa miresei nuntașii
o intrat în casă, o și născut. Îi drept că bărbatul ei se opreau, permițându-le vorniceilor să meargă îna-
s-o dus repede înainte și o adus o femeie bătrână. inte pentru a anunța venirea mirelui. De asemenea ei
Femeii celea îi spuneau Floriceasa, ea o făcut toate veneau cu rugăminți ca acesta să fie primit cât mai
rânduielile care trebuiau... bine. De obicei, se spunea urmă­toarea conocărie:
După ce năștea, femeia nu avea voie să iasă la
apă, să se ducă prin sat sau la biserică timp de 40 de „Bună ziua, cinstiți socri mici,
zile. La a treia zi copilului trebuiau să-i pună nume- Ce stați și vă uitați
le. Se lua o sticlă cu apă și busuioc și se mergea la Și nu îndrăzniți să ne întrebați,
biserică. Acolo preotul alegea numele copilului și îi Ce umblăm și ce căutăm?
făcea o rugăciune. De botezat putea să-l boteze când Însă noi ce umblăm și ce căutăm
vroia. Unii făceau asta la 40 de zile. Atunci se făceau La nimeni nu avem seamă să dăm,
mai multe odată: molitva, botezul și cumătria. Înainte Că multe mări am trecut
se făcea și „Rodină”: veneau vecinele și o scăldau pe Și multe țări am bătut,
femeie... Cumătriile de azi nu-s ca cele din vechime. Orașe și sate îndepărtate am colindat
Atunci se luau câte doi-trei cumetri, da acuma câte Și la nimeni sama nu am dat.
20, unii ajung și la 50 de cumetri...” Dar cine sunteți dumneavoastră
Nunta. Dacă tinerii se plăceau, urma înțele­gerea Ca să ne luați samele noastre?
între părinți. Mirele trimitea o persoană care trebuia Dar fiindcă ne întrebați cu încetul,
să anunțe părinților fetei dorința tinerilor. În sat, aces- Noi vom spune tot cu adevărul,
te persoane erau numite „starostă”. În cazul în care Că de mult ce sunt și dese,
părinții fetei nu erau de acord, se întâmpla ca tinerii Nu le putem spune alese,
să se împotrivească acestei decizii și atunci se spunea Că tânărul nostru împărat
„cutare flăcău a furat cutare fată”. Dacă părinții fetei De dimineață s-a sculat,
erau de acord, se convenea și asupra zestrei miresei. Chica neagră a pieptănat,
Această procedură se numea „Împăcăciunea”. Atunci Straie noi a îmbrăcat,
se preciza pământul care va reveni tinerilor după nun- Pe murgul său a înșeuat
tă, animalele, păsările și alte bunuri. Tinerii făceau Și pe murg a încălecat.
schimb de cadouri (flăcăul îi dăruia fetei unul dintre Cu trâmbița a cântat,
aceste lucruri: inel, cercei, material pentru rochie, Mare oaste a adunat,
o pălărie, iar fata dăruia tânărului un inel, o batistă, Două sute de feciori,
o cămașă etc.) Tot atunci se stabilea și ziua nunții. O sută de boieri
De obicei, în secolul al XIX-lea, dar și mai târ- Din cei mai mari nepoți de generali,
ziu, nunțile se făceau duminica. În dimineața nunții,
 Și pe la răsărit de soare
136
Am plecat la vânătoare
Și am vânat zarea de sus despre apus.
M ereni
Apoi, când a dat soarele în diseară,
Am ieșit la drumul cel mare
Și am dat de o urmă de fiară,
A stat toată oastea în mirare.
Unii spuneau că-i urmă de zână –
Să-i fie împăratului cunună,
Da alții spuneau că-i urmă de căprioară –
Să-i fie împăratului soțioară.
Dar nunul cel mare,
Cu grija în spinare,
Călare pe un cal
Ca un Bucefal,
Se ridică pe scări
Și se umflă în nări
Și făcu ochii roată
Peste oștirea lui toată.
Încoace privi
Și aici la dumneavoastră zări
O floricică frumoasă și drăgălașă.
Și văzând că nu înflorește și nu rodește
Și nici locul nu-i priește,
Ne-au trimis pe noi acești trei vornicei,
Călare pe trei cai,
Cu coame cânite,
Cu frâile zugrăvite,
Unghiile custorite,
Ca cu toții să pornim
Și la curțile dumneavoastră să venim,
Ca floricica s-o luăm
Și l-a împărat s-o ducem,
Ca acolo să înflorească, să rodească,
Locul să-i priască,
Să nu să se mai ofilească.
Pornirăm și venirăm
Pe aburii vântului,
Pe fața pământului,
Bând și chiuind,
Din pistoale trăsnind,
Caii în curând din nări flăcări vărsând,
Nechezând și din copite scăpărând.
Pornirăm și venirăm până când v-am găsit,
Acum ori floricica să ne-o dați,
Ori de noi nu scăpați,
Că noi am venit cu târnăcoape de argint
Să scoatem floricica de aici din pământ,
S-o scoatem cu rădăcină,
S-o ducem la împărat în grădină,
Ca acolo să crească, să rodească,
Locul să-i priască,
Să nu se ofilească.
Socri mari, poate dumneavoastră credeți
Că suntem niscaiva tâlhari?
Uitați-vă că noi avem și firmane
Cu pecete de la împărăție,
Cine știe carte latinească
Să vie să ne citească,
Cine nu știe să nu vină,
Da ca de foc să se păzească.
Nouă, socri mari,
Să ne aduceți oameni cărturari,
Vreun popă cu barbă deasă
Să citească carte aleasă,
Să nu fie cu barba cănită
Că rămâne cartea necitită,
Ori vreo unul cu barba rară,
Să ne-o țină până-n seară.
Nouă să ne aduceți un popă cu barba ca fusu,
Să ne dea curând răspunsul.
Răspunsul nostru este
Trei năframe de in
Și trei pahare cu vin.
Socri mari, ascultați și în urechi băgați:
Când va da soarele în diseară
O mare oaste vă împresoară,
Va veni tot satul să înveselească împăratul,
155 din cei mai voinici
Cu fețele alese,
Mânicile sub mese
Scobiți în măsele.
Socri mari, să aveți și lăutari,
Va veni tot satul să înveselească împăratul,
Dacă nu-ți avea bucate de ajuns,
Să aveți loc de ascuns.
Socri mari, tot un rând vedem că au rămas
Cei de la spate cu gurile căscate,
Cei dinainte cu gurile împroțăpite.
Aduceți dar un vas mare cu prune uscate,
Să aruncăm în cele guri căscate,
Și vreo câțiva struguri de poamă,
Să dăm în cele cucoane,
Care au slăbit de foame;
Și nu uitați vreo câteva găluște
Să dăm la cuconițele druște,
Că de vreo două-trei zile
Le cură mucii pentru vreo două-trei găluc´.
Noi, socri mari, am vrea să descălecăm,
Da´ jos nu avem pe ce să ne dăm.
Nouă, socri mari, să ne aduceți covoare
137
Să descălecăm aici în pridvoare,
La caii noștri să le dați fân verde,
M ereni
Cosit în noaptea lui sfântul Gheorghe,
Strâns în sărbători de două fete surori,
Caii noștri să mănânce,
Din capete să nu miște,
Caii noștri să bea,
Da din capete să nu dea,
Ca și dumneavoastră din partea noastră
Cuvinte bune vom avea...”
(Inf.: Tudor A. Chiriță [n.1924])
În drum spre casa mirelui
 Primind un răspuns binevoitor, vorniceii mirelui Că marele și puternicul nostru Dumnezeu
138

se întorceau însoțiți de cei ai miresei, ducând un colac Luni întâia zi o făcut cerul și pământul și raiul,
primit drept cadou de la mireasă. Apropiindu-se de Marți l-a împodobit cu luna și stelele,
M ereni

mire, vorniceii rupeau colacul în bucăți deasupra Miercuri – cu soarele,

capului mirelui; aceste bucăți de colac erau luate de Joi o făcut Dumnezeu pe strămoșul nostru
către nuntașii holtei, fete și băieți, care mâncau câte Adam,
o bucată de colac în speranța că se vor căsători și Cu trupul din lut, oasele din piatră,
ei în curând. Ceremonia se apropia de casa miresei Sângele din mare și frumusețea de la soare.
și prin tragere de arme își anunța oficial sosirea. La Și văzând Dumnezeu că nu-i stă bine omului
apro­pierea de ușă a mirelui, mireasa îl stropea cu apă, Acesta singur pe pământ,
iar părinții fetei îl întâlneau cu o icoană, înmânându‑i I-a dat somn strămoșului nostru Adam și l-a
pâine și sare. După ce gusta din acestea, mirele intra adormit
în casa miresei, aruncând o monedă într‑o farfurie Și i-a rupt o coastă din stânga sa și a făcut-o pe
pusă special în acest scop. În conti­nuare nuntașii strămoașa noastră Eva
erau ospătați de către stăpânii casei. Muzicanții mi- după chipul și asemănarea sa.
relui, cât și ai miresei, cântau în ogradă, loc unde se Trezindu-se Adam din somn și văzând-o pe
în­cingea un joc adevărat. După ce dansau și ospătau Eva lângă el,
suficient, nuntașii din partea mirelui cereau zestrea A strigat cu glas tare:
promisă de socrii mici. Zestrea era preluată de vorni­ – Ce este aceasta, Doamne?
ceii mirelui, însă nu i-o transmiteau până când acesta Dumnezeu i-a răspuns:
nu le dădea o anumită recompensă. – Aceasta este trup din trupul tău,
Înainte de plecarea miresei, socrii mici se așeazau Os din osul tău și sânge din sângele tău
pe scaune, iar mirele și mireasa îngenuncheau în fața Și se cheamă mie vie și ție soție
lor pentru a fi „blagosloviți” („Iertăciunea”). În acel De acum până în vecie.
moment nuntașii jucau și cântau: Dumneavoastră cinstiți părinți,
Care sunteți așa de la Dumnezeu rânduiți,
Ia-ți, mireasă, ziua bună,
Să-i iertați, să-i binecuvântați
De la tată, de la mumă,
Precum a binecuvântat pe Aron
De la frați, de la surori
Că i-a înfrunzit toiagul
De la grădina cu flori.
Fiind uscat de 99 de ani,
Mireasa spunea: Și cum i-a binecuvântat pe acei apostoli
Înfloriți, flori, înfloriți, Care le-au înflorit cununiile pe capul lor.
Că de amu´ nu-mi trebuiți. Iertații și binecuvântații,
Când voi îmi trebuiați, Căci binecuvântarea părinților
Atunci de abia îmboboceați. Întărește casele fiilor,
Azi mai sunt cu fetele Dar blestemul părinților
Mâine – cu nevestele. Risipește casele fiilor.
Urma și textul „Iertăciunii”: Iertații și binecuvântații
De la nunul cel mare un bacșiș mare,
Ascultați, cinstiți meseni și cinstiți socri mari, De la cuconița mireasă
Puținele cuvinte de rugăminte O batistă frumoasă,
Că stau fiii dumneavoastră Un pahar cu vin
și se roagă cu plecăciune Așa este de la Hristos, amin.
Ca să le dați iertăciune.
Ziceți Dumnezeu să-i ierte, (Inf.: Tudor A. Chiriță [n.1924])
 Înainte de plecare se mai interpreta un cântec de În a doua zi a nunții, mirele și mireasa,

139
rămas-bun, făcându-se ritualul „aruncatul mălaiului însoțiți de nunii mari, de rude și de cunoscuți,
peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei, în sub acompania­mentul muzicii, se îndreptau spre

M ereni
semn de despărțire de părinți, un buchet de flori biserică, unde se făcea ceremonia cununiei. Este
îmbinat cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este interesant că, înainte de intrarea tinerilor în biseri-
„schimbarea colacului”. Dacă fata era din alt sat, că, vorniceii aruncau pe jos nuci, iar acestea erau
mirele trebuia să plătească „vulpea”, un fel de bacșiș strânse de către copii. După cununie, adică după
(o căldare cu vin sau bani) și asta pentru faptul că ia ce nuntașii ieșeau din biserică, drumul mirelui și
mireasa din sat. miresei era stropit cu apă (semn al recoltei bune,
Luându-și zestrea, mirele și mireasa porneau iarăși al bogăției, al fecundității etc.), mirele aruncând,
la drum. Este cazul să menționăm aici că, mai înainte, în schimb, diferite monede. La intrarea în casa mi-
nimeni din rudele miresei nu mergea cu nuntașii mirelui. relui tinerii erau iarăși întâlniți cu pâine și sare. În
După încheierea nunții, la trecerea unei săptămâni de continuare, până se însera, urmau dansurile.
la căsătorie, socrii mici, împreună cu rudele apropia- Seara, vorniceii vizitau rudele și cunoscuții
te, puteau face o vizită tinerilor și părinților mirelui. mirelui și miresei, invitându-i să vină la masa de că-
La  sosirea nuntașilor în ograda socrilor mari, tinerii sătorie, adică la masa mare. La sosire tuturor tinerilor
erau întâmpinați de părinții mirelui cu pâine și sare. li se legau batiste la mâna dreaptă. Același lucru se
Se trăgeau focuri de armă și se spunea conocăria: făcea și în cazul oaspeților care mai erau și ospătați
cu câte un pahar cu vin, ei dăruind în schimb câteva
Bună seara, soacră mare
monede. După ce la masa mare se strângea un număr
Ai gătit de lăutare
suficient de oaspeți, înainte de a începe masa, „sta-
Nouă oale și-o căldare,
rosta” îi striga cu voce tare pe nume pe fiecare din
Că fiul dumneavoastră
oaspeții prezenți, dându-le câte o pereche de colaci
Aduce bună cheptănătoare.
mari, acoperiți cu o batistă, iar aceștia în schimb
Când va lua ajutorul,
trebuiau să pună în folosul tinerilor nu mai puțin de
O să lepede și cuptorul,
o rublă de argint. Nănașilor, în afară de aceasta, li se
Cât o fost la mă-sa fată
dădeau și alte obiecte atât bărbătești, cât și femeiești.
S-o lăut numai o dată,
În schimb, nănașii dădeau tinerilor o sumă de bani,
Și când o dat la cheptănat
ce trebuia să fie cel puțin de două ori mai mare decât
Șapte sate o adunat,
costul cadourilor.
Cu securi și cu topoare,
După ce se sta la masă, începea „închinarea
Păduchii ca să omoare.
paharelor”. Acest ritual îl pornea nunul mare. Cu toții
Nu erau rari dar mari,
se orientau după nunul mare: dacă acesta dădea mai
Mărunței și revărsați,
mult, așa făceau și ceilalți nuntași și invers. În finalul
Câte șapte încălecați.
nunții, urma și un astfel de ritual precum „dezbră­carea
Mărunței ca nucile,
miresei”, în timpul căruia nănașa îi scotea miresei
Ieșeau în drum ca curcile
coronița de pe cap și o îmbrobodea cu o basma:
Și îi ucideau oamenii cu furcile.
ritualul simboliza trecerea miresei de la statutul de
Da cel mai tânăr și mai al dracului
domni­șoară la cel de nevastă.
S-o suit în vârful capului,
Cam spre finele nunții, nuntașii începeau să se
S-o pus în chizășie
servească unul pe altul cu vinul lor propriu adus dinainte
Și jura pe o moșie,
de acasă. În încheiere nănașii erau conduși de către
Că de nouă ani nu o văzut leșie,
muzicanți până la casa lor, fapt pentru care primeau
Așa noră vă aducem...
un „bacșiș”, adică o recompensă bănească. În ziua
(Inf.: Tudor A. Chiriță [n.1924])
M ereni 140
”Jocul cel mare” (începutul anilor ´50 ai sec. XX)
următoare, aproape de amiază, rudele  apropiate ale
mirelui, împreună cu muzicanții, mergeau la nănaș
și îl invitau la casa mirelui, la așa-numitul „ocrop”.
La această ceremonie erau prezente, de obicei, doar
femeile. În seara aceleiași zile toți oaspeții erau invitați
acasă la nănași unde sunt ospătați. După ce mergeau
la nănași, nuntașii începeau să se invite unul pe altul
în vizită și, în felul acesta, benchetuirea dura până la
miezul nopții. Astfel se încheia nunta.
La cele arătate mai sus, săteanca Iuliana P.
Postică (Ciobanu), n.1926, a adăugat următoarele:
„Iarna, femeile aveau tare mult de lucru. Prelucrau
cânepa și lâna, țeseau. Pentru ca lucrul să meargă mai
ușor, erau chemați și vecinii. Fetele se adunau la o
casă și făceau șezătoare. Când se lucra cu cânepa, una
țesea, alta torcea lână, alta broda, alta făcea horboțică
și tot așa. Băieții se țineau de șotii. Te puneau să tragi
la sorți din două chibrituri. Dacă cădea cel scurt, tre-
buia să săruți tu băiatul, în caz contrar – invers. Eu
eram tare rușinoasă. Odată, trebuia să mă sărute un
băiat, da´ eu nu am vrut și el a încercat cu sila: mi-a
rupt și furca de tors...
Jocuri în sat se făceau aproape în toată dumi-
nica. Se duceau băieți din oameni mai gospodari, se
înțelegeau cu Vanea Chirilenco și cu copiii lui, căci
ei erau muzicanții satului. Jocul se făcea cam față în
față cu librăria „Luminița”. Băiatul care avea prietenă
se ducea și o aducea la joc. Mulți veneau singuri. La
joc se prezentau și părinții. Aceștia priveau la tineret
și apoi ziceau: „Iată asta-i fata mea, da´ acela îi băia-
tul tău. Hai și-om fi cuscri”. În locul care se numea
„În deal pe brazdă” mai înainte erau erau vii de-a´
oamenilor și mulți copaci; tineretul mergea încolo și
se plimba, stăteau la umbră, era frumos. Jocul începea
pe la ora douăsprezece și ținea cât era lumină. Înainte
de asfințitul soarelui, toți se duceau acasă...
Băiatul care vroia să se căsătorească își căuta
un om, îi ziceau „starostă”. Omul cela mergea și îi
spunea părintelui fetei că cutare băiat vrea să vină și
să-i ceară de mireasă fata. Se înțelegeau când poate
veni cu flăcăul. Când starosta venea la fată împreună
cu mirele, pe masă se punea o farfurie. Din partea
fetei, în farfurie, se punea o basma și un inel, iar din
partea băiatului se puneau 50 de lei și inelul. Se mai
aduceau o sticlă cu vin, prăjituri; stăteau de vorbă și
se înțelegeau. Pe urmă mirelui i se spunea: „Ia de pe
farfurie ce-ți place!” Tot așa i se spunea și miresei.
Dacă tinerilor le plăcea unul de altul, ei luau zălogul,
adică inelele, batista și banii.
După vreo săptămână, starosta iarăși se ducea
la mireasă, vorbea cu părinții ei și îi întreba: „Cum,
mergem înainte?”. Părinții fetei trebuiau să numească
ziua când vor face răspunsul. În ziua propusă, părinții
miresei luau câte un frate, câte o soră, vreo două perechi
de oameni și se duceau la părinții mirelui. La mire erau
alți invitați. Se așezau la masă, dar nu mânca nimeni
până când nu se înțelegeau cum trebuie să meargă nunta.
Tot atunci îi juruia ce să-i dea fetei ca zestre: câteva
hectare de pământ, o vacă, oi. Pe urmă se înțelegeau de
legători: cu ce să lege nașii, frații, surorile și alte nea-
muri de-ale mirelui. După ce fixau ziua nunții, dădeau
mâna și numai după aceea gustau mâncarea și băutura.
Mirele punea niște bomboane într-o basma, lua câteva
prăjituri, o sticlă cu vin și se ducea la mireasă. În acest
timp părinții stăteau la masă și sărbătoreau. Apoi, mirele
lua părinții miresei și îi conducea acasă.
Nunțile se făceu, de obicei, duminica. Începutul,
la mireasă, era cam pe la ora 12. Erau poftiți și
nuntașii din partea mirelui. Ei veneau în căruțe, da´
vorniceii erau călări pe cai. Când nuntașii se uneau,
dansau hora cea mare. Pe urmă nuntașii din partea
miresei aduceau cadouri: o găină, un prosop, bani.
Nuntașii din partea mirelui veneau însă fără cadouri.
Toți poftiții mirelui mergeau în casă și stăteau la
masă, iar ai miresei rămâneau afară. Spre seară nunta
la mireasă se termina. Nuntașii mirelui luau mireasa
și plecau. Numai după asta erau puși la masă nuntașii
poftiți de mireasă. La mire, nuntașii mai beau câte
un pahar cu vin, mai gustau câte o prăjitură și nunul
cel mare le spunea să vină a doua zi (luni – n.n.) tot
cam pe la ora 12... La bi­serică se duceau duminică
dimineața ori duminică seara...
Luni se grămădeau iarăși, se puneau mesele și
M ereni 141
continua masa cea mare. Veneau și invitații miresei
și cei ai mirelui. Și stăteau toți la masă. Cânta muzica
și starosta mergea printre nuntași, cu un talger cu
rachiu sau vin, iar aceștia puneau bani. Unul punea
10 lei, altul 5 lei, unul 30 de lei și un pud de grâu,
altul 50 de lei și un purcel, fiecare ce avea. După
ce se termina de închinat toate cadourile, mâncau,
cinsteau și dansau până la asfințitul soarelui, apoi se
duceau acasă...
La Mereni era și obiceiul ca după masa cea mare
mirele și mireasa să aducă acasă două căldări cu apă.
Mai exista și alt obicei interesant. În a treia zi, după
masa mare, nașa venea și vedea dacă mireasa a fost
cinstită sau nu. Lua cămașa miresei, o învelea într-o
basma și cu câteva femei poftite se ducea la mama mi-
resei să-i ducă vestea că fiica ei a fost fată. Mama fetei
poftea vecinele la masă. Ele veneau cu câte un cadou
și îl închinau. Se făcea mare veselie. Acest obicei s-a
păstrat și pe timpul rușilor, până prin anii ´50-´60...”
Înmormântarea. Oamenii în vârstă se pregă-
tesc din timp pentru înmormântare, în special cu ceea
ce se numește „pomeni”. Muribundul este suprave-
gheat de către apropiați ziua împrejur. Din timp se
pregătesc lumânări. Unii afirmă că momentul în care
muribundul „își dă sufletul” se poate observa după
felul cum respiră: respirația devine din ce în ce mai
scurtă și mai rară. Este important ca în momentul
când omul moare să i se pună o lumânare în mână.
După aceasta decedatului i se închid ochii, i se în-
dreaptă picioarele, iar mâinile i se pun pe piept. Și
picioarele și mâinile se leagă temporar, iar „legători-
le” apoi se ard. Se cheamă vecinii care scaldă mortul
și îl îmbracă. Apa se aruncă într-un „loc ferit”, adică
acolo unde nu calcă picior de om. După aceasta se
trag clopotele în biserică pentru a anunța decesul.
A doua zi sătenii și, in special, rudele „vin la
mort”, aducând cu ei și ceva vin. Cinstesc câte un
pahar cu vin, iar dacă nu pot servi tot paharul, îl
varsă într-un vas pregătit special în acest scop. Atât
în prima, cât și în a doua zi se fac pregătirile pentru
înmor­mân­tare. În acest timp cineva stă permanent
lângă decedat. Spre seară vine o persoană anumită
care citește „stâlpii”. Pe timpuri, mortul era pus în
M ereni 142
Înmormântare, anul 1950
sicriu în a treia zi, adică cu puțin timp înainte de a
fi dus la cimitir. Astăzi acest luc­ru nu se întâmplă,
dacă decesul a avut loc la spital, pentru că de la spital
decedatul se dă rudelor doar în sicriu.
De obicei, înmormântarea se face în a treia zi.
Sunt cazuri în care se întârzie cu o zi, așteptându‑se
veni­rea unor rude foarte apropiate. Se întâmplă că
în­mor­mântarea se face și cu o zi înainte (în special
în lunile de vară, când procesul de putrefacție e in-
tensiv). De la bătrânii satului am aflat că, pe timp
de vară, de­ce­datul este pus pe nisip ud, acoperit în
prealabil cu un cearșaf. Decedatului i se mai pune var
stins pe burtă și pe piept. Ca să nu i se învinețească
fața, pe piele i se aplică lame de ras. De asemenea,
pentru a păstra mai bune corpul decedatului, unii
săteni îl înfășoară totalmente cu urzică. dezleagă mâinile și picioarele înainte de a se bate
Înainte de venirea preotului, afară, la pământ,
se așază „pomenile”. În timpuri mai vechi se puneau
doar „24 punți”(șervețele sau batiste cu un pahar
cu apă, cu un colac și cu o lumânare), indiferent
de nu­mă­rul rudelor care participau la procesiune.
Actu­almente numărul acestora poate fi mult mai
mare. Între altele, cel puțin până în secolul XIX, se
consi­dera că „punțile” îi servesc decedatului pentru a
trece peste prăpastia sau râul de foc care se află între
lumea noastră și raiul ceresc.
După ce se trag clopotele vine preotul însoțit
de cor. „Gropnicerii” scot mortul din casă și-l duc la
bise­rică. După ce mortul este scos din ogradă se ridi­
că „punțile”. În biserică se oficiază un serviciu divin
care durează circa o oră. După aceasta proce­siunea
funerară merge la cimitir, unde preotul face ultime-
le rânduieli pentru defunct, îl stropește cu „apaos”
(amestec din vin cu ulei). În Mereni mortului i se
capacul sicriului. Se spune că este o mare gre­șeală
dacă mortul rămâne cu picioarele și mâinile legate.
Cu mai mult de o sută de ani în urmă în groapă
 143
M ereni
Procesiune funerară contemporană (2004)

se aruncau monede. Se credea că aceste monede era de mărimea decedatului și se numea „toiag”.
sunt aruncate pentru a răscumpăra posibilele chinuri Lângă lumânare se punea un păhar cu apă și o bucată
ale decedatului pe lumea cealaltă. Peste groapă se de pâine. Oamenii aveau credința că, în primele trei
transmitea o găină sau un cocoș viu, un colac și un zile de la înmormântare, sufletul decedatului vine în
vas cu apă. Apa se dădea crezându-se că numai așa casă și are nevoie de hrană și apă. După trei zile se
decedatul își va putea stinge setea în timpul trecerii mergea la cimitir – „la tămâiere”. Chiar și cei mai
peste râul de foc. La ieșirea din cimitir fiecărui din cei săraci dintre locuitorii satului pomeneau decedatul
prezenți la înmormântare li se oferea un pahar cu vin în a treia, în a noua („ridicarea”) și în a patruzecea
și o bucățică de colac. Cei care asigurau ceremonia zi. Unii mai făceau „praznic” la a douăsprezecea zi
de înmormântare, cât și unii vecini ai decedatului, și la un an.
erau invitați la masă („praznicul”). Înainte de a se
așeza la masă, fiecăruia i se dădea câte un colac cu o
lumânare din ceară. Conform tradiției, în jurul mesei
trebuiau să treacă cel puțin trei pahare cu vin. După
încheierea mesei se aducea o sită cu șapte colaci, care
se dădeau în folosul bisericii.
După încheierea ceremoniei de înmormântare,
în casa decedatului, timp de trei zile ardea o lumâna-
re, pregătită preventiv de către familie. Lumânarea
M ereni 144
 145
M ereni
L
La Nistru, la malul înalt

La Nistru, la malul înalt,

Toți flăcăii s-au scăldat, / bis
Iar Ghiță nu s-a scăldat,
Că Leana l-a blestemat, / bis
Nu l-a blestemat să moară,
L-a blestemat să se însoare, / bis
Să se însoare de zece ori,
Să aibă nouă feciori / bis
Și l-a urmă o fiiculiță
Ca să-l ducă de mânuță,
Să vie la poarta mea,
C-am să-i dau și eu ceva,
Tamara I. Moraru
O mânuță de grăunțe,
Că i-am fost și eu drăguță,
O mână de grâu mășcat,
M-a iubit și m-a lăsat,
M-a iubit ca pe-o copilă,
M-a lăsat ca pe-o străină,
M-a iubit ca pe un pui blând,
M-a lăsat pe drum plângând,
M-a iubit și m-a lăsat,
Ca să-l am de blestemat.

*Materiale colectate cu contribuția sătenilor

Tamara I. Moraru (n. 1959) și Teodor A. Chiriță (n. 1924)
 Mă duceam să secer grâu Bat-o focul, lumea rea
M ereni 146

Mă duceam să secer grâu Bat-o focul (3), lumea rea,

Și cu secera la brâu, Cum îmi poartă grija mea, / bis
Și cum seceram la vale, Că nu știu a peria. / bis
Vine soacra cu mâncare Ba eu știu (3) și-a răjila,
Și cum seceram la vale, De s-ar face cânepa. / bis
Vine soacra cu mâncare. Eu ies afară la periat, / bis
– Bună ziua, nora mamei De o chită (3) m-am speriat,
– Mulțumesc eu dumitale. Intru-n casă să m-ascund,
– Vino, noră, și-i mânca Dau de oalele cu vin, / bis
Gâscă friptă pe tava. / bis Una-i caldă (3), una-i rece,
– Mâncați voi, mânca-v-ar focul, Speriatul nu mai trece. / bis
Că voi mi-ați mâncat norocul, Bat-o focul, cânepa,
Mâncați voi, mânca-var para, Că-i mai bună America.
M-ați îngălbenit ca ceara. / bis
De-aș ști iarmaroacele,
Unde se vând soacrele,
Aș vinde-o pe soacra mea
Și la preț n-aș m-ai ținea.
Aș vinde-o pe-un ghem de lână,
Să n-o văd o săptămână.
Aș vinde-o pe un hlăjdan,
Să n-o văd măcar un an.
Aș vinde-o pe-un ghem de ață,
Să n-o văd întreaga viață.
Colo-n vale la izvor Într-o zi de dimineață

M ereni 147
Colo-n vale la izvor, măi, la izvor, Într-o zi de dimineață
Colo-n vale, libida-lidumba, Vorbind, se auzea,
Loboda-li măi la izvor, Da, da, da!
Frumos doarme-un grănicer, Vorbind, se auzea
Măi grănicer, frumos doarme Tinerica Anastasiica
Libida-lidumba, Un băiat năștea,
Loboda-li, măi grănicer, Da, da, da!
Cu ranița căpătâi, măi căpătâi, Un băiat năștea,
Cu ranița libida-lidumba Nu l-a crescut, nu l-a jelit
Loboda-li măi căpătâi. Și în apă l-a zvârlit
Mă duc, mamă, să-l mângâi, măi, Da, da, da!
Să-l mângâi libida-lidumba, În apă l-a zvârlit,
Loboda-li măi să-l mângâi, Băieții noștri sunt pescari,
Nu te mai duce, fata mea, măi fata mea, S-au dus la pescuit,
Nu te duce libida-lidumba, Da, da, da!
Loboda-li măi, fata mea, S-au dus la pescuit,
Grănicer ´i armată grea, armată grea, N-au prins pește, n-au prins rac,
Grănicer măi libida-lidumba, Dar au prins un sac,
Loboda-li armată grea. Da, da, da!
Vine-un ordin să ți-l ia măi și ți-l ia Dar au prins un sac,
Vine-un ordin libida-lidumba, L-o descusut, l-o dezlegat,
Loboda-li măi să ți-l ia, Era un mic băiat,
Și ți-l trece granița, măi granița, Da, da, da!
Și-l trece libida-lidumba, Era un mic băiat.
Loboda-li măi granița. A doua zi de dimineață,
Tu rămâi, fata mea, măi fata mea, Plângând se auzea,
Și tu rămâi, fata mea, măi fata mea, Da, da, da!
Și tu rămâi libida-lidumba, Plângând se auzea,
Loboda-li măi, fata mea, Tinerica Anastasiica,
Pe brațele altuia, măi, La împușcat mergea,
Pe brațele, libida-lidumba, Da, da, da!
Loboda-li măi altuia. La împușcat mergea.
 Colo-n valea întunecoasă N-am văzut
M ereni 148

Colo-n valea întunecoasă N-am văzut eu de când sunt

O căsuță se zărea, Iepurași vara cosând, / bis
Iar pe prispa ei cea joasă Iepuroaicele-adunând, / bis
O fetiță tristă sta. / ultimele 2 rânduri bis Prepelița-i fată mare,
Lângă ea sta și Gheorghiță, Duce la cosași mâncare, / bis
Un băiat care-o iubea, Iar găina cârâia –
El îi spune cu plăcere: Vrea să se ducă și ea,
– Tu, Lenuțo, ești a mea. / ultimele 2 rânduri bis Iar cocoșul așa-i cânta:
Ea-i răspunde supărată – N-ai, găină, ce căta, / bis
– Eu defel nu te iubesc, Că cosașii-s șarlatani
Îl iubesc pe Ionel, măi, Și te-or târâi-n tufari,
Și-mi dau viața pentru el. / ultimele 2 rânduri bis Și ți-or smulge penele,
A doua zi de dimineață, Și-or cârpi izmenele.
Pe când lumea se trezea,
Iar în ușa lui Gheorghiță
Un doliu negru se zărea. / ultimele 2 rânduri bis
Colo-n valea întunecată
O căsuță se zărea,
E Lenuța cea frumoasă,
În fața mortului plângea. / ultimele 2 rânduri bis
Foaie verde de mohor Bărbățelul meu

M ereni 149
Foaie verde de mohor, Bărbățelul meu cel bun
Am un bărbat băutor, / bis Mi-o pus lăcata la vin, / bis
Mi-a băut ultimul țol, măi, / bis Iar eu, femeie nu proastă,
Și încă o mai rămas dator. Am scos vinul pe fereastră. / bis
Într-o joi de dimineață Câte-o vadră mi-am luat
Ghiță-i cu nevasta-n piață. / bis Pân´ butoiu-am deșertat.
– Ce ai, Ghiță, de vânzare? / bis Bărbățelul, când o dat,
– Ia nevasta, măi crâșmare! / bis Numai doaga i-o sunat.
– Ce vrei, Ghiță, pe nevastă? / bis – Măi femeie, măi nevastă,
– Miișoara și suta, măi, Unde este cinstea noastră?
Că-i frumoasă, sărmana. – Pe mine nu mă întreba,
– Lasă suta și ia mia Că eu nu-s argata ta,
Dă-o nouă pe Maria. / ultimele 2 rânduri bis Tu încuiai vinul de mine
Așterne batista jos Și luai cheia cu tine.
Și să-ți număr banii frumos. / ultimele 2 rânduri bis Măi bărbate, nu fi prost,
Hoții banii număra, Cheile la tine-au fost,
Iar Maria lăcrăma. / ultimele 2 rânduri bis Să nu-ncui vinul de mine,
– De ce, Ghiță, tu mă vinzi? / bis Să nu iei cheia cu tine,
Nu m-ai luat de avere, Dacă ai face tot așa,
M-ai luat să-ți fiu muiere! Nici la anul n-ai gusta.
Acasă când îi pleca
Copilașii te-or întreba, / bis
Unde-i, tată, mama noastră? / bis
– Mama voastră-i în deal la vie,
Ducă-s-ar să nu mai vie, / bis
Eu m-oi duce-n deal la cruce,
Altă mamă voi aduce. / bis
– Să ne-aduci și o cucoană,
Că noi nu i-om zice mamă, / bis
Mama care am avut-o
Ai vândut-o și ai băut-o. / bis
Mama noastră când era,
Cu covrigi ea ne hrănea, / bis
Cu covrigi și turte dulci
Să te duci să ne-o aduci. / bis
 Mărăcine, mărăcine
150
Mărăcine, mărăcine,
M ereni
Usca-s-ar frunza pe tine, / bis
Că eu la umbra ta, măi,
Mi-am pierdut fetia mea, măi, / bis
Pentru două-trei bomboane,
Nu mai sunt eu fată mare,
Pentru una ciocolată,
Nu mai sunt la mama fată.
Floricică alb-albastră,
S-a stricat dragostea noastră,
Floricică albăstrie,
Cum a fost n-o să mai fie,
Toată vara prin pădure
Cu flăcăii după mure,
Toată vara prin copaci,
Acum leagănă și taci.
Bade-n pălărie nouă
Bade-n pălărie nouă,
Tu mi-ai rupt inima-n două,
Tu mi-ai rupt-o, tu mi-i coase-o
Cu fir roșu de mătasă.
Badea-i om de omenie,
Dar sărutul nu-l prea știe,
Și mă roagă ziua toată,
Să-l învăț măcar o dată,
Și-l învăț de nu mai pot,
Da´ el, prostul, uită tot.
Geaba, bade, mai trăiești,
Dacă nu știi să iubești.
Colo-n vale la fântână Vino, noră

151
Colo-n vale la fântână, of amar mi-i amar, – Foaie verde și-o lalea,

M ereni
Plâng doi frați într-o grădină, of amar mi-i amar, Vino, noră, și-i mânca!
Și-o copilă mi-i îngână, of amar mi-i amar, – Poftă mare n-aștepta, / ultimele 2 rânduri bis
– Taci, copilă, nu îngâna, of amar mi-i amar, Nu mă mai chema la masă,
Că nu plâng de jalea ta, of amar mi-i amar, Că de când vi-s noră-n casă,
Plâng de jalea mamei mele, of amar mi-i amar, Or de stau ori nu la masă,
M-a făcut de trag durere, of amar mi-i amar. Mă dă vântul jos de grasă. / ultimele 2 rânduri bis
Maică, măiculița mea, of amar mi-i amar, Când eram eu fată mare
Când erai cu mine grea, of amar mi-i amar, Și frumoasă ca o floare,
De ce n-ai băut ceva, of amar mi-i amar, Chiar nici pâinea de secară
Să mă lași pe undeva, of amar mi-i amar, Nu părea așa amară. / ultimele 2 rânduri bis
Să mă lași printr-o grădină, of amar mi-i amar, Dar de când m-am măritat,
Să răsară flori din mine, of amar mi-i amar, Coc pâine din grâu curat / bis
Să mă rupă fetele, of amar mi-i amar, Și e dulce de mâncat
Când se joacă horele, of amar mi-i amar. Ca pumnii de la bărbat. / ultimele 2 rânduri bis
 Foaie verde trei arginți Bine-i șede mesei mele
152

Foaie verde trei arginți, Bine-i șede mesei mele

M ereni

Am fost una la părinți, Împrejur cu nemurele,

La părinți am fost avere, Dar mai bine i-ar ședea,
M-au ținut de mângâiere, Dacă ar fi și mama mea.
M-au crescut, m-au înzestrat De-aș avea o măiculiță,
Și m-au scos la măritat. Măcar cât o musculiță.
Și-am avut mire din sat, Cine are mamă-n sat,
Dar părinții nu m-au dat. Are duminica sfat.
Și-a venit unul din lume Frații și surorile
Cu caii suri și hamuri bune, Nu-mi prea bat cărările,
La părinți le-a părut bine Moșii și mătușele
Și m-au măritat pe mine. Nu-mi prea deschid ușile.
Numai mie-mi pare rău, Voi, care aveți părinți,
Că m-au dus din satul meu. Nu-i părăsiți,
La doi ani și două zile, Căci în viață nu-i ușor
Vine maica mea la mine/bis Fără de-ajutorul lor.
Și mă-ntreabă, de mi-i bine.
Eu, de frică, de rușine,
I-am spus mamei că mi-i bine.
– Dacă ți-i așa de bine,
Unde-i carnea de pe tine?
– Carnea și ciolanele
Le-au mâncat neamurile,
Neamurile bărbatului
Și dușmanii satului.
De vrei, maică, să mă ai,
Pune la căruță cai,
Patru cai și șase boi,
Și-mi ia zestrea înapoi,
Și mi-o du între hotare
Și-i dă foc să ardă-n pară,
Să se mire pietrele
Ce noroc au fetele,
Să se mire bolovanii
Ce noroc au băietanii.
În orașul Bethlehem
În orașul Bethlehem
Veniți boieri și priviți, / bis
Că astăzi Domnul s-a născut,
Astăzi Domnul s-a născut,
Dumnezeu de început.
Prorocii au prorocit
Că astăzi Domnul s-a născut
Astăzi Domnul s-a născut,
Dumnezeu de început.
Prorocii au prorocit
Că s-a naște Mesia
Din fecioara Maria,
Și din rodul lui Avram – / bis
Mântuirea lui Adam. / bis
Căci Adam când a greșit, / bis
Domnul de rai l-a lipsit! / bis
– Du-te, Adame, de la mine, / bis
Că nu ești părtaș cu mine. / bis
Iar Adam a stat și-a plâns / bis
Și din gură așa a zis: / bis
– Doamne, nu mă-ndepărta, / bis
Că vina n-a fost a mea. / bis
Pe Adam l-a îndepărtat, / bis
Soarele pe cer i-a stat,
Luna-n sânge s-a închegat,
Apele s-au tulburat. / bis
Și-a rămas un izvoraș / bis
Ce s-apleacă și se-adapă / bis
Și lui Dumnezeu se roagă. / bis
Un om bogat, neîndurat / bis
Șede-n iadu-ntunecat, / bis
Cel sărac și îndurător / bis
Șede-n raiul plin cu flori
Și cu păsări cântători.
Ani în voie să vă fie / bis
Nașterea cu bucurie. / bis
Urătură
153
Buna seara, buna seara,
M ereni
Seara înspre marele Vasile,
Să vă fie, gospodari, de bine.
Ia-n lipiți-vă de pierdele
Și ascultați vorbele mele,
Că de când seara a înserat,
Noi mulți gospodari am deșteptat
Și lui badea Vasile de știre i-am dat,
Tare mult s-a bucurat,
Patru mere de aur ne-a aruncat
Și două vedre de vin ne-a dat,
Și apoi să zicem hăi,
Și ridicați glasul, flăcăi,
Hăi!
Acum un an ce s-a rânduit,
Noi toți plugarii la imaș am ieșit
Și am ales 12 perechi de boi
În coadă cu dăltei
Și în frunte țintăței,
Ce făcea perechea mia de lei,
La badea Vasile ne-am înturnat,
Boii am înjugat
Și am pornit la arat
În loc vesel și curat.
Și am arat marțele fânețele,
Miercurile – piscurile,
Joile – văile,
Vinerile – dealurile
Și sâmbetele – dâmburile.
Apoi am oprit și am desjugat
Și boii la odihnă am dat,
Dar un haram de boulean s-a speriat
De un ciorcârlan
Și a fugit peste hotar,
Unde-i plâns și mult amar.
Când de seamă am băgat,
Am trimis prin blestemat,
Nu știm, în crâșmă a intrat
Ori cu o babă de vorbă a stat?
Mare poznă s-a întâmplat,
Boul nostru s-a furat.
Am înjugat, la curte ne-am înturnat
 Și seamă de boi am dat.
154
Urați, măi,
Hăi!
M ereni
Iar un fleac de cuconaș
Tot răcnea la noi arvaș.
Pentru boul fugit în țara ungurească
Nu vroia să ne plătească,
Noroc că a ieșit badea Vasile,
Om vechi. Și l-a luat de urechi,
Și în cerdac s-a așezat,
Pe toți plugarii ne-a chemat
Și banii în mână ne-a dat.
Apoi s-a ridicat și a strigat
Ilie Bolocanu
Care era tocmit cu anul
Și a poruncit să-i aducă calul cel
cu potcoave de argint
Și cu coama până în pământ,
Să-i pună șaua cea mai frumoasă
Și frâul cel cusut cu mătasă,
Iar la coburi – un pistol de la Bacău
Ce-l avea de când era flăcău.
Urați, măi,
Hăi!
Și a scos punga de sub căpătâi,
Cu bani mari și mărunței,
Și s-a dus la lunca mare,
Că sunt iepuri, căprioare,
Și alte multe lighioaie
La urechi cu zurgălăi,
Dați boii la brazdă, măi,
Hăi!
Lunca mare frunză n-are,
Lunca mică frunza-i pică,
Drept în patru se despică,
Nataliță, nu ți-i frică?
Și numai într-un fund de ponoară
Clocea un drac de cioară,
Cu un plisc cât botul de oaie
Și gura cât o copaie,
Și a pus un pumn de cartușe,
Și-a pocnit-o drept în gușă.
Unii ziceau că-i uliu bătrân,
Dar alții – că îi un biet păun,
Dar era o biată lighioaie
Din codrii cei pustii,
Și a venit la moartea ei.
Dați oticul, măi,
Hăi!
Badea Vasile a luat-o,
La oblânc a ridicat-o
Și înspre grâu s-a pornit,
Să vadă dacă-i rodit.
Grâul era frumos
Ca și fața lui Hristos.
De departe înverzea,
De aproape îngălbenea,
Spicele pe la hat erau bune de secerat.
Badea Vasile de călare s-a aplecat,
Patru spice-a apucat,
În mână le-a frecat,
În buze le-a suflat,
Păsări mii s-au adunat,
Care și de care mai frumoase
Și cu pene mai lucioase.
Și numai un fir a păstrat
Și în sân l-a băgat,
Și când acasă s-a înturnat
A chemat pe găzduleasă,
Și când a pus firul pe masă,
S-a luminat mândra casă
Ca de la o stea frumoasă.
Și amândoi se frăinea,
Și amândoi se căina,
Ce vom face, măi nevastă,
Să vedem pâinea acasă?
Da om strânge finii și vecinii
Și-un tabun cu babe bătrâne,
Care știu rândul la pâine.
Om strânge nepoate și nepoței,
De-a merge treaba strună.
Și numai în două-trei zile
Au strâns finii și vecinii
Și-un tabun cu babe bătrâne,
Care știau rândul la pâine.
Dar când s-au împănat la secerat,
Seceri nu s-au ajuns
Și badea Vasile s-a pornit în sus,
Drept la Roșiori,
Să facă seceri la secerători.
Când s-a dus pe ulița mare,
N-a aflat nimic în zare,
Numai la un colț de drum
Ședea un ursar bătrân,
Peticit și pâclisit,
Lucra cu trei puradei la un cuțit,
Până azi nu l-a gătit.
Gătiți-l voi,
Hăi!
Iar când s-a dus pe ulița mică,
N-a văzut nimică,
Numai pe două țâgănci
Care se trăgeau de chică
De la un boț de mămăligă.
Când a cotit pe ulița muntenească,
Într-o dugheană românească,
Dar în ea un fierar mare
Cu sumanul în spinare,
Cu un cojăcel de piele de câine
De când era tătâca mire,
Lucra fierul, lucra oțelul,
Și aur și argint,
De nu avea pereche pe pământ.
Și l-a pus să facă seceri mari
Pentru secerători tari,
Să facă seceri mici
Pentru alții mai voinici,
Dar unele mărunte cu floricele,
Pentru fete tinerele
Și neveste ochioșele,
Și una cu mărunchi de său
Cu care am secerat și eu
Și pe dealuri și pe văi.
Dați boii la brazdă, măi,
Hăi!
Iată secerile s-au împărțit
Și la treabă s-au pornit.
Unii spuneau s-o ia din partea de jos,
Că așa a spus domnul Hristos,
Alții din partea de sus,
Că așa Dumnezeu a spus.
Da´ o babă bătrână,
Cu fusta de lână,
155
Ehe-he, măi,
Ia să punem mână la mână,
M ereni
Să facem treabă bună.
Fetele tinere înainte secerau,
Flăcăii din urmă snopii legau,
Baba fosăia cu moșneagul alăturea
Și în clăi snopii ridicau,
Mare fosăială mai era
Fosăiți și voi, măi,
Hăi!
Iar badea Vasile când a văzut așa,
A trimis la curtea sa
Să aducă nouă iepe,
De nouă ani sterpe,
Cu copita despicată
Și sârmă verde legată.
Unde iepele călcau,
Fântânile secau,
Broasca făcea oaca ca-ca,
Fugi și mătăliță că te-a mânca.
Ei de coamă le lega
Și la treier le mâna,
Cu copita treiera,
Cu coada lezuia,
Cu urechile vânt trăgea
Și cu limba vântura,
Cu dinții sacii ținea
Și cu gura în saci punea.
Și când au gătit de vânturat
Și sacii la gură au legat,
A stat mult și cugetat
Unde să meargă la măcinat?
La moară la Hănești
Aștepți până îmbătrânești,
Da mai bine la moară la Hârlău,
Că acolo am măcinat și eu
Și tare bine m-am înțeles
Cu morărița, mai ales.
Și badea Vasile a pus vătav pe cară
Un moșneag cu barba rară,
Și avea moșul o băbuță bătrână,
De învătucea moșul de mână.
În boi dădea nu dădea,
 Da´ în babă știu că ghiontea, Și înspre casă pornea,
156

Ghiontiți și voi, măi, Boii răgând și carele scârțâind,

Hăi! Și flăcăii chiuind,
M ereni

Și s-a dus la moară la Hănești, Chiuiți și voi, măi,

La morișca cu fereșt´, Hăi!
Dar a dracului de moară, Iară mândra jupâneasă,
Când a văzut atâtea care încărcate, Cu ocheana cea frumoasă,
Cu poveri împovărate, Auzea tocmai din casă
Cu lanțuri de fier legate, Scârțâitul carelor
A pus coada pe spinare Și chiotul flăcăilor.
Și a fugit în lunca mare. În cămară ea mergea,
Da´ morarul, săracul, Sită nouă își alegea,
De meșter ce era, Sită nouă de mătasă,
Nici o putină nu putea înfunda. Ca să facă pâine aleasă
Își lua un cojoc mițos Și a făcut un colac mare,
Și îl îmbrăcă pe dos, Rotat pe piatra morii măsura,
Și înspre moară se uita, Cu zăhar era îndulcit
Și apacu fluiera. Pentru noi, plugari, gătit.
Însă, iată, morărița meșteriță, L-o rupt în două
A ieșit pe portiță Și ne-o dat și nouă,
Cu o cofiță de tărâță, L-o rupt în trei
Trî-trî-trî și na-na-na, Și i-o dat și lui Andrei,
Moara sta și se uita, Dar Andrei își suduia mâța de cruce,
Mână a pus mâna pe ea Că îi mâncase laptele cel dulce.
Și a adus-o de a dat moșneagului un ciocan pe șele Când l-o rupt în patru,
Și a așezat-o pe măsele. I-o dat la cel de pe vatră,
Și când i-a mai împliscat una în gură, La acel de vatră nu-i era a mânca,
Făina a început să cură, Numai cânii a întărta.
Badea Vasile lua în poala mantălii Când o rupt în cinci,
Și turna în chiln la haravăle, O dat lui Ghirnici,
Iar flăcăii luau în poala sumanului Da´ Ghirnici plângea ca un ciocoi,
Și turnau în chilna carului. Că-și prăpădise bucățica prin gunoi.
Însă, iată, morărița meșterița: – Taci, Ghirnice, nu mai plânge,
– Ei, ia mai stăi, bade Vasile, Că ne-om duce și om câștiga
Că măta din coș nu-i lua, Și pe tine te-om sătura.
Până pe mine nu măi săruta. Busuioc verde pe masă,
– Eu din coș tot oi lua, Rămâi, gazdă, sănătoasă,
Da´ pe tine nu te-oi săruta. Că noi plecăm la altă casă
Nu destul că te-o sărutat mai an Unde-i fata mai frumoasă.
Bădica Ion Parfeni Șede-n dosul hornului
Și i-o plesnit bata la izmene, Și roade muchia cuptorului,
Vrei amu să te sărut și eu, Cu mâinile spoite,
Să pățesc mai rău. Ca tânjălele pârlite,
Apoi boii înjuga Cu ochii ca sfecla,
Cu dinții ca grebla,

157
Cu picioarele ca butucii,
De-au fugit din țară și turcii.

M ereni
De frumoasă ce-mi părea,
Eu și-aseară am fost la ea,
Da ea cămașa își cârpea,
Pe la coate – numai noade,
Pe la țâțe – ferfelițe.
Când o întorcea pe dos,
Curgeau peticele jos,
Câtă frunză pe răchită,
Cu atâtea petice era cârpită,
La ureche cu zurgălăi,
Ia mai ziceți, măi flăcăi,
Hăi!
De urat v-am mai ura,
Știu că vi-i drag a asculta
Ca și nouă a cetăra,
Dar noi nu suntem de aici colea,
Suntem de la muchia veche,
Unde mâța streche
Printre horn, printre cotruță,
Cu nasul plin de brânzuță.
Și vreo câțiva suntem de la Monitoc,
De unde îngheață apa în toc
Și gălucile la foc,
Și avem de trecut stânci și văi adânci.
Într-o vale mititică
Șede o babă zgribulită,
Șede cu gura căscată
Să ne apuce pe noi de spate,
Da´ noi om apuca baba de bădăru
Și om trânti-o cu coasta într-un răstel,
De n-a mai face la nimeni rău.
Da-ți colacul și lumânarea,
Că de acum îmi moare baba,
Da-ți colacul și pitacul,
Că vă fărâmă boii pragul.
Da-ți-ne câte un păhăruț de vin,
Oasele să dezmorțim,
Că de departe venim.
Să vă fie casa casă,
Să vă fie masa masă
Și la anul cu sănătate.
 Strigături și amintiri Aseară ce s-a întâmplat?
158

Căzu mâța-n aluat.

A iubi un tractorist Nu știu, Doamne, cum s-o scot:
M ereni

E un lucru foarte trist: Ori de coadă, ori de bot.

Când e dragostea mai dulce,
Ia tractorul și se duce. Ești departe, prea departe,
Dar eu nu te pot uita,
Nu m-oi porăi cu oala Căci figura ta frumoasă
Ca bunica în trecut: Stă mereu în fața mea.
Cum oi termina cu școala,
Voi pleca la institut.

Te-am visat ieri în albastru

Și-ți stătea așa de bine
Că albastru e culoarea
Îngerașului ca tine.

A iubi e bine,
Da´ să știi pe cine,
Să nu dai credință
La orice ființă.

Te iubesc numai pe tine

Și-ți pot da un jurământ,
Că ești singura ființă
Ce-o iubesc pe-acest pământ.

Te iubesc precum iubește

Marinarul barca sa,
Orbul raza de lumină,
Te iubesc, nu mă uita.

Ți-am furat o sărutare,

Tu grozav te-ai supărat.
Da eu sunt gata de împăcat –
Să-ți întorc ce ți-am furat.

Frumoasă este viața,

Când știi cum s-o trăiești,
Dar mai dulce-mi pare atuncea
Când pe cineva iubești.
Hora Prutului
Hai să dăm mână cu mână,
Cei cu inima română,
Să întindem hora mare
Lângă Prut din deal la vale.
Tu-mi ești frate,
Eu ți-s frate,
Numai Prutul ne desparte.
Din Prut apa să sorbim,
La un loc astăzi să fim,
Hai să-ntindem hora mare
Pe covorul verde, moale,
Să dăm mâna laolaltă,
Prutul să nu ne despartă,
Azi pe Prut flori să plutească,
Apa să se limpezească,
Să fie bună de băut
De-amândouă părți de Prut.
Doamne, părinte de sus,
Pe Prut multă apă a curs,
Că ce pe noi ne-a despărțit,
Să nu mai avem cuvânt.
Doamne, cerul azi ai luminat,
Din somn pe noi ne-ai ridicat,
Azi la cer noi ne uităm
159
Și pe tine te rugăm:
Adă-l astăzi pe Ștefan
M ereni
De la Putna din deal,
Să se prindă-n hora noastră,
Horă mândră românească.
Ștefane, măria Ta,
Pe cal azi tu nu mai sta,
Lasă-ți calul să mai pască,
Tu fă hora strămoșească,
Mai ascultă-n depărtare,
Se aud clopotele tale,
Clopote și rugăciuni
Din biserici și mănăstiri.
Azi nepoții tăi, Ștefane,
Toți se prind în horă mare,
De la mic până la bătrân,
Pe pământul răstrăbun.
Acum poți încăleca
Și spre Putna te îndrepta,
În mormânt când vei intra
Voinicilor vei raporta
Că gândul ți-ai îndeplinit,
Neamul tău ți l-ai unit.
(Autor: Teodor A. Chiriță, mai, 1990)
M ereni 160

Mama îndurerată

După ziua grea de muncă,

Soarele fiind apus,
De pe câmp toți lucrătorii
Înspre sat de mult s-au dus.
E târziu, e miezul nopții,
Stelele pe cer lucesc,
Împrejur – tăcere mută.
Doarme, tot ce-i pământesc,
Numai colo-ntr-o căsuță
Arde lampa luminat
Și din căsuță se-aude
Un lung bocet neîncetat.
Plânge-o mamă îndurerată,
Cu-așa plâns de neuitat,
Că-a avut, sărmana mamă,
Un fecior ca cel mai drag.
Și s-a dus feciorul mamei,
Spre apus s-a îndepărtat,
Să se bată cu dușmanul
Și nici azi nu s-a-nturnat.
Astăzi, măiculița dragă,
Când din câmp a intrat în sat,
O fetiță de la poștă
Vestea rea i-a înmânat,
Cum că Grișa, fiul mamei,
În Berlin e înmormântat.
Și-așa plânge biata mamă,
Tot mereu și îndurerat,
Căci de-atunci pe Grigoraș al mamei
Nici acum nu l-a uitat.
(Autor: Teodor A. Chiriță)
 M ereni 161
Monument ridicat în memoria sătenilor căzuți
în cel de-al Doilea Război Mondial

B



Basarabenii au plătit extrem de
scump contribuția lor de sânge în
cea mai mare tragedie a secolului
XX – Cel de-al Doilea Război Mondial. Din totalul
de peste 200 000 de persoane mobilizate în Armata
Roșie, în perioada ianuarie-mai 1945 au căzut pe
câmpul de luptă circa 50 000. La acțiunile militare
au participat și locuitorii satului Mereni. Din cei 230
mereneni mobilizați în armata sovietică pe frontul
germano-sovietic au decedat 112 persoane.
 Numele merenenilor căzuți în război sunt scrise pe În continuare reproducem mărturiile unor
M ereni 162

obeliscul ridicat în memoria lor, monument situat săteni, martori ai celei de-a doua conflagrații, supra­
în apropiere nemijlocită de școala primără: viețuitori ai acelui măcel:
Anton A. I. Lungu N. D.
Gheorghe S. Postică (n. 1931):
Baciu B. F. Mardari A. E.
„În 1940 rușii au luat Basarabia de la România.
Baciu I. C. Margine I. S.
Din cauza asta, peste un an, România, împreună cu
Baciu S. F. Mircă I. C.
Germania, pornește război împotriva Rusiei. În 1944,
Barbăroșie I. A. Mura I. N.
cam prin martie, războiul a ajuns la noi. De aici au
Barbăroșie I. A. Nichita L. C.
început să evacueze oamenii, vitele, toate bunurile.
Bâtcă M. I. Nicula F. I.
În ziua Paștelui rușii au trecut Nistrul la Șerpeni
Berjan Z. S. Nuță F. T.
și oamenii s-au evacuat, lăsând în urmă casele cu
Brașovean M. G. Nuță M. P.
mesele pline, gata să primească oaspeți. Rușii au
Buga I. A. Nuță N. I.
găsit mâncare și băutură. Ei spuneau: „Harașo!”.
Buga L. A. Nuță R. I.
Nemții au aflat de asta și i-au dat repede peste Nistru.
Bulgaru P. P. Nuță S. I.
Pe care i-au înecat, da´ pe mulți i-au luat prizonieri.
Burduja A. C. Nuță S. P.
Îi interesant că pe soldații ruși i-au respins tot ruși,
Caimacan M. U. Nuță S. R.
le spuneau „vlasovțî”. Aceia erau rușii care s-au dat
Caimacan V. G. Nuță S. V.
în armata nemțească. Rușii lui Stalin au fost aduși în
Caraman L. C. Plămădeală E. I.
sat și ținuți închiși. Stăteau flămânzi și oamenii din
Cazacu E. N. Plămădeală I. A.
sat le duceau de mâncare...
Chirică G. T. Poiată P. A.
Nemții au stat aici până în august (1944 – n.n.).
Chirica I. O. Postică F. P.
Fiind atunci de vreo 13 ani, țin minte că ne-au dus la
Chirilenco F.I. Prodan A. M.
făcut tranșee în Puhăceni. Am lucrat luni până după
Ciobaniu I. C. Prodan F. P.
amiază și ne-au aranjat să dormim în bordeie. Marți am
Ciobanu D. P. Racu F. M.
lucrat toată ziua și, pe la ora 16-17, văd că din pădure au
Ciobanu I. G. Racu Z. M.
început să iasă mașini și căruțe: se evacuau. Seara ne-au
Ciorchină F. G. Reaboi N. I.
strâns și, printre căruțe, tunuri cu care mergeau nemții,
Ciorchină G. G. Rotari C. I.
am mers și noi, ajungând acasă pe la miezul nopții. Da´
Ciorchionă S. D. Rotari H. M.
aici comendatura (comenduirea – n.n.) nemțească era
Coipan I. G. Sărătean S. A.
de acum ridicată. Neamțul care era cu noi ne-a ordonat:
Cojușneanu A. B. Sârbu A. S.
„Gehen zu Hause!”, adică „Mergeți acasă!”
Crețu A. S. Sava B. G.
Când am venit acasă, tata și mama plângeau pen-
Donțu T. G. Sava I. V.
tru că nu știau nimic de mine. Nemții au mers pe aici
Gârlea G. H. Scobioală I. F.
toată noaptea: se retrăgeau. Mama avea o lohancă cu
Gavrilița D. G. Scobioală I. M.
rufe și un neamț căuta prin ea: credea că este ceva de
Golovei I. C. Scobioală V. F.
mâncare. După asta a bătut în ușă să-i dea căldarea să
Gurschi I. H. Soltan A. P.
adăpe caii. Da o femeie, care trăia mai la vale de noi,
Ionașcu I. F. Stratu G. H.
aleargă și-i strigă tatei: „Vino, măi Sava, că au venit
Ionașcu N. F. Terinte E. M.
niște nemți și vor să-mi ieie untura din beci!”. Da´ tata
Iordăchescu I. F. Toma I. F.
îi spune: „Bine că nu te ia pe tine”... Nemții au vrut
Istrati F. A. Țurcan P. C.
să distrugă moara. Când s-au dus să mineze moara,
Iurcu M. E. Vasilița I. F.
oamenii le-au adus de mâncare și‑i țineau de vorbă.
Lungu I. D. Vlas F. D.
Pe urmă s-a dat semnalul că rușii îs aproape de sat și
Lungu I. A. Zlotea S. V.

Mereneni în cadrul armatei române: Andrei Gurschi, Efim Barbăroșie, Arion Baciu, Petru Nichita, Vasile Perciuleac, Ion Perciuleac,
Ștefan I. Perciuleac, Grigore Ababii, Ilie Bunici, Nicolae Arișciuc, Andrei Popescu, Dumitru Cărlan, Aristotel Totolea (1943)
nemții au plecat în grabă mare. Rușii au apărut aici pe
la amiază, în ziua de 23 augu­st 1944...
După ce au trecut frontul, au început mobiliză-
rile în armata roșie: pe front luau tineri de la 18 până
la 26 ani. Cum prindeau pe vreunul și aflau că este
din anul care le trebuia, imediat îl și luau pe front. Pe
cei mai mulți i-au mobilizat când tocmai se strânsese
poama. Făceau câte un borcan cu vin și cu el s-au
petrecut pe front. Care s-a întors, care nu... Să le fie
țărâna ușoară...”.
Constantin Gh. Roșca (n.1937):
„Înainte ca România să se certe cu Germania
(23 august 1944 – n.n.), soldații români se aflau pe
teritoriul Moldovei și atunci rămăseseră în sat mai
mulți soldați germani și câțiva români. Soldații ro-
mâni îl întreabă pe tata: „Mata nu ai ceva să ne dai de
lucru ca să ne hrănim?”. Da´ tata le spune: „Da´ de
ce n‑am? Am!”
163
M ereni
Mama le făcea mâncare, da´ eu și sora mai mare,
Olga, care a murit de tif (tifos – n.n.) în 1945, le-o
duceam. Aveam șapte anișori. Luam pâinea fierbinte,
o puneam în raniță, ranița în spinare și mă duceam la
deal. Îmi părea că dacă în sat îi cald, apoi îi cald și pe
deal. Când am dat pâinea ceea caldă din spate, bătea
un vântișor rece și m-a luat așa un frig că m-am dat
la dos și tremuram.
A doua zi vreau să mă scol să mănânc, nu pot:
îmi era rău. Au venit părinții, buneii și se întrebau ce‑i
cu mine. Mi-era rău și gata. Părinții de acu´ îmi găteau
sicriu. Da´ un neamț cu niște ochelari aurii întreabă,
de ce plânge femeia asta? Un om din Mireni, care în
1914 a fost în plen (prizonierat – n.n.) la nemți, vor-
bea puțin nemțește. Îi lămurește neamțului că are un
copil și îi bolnav. Neamțul venea la mine și îmi făcea
frecție în fiecare zi, de trei ori: începând de la unghiile
picioarelor până după cap la ureche. Așa a ținut-o vreo
patru săptămâni. Și iată așa mi‑am revenit...
M ereni 164
Participanți la cea de-a doua conflagrație mondială
De la nemți avem mai multe amintiri. Chiar la
noi în casă a fost bucătăria ofițerilor. În ograda bisericii
sunt îngropați mai mulți soldați nemți... Ceea ce arată
prin filme că nemții furau găini, asta-i propagandă. În
primăvara lui ´44 în România au plecat din sat 44 de
care cu bagaje și arhiva primăriei. Cu ei plecase și tata
și toți vecinii din jur. Mama era singură acasă. Dacă
aveam beci, puteai să te ascunzi de bombar­da­men­te
și, cum vecinii noștri nu aveau, veneau seara la noi:
Mărioara Frunză, Ele­­na Frunză, Pahomie Mură cu
soția. Eram vreo zece copii. Veneau nemții, băteau la
ușă și arătau să le dea un ulcior cu vin. Ca mul­țu­mire,
ei ne dădeau o pătură și vreo câteva kilograme de
bomboane. Vreau să spun că toată viața nu am mâncat
atâtea bomboane, câte am mâncat atunci...”.
Nicolae I. Condrea (n. 1924):
„Pe front ne-au mobilizat în octombrie ´44.
La  început ne-au dus pe jos până la „voinkomatul”
(comisariatul militar – n. n.) din Chișinău. Acolo am
stat în așteptare până a venit „predstavitel´” (repre­
zen­tant – n. n.) de la „vtoroi Belaruski front” (Frontul
II Belarus – n. n.) ca să ne ia. După asta am plecat la
instrucții în orașul Dimitrovo din regiunea Kursk. Am
stat acolo două luni. Am primit „priseaga” (jură­mân­
tul – n. n.), ne-au suit în vagoane și ne-au transportat la
Lvov. În orașul cela ne-au înarmat, ne‑au îmbrăcat cu
haine noi de iarnă. Pe urmă am mers încetișor-încetișor
din urma frontului și, când ne-am pomenit, eram pe
linia întâi. E drept că noi simțeam că ne apropiem de
front. Și comandanții ne spuneau să mergem încetișor,
să nu facem gălăgie, să nu aprindem noaptea țigările.
Adică ne-au spus că suntem pe front, dar nu ne-au spus
că suntem pe linia întâi. De asta, când ne-am trezit
eram cu nemții în față...
Înainte de luptă a fost ceea ce rușii numeau
„artpodgotovkă” (pregătirea de artilerie – n.n.). Așa
era regula, porneai în atac numai după ce timp de
câteva ceasuri trăgeau tunurile. Mitraliera mea avea
16 kilograme. Era o mitralieră de marca „Maxim”.
Aceea îi de trei ori mai grea... Din cauza morților pe
care i-am văzut în prima luptă, n-am putut mânca
vreo două zile. Te apucau un fel de grețuri... Pe urmă
m‑am obișnut...
Cele mai grele lupte au fost în Prusia Orientală.
După ce am trecut Visla a fost mai ușor, da´ pe urmă
am ajuns la Spree, aproape de Berlin, și iar a început
iadul... Era o luptă așa de mare, că nu se înțelegea
nici în cer, nici pe pământ. Acolo am fost rănit și de
glonț și de schije. Asta a fost în aprilie (1945 – n. n.)...
La operație mi-au scos schijele, da´ glonțul,
pentru că era sub mușchi, a rămas. M-au lecuit
într‑un tren sanitar, care a mers până la Penza, unde
era un spital evacuat cu numărul 4402. Când m-am
întremat, au început să ne pregătească pentru a ne
duce pe frontul cu Japonia. Ne-au echipat cu haine
noi, cu arme și hai iar pe front. Noroc că în timpul
cela s‑a terminat războiul cu Japonia și n-am mai
ajuns să luptăm împotriva lor... Ne-au dus înapoi în
Königsberg și am „slujit” (am făcut serviciul – n. n.)
acolo până în 1946, când mi-au dat drumul acasă...”.
Tudor A. Chiriță (n.1924):
„În armata română n-am fost pentru că eram
prea tânăr. Da´ când rușii s-au întors, n-a trecut mult
timp și am fost mobilizat. Aveam de acu´ un fecior,
pe Ștefan, el se născuse la 31 iulie 1944, când armata
nemțească era încă aici.
La Chișinău am mers pe la Budești. Asta s-a întâm-
plat la 1 octombrie 1944. În Chișinău ne-au dus lângă
cimitirul evreiesc, într-un lagăr înconjurat cu sârmă
ghimpată. După ce-am stat acolo 12 zile, ne-au îmbarcat
în vagoane și ne-au dus în orașul Obruci din Ucraina.
Acolo erau cam vreo două sute de oameni din sat de la
noi. Am făcut un timp instrucții și, după ce am depus
jurământul militar, la 2 decembrie (1944 – n.n.), ne-au
dus în Polonia, unde era Frontul II Belarus.
Primele zile nu am luptat, stăteam numai pre­
gătiți. Noaptea ne scoteau de pe prima linie și ne
duceau în urma frontului ca să facem practică. Și tot
noaptea ne aducea înapoi la poziții. Eu am căzut la
tunul antitanc de calibrul 45.
Ordinul de înaintare l-am primit la 13 ianuarie
165
(1945 – n.n.). Au început să tragă toate tunurile, toate
katiușele (un fel de mortiere – n.n.), tot armamentul.
M ereni
Se zguduia pământul de parcă era cutremur. Când am
pornit la atac, se amestecaseră nemții cu rușii. Nimic
nu se vedea din fumul cela. A trebuit să trecem vreo
50 de tranșee nemțești. Până i-am scos de acolo, a
murit armată rusă cât frunza...
După ce i-am scos pe nemți din Varșovia,
ne‑am îndreptat înspre nord, acolo unde era pro­vin­cia
nemțească Prusia Orien­
tală. Restul frontu­l ui
nostru a mers pe stân­
ga și până la Danzig.
Alții au ajuns chiar la
Berlin... Eu, de acu´ la 7
februarie (1945 – n.n.),
am fost internat în spital.
Am fost rănit în șoldul
drept. Am avut, de fapt,
noroc: rana era ușoară
pentru că schija nu mi-a
atins osul. Cum a fost? Tudor A. Chiriță
În timpul cela înaintam,
însă pentru că armata era
slabă, nemții au prins firul și au început să ne atace.
Au încercat să ne înconjoare ziua și, dacă nu au reușit,
au pornit înaintarea pe timp de noapte. Nici nu avea
cine să comande acolo. Ne  muri­seră comandanții.
Ne-am retras, dar cu ordin. Doamne ferește, dacă
fugea cineva: era împușcat pe loc.
Când m-am repezit să împing tunul, aproape de
el a căzut un obuz nemțesc. O schijă a nimerit chiar
în vârful țevii și din „rasciotul” (servanții – n.n.)
compus din 7 oameni am rămas în viață numai eu și
ochitoriul. Pentru că, oricum, trebuia să ne retragem,
„starșinaua” (plutonier – n.n.) Hrenov, care comanda
două tunuri, s-a dus la infanterie și a luat de acolo
soldați ca să târâie tunul. Au luat tunul și s‑au dus.
Da´ eu, cum eram rănit, am rămas în urmă, între
fronturile rus și nemțesc. Încă bine că țineam minte
pe unde am venit noaptea și pe acolo m-am retras.
Nu am aruncat nimic de pe mine; mă sprijineam în
carabină și, mergând așa, am găsit un fel de râpă.
 Văd că cineva mișcă înaintea mea și strig în rusește:
M ereni 166
„Cine-i acolo?”. Când mi-a răspuns, l-am recunoscut
pe moș Mikea, un soldat din Ucraina. Uitasem să
vă spun că el era al doilea om care a rămas în viață
lângă tunul cela. Atâta numai că tunul a căzut și i-a
rupt un picior... M-am apropiat de dânsul și i-am dat
mâna să se ridice. Și am mers așa: eu mă sprijineam
de carabină, iar el se ținea de mine. Am mers pe
unde știam și am dat de armata noastră. Ea se oprise
în cealaltă margine de pădure. Caii cu tunul nostru
stăteau și mâncau dintr-un stog cu fân. Pe întuneric
am intrat într-un fel de grajd, am aprins chibritul și am
văzut că acolo era o învălmășală că nu aveai unde sta.
Da´ din rană curgea sânge: când mă uitam în urmă,
pe zăpadă se vedea dâră de sânge. Dacă am văzut că
nu am loc unde să mă așez și să mă odihnesc, m-am
întors la ușă. Văd acolo un robinet. Am învălătucit
centura carabinei de mână, m-am așezat pe o piatră,
am pus piciorul sub robinetul cela și am adormit dus.
Nu am mai simțit nimic...
Când m-am trezit era dimineață, soarele răsărise
de acu´. În grajdul cela nu era nimeni: s-au dus să-i
oprească pe nemți. Dau să mă ridic, nimic nu pot:
înțepe­ni­sem. Fac eu ce fac și scot capul pe ușă să
văd ce-i împrejur. Mă gândeam că, dacă vor fi nemții,
trebuie să arunc ce am pe mine. Ferească Domnul să
te prindă cu armament, te împușcau pe loc. Dacă te
predai, trebuia să te predai fără armament. Văd afară
pe unul îmbrăcat în halat alb și am crezut că-i cercetaș
neamț. Da´ el era un sanitar de-al nostru. M-am uitat
mai bine la el și văd că-l cunosc. Ies de acolo și când
m-a văzut, m-a recunoscut și el. Mă întreabă cum
am căzut, ce am făcut. Îi spun totul cum a fost. El
zice: „Hai că mai am unul în casa asta. Trebuie să
vă retrageți, că frontul aici e foarte slab”. Merg cu
el în casa ceea și-l văd întins pe o setkă (somieră –
n.n.) de pat pe moșneagul pe care l-am adus noaptea.
Moșneagul m-a văzut și a început să plângă...
Sanitarul ne-a pansat și ne-a spus să mergem pe
cărare până ajungem la doi brazi. Acolo trebuia să
trecem pârăul din fața noastră cum puteam, pentru că
podul era dărâmat. Locul cela nu era departe, atâta
numai că dinspre nemți era loc deschis. Moșneagul
îmi zice: „Treci tu înainte, sânok!”. (fiule – n.n.).
Îmi pun carabina după cap și merg ca broasca. Trec
peste locul cela, mă dau în dosul unui copac și îi
fac chip moșneagului să treacă și el. El nu putea să
meargă culcat, da´ numai în genunchi. Nemții au
tras și i-au rupt mâna stângă. Curgea sânge, Doamne
ferește! A venit el răcnind și încet-încet ne-am dus
mai departe...
Trebuia să ajungem acolo unde mai înainte a
fost „ștabul” (statul major – n.n.) nostru. Mă orientam
foarte bine și n-a fost greu să găsesc locul. Am ajuns
la casa ceea, da´ lângă dânsa era un sarai mare. În el
erau ascunse toate bucătăriile batalio­nului. Făceau
mâncare și o trimiteau pe prima linie care era la vreo
5 kilometri depărtare. Bucătarul nostru m-a văzut
și mi-a dat un „kateliok” (gamelă – n.n.) plin cu
carne de porc, amestecată cu mazăre. În Germania
era mâncare, erau de toate. Am mâncat binișor și
după aceea merg afară să-mi fac nevoile. Mă duc în
cealaltă parte de sarai și cum eram eu în cojoc scurt,
nici n-am reușit să mă deschei că un obuz rătăcit o și
explodat drept dinaintea mea. Eram cu spatele la sarai
și valul exploziei m-a trântit cu spinarea de perete.
Aerul (suflul – n.n.) era atât de puternic încât mi-a
întins cojocul pe perete. După ce m-am ridicat, mă
uit la cojoc și văd că era găurit de schije pe ambele
părți, dar în mine n-a nimerit nici o țandără. Bucătarii
care știau că sunt afară au ieșit repede să vadă ce s-a
întâmplat. Le zic că iată a căzut un obuz. Le arăt co-
jocul și tare s-au mai minunat. Mi-au spus că m-am
născut în cămașă...
Clar că atunci mi-au trecut toate poftele, așa de
tare m-am speriat. Am intrat iarăși în saraiul cela și
am așteptat până a venit mașina și ne-a luat de aco-
lo. Pentru că armamentul încă era pe noi, ne-au dus
la o unitate militară unde l-am predat. Acolo m-am
despărțit de moșneag și mai mult nu l-am văzut. După
asta am mai făcut cu mașina încă vreo 100 kilome-
tri și am ajuns în orașul Bohenstein. Acolo mi-au
scos pansamentul și au început să-mi facă operație.
Surorile medicale m-au pus cu fața în jos, dar eu cu
un ochi priveam ce se face. Chiar lângă mine era
un lighean mare și ei aruncau în el boțuri de sânge
închegat. Întrebam dacă îi mare rana. Mi‑au zis: „Un
ou de gâscă tocmai încape în rana ta”. M‑au spălat
frumușel, mi-au făcut un pansament nou și gata. Era
bine că nu trebuia să stau la pat...
În a doua sau a treia zi a nins frumos. Spitalul
cela avea un coridor gol și nu era stecluit. Am co-
borât de la al doilea etaj și mă duceam să mă plimb.
Mă vede un sergent superior care era de serviciu și
mă cheamă la el. Mă apropii de dânsul și îmi zice să
iau mătura și să dau zăpada jos. Îi zic: „Eu am venit
aici să mătur zăpada sau să mă lecuiesc?”. Da´ el:
„Tu nu mă auzi, nu vezi cine sunt eu?”. Și pentru că
nu i-am îndeplinit comanda, m-a arestat. Coborâm
jos și eșim afară. Mergem pe stradă până la o clădire
pe care era scris în rusește „Gauptvahta” (cameră de
arest – n.n.). Intrăm acolo și văd numai gradați. Îmi
ia sergentul centura și-mi zice că până nu vine el, nu
am dreptul să ies de acolo. El pleacă, da´ eu încep
să fac cunoștință cu cei de la „Gauptvahtă”. Mă în-
treabă, ce am făcut. Le spun că l-am trimis în mă-sa
pe sergent. Ei mă laudă și-mi zic: „Bine ai făcut!”.
Eu nu spusesem cuvinte urâte, da´ de la alții știam
că dacă nimerești acolo trebuie să spui anume așa
ceva și te vor prețui. Am jucat cu ei o jumătate de zi
în cărți. După asta a venit sergentul și m-a scos de
acolo. Nici unul din doctori n-a știut unde am fost
jumătate de zi...
În timpul cât am stat în spital noi, moldovenii,
ne-am organizat, și în ziua de 23 februarie (1945
– n.n.), am dat un concert în fața răniților. Am fost
fotografiați, ne-au dat la gazetă. Da´ peste o lună iar
m-au trimis pe front. Am nimerit ca numărul doi la
pușca-mitralieră într-un regiment de infanterie. Mie
mai mult îmi plăcea la tun. Cu tunul tot oleacă mai
în urmă ești...
Sergentul care era comandantul meu de grupă
tot mă întreba de una, de alta și eu nu pricepeam de
ce. Da´ ei vroiau să mă dea în komsomol. Odată am
scos fotografiile pe care le aveam cu mine și le-am
arătat soldaților din grupă. Printre ele era și fotografia
unui frate de-al meu care era ofițer în România. După
aceea, într-o noapte, sergentul mă scoală și mă trimite
la ștab să vorbesc cu căpitanul. Mă duc acolo, mă
prezint. Da´ în piept aveam insigna de rănit. Începe
căpitanul a mă întreba, dacă tata are mult pământ și
dacă nu cumva a fost în armata albă. Da´ eu ce știam
de armata albă? Taică-meu slujise la țar, a fost rănit
M ereni 167
și în lupte. Atâta știam, atâta i-am spus și căpitanului.
A doua seară altceva. În a treia mă întreabă, dacă am
neamuri în partidul fascist din România. Le zic că în
România am un frate, da´ nu știu în ce fel de partid
este. „Vrei să lupți împotriva nemților?”, mă întrea-
bă căpitanul. Eu îi zic: „Tovarășe căpitan, chiar nu
vedeți că eu și până acum am luptat?”. Da´ el: „Îmi
cer iertare, nu am observat. Dar, totuși, acum vrei să
lupți împotriva nemților?”. Da, zic, vreau. „Și dacă
vei cădea în plen, ce ai să faci?”. „Da´ eu nu-s dator să
cad în plen. Știu foarte bine că ultimul cartuș e pentru
mine”. „Să zicem că n-ai dovedit să faci treaba asta
și te-au luat viu. Atunci ce-ai să faci?”, mă întreabă
ofițerul cela. „Ce mi-or spune nemții”, fac eu. Când
a auzit asta, mă întreabă: „Da´ dacă te vor impune
să lupți împotriva armatei roșii, vei lupta?”. „Clar
că am să lupt, ce altceva am să fac!”, i-am răspuns.
Când o trântit cu pumnul în masă, da´ pe masă era
un tub cu solearcă și ardea, apoi a sărit tubul cela și
mai n-a luat foc camera ceea... Mă duc eu și mă culc,
da´ când am ieșit a doua zi la instrucții, soldații știau
de acum despre mine. Erau niște estonieni și letoni
și-mi tot spuneau: „Ia seama că ai chip să nimerești
în batalionul de pedeapsă. Fă ceva și scapă de aici”.
Da´ ce puteam să fac?
Peste câteva zile au trecut pe la noi trei călăreți
care veneau dinspre front, da´ frontul era cam la
vreo 20 kilometri. Erau artileriști, i-am recunoscut
după epoleți. Gata, mi-am zis, am scăpat de pușca-
mitra­lieră. Au adunat regimentul pe o toloacă și
ne‑au ordonat că cine cunoaște artileria să facă cinci
pași înainte. Am ieșit primul. După asta am predat
arma­mentul, ne-au dat câte doi posmagi în torbă și...
înainte. Ei călare, da´ noi – pe jos...
Sub front am ajuns noaptea. Ne-au băgat
într‑un subsol și am dormit acolo. A doua zi, dis-
dimineață, ne-au sculat și, printre tunurile stricate,
ne-au dus drept pe poziții. Mă uit la tunuri, da´ nu
erau ca ale mele. Erau mai mari: aveau calibrul
76 mm. Mă gândeam: voi putea oare să servesc la
acestea? În timpul cela ne-au dus la primul tun și,
când tocmai am ajuns acolo, a venit ofițerul de la
„peredovaia” (linia întâi – n.n.) și a întrebat cine
 suntem. I s-a raportat și nu știu cum se face că
M ereni 168
ofițerul s-a uitat la mine. Mă  întreabă, ce număr
am fost mai înainte. Îi spun că sunt doi încărcător.
„Poți încărca la tunul ista?” „Da, pot”. „Să vedem!”,
zice el. Nu știu ce a mai vorbit, că în timpul cela te-
lefonistul răcnește din tranșeu: „Batarie pe locuri!”.
M-am așezat repede în genunchi, cu ochii înainte și
cu mâinile înapoi ca să-mi dea proiectilul. Când s-a
dat comanda să încărcăm și mi-au dat proiectilul de
8 kilograme, mi s-au lăsat mâinile în jos. L-am luat
încetișor ca să nu-l lovesc cu capsa, l-am împins
puțin și s-a dus pe țeavă ca uns. Pe atunci băteam în
aerodromul din Pilau. Primul proiectil a nimerit în
tintă. Când a strigat: „Baterie, cinci proiectile, primul
tun foc!” eu de acu´ stăteam de-a gata cu alt proiectil.
Da´ în urmă nu te uiți, te uiți numai înainte, așa era
ordinea. Am încărcat încă cinci obuze și s-au dus
proiectilele celea peste aerodrom și l-au distrus. Prin
telefon au venit mulțumiri...
La 1 mai (1945 – n. n.), vine ofițerul pe la noi
să cinstim câte un păhăruț. Tunurile noastre erau as-
cunse în niște secară care de acu´ era mare, nu ca la
noi. Turna chiar căpitanul Kanatopov. Când ajunge
rândul la mine, telefonistul urlă: „Baterie, pe locuri!”.
Înaintau nemții. Mi-a sărit din mână paharul și fuga
l-a tunuri. L-am pus în poziție de tragere și am tras
fără țintă, fără nimic. Am făcut câțiva nouri și nemții,
dacă au văzut asta, s-au întors înapoi.
Pe urmă ne-au spus să ne adâncim într-o pe­
ninsulă. Mergeam, da´ fără infanterie. Asta a fost,
undeva, pe 5 mai. Nemții au prins firul că suntem
slabi, adică fără infanterie, și au început să înainteze.
N-am avut încotro, am lăsat tunurile și ne-am retras.
Nici „prițelurile” (vizoarele – n. n.) de la tunuri n-am
reușit să le luăm. Așa era regula: dacă lași tunul ca
să nu-l poată folosi inamicul trebuie să iei prițelul...
Am fugit cât am fugit și ne-am întâlnit cu infanteria
noastră. După asta ne-am întors înapoi și i-am alungat
pe nemți. Da´ tunurile, cum le-am lăsat, așa și le-am
găsit. Nu au avut nici ei timp să le distrugă...
În seara dinspre 9 mai (1945 – n.  n.) eram
san­tinelă la tun. Comandantul de baterie, un ofițer,
Ostapov, îmi spune: „Chiriță, în caz de ceva eu sunt în
bordeiul cela fără uși. Să vii repede și să mă trezești”.
Până la el erau vreo 50 de metri. Șed eu așa, da´ nu
eram numai eu acolo, santinelă era la fiecare tun, și
mă utam la stele: era o noapte senină. Într-un moment,
nemții au început să răcnească și să arunce rachete
de diferite culori. Mă duc repede la ofițerul meu, dar
el era un om zdravăn, și-i spun că nemții aruncă în
sus rachete. S-a trezit Ostapov și când m-a cuprins,
am crezut că o să mă mântuie. Mi-a spus: „Nemții
s-au predat. S-a terminat războiul!”. E clar că a fost
bucurie mare...
Dimineață, am ieșit pe malul mării să ne spălăm.
La vreo 300 metri de noi au ieșit și nemții să se spele.
Steaguri (drapele – n. n.) albe erau prin toți copacii.
După ce-am luat masa, ne-au spus să ne gătim și să
înaintăm în spatele nemților. Tot atunci au început
să treacă coloane cu nemți dezarmați: îi duceau spre
portul Pilau. În ziua ceea am mers cu artileria noastră
până la Danzig (Gdansk – n. n.). La marginea orașului
erau fortificații foarte puternice. Erau și multe con­
struc­ții sub pământ...
După asta i-au eliberat pe „bătrâni”, da´ noi, cei
tineri, trebuia să facem serviciul militar mai departe.
Au vrut să ne ducă și pe frontul din Japonia. Ne-au
îmbarcat în vagoane și, în câteva zile, am ajuns în
orașul Stalingrad. Orașul nu l-am văzut pentru că nu
rămăsese întreagă nici o clădire. Erau numai mor-
mane de piatră... Acolo ni s-a spus că războiul cu
Japonia se terminase...
Pe urmă, tot cu trenul, ne-au dus spre o gară din
ținutul Kuban´. Ne-au debarcat la stația Staro­mîșlat­
skaia, unde am stat aproape un an. Pentru că nu aveam
cazarmă, eram cantonați pe la oamenii din sat. De
acolo ne-au mutat în orașul Novorosiisk, unde ne-au
aranjat în cazarme... Acasă am ajuns în martie ´47...
Venisem când aici era foametea cea mare. Nimeni nu
avea curaj de vorbă, era o foamete nemai­po­menită.
Când mergeau, oamenii se sprijineau de garduri...
Era nevoie mare...”.
Vasile I. Bujac (n.1921):
„În armata română am fost mobilizat la 20
septembrie 1943. Chiar de la bun început am fost
repartizat la o unitate antiaeriană din București (re-
gimentul 1, bateria 38 – n. n.). Condițiile de acolo
erau destul de mizerabile, mai ales în ce privește
îmbrăcămintea. Seara ne făceau un fel de inspecție:
ne verificau dacă hainele nu au rupturi. Da-i clar
că rupturi erau și încă așa de mari, că îți încăpea și
capul prin ele.
La 4 aprilie (1944 – n. n.), în București a fost
primul mare bombar­da­ment. Până atunci, când dă-
deau alarma, fugeam la tunuri și așteptam cu plăcere
să vină câteva avioane americane ca să tragem în
ele. La 4 aprilie însă ne-au anunțat că spre București
vine un val de vreo 100 de avioane. Când aparatele
au intrat în zona de bătaie, comandantul ne-a strigat:
„Se poate trage!” Am tras vreo trei rafale în avioanele
celea, da´, când din urmă a venit alt val de avioane,
ne-a tras-o nouă. O bombă o căzut chiar în mijlocul
tunurilor și a acoperit aparatul central cu pământ.
Comandantul a fost prins în tranșeu până la jumătate
și noi am sărit să-l scoatem. Da´ el ne strigă: „Fugiți,
că ne descoperă și vor trage, fugiți!” Când am auzit
cuvintele lui, am luat-o la fugă că ajungeam și ie-
purele din urmă. Nici nu mai țin minte unde m‑am
oprit. Deasupra orașului au trecut atunci vreo trei-
patru valuri de avioane. Pentru că aruncau bombe
incendi­are, Bucureștiul era tot numai foc. Spre seară
s-au mai liniștit lucrurile și ne-am întors înapoi.
Căpitanul era scos din tranșeu. Am început să ne
aranjăm lucrurile în ordine și a venit un general care
ne-a dat ordin: „Nu mai fuge nimeni, trageți până
cade avionul inamicului!”. Și s-a început altă viață.
E drept că și avioanele americane veneau și bom-
bardau mai mult noaptea. Noi trăgeam cât puteam.
Aceste bombar­da­mente au ținut până la 23 august,
când s-a încheiat armistițiul între ruși și români...
Țin minte ca acum: era seară, noi, soldații,
luaserăm de acum masa. Vine soldatul de serviciu
și spune trupei să fie pregătită, că vine domnul căpi-
tan. Vine ofițerul și ne anunță că, din seara aceasta,
suntem aliați cu armata roșie și că, de acum încolo,
vom lupta contra nemților. Așa a și fost. Luptele de
stradă împotriva nemților au durat vreo două-trei zile,
până când nemții s-au retras pe aeroportul Băneasa.
Pe noi ne-au scos pe poziții de tragere terestră contra
nemților și am stat așa vreo două zile. Așteptam să
apară avioanele engleze. După o zi, cam pe la amiază,
a venit un val de avioane
M ereni 169
și a întors cu fundul în
sus pământul de pe aero-
port... După asta nemții
s-au retras spre munți.
Înapoi veneau numai
avioanele lor: aruncau
câteva bombe și plecau.
Avioanele zburau atât de
jos că nici cu mitraliera
nu le prindeai...
Vasile I. Bujac La 11  septembrie
(1944 – n.  n.), ne‑au
adunat pe toți și căpi­ta­
nul ne-a spus că basara­benii care vor să plece acasă
sunt liberi. Ne-a dat mâncare rece pe trei zile și am
plecat la gara de nord. De acolo, cu trenul, am mers
spre Brăila, unde ne-am urcat pe un vas marin și am
plecat la Galați. Am trecut apoi la Reni și acolo am
fost opriți de către ruși (autoritățile sovietice – n. n.).
În Reni am stat vreo două zile: pe Dunăre veneau bâr-
ne, noi le prindeam cu niște căngi mari și le căram la
poduri. Se construiau două poduri: unul îl construiau
românii, iar altul – rușii. Dacă am terminat de con-
struit podurile, ne-au dat drumul. Am trecut Prutul pe
la Giurgiulești. Da´ un om de acolo ne spune: „Să nu
mergeți împreună, măi băieți, că o să vă prindă și o
să vă bage în lagăre”. Ne-am despărțit câte doi-trei și
așa am călătorit până la Mereni pe jos. Seara ne mai
opream prin sate, oamenii ne primeau, ne hrăneau,
ne cantonam și a doua zi mergeam mai departe. De la
Giurgiulești până la Mereni am mers vreo 7  zile.
Acasă am ajuns la 20 septembrie (1944 – n. n.).
În Mereni atunci era mare dezastru. Mizerie și
iarăși mizerie. De, ca după război. Noroc că am intrat
la școala pedagogică: n-aveau voie să mă ia pe front.
Așa am scăpat de război...”.
M ereni 170

Veterani

Isidor Postică întors de pe

fronturile războiului împreună
cu frații săi Gheorghe și Mihail

U
Una din cele mai grave crime săvârșite
de sovietici pe teritoriul basarabean
a fost organizarea foametei din
1946‑1947. Prin acest act de genocid autoritățile sovietice
au urmărit mai multe scopuri, dar obiectivul principal
era depopularea ținutului prin exterminarea elementului
autohton. Ultimele cercetări științifice arată că, în timpul
foametei organizate în anii 1946-1947, pe teritoriul dintre
Nistru și Prut din cauza subnutriției au decedat peste
200 mii de oameni. Prin intermediul foametei ocupanții
sovietici au urmărit lichidarea instinctului de proprietar al
țăranului. Astfel, săteanului i se insufla că este neputincios
și că va muri de foame, dacă nu va renunța la averea sa
pentru a intra în colhozul bolșevic.
171
M ereni
Este cazul să precizăm că în decursul ultimului
mileniu, pe teritoriul Moldovei de la est de Prut au
fost mai multe secete. Observăm, în același timp,
că în ultimele două secole numărul secetelor a fost
incom­parabil mai mare față de secolele precedente.
Astfel, în secolul al X-lea, s-a înregistrat doar o sin-
gură secetă, iar în secolele următoare – XI-XII – 9
secete. În secolul al XIV-lea – 9 secete, în secolul al
XVI-lea – 8 secete, în secolul al XVII-lea – 6 sece-
te, în secolul al XVIII‑lea – 9 secete, în secolul al
XIX-lea – 23 secete, iar în secolul XX – 47 secete.
Oricum, populația de aici a fost întotdeauna vigilentă
față de capriciile naturii, găsind soluții, uneori ieșite
din comun, pentru a supraviețui.
M ereni 172
Există mai multe legende în legătură cu se-
cetele din Moldova. În una din ele se povestește
despre o secetă din vremea lui Ștefan cel Mare. Se
spune că, după atâtea războaie cu turcii și tătarii, în
urma cărora Moldova a fost distrusă și pustiită, mai
adusese Dumnezeu și o secetă cumplită. Oamenii se
hrăneau cu diverse ierburi și rădăcini. Hambarele
erau pustii. Când a venit primăvara nu erau semințe
pentru a semăna. Văzând aceasta, Ștefan Vodă, plin de
înțelepciune, le-a spus oamenilor: „Grijiți voi de alte-
le, că Dumnezeu a avut grijă să pună semințe la păs-
trare”. Tot atunci domnitorul a dat ordin pârcă­labilor
să are grabnic toate drumurile țării. Această poruncă
a fost îndeplinită întocmai, deși lumea nu înțelegea.
Mulți s-au gândit că Ștefan Vodă și-a pierdut mințile.
Peste puțin timp, toți au văzut că pe drumurile arate
a răsărit grâul verde ca din semă­nătură. Ștefan cel
Mare înțelesese cu mintea sa isteață că pe drumurile
de țară au rămas destule semințe sănătoase din cele
căzute pe acolo în vremea trans­porturilor. Așa a
scăpat Ștefan Vodă moldovenii de nevoie, păstrând
semințele grâului…”. (Florian Cristescu, Povestea
neamului nostru, Chișinău, 1992, p. 253-254.)
În 1946-1947, într-adevăr, a fost un timp secetos.
În unele zile de vară temperatura aerului atingea 35‑37
grade Celsius la umbră, iar la suprafața solului până
la 65‑67 grade Celsius. De la începutul perioadei de
vegetație a culturilor agricole au căzut, în 1946-1947,
între 85-245 mm precipitații. Aceasta a constituit
între 40‑80 % din norma anuală. De la 1 ianuarie
1947 precipitațiile au constituit între 105‑285 mm,
adică circa 30-85 % din cantitatea obișnuită. Totuși,
nici seceta și nici operațiile militare nu au provocat
foametea groaznică ce s-a declanșat atunci. Mai multe
studii și mărturii arată că foametea a fost organizată
de către autoritățile sovietice, revenite în teritoriu în
1944. Se știe că în acei ani țăranii au fost obligați
să predea statului sovietic grâu, semințe de floarea
soarelui, fân, carne, ouă, brânză, lână etc. Și aceasta
indiferent de cât au semănat și dacă aveau posibilitate
să îndeplinească această sarcină.
Normele impuse de către autoritățile sovietice
erau următoarele: gospodăriile care stăpâneau până la
2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kilograme de
cereale de pe fiecare hectar, cele care dispuneau între 2-5
hectare trebuiau să predea sovieticilor 140 kg, cele care
dispuneau între 5-10 ha – 190 kg, între 10-15 – 240 kg,
iar peste 15 ha – 290 kg. În același timp, gospodăriile
țărănești erau obligate să dea statului bolșevic, la fiecare
hectar: 10 kilograme de semințe de floarea-soarelui,
10 kilograme de cartofi, 4 kilograme de fân, până la 10
kilograme carne, până la 50 kilograme lapte, 50 ouă,
250 grame brânză de la fiecare oaie producătoare, câte
250 grame lână de la fiecare oaie și câte 50 grame de
la fiecare capră. Totodată, statul sovietic cerea predarea
obligatorie a strugurilor, legumelor și fructelor. La aces-
tea se mai adăuga impozitul pe case și alte construcții
auxiliare. În cazul în care gospodăria nu îndeplinea
aceste cerințe, capul familiei, iar uneori chiar întreaga
familie, erau pedepsiți cu ani grei de închisoare. Iată
ce au povestit despre acei ani unii locuitori ai satului:
Iuliana P. Postică (Ciobanu), n. 1926:
„Foamete a fost pentru că, după război, au
venit rușii și trebuia să le dăm „postavkă” (impozit
– n. n.). Care avea pâine mai multă, i-o lua toată: se
suiau comsomoliștii și comuniștii în pod și măturau
tot. De asta a rămas lumea fără pâine. Încă în timpul
războilului, tata a zis așa: „Hai să strângem tot ce
avem în casă, să punem în butoi, da´ butoiul să-l
îngropăm în pământ”. Așa am și făcut. Am un frate,
Fedea Ciobanu, și el ne‑a spus: „Dacă nu ascundem
grâul, o să ni-l ia și atunci ce o să mâncăm? Hai să
umplem groapa cu grâu”. Am turnat noi grăul acolo
și cum mai aveam un sac de făină făcută la hurtă,
am pus-o și pe ea acolo și am astupat groapa. După
asta, ca să nu se observe, deasupra gropii am făcut o
scârtă de tizic. Când ne trebuia, ne duceam și luam
câte o căldare de grâu. Mergeam la mama, trăgeam
la râșniță, făceam făină și aduceam acasă...
Au murit atunci mulți de foame. Venea câte unul
și zicea: „Dă-mi oleacă de sare”. „Da ce să faci cu
sarea?”, îl întrebai. „Apoi s-o amestec cu oleacă de
173
apă și s-o beau”. Ce era să facem, le dădeam sare. Ei
o beau cu apă și, dacă nu mâncau, se umflau. M-am
M ereni
apucat odată să fac niște găluște. Vine un vecin și
zice: „Fa Uliană fa, tu nu cumva ai făcut găluște? Că
tare mai miroase a găluște”. Nu, îi zic, poate vecinii.
Aveam o roată mare de macuh. Tai o bucățică, i-o dau
și îi zic să se ducă acasă s-o mănânce. Vine alt vecin
și zice: „Așa a venit un miros de gă­luște. Nu cumva
ai făcut găluște?”. Nu,
zic, nu am făcut. Mă duc
și-i rup și pentru acela o
bucată de macuh și i-o
dau. Așa și n-am mai
făcut atunci găluște.
Mureau mulți
atunci, mai ales iarna.
Aveam un vecin, Petrea
Mură. El a luptat pe front.
A scăpat cu viață de aco-
lo, da´ când a venit aca-
să, a murit pe foame. În
timpul cela eram gravidă. Iuliana P. Postică
Petrea avea două fete și
un băiat și erau așa de
slabi că mama îmi zicea: „Nu te mai uita la dânșii că
vei face vreun copil ca ei”. În ziua de Paști, a venit una
din fetele celea la noi. Eu m-am suit în pod și i-am
dat de acolo sămânță de poamă. Noi nu o mâncam.
Aveam cai, vaci și, când ne trebuia, puneam sămânță
de poamă, orz, porumb și făceam un fel de urluială
și dădeam la vite. Da´ oamenii mâncau și ciocălăie.
Mâncau miez de la ciocleje și de la răsărită. În altă zi
vine la noi femeia omului cela. Frate-meu fusese în
Petreuca. Acolo pieriseră niște vaci, a jupuiet una și
a adus pielea acasă să facă încălțăminte, că nu aveam
cu ce ne încălța. Ne-am făcut noi câte o pereche de
opinci, da´ bucata de piele care rămăsese am arun-
cat‑o în pod. S-a uscat acolo. Când a venit femeia
ceea, mama îi zice lui frate-meu: „Du-te în pod, taie
o bucată din pielea ceea și dă-i-o mătușii Fevronia:
or curăți-o, or pârli-o, or fierbi‑o și or mânca-o”.
S‑a dus frate‑meu, a luat din pod o bucată de piele
și i-a dat-o...
 Când a ieșit verdeața, crescuse o lobodă mare de
M ereni 174
vreun metru. Oamenii se duceau, rupeau frunza ceea,
o scurgeau de apă, puneau puțină făină, făceau un fel
de pârjoale, le puneau pe plită și le coceau. S‑a dus
odată mama la Ion Gori, să vadă ce fac. Da´ ei făceau
pârjoale din lobodă și i-au dat și mamei una. Mama
o aduce acasă și zice: „Uite ce mănâncă oamenii!”.
Noi nu am mâncat ierburi sau altceva. Ne‑am ținut
cu grâul pe care l-am ascuns. Am avut și o vacă. O
mulgeam și, cu laptele cela, ne țineam...”.
Vera T. Barbăroșie (n. 1936):
„În 1945 n-au prea fost ploi și pâinea nu s-a
făcut. Da´ puterea sovietică totuna ne cerea să-i
dăm pâine, ouă, carne, lână. Ne-au luat tot. Dacă nu
aveam, ne închideau în beci și ne puneau să plătim.
Plăteam, iar peste o noapte iarăși ne strângeau. Asta
a și fost cauza foametei, căci au mai fost secete pe la
noi prin anii ´30, dar n-a murit lumea. Statul român
îi ajuta pe toți cu grâu, păpușoi, făină, carne, hrănea
copiii, ajuta familiile mari...
În timpul foametei aveam un copil și eram grea
cu al doilea. Când începea să se zbată copilul în burtă,
aveam așa dureri că mă așezam jos. Cred că îi era
și lui foame. Trăiam atunci taman în centrul satului.
Ca să-mi întrețin familia, am dat o bucată din casă
ca „sel´sovetul” (primăria sovietică – n. n.) să facă
o cantină: mi-au promis că pentru chirie îmi vor da
câte o pâine pe zi. Da´ n-a fost așa: mă duceam și mă
rugam și, dacă îmi dădeau câte o pâine pe săptămână,
era bine. Noroc de o femeie care făcea acolo mân­care.
O chema Maria Gore, am s-o pomenesc câte zile voi
avea. Când mă vedea, îmi dădea o bucată de pâine
și ceva în strachină și așa am scăpat cu zile. Copilul
pe care l-am născut și fetița pe care o aveam mi-au
murit, însă. Îmi aduc aminte cum, de cu noapte, ve-
nea lumea în jurul cantinei, strângeau resturi, coji de
cartofi, că nu aveau bani ca să mănânce la cantină.
Umflați de foame, ședeau trântiți pe jos și gemeau.
Era un geamăt strașnic, îmi stă și acum în urechi...
În 1946 a murit o rudă de-a mea, Toma Nuță
(Vera Barbăroșie era fiica lui Trofim Nuță – n. n.).
Când am venit la cimitir, lumea venea cu morții
în spate: feciorul lui Golovei o târâia de-o mână
pe mamă-sa, moartă și dezbrăcată. A făcut preotul
ceremonia de îngropare și a dat mortul în groapă, iar
ceilalți care aveau morți, cum nu aveau puteri să sape
o groapă, au început să-și arunce morții în groapa
ceea. Doamne ferește!
După asta ne-am dus la comândare (masa de
pomenire – n.n.). Pentru că frate-meu era „komsomo­
list” (susținător al ocupanților sovietici – n. n.), pentru
comân­dare i-au dat niște făină din care au copt câteva
mălaie. Da´ Gheorghe, alt frate, pentru că murea de
foame, s-a dus în odaia unde era pâinea ceea și a
mâncat‑o toată. Cât de mult mâncai, tot rămâneai
flămând. Așa și n-a mai fost comândarea...
Au tras foame chiar și cei ce au strâns „postavkă”.
Noi am avut o juncă și, în 1946, a fătat. Tata se ducea cu
ea la deal. Ca să nu moară de foame, la amiază, o mul-
gea, fierbea puțin lapte într-un castron și-l beia. Într-o zi
s-a apropiat de el Anton, un comsomolist care a strâns
„postavkă”. Avea cu el un băț: vroia să‑l prăjască și să-l
mănânce. Când l-a văzut pe tata, a început să-l roage
ca să-i dea și lui măcar o lingură de lapte că moare de
foame. Tata i‑a dat și i-a zis: „Vedeți, măi băieți, ce ați
făcut, dacă nu-i ascultați pe cei bătrâni?...”.
Primăvara (în 1947 – n. n.), am semănat grâul
așa cum pui fasolele în cuib, numai că mai des și s‑a
făcut un grâu bun. Într-o zi merge tata și în mijlocul
lanului vede niște băieței: strângeau grâu și-l mâncau.
Când s‑a apropiat tata de dânșii, aceea au început să
plângă; „Nanule! Nanule!”. Erau copiii lui Straistă,
un mare gospodar din sat. Rămăsese și el cu nimi-
ca. Și le dădea voie copiilor să fure ceea ce găsesc.
În 1949, omul ista, cu familia sa din șapte persoane,
a fost deportat ca „kulak” (cuvânt prin care sovieticii
numeau persoa­nele înstărite – n. n.).
Ce vremuri am trăit noi atunci nu dea Dumnezeu
să trăiască nici vrăjmașii noștri...”
Tudor Oglindă:
„Pe atunci eram învățător în satul Toderești.
După război, tata mă trimisese la școala de preoți
din Odesa, cu încă trei băieți, dar am ajuns cu toții la
Școala Pedagogică din Bender. După ce am învățat
un an de zile, pentru că nu ajungeau învățători, ne-au
trecut la secția fără frecvență și ne-au trimis la lucru...
 Cauza principală a foametei n-a fost numai se-
ceta, dar și strângerea „postavcei”. Trebuia să dai nu
numai pâine, dar și lână, ouă, carne. Era plan și dacă
oamenii nu aveau, îi închideau (autoritățile sovietice –
n. n.) în beci și-i țineau acolo până ce nu plăteau. Care
nu aveau ce da erau socotiți că sunt împotriva puterii
sovietice și îi arestau. Așa au fost arestați Zaharia
Prodan, Andrei Bâzgu, Ananii Caraman. Nu s-au mai
întors în sat. Despre soarta lor nu s-a mai auzi nimic...
Ca să nu-l judece, tata a vândut boii, cu banii
ceia s-a dus la Cer­năuți, a cumpărat mazăre și a dat-o
aici „postavkă”. Mulți mereneni au plecat atunci în
Bucovina după mâncare; aduceau de acolo cartofi și
făină. Mulți dintre ei mureau de foame pe drum. Așa a
pățit-o și Vanea Baciu: a rămas mort într‑o gară de
lângă Cernăuți...”. (Conform manuscrisului alcătuit
în 1989 de Alexandru Gh. Barbăroșie [n. 1974].)
Gheorghe S. Postică (n. 1931):
„Anul 1945 n-a fost an rău: a fost și păpușoi și
grâu. Răul cel mare a fost „postavka”. Așa era atunci:
la fiecare hectar era „nalog” (impozit – n. n.) în bani
și în pâine. Dacă nu aveai pâine sau bani, îți confiscau
ce aveai pe lângă casă. Sovieticii au strâns atunci tot
ce aveau oamenii prin poduri. Unii au ascuns pâinea
în gropi. Komsomoliștii umblau cu țăpușe, găseau
pâinea ascunsă și o luau. Iată așa au rămas merenenii
fără pâine...
În 1946, iarna, n-a fost omăt. Vânturile erau
așa de mari că duceau pământul de pe un ogor pe
altul. Nici primăvara n-a plouat. Pământul a fost se-
mănat, dar nu s-a făcut pâinea... Toamna au început
greutățile. Unii alergau la pădure după ghindă, alții
luau miezul bețelor de răsărită, îl uscau și făceau
făină. Au fost și dintr-acei care măcinau și mâncau
ciocălăii de păpușoi.
Iarna lui 1946-1947 a fost tare grea, cu omăt
mare și geruri. Țin minte că lângă gardul spitalului,
acolo unde acum îi „zapravka” (stația de alimenta-
re cu petrol – n. n.), zilnic, erau adunați cam câte
15-20 morți... Care dintre săteni era mai în putere,
săpa groapa pentru mortul lui și, când se ducea
dimineața să-l înmor­mân­teze, groapa ceea era plină
cu alți morți...
Cam în primăvară
175
statul a început să dea
ajutor. Fiecărui suflet
M ereni
îi dădea câte 70 grame
de făină pe zi. La moa-
ră făcuseră un cazan și
fierbeau în el un fel de
ciorbă... Cu asta oamenii
nu se țineau, era prea
puțin...”
Gheorghe S. Postică
Haralampie I. Lungu (n. 1931):
„Pe timpul foametei o fost groaznic. A fost foame­
tea pentru că așa-zișii „tovarăși”, care ne-au „eliberat”
(ocupanții sovietici – n.n.), au măturat tot ce am avut
prin poduri. Noi, pentru că aveam mult pământ, eram
numiți de ei „kulaci”. Cât nu le dădeam, tot trebuia să
le dăm și să le dăm. Mai n-am avut ce semăna.
În iarna ceea (1946/1947 – n. n.) am rămas fără
mamă. Eram șapte copii. Tata, săracul, numai el știe
cum, a ținut o văcuță și niște oi și cu ele ne-a scăpat
de moarte... Am încercat și sămânță de poamă, și
ciocălăi de păpușoi, și buruiene, și macuh. Macuhul
ni se părea precum îi pasca acum...
De foame și de ger în mahala noastră au murit
mai mulți. Țin minte și acum, cum pe un moș de-al
meu, Toma Lungu, l-au dus cu săniuța la cimitir și l‑au
îngropat fără nimic. Oamenii s-au umflat de foame mai
mult primăvara, atunci când au ieșit buruienile. Tot așa
a fost și cu primele spice: se lăcomeau, mâncau mult
și, din cauza asta, se umflau și mureau...”
Maria Z. Anton:
„Tare greu a mai fost atunci. Nu-i destul că
a fost secetă, dar a trebuit să dăm și „postavkă” la
stat. În primul an (1945 – n. n.) am plătit statului
(sovietic – n.  n.) și trebuia să mai dăm încă 180
kilograme de păpușoi și pentru „Crucea Roșie”. Am
dat și păpușoi, însă acel care strângea „postavka”
spunea că trebuie să mai dăm pâine pentru că el
pe sectorul nostru n-a împlinit planul. Încă bine că
activiștii ceia erau beți. A venit un om din mahală,
i-a luat cu binișorul și așa am scăpat...
 Ca să scăpăm cu zile, eram nevoiți să ascundem
M ereni 176
pâinea. Pentru semănat am ascuns cam vreo 300 kilo-
grame de grâu. Când nu aveam nimic, mâncam miez
de băț de răsărită, macuh. Țin minte cum dădeam
ciocălăii de păpușoi prin râșniță și făceam turte...
Într‑un timp slăbisem cu totul. Dacă au văzut asta,
tata și mama ne-au dat ceva grâu și ne-am mai venit
în fire. Unii oameni ajungeau la aceea că mâncau
mâțe și câini. Odată a venit la mine feciorul lui Filip
și Axenia Luchian să ceară mâța. Zicea că trebuie să
prindă șoareci, însă, de foame ce le era, au mâncat‑o.
În satul Chirca a fost ceva și mai și. Într-o familie
erau trei copii și cel mai mic, o fată, avea vreo doi-trei
ani. Într-o seară s-au culcat și erau toți, da´ când s-au
sculat dimineața au văzut că cea mai mică lipsea. Au
întrebat‑o pe mamă-sa și ea le-a spus că a dus-o la
bunica. De fapt, mama și-a tăiat copilul și cu carnea
lui i-a hrănit pe ceilalți copii timp de două săptămâni.
Când s-a aflat, mama ceea a fost judecată și trimisă
la închisoare. Așa timpuri au fost atunci...
Mulți copii au rămas orfani și au fost trimiși
la case de copii. A fost și la noi în sat una. Pe urmă,
cei mici au fost duși la Ciopleni, iar cei mari – la
Tiraspol...”. (Conform manuscrisului alcătuit de
Vitalie Mamot,1994.)
Tudor A. Chiriță (n.1924):
„În noiembrie 1946 trebuia să vin în concediu
(din armata sovietică – n. n.). Am mers din Novosibirsk
cu trenul și în Odesa am ajuns cam pe la ora 10.
Vroiam să cumpăr ceva de-ale gurii și am întrebat de
un om unde se găsește punctul cu produse alimentare.
El mi‑a lămurit, și eu, fără să stau mult pe gânduri,
m-am dus încolo. Da´ în acel loc stăteau în rând sute
de soldați. Stau și eu în rând. Nu trece însă mult timp
și de noi se apropie niște „cekiști” (reprezentanți ai
securității sovietice – n. n.), care ne cer documentele.
Se uită în ele și ne zic să-i urmăm până la comenda-
tură. Erau adunați mulți soldați. Ne-au aranjat în rând
și au început să facă cu noi „stroevaia podgotovka”
(pregătire de front – n. n.). Noi mărșăluiam continuu,
da´ comandanții se schimbau la fiecare jumătate de
ceas: unul comanda, altul se odihnea. Pe la vreo patru
de zi, mi-au dat drumul că aveam tren spre Chișinău...
Acasă era sărăcie lucie: nu am găsit măcar un
grăunte. Pentru că trebuia să mă pun la evidență mili-
tară, am făcut atunci un drum până la Vadul lui Vodă
și după aceea m-am dus la gara din Chișinău. Acolo
era un vagon plin cu produse, da´ nu dădeau la toți:
trebuia să ai iscălitura comandantului garnizoanei
orășenești. Am aflat adresa lui și până la urmă am
primit ceva producte și le‑am dus acasă, la Mereni...
Nu mi-au dat mult: atâta numai ca să îmi ajungă pe
timpul concediului. Când a venit ziua să mă întorc
în armată, se terminase și mâncarea...
Foametea ceea rușii o lămureau așa: chipurile
la noi (în Uniunea Sovietică –n.  n.) era un elevator
mare care separa semințele mășcate de cele mărunțele.
Semințele mășcate le încărcau în corăbiile americane,
iar din semințele mărunțele făceau pâine pentru poporul
înfometat. Se mai spunea că pâinea era datoria noastră
(față de americani – n. n.) încă de pe timpul războiului...
La 2 martie 1947 m-au demobilizat și am venit
acasă. Aici era o foame mare, lumea era sleită de
puteri cu totul. Când a ieșit puțin grâu pe dealuri, mă
duceam și mâncam boabele încă necoapte; așa mi‑am
mai venit în fire. Țin minte că, odată, m-am întors cu
nevasta de la deal și, când am intrat în ogradă, am
simțit că miroase a răcituri. Mă mirasem tare pentru
că nu aveam de unde: mama găsise în pod niște
opincuțe din piele de vacă; le-a fiert și a făcut din
ele răcituri. Și vreau să vă spun că mâncarea ceea a
fost foarte bună...”
Ion Gh. Oglindă (n.1930):
„Timpul atunci n-a prea fost favorabil pentru
agricultură. Anul ´44 a fost secetos, dar pâine s-a
făcut. Următorul an a fost foarte slab, iar în ´46 a fost
o arșiță nemaipomenită. În 1944 armata germană în
retragere a cosit grâul pentru furaj la cai. Nu a rămas
mai nimic. Pe urmă, când a venit armata sovietică,
s-a început „postavka”, adică trebuia să dai pâine
pentru armată. Rezervele au fost luate absolut toate.
Îl chemau pe om și-i spuneau să dea pâine. Omul
spunea: „Nu mai am, am terminat”. După asta ve-
neau activiștii și comsomoliștii, se urcau în poduri
și măturau tot ce găseau. Nu se uitau că plângi sau
nu. Luau tot fără pic de milă...
 Din cauza asta a
pornit o foamete cum­
plită. Oamenii dădeau la
râșniță ciocălăie, miez
de bețe de răsărită, ghin­
dă. Rugumătura de lemn
o fierbeau și făceau din
ea un fel de umplutură...
Au fost cazuri că pen-
tru o bucățică de pâine
oa­m e­­nii erau omorâți
Ion Gh. Oglindă chiar în stradă. De foame
mureau zilnic câte 15-20
persoane. Rudele nici nu
reușeau să-i transporteze la cimitir. Nici nu prea avea
cine săpa gropi: lumea era istovită și disperată...
Pentru copiii din școli se dădea un supliment de
hrană egal cu 150 grame de pâine pe zi. Ei mai re-
zistau, dar restul mureau ca muștele. Lumea mânca
câini, mâțe, șobolani, țistari, tot. Asta numai ca să
supraviețuiască... Iarna și primăvara plecau oame-
nii în Ucraina transcarpatică după cartofi. Mulți
au înghețat atunci pe drumuri. Unii aveau noroc și
veneau înapoi cu cartofi, sau cu jom (borhot – n.n.)...
Ca să scăpăm cu viață, părinții noștri au vândut
multe lucruri: pe o pâine dădeau chiar și un covor.
Au fost oameni care au vândut tot ce-au avut numai
ca să scape cu zile...
Prin ce-am trecut atunci, nu se va șterge ușor din
memoria noastră și a generațiilor viitoare. Am putea
să iertăm, da´ de uitat – niciodată...”
Vasile I. Bujac (n.1921):
„Având în vedere că în 1946 nu a fost roadă și
pentru că din rezervele pe care le făcuseră mai înain-
te, oamenii au trebuit să dea „postavka” în fondul
Armatei Roșii, s-a ajuns la aceea că nu aveam ce
mânca... A fost o perioadă foarte periculoasă pentru
noi toți. Foametea a cosit mai multă lume decât războ-
iul; au murit și copii, și bătrâni. Stătea omul în fața ta
umflat de foame și vroiai să-i dai o bucățică de pâine
ca să-i salvezi viața, dar nici tu nu aveai. Eu pe atunci
eram învățător la școala din Chirca. Zilnic, pentru
fiecare copil, ne dădeau câte 100 grame de pâine.
Și veneau copiii la școală numai de dragul bucățelei
M ereni 177
celea de pâine: goi, aproape desculți, dezbrăcați.
Stăteau și se uitau cu mare atenție la cântar cum
învățătorul cântărea cele 100 grame de pâine...
Atunci, în Mereni, au murit foarte mulți oa-
meni... A fost și o iarnă grea ca niciodată. În primăva-
ra lui 1947, pe șesul din Mereni, s-a făcut o lobodă de
care n-a fost nici până atunci și nici de atunci încoace.
Oamenii o smulgeau, o fierbeau și o mâncau. Da´ de
dânsa te umflai. Pe lângă spital au fost făcute câteva
barăci unde stăteau cei umflați...”
Savelie Gh. Nicula (n.1935),
o viziune proprie asupra istoriei satului:
Pe timpuri, în locul stelei de la întrarea în sat
dinspre gară, se afla o movilă cu o piramidă de lemn
deasupra care, luate în ansamblu, constituiau un
monument istoric.
Cu astfel de amenanjări pe înălțimile dominante
era împânzită întreaga Moldovă. În caz de invazie a
dușmanilor, oamenii de strajă de pe movili aprindeau
ruguri în lanț de la hotare către adâncul teritoriului,
vestind locuitorii și ocârmuirea de primejdia ce se
apropie. Astfel, se da șfară în țară.
Într-o legendă, se spune cum că, după o bătălie
cu tătarii, Ștefan cel Mare și Sfânt trecea cu oastea
biruitoare prin preajma viitoarei localități Mereni.
Făcând popas la piramida din vârful dealului, le-a
spus la o bună parte din oștenii săi: „De aici, cât vedeți
cu ochii, e pământul vostru! Vi-l dăruesc în semn de
Savelii Nicula cu soția Maria
 recunoștință pentru vitejia în luptă și devotamentul Când au venit rușii înapoi, după 1944, nu se mai
M ereni 178

vostru pentru Țara Moldovei! Ridicați pe vale un săturau de „hlebopostavkă”: dă-le și dă-le pâine...
sat, înălțați o biserică și trăiți în voie bună și pace!” De asta a și fost foamete. Sunt sigur că „măturarea
Astfel, se zice a fost întemeiat satul Mereni, o podurilor” ca și deportările, a fost organizată: dacă
localitate răzeșască, vestită cu oameni binevoitori, nu vroiau să intre în colhoz, oamenii trebuiau să
mărinimoși, buni gospodari, harnici și dibaci în toate. moară de foame.
De pe acest pisc de deal se vede în întregime În pofida faptului că merenenii au avut o soartă
fosta moșie a satului: Sorocovaia și Roșia, Selimenii grea, dar fiind dornici de viață, au găsit forțele nece-
și Chirca, Delnița, Satârul, Perciunul, Chihaia, sare pentru a depăși greutătile războiului, foametei
Hârtopul, dar și loturile dinspre Maximăuca, și deportarilor.
Chetrosul, Bubueci... Merenenii posedau, pe vremuri, În anul 1949, Seva Buga a construit primul
vreo zece mii de hectare de pământ, dar au rămas în emițător de radio în satul Mereni. Primii mereneni
prezent cu nici jumătate din el, fiindcă această avuție care au terminat 10 clase au fost Afanasie Bujac
li s-a ciopârțit și împărțit pe la vecini, încât în timpul și Begliță în 1950. Împreună cu Gheorghe Anton,
privatizării, mulți oameni de treabă, în special, pro- Emil Ermurache, Sevastian și Ioana Buga am fost
fesorii, industriașii, lucrătorii din cultură au rămas primii mereneni cu studii medii speciale din peri-
neîmproprietăriți [...]. oada postbelică. În același timp, primul merenean
La 28 iunie 1940, dinspre gară, au intrat în sat care a obținut studii superioare a fost A. Bujac care
tancurile rusești. Mă aflam cu mama la bunelul Ion a absolvit Institul de Medicină.
Cirorchină care, la acel moment, era și primarul sa- În toate timpurile coloana vertebrală a satului
tului. Mama, cu voce tremurătoare, a întrebat: au fost intelectualii și, în primul rând, învățătorii,
– Și acum, ce o să fie, tată? care au păstrat și au promovat dragostea pentru
– Apoi, Gafica, vre-o câțiva ani o să fie cam greu. plaiul natal și pentru istoria străbună.
– Dar după asta?
– O să ne deprindem.
Și adevarat i-a fost cuvântul – am suportat și
urgia războiului, și foametea, și deportările, și câte
altele.
Adăuza, la 29 iunie, bunelul meu a fost arestat.
Eu și cu fiica lui, Nadea, furișându-ne, l-am petre-
cut până la fântâna lui Baciu. Mai departe nu ni s-a
permis. Țin minte cum bunelul a întors capul spre
noi, a lăcrimat și vroia să spună ceva, dar nu reuși,
căci un pat nemilos de armă îl forță să meargă mai
departe. După aceea nu l-am mai văzut vre-o 21 de
ani. Din scrisori, am aflat, mai târziu, că se gasește în
orașul Kokcetav din Kazahstan, că duce o viață grea,
umilitoare și îl roade nemilos viermele singurătății
și dorul de plaiul natal. A fost pe deplin reabilitat
prin anii ´60, s-a întors bucuros acasă, iar din 1975 e
plecat în lumea celor drepți și odihnește în cimitirul
din Mereni.
Soarta bunelului au împărtășit-o și alți consăteni
de-ai noștri – creștini onești și harnici, nevinovați –
care, trecând prin calvarul deportării, s-au pierdut ori
au supraviețuit cu greu în depărtări străine.
 179
M ereni
„În Moldova m-am născut, În Moldova am să mor!”
Semion C. Baciu – Siberia, 1959

U
Una din măsurile prin care puterea


sovietică a instaurat teroarea și frica
generală în ținutul basarabean a fost
deportările în masă. În noaptea de 12 spre 13 iunie
1941 au fost deportați în Siberia 22 648 basarabeni.
Opt ani mai târziu, iarăși noaptea – între 5 și 6 iulie
1949 – sovieticii au deportat 11 293 de familii: peste
35 mii de oameni nevinovați.
M ereni 180
Între 1940-1949 au fost supuși represiunilor sau
deportați următorii locuitori ai satului:
Baciu Agafia Gh. (n. 1888), fiica Olga (n. 1935).
Deportate în 1949 în regiunea Irkutsk.
Baciu Andrei M. (n. 1914). Arestat în 1941 sub acuzația
de „terorist”. A decedat în 1942. Reabilitat în 1991.
Baciu Chiril (n. 1878). Arestat în 1940. Dispărut fără urmă.
Baciu Fedos D. (n. 1918). Deportat în 1949 în regiunea Irkutsk.
Baciu Gheorghe Gh. (n .1888), soția Profira (n. 1894).
Baciu Simion Ch. (n. 1906). Membru al Partidului
Național-Liberal. Deportat în 1949 în reg. Irkutsk; soția
Maria (n. 1912), copii: Lidia (n. 1935) Eugenia (n. 1936),
Ion (n.1938), Chiril (n. 1940).
Barbăroșie Petru C. (n. 1916). Reprimat în 1946.
Reablitat în 1991.
Barbăroșie Vasile E. (n. 1904), soția Agafia (n. 1911),
copii: Parascovia (n. 1935), Fiodor (n. 1939).
Barbăroșie Vasile E. (n. 1905). Deportat în 1940.
Begleț Maria S. (n. 1920). Acuzată de naționalism.
Deportată în 1949 în reg. Irkutsk. Reabilitată în 1991.
Berjan Agafia F. (n. 1920). Deportată în 1949 în reg.
Irkutsk. Reabilitată în 1990; mama Varvara (n. 1887),
fiicele Eugenia (n. 1927), Feodora (n. 1929)
Bradu Petru C. (n. 1911) Reprimat în 1946. Reablitat în 1991.
Buga Alexei M. (n. 1879). Membru al Partidului Național-
Țărănesc. Fost deputat în Parlamentul României (1937).
Fost viceprimar. Deportat în 1949 în regiunea Irkutsk.
Eliberat în 1955 din cauza vârstei înaintate. Reabilitat
în 1991; soția Iulita (n. 1885). Deportată în 1949 în reg.
Irkutsk. Reabilitată în 1991.
Buga Andrei F. (n. 1904). Reprimat în 1945. Reabilitat în 1991.
Buga Ion S. (n. 1907), soția Vera (n. 1910), copii: Dumitru
(n. 1936), Maria (n. 1938), Valentina (n. 1939), Fiodor
(n. 1941), Ana (n.1946).
Buga Maria (n.1907), copii: Tasia (n. 1941), Elena (n. 1943).
Buga Maria D. (n.1892), copii: Alexandra (n. 1933),
Feodora (n. 1935), Olga (n. 1939)
Buga Ștefan (n.1884), soția Axenia (n. 1890).
Buga Trofim A. (n. 1884), soția Efrosinia (n. 1888).
Cercel Grigore S. (n. 1901). Condamnat în 1945 la 25 de
ani de muncă silnică sub acuzația de „colaboraționism”.
Cercel Zinovia (n. 1913), copii: Maria (n. 1935).
Deportate în 1949 în reg. Irkutsk. Reabilitate în 1990.
Cerescu Maria E. (n. 1917), copii: Elena (n. 1935),
Mihail (n. 1937), Andrei (n. 1941), Ana (n. 1944).
Cerescu Sidor M. (n. 1905) Membru al Partidului
Național-Creștin. Condamnat în 1945 la 10 ani de detenție.
Deportat în reg. Irkutsk. Reabilitat în 1991.
Chiperi Nestor D. (n. 1887), soția Vera (n. 1891), fiica
Ludmila (n. 1920).
Cibotaru Alexandru M. (n. 1910). Membru al Partidului
Național-Creștin. Deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Reabilitat în 1990; soția Ioana (n. 1920), copii: Valentina
(n. 1938), Elena (n. 1940).
Ciobanu Ana F. (n.1891), fiica Maria (n.1930)
Ciobanu Anisia (n. 1869), fiul Andrei (n.1920), nora
Alexandra (n. 1920), nepotul Flor (n. 1943).
Ciobanu Eudochia (n. 1891), deportată în 1949 în regi-
unea Irkutsk.
Ciobanu Olga (n. 1914), fiica Tamara (n. 1934).
Deportate în 1949. Reabilitate în 1991.
Ciobanu Petru Gr. (n. 1887 sau 1888). Supus represiu-
nilor în 1945. Reabilitat în 1991.
Ciobanu Toma A. (n. 1905). Condamnat în 1945 la 10
ani de detenție într-un lagăr de muncă. Cap de acuzare:
„colaboraționism”.
Ciorchină Grigore V. (n. 1876), fiul Ilarion (n.1930).
Ciorchină Ion (n. 1899). Arestat în 1940.
Condrea Victor I. (n. 1891 sau 1898). Membru al
Partidului Național-Creștin. Condamnat în 1945 la 10
ani de muncă silnică. A murit în 1946. Reabilitat în 1991.
Condrea Zinaida Gh. (n. 1897), fiul Ion (n.1928), nora
Sofia (n. 1928), nepoata Iulia (n. 1949).
Costin Parascovia C. (n. 1907), copii: Fiodor (n. 1935),
Ion (n.1937) O1ga (n. 1940), Gheorghe (n. 1944).
Ermurache Fiodor I. (n. 1899). Condamnat în 1944 la
moarte, pedeapsă comutată ulterior în 25 de ani într-un
lagăr de muncă din reg. Vorkuta. Reabilitat în 1991.
Ermurache Gheorghe Em. (n. 1909). Fost primar.

Condamnat în 1945 la 15 ani de muncă silnică. A fost
închis într‑un lagăr din Vorkuta. În 1956 s-a alăturat fa-
miliei deportate.
Ermurache Ilie I. Condamnat în 1945 la 15 ani de muncă
silnică. Reabilitat în 1990.
Ermurachi Antonina A. (n.1914), copii: Olga (n. 1935),
Vera (n. 1937).
Ermurachi Ion I. (n. 1901). Membru al Partidului Național-
Liberal. Deportat în regiunea Tiumen. Reabilitat în 1989;
soția Elizaveta (1901), copii: Andrei (n.1923), Fiodor
(n.1925), Maria (n. 1929), Efim (n. 1936), Ilie (n. 1938).
Ermurachi Matriona F. (n. 1909), copii: Nicolae (n.
1933), Mihail (n. 1939), Elena (n. 1943).
Evstrati Nicon I. (n. 1881). Reprimat în 1945. Reabilitat în 1991.
Evstrati Profira D. (n. 1880). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk.
Frunză-Ursachi Maria H. (n. 1924)
Gârlea Nestor C. (n. 1891). Condamnat în 1947 la 6 ani
de muncă silnică.
Gavriliță Alexei I. (n. 1907). La 6 iulie 1949 a evitat
deportarea, ascunzându-se. S-a alăturat mai târziu familiei
deportate; soția Tatiana (n. 1908), copii: Maria (n. 1932),
Ion (n.1935), Olga (n.1937), Ana (n. 1939).
Gore Mina (n.1892), soția Pelagheia (n. 1897), fiica Ana
(n.  935). Deportați în 1949 în reg. Irkutsk. Reabilitați în 1990.
Grosu Olga I. (n. 1875). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk.
Grosu VasileA. (n. 1884). Supus represiunilor în 1945.
Reabilitat în 1991.
Lungu Haralampie S. (n. 1920), soția Sofia (n. 1923),
copii: Fiodor (n. 1941), Gheorghe (n. 1944), Ana (n.
1947). Deportați în 1949 în reg. Irkutsk.
Lungu Semion Gr. (1882), soția Alexandra (1881).
Lupan Efimia M. (n. 1915). Condamnată în 1957 la 6 ani
de detenție într-un lagăr de muncă din motive religioase.
Lupan Fiodor (n. 1891), soția Maria (n. 1893).
Margine Cozma I. (n. 1887 sau 1889). Condamnat în
1945 sub acuzația de „trădător”. A decedat în același an.
Margine Ion D. (n. 1887), soția Eudochia (n. 1891),
copii: Nicolae (n. 1931), Serghei (n. 1931?).
Margine Irina Gh. (n. 1893), copii: Lidia (n. 1928),
Fiodor (n. 1940).
M ereni 181
Mură Alexandra C. (n. 1910), copii: Gheorghe (n. 1938),
Trofim (n. 1940), Ion P. (n. 1945).
Mură Andrei Ch. (n. 1899 sau 1900). Reprimat în 1945.
Cap de acuzare: „colaboraționism”. Reabilitat în 1991.
Mură Iov I.(n.1878), soția Alexandra (n. 1891).
Mură Melania C. (n. 1899), copii: Eudochia (n. 1931),
Elizaveta (n. 1933), Fiodor (n. 1937).
Mură Pahomi Ch. (n. 1900 sau 1902). Condamnat în
1945. Locul detenției: reg. Irkutsk. Reabilitat în 1990.
Nagacevschi Ion V. (n. 1899). Reprimat în 1946. Reablitat
în 1991.
Nagacevschi Olga I. (n. 1906), copii: Olga (n. 1932),
Vera (n. 1934).
Nicula Ilie G. (n. 1904), soția Olga (n. 1909), fiul Ion
(n. 1930).
Nistor Ecaterina I. (n. 1884).
Nistor Iacob S. (n. 1937).
Nistor Mina V. (n. 1900). Reprimat în 1945. Reabilitat
în 1991.
Nistor Sidor (n. 1882 sau 1895). Supus represiunilor în 1945.
Nistor Sofia E. (n. 1912), copii: Olga (n. 1934), Vera (n. 1936),
Maria (n. 1939), Fiodor (n. 1941), Parascovia (n. 1945).
Nuță Andrei (n. 1890). Deportat în 1940.
Nuță Antonina (n.1911), copii: Larisa (n. 1934), fiica
Olga (n. 1939).
Nuță Parascovia T. (n. 1898). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk
Nuță Petru R. (n. 1907). Acuzat de colaboraționism.
Reprimat în 1945.
Nuță Trofim Gr. (n. 1885). Deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Nuță Trofim I. (n. 1902). Supus represiunilor în 1945.
Oglindă Efrosinia E. (n. 1900), copii: Simion (n. 1933),
Ion (n. 1935).
Oglindă Melania Gr. (n. 1920), fiica Natalia (n. 1940).
Oglindă Sava Gr. (n. 1912). Învinuit de „colaboraționism”.
Condamnat în 1945 la muncă silnică.
Panfile Maria (n.1919), fiul Fiodor (n. 1941).
Panfile Vasile P. (1914). Condamnat în 1945 la muncă sil-
nică sub acuzația de „cola­boraționism”. Reabilitat în 1991.
M ereni 182
Pascaru Emilian Gr. (n. 1901). Arestat în 1941 și deportat
în regiunea Sverdlovsk, pentru 5 ani, unde a fost împușcat
în timpul anchetei. Reabilitat în 1990; soția Ana (n. 1902),
copii: Mihail (n. 1929), Eugenia (n. 1930), Anatol (n.
1938) au fost deportați în regiunea Omsk.
Pascaru Ion A. (n. 1902), soția Maria (n. 1911), fiica
Tatiana (n. 1938).
Piscop Ion Gh. (n. 1894). Condamnat în 1941 la 5 ani de
închisoare ca „element social periculos”. Locul detenției:
reg. Novosibirsk. Reabilitat în 1989; soția Olga (n. 1895),
fiul Gheorghe (n. 1923).
Plămădeală Eudochia Gr. (n. 1909), copii: Alexandra
(n. 1935).
Plămădeală Timofei I. (n. 1872), soția Maria (n. 1879),
copii: Eugenia (n. 1910), EIena (n. 1917).
Platon Efim P. (n. 1896). Arestat și reprimat în 1946 sub
acuzația „trădare de patrie”.
Platon Efrem (n. 1897), soția Sofia (1897), copii: Pavel
(n. 1928), Ulian (n. 1932), Tatiana (n. 1933), Elena (n.
1935), Visarion (n. 1937), Mercurie (n. 1940).
Platon Elena S. (n. 1894). Condamnată în 1949 la 5 ani
de muncă silnică și confiscarea averii.
Platon Eugenia H. (n. 1897), copii: Mihail (n. 1931),
Procopie (n. 1942).
Platon Fiodor (n. 1891), soția Fedosia (n. 1892). Arestați
în 1941, dispăruți fără urmă.
Platon Matvei A. (n. 1894). Condamnat în 1945 la
detenție. Cap de acuzare: „colaboraționism”.
Popcov Grigori S. (n. 1877), fiica Eudochia (n. 1903). De­por­­
tați în 1949 în reg. Irkutsk. Încadrați la sectiunea „chiaburi”.
Postică Efrosinia S. (n. 1923), fiul Andrei (n. 1923).
Postică Iacob P. Membru al Partidului Național-Creștin.
Acuzat de „colaboraționism”. Condamnat la 20 ani de
muncă silnică. Reabilitat în 1991.
Postică Pavel (n. 1915), soția Elena (n. 1921), copii:
Natalia (n. 1941), Maria P. 1943), Ion (n. 1945), Fiodor
(n. 1947), Andrei (n. 1948).
Prodan Efim Gh. (n. 1896), soția Feodosia (n. 1894),
fiul Iosif (n. 1931).
Racu Domnica Z. (n. 1895).
Racu Efim I. (n. 1896).
Racu Gheorghe (n .1901), soția Vera (n. 1912).
Racu Gheorghe M. (n. 1907).
Racu Maria P. (n.1907), fiul Vladimir (n. 1929).
Racu Petru N. (n. 1886), copii: Ilie (n.1932), Gheorghe
(n. 1936).
Roșca Gheorghe A. (n. 1902). Condamnat în 1945 la
10 ani de muncă silnică. Motivul reprimării: Membru al
Partidului Național-Creștin.
Roșca Lidia Gh. (n. 1910), copii: Vasile (n. 1934), Fiodor
(n. 1936), Constantin (n. 1937), Isidor (n. 1942).
Sălcuțeanu Ioachim Gr. (n. 1914), sotia Ana (n. 1921).
Scobioală Foma Gr. (n.1882), soția Daria (n. 1889),
copii: Trofim (n. 1927), Ana (n. 1929), Mihail (n. 1933).
Scobioală Natalia C. (n. 1884). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk.
Sprânceană Iov E. (n. 1904). Deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Straistă Vasile D. (n. 1898). Membru al Partidului Național-
Liberal. Deportat în 1949; soția Efrosinia (n. 1901), copii:
Vera (n. 1938), Fiodor (n. 1932), Olga (n. 1934), Andrei
(n. 1936), Mihail (n. 1940), Grigore (n. 1943).
Stratu Vasile F. (n. 1884), soția Maria (n. 1887), copii:
Anastasia (n. 1929), Zinaida (n. 1934).
Țurcanu Fiodor L. (n. 1890). Condamnat în 1946 la 5
ani de muncă silnică pentru „neîndeplinirea obligațiilor
de predare a produselor agricole către stat”.
Țurcanu Nicolae T.
Țurcanu Olga T.
Țurcanu Parascovia M. (n. 1910).
Țurcanu Timofei V.
Varticean Ion Gh. (n. 1891). Pedagog. Acuzat de
„colaboraționism” și deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Reabilitat în 1990.
Varticean Liubovi I. Asistentă medicală. Deportată în
1949 în reg. Irkutsk.
(Liste alcătuite după monografia: Cartea Memoriei.
Catalog al victimelor totalitarismului comunist. Coord. și
red. științifică Elena Postică. Chișinău: Știința, 1999, p.p.
157-162)

Printre primii mereneni care, la finele anilor
´80 ai secolului trecut, au abordat public tema de-
portărilor, a fost Vasile Bujac. La 19 aprilie 1989,
în articolul „Și  tăcerea e o vinovăție”, publicat în
Moldova socialistă, V. Bujac scria:
„Țin bine minte ziua de 7 iulie 1949, când
vuiau satele noastre de puzderie de camioane mi-
litare și plânsul lumii. Parcă intrase niște viespi
prin stupii cu albini. Veniseră să rupă din mijlocul
nostru pe cei harnici care au supraviețuit în timpul
foametei... Oamenii erau îmbarcați în camioane și
duși prin gări. Cei care intenționam să ne apropi-
em de arestați eram bruscați, amenințați. Nici nu
ne puteam lua rămas-bun de la rude, căci într-un
sat de oameni rar cine nu-i rudă cu tot satul și ți se
rupea inima de jale de marea de lacrimi vărsate și
de copii, și de bătrâni, și de mame. Mulți dintre cei
rămași în sat atunci au pierdut ultima speranță în
dreptate, în mai bine.
183
M ereni
Mereneni în Siberia (anii ´50 ai sec. XX)
Mă doare inima și pentru altceva. Noi, moldo­
ve­nii, nu cunoaștem până în prezent numărul compa­
trioților noștri care au fost deportați în vara lui 1949.
Dar dacă până mai ieri toți erau considerați, cu hurta,
„dușmani ai poporului”, e clar că nimeni nici nu în-
drăznea să se intereseze de soarta lor. Dar sunt sigur
că cifrele trebuie să existe prin arhive. Ele trebuiesc
publicate. Doar trăim alte zile...”
Drept mărturie a calvarului prin care au trecut
basarabenii în acești ani de groază stau relatările
celor care au supraviețuit și, după moartea lui Stalin,
eliberați, s-au întors acasă. Un caz ieșit din comum
este cel al Mariei Frunză-Ursachi (1924-2001), por-
nită, în 1947, de la Mereni în căutarea unei bucăți de
pâîne și reținută, la Rostov, ca „speculantă”. Arestată
și obligată ulterior să muncească în portul Dudinka,
o extensiune a Combinatului Metalurgic din Norilsk
ținutul Krasno­iarsk, Maria Frunză avea să-l cunoască
aici pe viitorul soț Nicolai Costenco (1913-1993),
 scriitor al poporului, laureat al Premiului de Stat,
M ereni 184
membru-corespondent al Academiei de Științe. Acesta
fusese arestat și trimis în Siberia – ca „dușman al
poporului” – în cadrul celui de-al doilea val al de-
portărilor, operat de regimul sovietic în decada a treia
a lunii iunie 1941, odată cu retragerea administrației
și a trupelor militare din Basarabia. Costenco, fost
secretar general al Societății Scriitorilor și Publiciștilor
Profesioniști din Basarabia și prim-redactor al revistei
„Viața Basarabiei”, s-a ales cu 7 ani de detenție într-un
lagăr de corecție prin muncă pentru „crima” de a fi
apărat demnitatea limbii române vorbite de basarabeni
și a valorilor societății constituțional-democratice.
Expirând termenul con­damnării, pentru că nu avea
dreptul să revină la baștină, în 1948, poetul s-a angajat
prin contract, pentru următorii 8 ani, la portul Dudinka,
prin care se recepționau transporturile destinate
Combinatului Metalurgic din Norilsk, unde va exer-
cita diverse funcții: dispecer superior, șef de schimb,
conducător al grupului de recepționare și, în fine, ma-
istru. Căsătoria celor doi – Maria Frunză din Mereni și
Nicolai Costenco din Chișinău – a fost consemnată în
registrul actelor de stare civilă din localitatea Dudinka
la 19 decembrie 1850. În anii urmă­tori, până la elibe-
rare și revenirea acasă, în familia Costenco s-au născut
șase copii: Nicolae (1949), Maria (1951), Constantin
(decedat, în vârstă de numai 8 luni, la 13 iunie 1953,
și înmormântat în solul înghețat al Sibe­riei), gemenii
Tatiana și Costache (1954) și Tudor (1956).
Într-un interviu acordat ziaristului Gheorghe
Budeanu și inserat în săptămânalul „Literatura și
arta” din 15 decembrie 1988, Nicolai Costenco și-a
rezumat astfel amintirile vizavi de arest și deportare
(evenimentul s-a produs la 25 iunie 1941, la trei zile
după începutul războiului, în cadrul operațiunii de
ridicare din teritoriu a elementelor ostile regimului
instaurat de sovietici în Basarabia la 28 iunie 1940):
„– Cum V-au arestat?..
– Au venit la mine ... mi-au pus pistolul în spa-
te: „Mâinile sus! Ești arestat!” „Pentru ce?”, întreb
eu. „Pentru ce – o să afli mai târziu!” Un ofițer și un
altul în haine civile m-au dus la pușcăria de pe strada
Bender. În două zile au bucșit pușcăria cu oameni ...
– Ați aflat vre-o dată motivul arestării? N-ați
încercat să Vă revol­tați,
să-i convingeți că s-a
comis o greșală?
– Cui să te
plângi? Celui care te
îmbrâncește? N‑aveau ei
când să steie de vorbă cu
tine. Dacă te‑au arestat,
ești vinovat. Puteau să
te împuște și nu făceai
nici „cârc”. M-au dus la
pușcărie ca pe-un vaga-
bond ... Stau și mă mir de multe ori, cum de am rămas
viu? Nu-i glumă să te ducă tocmai la dracu‑n praznic.
Pe degeaba. Trebuia să ai o răbdare de câine ...
– Știați măcar încotro Vă duc și câtă vreme o să
tânjiți după bolta basarabeană?
– La gara din Chișinău ne-au pumnit, ne-au încărcat
și ne-am pornit spre Răsărit. Încotro, pentru câtă vreme
– nu ni se spusese. Iar trenul mergea și mergea. Și nu
se mai oprea. Pe drum, doi din vagonul nostru au fugit,
pentru care faptă ne-au închis ferestrele complet, încât
nici nu aveam cu ce respira. Iar nu peste mult timp muri
un bolnav, era cald, trupul lui se strica ... Ei, să povestești
ți-i groază, dar încă, doamne ferește, să pățești ... Coborâți
din tren, am fost încărcați pe o barjă, iar pe acolo era frig
de acum, nu șagă. Ne aflam pe lângă Irkutsk, aproape de
pușcărie. Ajunși, am văzut soldați cu automate, câini ...
Se numea pușcăria „Alexandrovski Țentral”...
Familia Costenco la Dudinka
 – Pușcăria și poezia! S-au împăcat vre-o
dată aceste două lucruri? Ați avut acolo un colț al
Dumneavoastră unde, cu creionul chimic înmuiat în
gură, să caligrafiați pe ceva fiorul unei amintiri cu soare
basarabean, lumina unei speranțe de întoarcere acasă?..
– Nu, acolo eu nu mai eram poet, ci deținut.
Acolo te gândeai cum să-ți potolești foamea, cum să te
încălzești, ai să trăiești ori au să te împuște? N-aveam
nici hârtie, nici creion. N-aveam nimic. Să mă ierți,
dar ca să te duci în cel mai necesar loc, trebuia să-ți
rupi poalele cămășii ... Doar într-o cameră trăiam vre-o
200. Peste fiecare zece zile ne scoteau la percheziție. Să
n-avem ace, cuțite, nasturi ... Ne dezbrăcau cu pielea
și ne căutau peste tot. Și-n gură ... După ce înghețam
bine, ne aduceau înapoi. Aici, între timp, altă echipă
întorcea cu fundul în sus locul de odihnă. Stăteam unul
lângă altul ca să ne încălzim, căci nu se făcea focul.
Mi-au spus că-s arestat pe șapte ani. Ședeam. Ne
mâncau păduchii și gata. Slavă Domnului, aveam doar
27 de ani, iar cei mai bătrâni nu rezistau. Mureau de
foame, de frig, de mâncatul păduchilor. Spre sfârșitul
verii anului 1942 m-au dus la Krasnoiarsk. De acolo
– la Dudinka. Când am ajuns la Dudinka, ne pălise
răcoare mare. Ne-au îmbrăcat cu niște rufe și – la
muncă. Apoi m-am îmbolnăvit și am fost trimis la
spălatul rufelor, unde, desigur, era cu mult mai bine.
Mai târziu m-a luat un creștin cuminte să lucrez dis-
pecer. Nu m-am dus de acolo până la eliberare, în ’48.
– Odată eliberat, ați alergat, probabil, la primul
tren care ducea spre ... Moldova?
– N-aveam dreptul. Eram eliberat, dar eliberat
cu articol ce-mi interzicea să mă întorc acasă. Am
rămas. Peste puțin timp, aveam să mă întâlnesc
cu Maria, actuala mea soție. Ne-am căsătorit, am
cumpărat o casă la Dudinka, pe malul Eniseiului.
Am trăit în ea opt ani de zile. Opt ani de zile cu o
femeie bună și frumoasă, să știi, nu-i trăiești degeaba.
Prin ’54 de-acum cinci copii țipau moldovenește în
jurul casei de pe malul Eniseiului. Lucram, făceam
focul și-mi încălzeam familia. Lemnele le luam din
râu. În sus tăiau pădure și pe apă venea mult lemn.
Ardeam într-o iarnă câte vre-o trei vagoane de bârne.
Începusem să cumpăr cărți, din când în când mai
scriam câte o poezie ...
– Soția Dumnea­
185
voas­tră fusese, pe timpuri,
o țărancă de la Mereni.
M ereni
Cu ce păcătuise ea, de a
fost nevoită să-și poarte
tinerețile prin viscolele
nesfârșitului siberian?
– Vrei să le știi pe
toate! Iaca, am s-o chem
și las-o să-ți povestească.
(Strigă: „Marie,
vino de-i spune băiatului
acesta, cum te-au arestat, cum te-au dus în Siberia ca
să te întâlnești cu mine...” După un pic de șovăială,
soția întră și ne privește nedumerită. „Așază-te și
povestește‑i”, zice Costenco).
– După război, foametea ajunsese și prin
Mereni. Nu aveam ce mânca. Auzisem că la Rostov
este atâta pește, încât îl vând aproape pe degeaba. Am
dezbrăcat casa, am luat lucrurile și, cu alte trei femei,
ne-am dus la Chișinău, de unde, urcate într-un mărfar,
țineam calea spre Rostov. Vai de capul moldovenilor
iștia! Prin multe au mai trecut … Sate întregi porneau
la drum după o bucățică de pâîne. Erau mulți și numai
cui îi era lene nu-și bătea joc de ei. Unii duceau nuci
să le schimbe pe pâine. În tren le tăiau sacii și nucile
se împrăștiau, nu le mai puteai strânge.
La Rostov am cumpărat pește, dar n-am avut
noroc de el. În trenul care ne aducea acasă s-au urcat
controlori și, pe atunci, dacă te prindeau cu schimb
de mărfuri, erai numit speculant. Iar cu speculanții
Stalin nu se juca. În fața controlorilor ne-am dezis de
pește. Mai aruncasem și pașapoartele, ca să nu afle de
unde sântem și ce am căutat la Rostov. Ne întrebau,
iar noi, făcându-ne că nu știm rusește, spuneam că
venim de la o „șahtă”. „Care șahtă? Ce-ați făcut aco-
lo?” „Ne znai ruski, ne znai …” Ne-au luat și ne-au
dus la Norilsk, alături de Dudinka. Acolo și de pește
ne-am săturat, și limba rusă am învățat‑o bine …”
(O ascult întristat. Întristat pentru că, atunci, la
Rostov, era mult pește, iar moldovenii mureau de foame.
Întristat, pentru că acei controlori vor fi avut misiune
specială: să nu permită moldovenilor ieșirea din zona foa­
metei ... După o altă clipă de tăcere, mă adresez poetului):
 – Poate omul să se împace cu o soartă atât de vitre­
M ereni 186

gă? Aici, în Moldova, debutanții în „Viața Basarabiei”
făceau de acum literatură pentru popor, iar Du­m­nea­­
voastră târâiați cu sania lemne din apele Eniseiului …
– … și mai așteptam să moară Stalin. Când s-a
zguduit țara, m-am plâns îndată la Moscova pentru a
fi reabilitat. Cei de la Moscova au trimis scrisoarea la
Chișinău. Mi-a răspuns un procuror: „Sidi tam i ne
rîpaisea …” M-am mai adresat o dată. Scriu detaliat
pe cine cunosc în Moldova: Istru, Lupan, Bucov,
Meniuc … După un control riguros, judecătorul Edco a
făcut protest la Judecătoria Supremă a republicii, unde
s-au ridicat documentele și s-a văzut că nu-s vinovat...
Vestea veni ca tunetul în zi senină și-i zic femeii:
„Hai la Chișinău, sunt liber!” Nu credea. Am dat gos-
podăria unui prieten, mi-am luat soția, copiii, cărțile
și ne-am pornit spre casă. Am trăit un timp la Mereni,
apoi am venit la un cumnat de lângă Chișinău. Mai pe
urmă ne-au dat casa asta în care, la început, n-aveam
nici scaune. Dormeam la podele …”
Într-un alt interviu, „Am trăit, am suferit, am
scris. Trăiesc, sufăr, și scriu …”, solicitat de poe-
tul Anatol Ciocanu și publicat, în 1988, în revista Agafia Barbăroșie, împreună cu copiii săi Parascovia și Tudor
„Moldova”, Nicolai Costenco ținea să precizeze:
„Acolo, pe malul Eniseiului, când mă eliberasem
pe jumătate, fără drept de a mă întoarce la baștină, m-am Agafia Barbăroșie (n. 1911):
însurat cu Mășuța, moldovancă de la noi, (care) ispășea și „Bărbatul meu a fost luat de ruși încă în 1945, fi-
ea niște păcate ce i se trăgeau de pe timpul foametei … indcă era cu liberalii. Eu o duceam foarte greu cu fata
Mi-a născut acolo șase copii, pe cinci i-am crescut, pe unul de 14 ani și băiatul de 9 ani. Era vremea prășitului,
l-am îngropat în pământul veșnic înghețat … Am scris și și mă întorceam cu copiii de la prășit târziu. Băiatul
un poem – „Tărie”, e despre el … Nu, deloc nu-s vesele strânsese păpușoii răriți din urmă pentru vacă și era
amintirile mele … Am trăit, am suferit, am scris și, precum negru din cap până în picioare de țărna umezită de
vezi, mai trăiesc, mai sufăr, mă dor picioarele, de câțiva ani sucul de păpușoi. Când aproape să intrăm în sat, fata
nu m-am mai coborât în stradă de la etajul cinci, dar mai și-a amintit că și-a uitat haina pe deal. Ne-am intors
scriu … Prin 1955 am înaintat o cerere la Moscova, a fost înapoi, da´ băiatul a mers mai departe. Ajunse acasă,
trimisă la Chișinău și cazul meu s-a revăzut. Em. Bucov a l-am găsit dor­mind, așa murdar cum era...
fost chemat să depună mărturii. Și s-a constatat (după cinci- Era trecut de două­sprezece când pe poartă a in-
sprezece ani!) că sunt absolut nevinovat în fața societății, trat Andrei Portas și Petrea Cociu (paznic la sovietul
am fost reabilitat pe deplin și mi-am făcut bagajele pentru sătesc – n.n.). Ne-au spus să luăm topoare și să ne
întoarcere acasă. Iar „bagajele” mele erau cei cinci copii, pregătim să ne ducem la tăiat pădure. Mi‑am luat
700 kilograme de cărți, căci la aerport mi le-au cântărit, și repede copiii, așa cum erau, am pus într‑o veretcă
Mășuța. Numai noi eram în avionașul care ne ducea spre leaca ceea de făină, pe care o aveam, și am pornit
Krasnoiarsk. De-acolo, cu trenul, spre Moscova, spre casă desculță. De atâta zarvă, de la hămăitul câinilor se
… Ajuns cu bine în ’56, am trăit vre‑o jumătate de an la sculase tot satul. Pe drum m‑a văzut o vecină că sunt
Mereni, la un cumnat …”
Act prin care se decide recompensarea pierderilor suportate în urma deportării nelegitime
a sătencii Agafia Gh. Baciu (29 septembrie 1989) M ereni 187
M ereni 188
Siberia, regiunea Ircutsk, rn. Ciunski, cătunul Vesiolîi; deportați, fotografiați cu ocazia supraîmplinirii planului către
aniversarea Revoluției din Octombrie, 06.11.1954
desculță și mi-a dat o pereche de galoși. Îmi erau mici
și un timp am îmblat desculță și în Siberia...
Ne-au dus la gara din Chișinău și ne-au urcat în
vagoane. Să nu dea Dumnezeu să tragă cineva ce-am
tras noi. Nu ne puteam opri din plâns zile întregi.
Mâncare ne dădeau o dată în zi. Fedea cerea veșnic
mâncare; ne opreau câte o dată la gări și ne hrăneau cu
borș cu curechi oțetit. Cine aveau bani, mai cumpărau
câte ceva pe la gări, da´ eu nu aveam: chiar în ajun
(înainte de deportare – n. n.) am plătit pe ouă și carne că
ne amenința cu pușcăria. Așa am mers treizeci de zile
și ne-am oprit la „Baidanskii lesprom­hoz”. Cu mine au
mai fost încă câteva familii din Mereni: Maftei Platon,
Pachița lui Andrei Nuță, Ghiță Plămădeală, Melania
lui Sava Oglindă și Manea Panfile.
La început ne-au pus în barăci, iar peste două
săptămâni ne-au trecut apa Ciungoi și ne-au dus la
„lespromhoz” (întreprindere pentru industrializarea
lemnului – n. n.). Două săptămâni am stat la rădăcina
unui copac, iar după asta noi, merenenii, am făcut o
căsuță. Am cărat copaci din pădure, îi tăiam la „pilora-
mă” (gater – n. n.) și așa am făcut o locuință unde trăiam
patru familii. Casa era din lemn, da´ deasupra i-am pus
o foaie de cort. Iarna copiii făceau focul în sobă de fier,
și era cald, însă cum ne opream de făcut focul, se răcea
imediat. Am stat în casa ceea până ne-au eliberat...
Așa a început viața noastră de nouă ani, viață de
„spețpereselențî” (persoane strămutate – n. n.). Una
din deosebirile de viața liberă consta în aceea că, la
fiecare lună, trebuia să ne ducem și să ne înregistrăm
la comendatură. Ne hrăneam cu ce puteam. La do-
uăsprezece noaptea sculam băiatul și îl trimeteam în
rând după pâine. Cum v-am spus și mai înainte, un
timp am îmblat desculți, deoarece crezusem că seara
vom veni înapoi. Am făcut niște chirivici pentru mine
și copii și așa am îmblat toată iarna lui ´49-´50. În
primul an, când nu aveam cu ce‑mi hrăni copiii decât
cu leaca ceea de făină pe care o luasem, aveam o față
de masă cu horboțică și m-am dus în satul Ukrainka
și am schimbat-o pe cinci căldări de cartofi. Am
pus totul într-un sac și m-am pornit spre casă. Când
m-au văzut oamenii, s-au crucit: eu mică de statură,
flămândă, de-abia târâiam sacul cu cartofi. Nu i-am
lăsat pentru a doua oară, căci mă temeam că n-o să
mă recunoască gospodina.
La început am lucrat la tăiat pădure, apoi la
făcut „kociurkă”. Primeam câte 150-200 de ruble
pe lună. Fiica a lucrat la descărcat mașini. De atâta,
sărmana, e atât de bolnavă acum. Ea primea câte
400 de ruble. La început nici nu aveam ce cumpăra
pe aceste ruble, pe urmă au făcut un magazin și, pe
la Anul Nou, aveam făină de ajuns. Țin minte că am
copt atunci cinci pâini și-mi părea că suntem cei mai
bogați oameni din lume...
După nouă ani de lagăr, a venit și bărbatul la
mine. El fusese judecat pe zece ani, dar pentru că a
lucrat bine, a făcut numai nouă ani. Atunci, pentru
că împărțeam amărăciunile în două, mi-a devenit și
viața mai ușoară. În 1958, de sfântul Vasile, venise-
ră la ziua bărbatului Pavel Postică, Sava Oglindă,
Senea Oglindă, toți din Mereni, și numai ce văd că
ne cheamă la comendatură. Unul din ei încă a spus
în glumă că ne dă drumul acasă. Ne-am dus acolo și,
într-adevăr, ne-au anunțat că suntem liberi...
Când ne-am întors în sat, nu ne-au dat casa îna-
poi. Timp de doi ani am trăit la un frate, pe urmă ne-
am făcut casa în care trăim și acum... Am măritat fata,
dar n-am avut să-i dau nici un petic de ață ca zestre.
Acum (în 1989 – n. n.) spun că au să ne întoarcă banii.
Vreau să las măcar ceva nepoților, să nu zică că am
fost niște calici. Am fost și noi oameni gospodari, cu
pământ lăsat de părinți, cu gospodărie nu mai rea decât
a sătenilor mei...”. [Conform manuscrisului întocmit
în 1989 de către Alexandru Gh. Barbăroșie (n. 1974)]
Vera Barbăroșie:
„Tata a fost primar și membru al Partidului
Țărănist. El știa de ridicare, fiindcă, într-o zi, l-au
chemat la „sel´sovet”, i-au făcut niște cercetări și l‑au
pus să se iscălească. Atunci el o priceput că-l vor duce
în Siberia... La 6 iulie, noaptea, când aproape toți
dormeau, au început să se audă vuiete de mașini ce
coborau în sat. Cineva a bătut și la ușa noastră și mi-a
M ereni 189
luat bărbatul. Am luat băiatul în brațe și fug la tata în
casă. Tata imediat a priceput care-i povestea. În timpul
ista, din cauza vuietelor de mașini și a bocetelor, satul
a început să se trezească. Nu știam ce să facem. Noroc
că a venit o rudă de-a mea și l‑o ascuns pe tata în beci.
A stat acolo până au plecat mașinile din sat. Pe la vreo
9 dimineața, intră în casă Vasile Oglindă, Alioșa Malai
și un miliționer (polițist sovietic – n.n.) cu automatul:
veniseră să-l ia pe tata. L‑au căutat pe cuptor, în cuptor,
sub paturi. Au îndreptat automatul spre mine și băiatul
meu, ca să spună unde-i bunel-său. Nu le-am spus nimic
și de asta au plecat. Așa a scăpat tata de ridicare. A fost
nevoit să se ascundă pe la Perciun până când, odată, a
călcat pe-o sârmă și și-a făcut o „zarajenie” (infectare
– n. n.). Din cauza asta a și murit.
La ridicare (pe sovietici – n. n.) i-au ajutat activiștii
Pavel Vlas, Petru Cojușneanu, Catiușa Moiseenco,
Petru Gavriliță. După ce-i ridicau pe oameni, ei luau
din casa gospodarilor tot. Se făceau că duc la stat, da´
în realitate și le luau lor. Eu, de exemplu, masa tatei
am văzut-o la Petru Cojușneanu. Se spune că Pavel
Gavriliță iscălea pentru toți care au fost ridicați. La o
săptămână (după deportări – n. n.) s-a pornit și colho-
zul. De frică, la adunare (de întemeiere a colhozului
– n. n.), oamenii ridicau câte două mâini pentru colhoz.
Colhozul a strâns de pe deal pâinea celor ridicați, iar
oamenilor le dădea sub „Mitoc”, restul se dădea la stat.
Nici să-ți cauți de prășit la sotele (ari – n. n.) tale nu
puteai, numai noaptea, că ziua de te duceai, te lua de
pe deal și te mâna din urmă zece kilometri și te ducea
la prășit la colhoz. Așa au și rămas cântecele de pe
timpurile celea.
Măi Ioane, Măi Vasile,
Hai să facem trudozile,
Pentr-o straistă de gunoi
Am lucrat noi amândoi,
Pentru o traistă de secară
Am lucrat un an și o vară,
Dimineața, când mă scol,
Brigadiru-i la ușor.”
[Conform manuscrisului întocmit în 1989
de Alexandru Gh. Barbăroșie, (n. 1974)]
 Maria E. Cerescu (n. 1917):
M ereni 190
„În Siberia am avut noroc că ne-au luat într-un
colhoz și ne-au pus să strângem grâul din urma coasei.
Seara ne dădeau câte 1-2 kg de făină și câte oleacă de
lapte. Cu asta amăgeam foamea copiilor. Pe urmă,
acolo unde trăiam, s-a făcut o „kantoră” (oficiu – n.n.)
la „kilometrul 120”. Pe 40 grade de ger, cu o femeie pe
care o chema Dunea Chilici, călcam lutul cu picioarele,
că celelalte nu vroiau să se vâre în lut. Nu aveam ce
face: eram nevoite să lucrăm pentru că aveam câte
cinci copii și trebuiau hrăniți. Ungeam casele pe di-
năuntru cu lut și apă caldă. Ziua ungeam la „kantoră”,
iar seara, până pe la miezul nopții, ne duceam cu fiica
cea mai mare și încă două femei și ungeam casa unui
brigadier. Totul era pe „naread”, da´ bani n-am mai
primit de nicăieri. Măcar să-l fi lăsat inima pe brigadier
să ne dea câte o bucățică de pâine și cartofi fierți, că
altceva nu ne mai trebuia. Da´ de unde, ne întorceam
noaptea acasă și ne culcam flămânde...
Uneori aveam cartofi, dar erau înghețați pentru că
îi aduceam de la vreo 7 km distanță de noi. A fost un
timp când n-am avut sare vreo trei săptămâni. Au fost
zile când nu gustam nici o firimitură de pâine. Noroc
că la „kantoră” trebuiau lemne de făcut focul în sobe
și nu avea cine lucra. Copiii erau mulți, dar mici. Ai
mei, băiatul de 12 ani și fata de 14 ani, tăiau în toată
săptămâna un metru cub de lemn. Vai de capul lor până
le vedeau tăiate! Tăiau oleacă și veneau plângând lângă
baracă: „Ni-i foame, mamă. Nici pilka (ferăstrăul –
n. n.) nu merge”. Puneam câteva hrinci de cartofi pe
marginea pliții și le rumeneam. Le mâncau fără sare și
se duceau iarăși la tăiat până terminau cubul de tăiat.
Pentru el primeau zece ruble. Luau rublele celea cu
bucurie și se duceau drept la magazin unde cumpărau
pâine pe toți banii (cinci pâini – n. n.).
Aduceau pâinea și eu o puneam pe poliță sus ca
să n-o ajungă cei mici. Pâinea trebuia să ne ajungă
pe-o săptămână. Le tăiam câte o hrincă și le dădeam
mai întâi la cei mici. Din bucata fiicei mai mari îmi
luam și mie o bucățică, să-mi potolesc foamea, dar
n-o mâncam toată: le mai dădeam și la cei mici din
ea. De slabă ce eram, nici nu puteam merge bine pe
picioare. Așa am îndurat foame până la 12 decembrie
(1949 – n. n.). Atunci a venit o comisie de doctori și au
dat ordin ca copiii să fie duși la „detdom” (orfelinat –
n. n.). Mie mi-au luat patru copii. Pe 14 decembrie i-au
dus la Taișet, iar de acolo pe trei din ei i-au transportat
la Irkutsk, în Siudeanskii raion, satul Kuntuk. Pe cea
mai mică, pentru că încă nu era de școală, au lăsat-o în
Taișet. Eu o plângeam în toată ziua că au despărțit-o de
frați și a rămas singură între străini; avea numai cinci
ani. Când pe cei mari i-au urcat în mașină, să-i ducă
mai departe, ea, văzând că rămâne singură, a leșinat. Îi
scriam scrisori, dar ea nu putea nici citi, nici scrie. Mă
duceam zilnic la comandant și îl rugam să mi-o aducă
pe Ana, că nu pot dormi nopțile din cauza gândurilor și
plâng întruna. Și așa m-am tot rugat doi anișori de zile.
Într-o zi, după lucru, ședeam în baracă. Cineva
a bătut la ușă. A intrat „nadzirateliu” (suprave­ghe­
torul – n. n.) cu un copil care semăna a băiet. Îmi
zice: „razdevai devoc´ku!”. Îi spun că nu-i fată, da´
băiat. „Vsio ravno”, zice el, „devoc´ka ili mal´cik,
razdevai, jarko je!” Mă apropii și vreau să dezleg
căciula, dar ea s-a repezit și m-a cuprins, strigând
în rusește (uitase limba maternă – n. n.): „Eto moia
mama! Mama, tî menea ne uznaioși? Vot u menea est´
znak, kogda bâla doma ukusila sobaka za șceku!”.
Supraveghetorul îmi zice: „Ce, nu-ți cunoști copilul?
Vezi, ea te-a recunoscut!...”.
Ceilalți trei copii, mai mari, au stat la casa de
copii patru ani și șapte luni. Am vărsat multe lacrimi
până mi-am luat copiii acasă. Am mai trăit la Sosnovka
vreo două luni și am cerut să merg la soră‑mea care era
ridicată la Alzemai. Acolo erau aproape toți merenenii
noștri. Am stat la soră-mea câteva luni, da´ pentru că nu
eram împreună cu copiii, nu puteam să-mi aflu locul.
M-am plâns comendan­tului, spunându-i că nu pot să
trăiesc, dacă nu-mi văd copiii. Așa și era: nu puteam
nici mânca, nici dormi; zi și noapte plângeam. Văzând
asta, comen­dantul mi‑a spus că, dacă vreau să mă duc
la copii, pot să plec încolo cu niște oameni pe care îi
duceau în Irkutsk. Am plecat chiar a doua zi. Mi-am
lăsat sora și consătenii și m-am dus la 1000 kilometri
depărtare. Am plecat numai ca să fiu împreună cu
copiii mei. Dar ei nu erau acolo, erau încă la 450 km
depărtare de Irkutsk. Și iar m-am pus pe plâns: de toți
ai mei mă înstrăinasem, dar lângă copii tot nu eram.
Vai și amar de viața pe care am petrecut-o...

Ion S. Baciu, Dumitru țâra, Eugenia Baciu, Lidia țâra (Baciu), Maria Baciu, Semion Baciu și copiii: Liuba și Liusia țâra (Siberia, 1955)
Tare multe am mai tras și sunt multe de povestit
– poți scrie o carte. Cel mai tare m-am chinuit până
mi-a venit soțul și s-au întors copiii la mine. Soțul,
fiind nevinovat, a fost arestat încă în 1945. L-au pârât
că-i cuzist, da´ el a fost, de fapt, țărănist. Când i-au
eliberat pe cuziști, s-a aflat că el n-a fost cuzist. Dar
10 ani de închisoare a făcut, iar din cauza asta, eu,
în 1949, am fost ridicată în Siberia...
În 1957 ne-am întors în satul natal. Eram 11
persoane și la cine ne duceam nimănui nu trebuiam.
Ne-am rugat la sovietul sătesc să ne dea casa mea, ca
să trăim în ea. Da´ ei nici de gând n-au avut. Trei ani
ne-am chinuit până am reușit să construim altă casă.
Când, în 1960, am intrat în casă nouă, mi-a părut că
intru în rai. Am trăit împreună cu bărbatul până în
1978. Băieții i-am însurat, fetele le-am măritat, da´
zestre nu le-am dat pentru că statul îmi luase averea
și nu aveam puteri să facem alta. Acum am rămas
singură și bolnavă, cu 10 ruble pensie... ”
M ereni 191
Ion S. Baciu (n. 1936):
„Pe noi, ca și pe mulți alții din sat, ne-au de-
portat în ziua de 6 iulie 1949. Ne-au ridicat toată
familia: tata Simion C. Baciu (n. 1906), mama Maria
(n. 1911), fratele Chiril, eu și două surori – Lidia și
Eugenia...
Nu știam că o să fim ridicați. Am fost chinuiți
cu „postavka”. Seara am văzut că a venit armata lân-
gă sat. Erau multe mașini cu soldați. Pe la ora două
de noapte au venit la casa noastră și au pus soldați
la poartă. Au bătut la ușă și ne-au sculat din paturi.
Vorbeau rusește și ni se tra­ducea. Au spus că suntem
ridicați și că putem să luăm cu noi câte ceva pentru
drum. Într-o mașină puneau câte trei-patru familii. Și
dacă în fiecare familie erau câte cinci-șase persoane,
ce am putut să luăm? Am luat un sac cu făină. Pentru
asta am dat o sticlă cu rachiu „moscalului”, care ne
păzea. Mama plângea. S-a dus să-și ia rămas-bun de
la animale. Noi, copiii, am luat un ulcior, am cules

M ereni 192
Semion C. Baciu – Siberia, 1959. Pe versoul fotografiei scrie:
„În Moldova m-am născut, în Moldova am să mor!”
în el abricoase și ne‑am suit în mașină. Au mai în-
cărcat încă trei familii și pe urmă ne-au transportat
la primărie. De acolo ne-au dus la gara din Chișinău.
Ne‑au încărcat în vagoane ca pe vite...
Erau călduri mari atunci. Ușa de la vagon ne‑o
deschideau numai de vreo 15 centimetri: se temeau
să nu fugim. Ne lăsau să ieșim numai când trebuia să
ne facem nevoile. Nu mergeam de­par­te, ne duceam
pe sub vagoane și tineret, și bătrâni, și copii. Când
ne opream în gări, ne uitam pe jos și, dacă vedeam
fecale, însemna că înaintea noastră i-au dus pe alții...
Era greu, dar în vagonul nostru, pe drum, nu a murit
nimeni. Mâncare ne dădeau, dar tare rar. Primeam
niște supă. Când ne opream în gări, căutam niște
lemne, făceam oleacă de foc și coceam turte din făina
pe care o luasem cu noi...
Până la Novosibirsk am mers vreo două săptă­
mâni. Acolo n-am stat mult: ne-au dus la baie, ne-am
suit în vagoane și am mers mai departe. Am trecut
prin Krasnoiarsk, pe urmă prin Taișet, iar mai apoi am
mers spre Bratsk. Seara am ajuns la raziezdul nr. 14
(haltă de încrucișare – n. n.). De acolo am mers încă
vreun kilometru și trenul s-a oprit. Era 27 sau 28 iulie
(1949 – n. n.). După noi și bagajele noastre veniseră
niște tractoare. Pe locul unde ne-au dus erau pregătite
corturi speciale. Tot acolo era și o spețcomendatură
(comenduire specială – n. n.). Un oarecare căpitan
Golovkin s-a apropiat și ne-a luat documentele. Ni
s‑a spus că nu avem voie să plecăm de acolo. Da´
nici nu prea aveai unde pleca, chiar să fi vrut. Locul
cela era păzit bine, pentru că la vreo 2 kilometri de
noi erau mai multe lagăre de pușcăriași...
Primele zile am trăit în corturi. Era frig, da´
nu aveam ce face. Pe urmă am început să construim
barăci. Trebuia să le facem până la venirea iernii.
Căzuse zăpada, da´ bărăcile încă nu erau gata. Soba
ardea zi și noapte. Stăteam lângă plită, dinainte te
încălzeai, da´ pe la spate te pătrundea frigul. Gerul
ajungea la 60 de grade. Scuipai și scuipatul se ducea
de-a dura. Din cauza gerului te înădușai, nu puteai să
răsufli. Dacă erau mai mult de 42 grade minus, nu se
dădea voie să lucrezi. Când timpul era bun ieșeam la
tăiat pădure. La început, tăiam cu mâinile. Din druc
tăiam roticele de 5 centimetri, le despicam și așa
fel de lemn se numea „ciurkă” (scurtătură – n. n.).
„Ciurka” o foloseau drept combustibil pentru tractoa-
re. Noi, copiii, chiar dacă aveam 12-13 ani, ieșeam
la lucru. Lucram la vreun brigadir, tăiam lemne, îi
aduceam apă. Eu cu Marin Buga am tăiat lemne la
un brigadir cu numele Sadîk. Erau cazuri când copiii,
pentru un kilogram de făină, lucrau până seara, pe
friguri mai mari de 42 grade...
Ne-au pus să facem și școală rusească. Eu termi­
nasem patru clase românești, da´ acolo tot în clasa
patra m-au pus. Ne-au dat să scriem dictare. Da´ cum
să scriu în limba rusă? Făceam câte șase greșeli într-
un cuvânt... Odată, vine fratele mai mic de la școală,
și mama îl întreabă ce le-a spus învățătoarea. „Apoi
ne-a spus că suntem fasciști”, spune fratele. Moldo­
venilor învăță­toarea ceea le punea note rele, ca să
rămânem cu învățătura pe vară. Pe urmă ne chema
să săpăm în grădină la dânsa. Săpam și toamna, când
ne punea să scriem expunere sau dictare. Ne ajuta și

Act prin care autoritățile sovietice recunosc că Semion C. Baciu a fost deportat fără temei juridic (13 decembrie 1962)
așa treceam clasa. Altfel nu mai reușeam. Așa am
terminat 7 clase...
Traiul nostru nu era ca al pușcăriașilor. Trăiam
ca într-un sat. El nu era păzit, da´ oricum erau niște
limite. În primul an, fiecare casă avea câte un șef
și el mergea seara și raporta comendantului că toți
oamenii din baraca lui sunt pe loc. În afară de asta
era câte unul responsabil pe fiecare cameră. Într-o
cameră stăteau câte 3-4 familii, adică undeva până la
18-20 persoane, iar în fiecare baracă erau câte 8 ca-
mere. Și,  cum am  spus, fiecare cameră avea șeful
ei și fiecare băracă la fel, iar seara se mergea și se
raporta. Mai târziu unii și-au făcut casele lor, un fel
de bordeie. Primii 2-3 ani a fost strict. După asta,
rapoartele au mai încetinit și se raporta o dată în lună.
Dacă la început nu puteai să pleci de acolo, mai târziu
puteai să mergi până la centrul raional... Împreună cu
noi mai erau evrei și ucraineni din Moldova. Trăiau
cu noi și iehoviști din regiunea Stanislav. Ucrainenii
193
M ereni
au fost aduși prin 1951-1952 și trebuiau să facă câte
20-25 de ani de lagăr. I-au pedepsit așa pentru că nu
vroiau să se ducă la votare și în armată.
Ca să ne dea drumul acasă, scriam plângeri la
Moscova. Am scris vreo 17 scrisori. I-am scris lui
Stalin, lui Voroșilov, lui Kalinin, altora. Ne uitam
că lu´ acela i-au dat drumul și încercam să aflăm cui
i‑a scris el. Cum se spune: bate și ți se va deschide.
Am scris odată și ne-au răspuns că am fost ridicați
pe drept. Am scris și a doua, și a treia. Am scris de
vreo 15 ori și tot ni se spunea că am fost ridicați pe
dreptate. A 17-a oară au zis că nu pe dreptate...
Din Siberia am fost eliberați prin 1957-1958.
Am venit cu trenul. În sat nu ni se dădea voie să
venim. Din cauza asta un timp am trăit la gara din
Merenii Noi. Mai mulți din Mereni și-au făcut case
la gara ceea, pe la Chetrosu sau în alte sate. La gara
din Merenii Noi era o casă pentru paznici. Tata
s-a pus paznic și am trăit acolo fără lumină, fără
 comodități. Noi, copiii, ne-am dus și am găsit de lucru
M ereni 194
în Chișinău. Așa a fost până în 1962. La 19 decem-
brie am primit un document semnat de Judecătoria
Supremă a Republicii Sovietice Socialiste Moldove­
nești. În el se spunea că „la 7 decembrie 1962, de către
judecătoria RSSM, dosarul cu învinuiri pe numele
lui Baciu Semion Chiril (n.  1906) și Baciu Maria
Vasilevna (n. 1912), a fost revăzut. Decizia ședinței
speciale de pe lângă MGB al URSS din 19 noiembrie
1949 a fost schimbată, dosarul întocmit pe numele
lui Baciu Semion Chiril și Baciu Maria Vasile a fost
suspendat din lipsă de probe, ei sunt reabilitați, iar
averea confiscată trebuie întoarsă proprietarilor”...
Când am primit documentul de reabilitare a
părinților, am venit cu frate-meu să săpăm în grădina
noastră. Casa și pământul erau în mâinile preșe­
dintelui de colhoz, Moraliuc. El a ieșit afară și strigă
la noi: „Măi băieți, ce ați intrat în ogradă la mine?”.
Noi am spus că aici este ograda noastră și avem drep-
tul să ne luăm casa înapoi. Și-a repetat cuvintele și,
dacă a văzut că noi nu ne mișcăm, a plecat să cheme
miliția. Peste un timp vine cu „miliționerul” de sector.
Acela ne întreabă de ce am intrat la om. Noi atunci
am arătat documentul. S-a uitat la el, a citit, a dat din
umeri și a plecat, zicând că nu poate să facă nimic.
I‑am zis lui Moraliuc că trebuie să iasă din casă ca să
intrăm noi. El ne-a rugat să mai așteptăm până îi va
face o casă colhozul. Am așteptat să treacă sezonul
de iarnă și pe urmă i-am cerut să ne elibereze casa în
24 de ore. A ieșit peste o săptămână. În casa noastră
am revenit la sfârșitul lui aprilie 1963...”.
Notă:
În momentul deportării, gospodăria lui Semion
Ch. Baciu avea următoarele bunuri: o casă, 6,5 ha
pământ, doi viței, trei găini, trei butoaie, 20 puduri
de făină de popușoi, 12 oi, două furci, o poartă, o
căruță, două scaune, trei pahare, un fier de călcat,
cinci borcane și 35 kg de mazăre (Cugetul, 1991, nr.
5- 6, p. 63).
Veronica Gh. Postică (Ermurachi), n. 1937:
„Sovieticii au venit noaptea. Ne‑au trezit pe la
vreo două de noapte. Au venit doi soldați și doi oameni
din sat. I-au spus mamei să ne pregătească de plecare.
Ne-au mai zis că, dacă
avem topor și beschie,
putem să le luăm cu noi.
Altceva mai nimic n-am
luat. Pe atunci eram
doi copii și cu mama.
Pe  tata (Gheorghe
E m a n u i l E r ­m u ­­r a ­
che, n. 1909 – n. n.) îl lu-
aseră rușii încă în 1945.
El lucra la ridicarea casei
Veronica Gh. Ermurachi lui Feghea Buga. L‑au
chemat seara la adunare
și nu s-a mai întors. L-au
învinovățit că a fost primar pe vremea românilor.
Pentru asta a fost condamnat la 15 ani de pușcărie...
La Chișinău ne-au îmbarcat în vagoane pentru
vite. Eram 35 de familii într-un vagon, toți mereneni.
Din sat au fost deportate 85 de familii... După ce
ne‑au îmbarcat, ne-au ținut închiși până seara. Când
se întunecase, am pornit spre Siberia. În  vagoane
erau făcute „nare” (paturi de lemn – n. n.); o parte
din oameni dormeau pe ele, iar alta dormea chiar pe
podea. Femeile cu copii și fără bărbați se culcau sus,
iar cele cu bărbați jos... Am mers în total 21 de zile
și nopți. Până la Novosibirsk am mers vreo 10 zile
și tot drumul nu ne-au hrănit...
Locul unde am fost duși se numea „Irkutskaia
oblast´, Baidanskii lespromhoz”. Din satul nostru
au mai fost vreo cinsprezece familii, printre care
Eufrosinia Oglindă cu copiii, Eugenia Platon cu co-
piii și părinții, Erușca Margine și alții... La început
ne-au pus să trăim în două barăci, în care mai înainte
trăiseră „zakliucionîe” (pușcăriași). Am stat acolo
două săptămâni. După asta ne-au îmbarcat în mașini
și am trecut o apă care se numea „Ciuna”. Râul cela
era cam de două ori mai mare decât Nistrul nostru.
Ne-au dat topoare, corturi, beschii și... trăiți.
Primele zile era cald, dar în septembrie a în-
ceput să ningă. Omătul era mai mult de jumătate
de metru, dar noi trăiam încă în corturi. Barăcile
se construiau foarte greu și am trecut în ele cam
prin noiembrie (1949 – n. n.). Era mare înghesu-
ială în ele. Stăteam vreo 80 de familii împreună.

Fima și Maria Ermurachi împreună cu o prietenă
(Tiumen’, 1954)
Cu timpul, unii și-au con­struit case, alții au rămas
să trăiască în barăci.
La început nu ne aduceau nici de mâncare.
În jurul nostru erau 14 sate de tătari. Ei ne aduceau
lapte înghețat, cartofi, pâine. Lumea care a mai avut o
bucățică de țol sau alte lucruri îi căuta pe tătari ca să le
dea în schimb la ceva de-ale gurii. Pe urmă au început
să aducă unele producte organizat. Dacă lucrai, primeai
câte jumătate de kilogram de cartofi înghețați, dacă nu
lucrai, nu aveai porție. După un timp au construit o
brutărie ca să facă pâine pe loc. Iarna ne duceam de la
ora trei noaptea și stăteam în rând pentru o pâine până
dimineață. Dădeau pâine numai pentru persoana care
stătea în rând. Mai mult nu dă­deau. Și încă era bine
dacă puteai să ieși cu hrinca ceea lipită de piept și să nu
ți-o ia altul. Când gerul se ridica la 55 de grade, trebuia
să mergi cu un băț aprins în fața ta, altfel înghețai...
Au mai trecut câțiva ani și au construit pe locul
cela un magazin. Aduceau deja mai multe producte.
Și noi eram mai mulți, căci aduseseră ucraineni și
195
lituanieni. Eram cam la o mie de oameni...
Când a murit Stalin (5 martie 1953 – n. n.), ne
M ereni
adunasem toți în fața unui radiou și tare ne-am bu-
curat. După moartea lui au început să ne dea drumul
acasă. Nu la toți odată, ci pe rând: azi la o famile-
două, mâine – la alții. Așa a durat până în  1956.
Atunci a venit la noi și tata, care lucrase în Vorcuta,
într-o mină. El a venit în ianuarie, da´ la 15 aprilie a
murit mama, la numai 42 de ani. Avea cancer la ficat.
Dintre mereneni au rămas acolo înmormântați femeia
lui moș Nicor Istrate și Petrea Racu...
Ne-au dat voie să venim acasă la 22 noiembrie
(1956 – n. n.). La Chișinău ne-a întâlnit un frate de‑a
lui tata, Simion Ermurache. Două săptămâni am stat
la el, da´ pe urmă ne-am mutat într-un sărăieș bătrâ­
nesc din gospodăria bunicii de pe mamă...
Casa nu ne-au dat-o. Atunci când ne-am întors
în sat, am trecut prin casa noastră, ne-am uitat la ea
și am ieșit. Cu asta suntem și până în ziua de azi...”
Haralampie I. Lungu (n. 1931):
„Noi eram pe lista așa-zișilor „kulaci”, fiindcă
aveam oleacă de pământ și animale. Urma să ne ridice
în Siberia. Eu am știut de cu seară. I-am spus tatei și el
a fugit pe deal. Când au tras mașina la poarta noastră,
am fugit și eu. Maria, sora mai mică, a rămas în casă
și le-a deschis. A început percheziția. Ofițerul rus a
dat de scrisoarea fratelui Colea care făcea armata în
Karaganda. Maria a avut curaj și i‑a spus că avem
un frate mort pe front. Ofițerul nu înțelesese și-l
întreabă pe celălalt: „Ce-a spus?”. „Zice că au frate
mort pe front”, i-au tradus. Ofițerul a întrebat dacă
avem document. Soră-mea i-a adus documentul care
se păstrează și acum. În el e scris despre un frate mort
la Oder. A citit ofițerul scri­soarea ceea, i‑a ocărât pe
cei din sat și a spus că nu ne iau în Siberia...
Totuși când s-a organizat colhozul, în iulie 1949
pe noi nu ne-au primit, pentru că ne socoteau „burjui”
(burghezi – n. n.), da´ 16 ha de pământ arabil ni le-au
luat. Ne-au primit tocmai în 1950, dar ne-au pus să
dăm din nou și căruță, și cal, și boroană, tot ce aveam.
Și încă m-a pus să semnez pe cerere că intrăm de
bună voie în colhoz...”
 Alexandra C. Mură (n. 1910):
M ereni 196
„Bărbatul meu a fost arestat în 1945. El a luptat
până la Berlin și povestea ce lupte mari a avut. Alături
de el a murit I. Cojușneanu, care și astăzi este pomenit
ca erou. Vine într-o zi la noi Alioșa Furtună cu unul
de la Chișinău. I-am așezat la masă, i-am ospătat, i‑ar
Alioșa Furtună îi șoptește bărbatului: „Mai bine fugi,
Pahomi!”. Iar bărbatu‑meu zice: „Mai bine nu mă în-
torceam de pe front!”. L-au arestat și l-au dus într‑un
lagăr la Peciora pentru că a fost în partidul cuzist...
În ´49 trăiam la marginea satului. M-am trezit
dis‑de‑dimineața și m-am dus să mulg vaca. Auzeam
răcnind: „Of, mamă!”. Nu știam de ridicare. În timpul
cela vine mama și-mi spune. M-am ascuns repede,
dar pe urmă am ieșit. Când am vrut să intru în ogradă,
soldatul de la poartă nu mi-a dat drumul. I-am spus că
sunt stăpâna casei și numai după asta am putut să intru
în gospodăria mea. Băiatul cel mic era în casă, dar
ceilalți doi fugiseră. Trofim s-a ascuns într-o scârtă de
paie, acolo l-au și găsit. Pe cel mai mare l-au căutat
mult timp, dar el a îmblat fugar stând mult timp prin
copaci. Se hrănea cu te miri ce. Poate de aceea și azi
e atât de îndepărtat de mine. A rămas atunci singur-
singurel suportând mari năcazuri. Îl împroșcau cu
pietre. Numai Gheorghe Berjan îi aducea de mâncare
și-i spunea: „Măi băiete, sărmanul de tine. Nu ești
nici câine, nici ogar...”.
Când a venit mașina și ne-a spus să urcăm, n‑am
luat nimic cu mine. Credeam că ne duc să ne împuște.
Copiii în izmene, eu cu capul gol, am urcat în mașină
și am început a spune rugăciuni. Când ieșeam din
sat, am început a boci cu glas tare de mă auzea un
sat întreg: „Mare sat Mereniul și frumos, dar nu ne‑a
fost de folos. Pe semne mare rău am făcut dacă în
tine n-am încăput!”.
Ne-au dus la Fântâni, pe urmă la Chișinău și
buni duși am fost. Înspre Siberia am mers în vagoane
de vite. Închipuiți-vă, mergeam în același vagon și
copii, și bărbații și femei. Nu aveam unde ne face
„nevoile”. Eram tratați ca niște animale. Noroc că un
om ne-a dat beschia și am făcut o gaură în podele.
Am mers vreo treizeci de zile. Ne opream într-un loc
și nu ne primeau, ne întorceau înapoi și iar porneam.
În eșalon s-au întâlnit mulți mereneni cu copiii lor ce
trăiau la Chișinău, căci și ei au fost ridicați. În tren nu
aveam cu ce să-mi hrănesc copiii, noroc că Trofim lu-
ase 450 ruble pe care le pregătisem să plătesc carnea.
Cu banii ceia mai puteam cumpăra ceva pe la gări...
În sfârșit, am ajuns la „Baidanskii lespromhoz”,
iar peste două săptămâni – la Ciungoi. Localnicii
aveau cartofi în pământ și când ne-au văzut, credeau
că suntem niște țigani și o să ne băgăm în grădini. Cu
toate că eram morți de foame, nici unul din cei veniți
n-a intrat în grădini străine. La lucru ne-au trimis
chiar a doua zi. Șefii se revoltau: ei ceruseră brațe
de muncă, dar nu bătrâni, femei și copii. Lucram la
„piloramă”. Noi, femeile, trebuia să ridicăm copaci.
Nu aveam putere și ne încingeam la mijloc, cum ne
învățaseră alții mai cu experiență, și ca să putem
ridica greutatea, puneam picioarele unul lângă altul...
În luna lui mai am fost trimisă la strâns smoală.
Având nevoie de bani ca să-i cresc pe cei doi băieți,
m‑am angajat să lucrez paznic la barăcile care ne adă-
posteau în timpul săptămânii. Sâmbăta toți plecau la
„uceastok” (sector – n.n.) și rămâneam eu, femeie de
35 de ani, cu doi copii, unul de 6 ani și altul de 11 ani,
în mijlocul pădurii. Mă apucam de bocit, dar cine
putea să mă audă, decât copiii mei, care plângeau
și ei lângă mine. Cel mai mare, Trofim, mă mângâia
și-mi spunea: „Mamă, dacă așa ne-a fost soarta, nu
mai trebuie să plân­gem”. Așa zicându-mi, ne culcam,
punându‑ne în loc de căpătâi fufaica, așternând lăi-
cerul și învelin­du‑ne cu veretca. Când adormeam, ne
visam acasă, în Moldova noastră scumpă. Un an de
zile, împreună cu copiii mei, n‑am avut nici căpătâi
și nu puteam să ne odihnim omenește...
Bărbatu-meu îmi scria din lagăr, îi scriam și eu.
Visam că ne vom întâlni și vom fi ca vița-de-vie când
o bate bruma, dar n-am avut norocul cela. Într-o zi am
primit scrisoare de la un om care o stat cu el în spital.
Îmi scria că bărbatu-meu a murit la ora 12 noaptea în
ziua de 20 februarie 1951. A găsit la el în buzunar 14
ruble, a cumpărat pe banii ceia bomboane și le-a dat
de pomană de sufletul bărbatului. La început n-am
crezut și am scris la diferiți șefi. Peste un timp, acea
veste de care mă feream, s‑a confirmat. Am rămas
văduvă cu trei copii împraștiați în toată lumea...
Vreau să vă mai spun că, în lagăr, eram oameni
de diferite naționalități, dar cel mai mult țineau unul
la altul lituanienii. Ei primeau foarte des pachete cu
mâncare de acasă. Noi, în cei nouă ani, cât am stat
acolo, am primit de la o rudă un pachet cu ouă, și
numai două erau bune...
Am fost eliberați în 1958. Am venit la Mereni,
dar aici nici gând să-mi întoarcă casa. M-au adăpostit
părinții mei bătrâni. Am intrat în colhoz și am lucrat în el
până la pensie. În 1961, cu mâinile mele și ale băieților
mei, am început să-mi fac casă. Nu aveam răbdare să
am cuibul meu și, un timp, am locuit în coridor...
Așa am ajuns până în ziua de azi. Să vină cineva
să se intereseze de soarta mea, cred că aș povesti o zi
și o noapte și n-aș termina. Văd că au început să se
tulbure apele (mărturiile au fost înregistrate în 1989
– n. n.) și n-aș dori ca cineva din neamul meu să tragă
ce am tras eu...” (Conform manuscrisului alcătuit de
Alexandru Gh. Barbăroșie, n. 1974.)
Andrei I. Postică (n. 1944):
„Atunci când ne-au ridicat, aveam cinci ani. Eu
încă dormeam, dar mama vroia să se ducă la prășit
păpușoi. Dar cum păpușoii erau cam departe, s-a
dus s-o ia și pe mătușa. Când s-a întors, eu eram de
acum în mașină. M-a urcat acolo un om spătos, îi
zicea Mirc... Mama n-a putut strânge multe lucruri,
nu i-au dat voie. Nimeni nu știa unde ne duc...
De la gara Mereni ne-au încărcat în vagoane
pline, chipurile, cu „kulaci”. Trenul a mers mult.
Credeam că ne duc la capătul pământului. Fără pâine,
fără haine calde. Am mers așa mai multe săptămâni și
am ajuns în Siberia la 26 august 1949. Acolo mama
s-a aranjat la lucru la tăiat copaci. Trăiam într-un
lagăr cu prizonierii germani...
Trăiam la Sosnovka. Toată copilăria mi-a trecut
în așa-zisa „zemleankă” (bordei – n. n.). Câte șase
familii într-o cameră ne încălzeam cu „burjuică”
(sobă de metal – n.n.). La lucru ne duceau sub pază.
Chiar și copiii se jucau sub pază. Pentru că eram
„elemente capitaliste” într-un stat socialist, orientat
în viitorul apropiat spre comunism, paza se purta cu
noi mai obraznic decât cu prizonierii...
Când am aflat despre moartea lui Stalin, am
crezut că ne vor da drumul acasă. Însă n-a fost
așa: criminalilor le-au dat drumul la libertate, dar
deținuțior politici nu... Ne-am întors acasă tocmai la
M ereni 197
31 decembrie 1958...
Toată copilăria mea a trecut printre mestecenii
Si­be­riei nu printre viișoarele Moldovei.” (Conform
ma­nu­scrisului alcătuit de Alexandru Gh. Barbăroșie,
n. 1974.)
Iuliana P. Postică (Ciobanu), n.1926:
„În 1945, când rușii l-au luat pe tata (Petru
Ciobanu, n.1888 – n. n.), au mai fost arestați încă
vreo 18 oameni din sat. Mergeam la deal să treierăm
grâul, cum era înainte, cu caii. Tata lucra atunci pe
sector: strângea chitanțe de la oamenii care dădeau
„postavka”. Seara a mers cu ele la primărie. Le
arată chitanțele, iar cei de acolo îi zic: „Du-te, moș
Ciobanu, și le du înapoi oamenilor”... Noi, fiindcă
era de acum 12 de noapte, ne-am culcat. Au venit
trei oameni și au întreabat unde e tata. Mama [Ana
Ciobanu (n.1890) – n. n.] le‑a răspuns că s-a dus la
primărie. În acest timp, tata, venind prin curtea veci-
nului unde era o trecătoare, auzi vorbele si întrebă:
„Care-i acolo? Ce vreți, măi?”. Ei îi spun că îl cheamă
înapoi la primărie. S-a dus, ce era să facă?...
Când s-a făcut dimineață, mama ne zice:
„Sculați-vă și duceți-vă la deal, că tatăl vostru nu‑i!”.
M-am dus să treier împreună cu frate-meu. Se face
ora zece și nu vine nici sora și nici tata. În timpul ista
trece pe lângă noi o rudă de-a mea cu niște cârlănuți.
Se ducea și el la deal. Ne zice: „Pe nanu Petrea și pe
alți oameni i-au arestat și i-au închis la Fedea Bujeac
în casă”. Mama s‑a dus să-l vadă pe tata, iar niște oa-
meni de la primărie au venit și au răscolit prin casă...
Am avut vreo șase hectare de grâu și l-am treierat
noi singuri: eu, fratele, sora și mama. Din motiv că l-au
arestat pe tata, au venit acasă și ne-au socotit averea.
Au lăsat partea noastră, dar partea lui au luat‑o. L-au
dus la pușcăria nr.1 din Chișinău. Acolo s-a aflat timp
de 9 luni de zile. Îl băteau, îl puneau într‑un beci unde
apa era de-o șchioapă și stătea acolo numai în cămașă
și izmene. După asta îl scoteau la cercetări și-i cereau
să spună ce le convenea lor. El, însă, spunea precum a
fost: n-a fost în poliție, dar a fost în Partidul Țărănesc.
După 9 luni de cercetări l-au judecat pe 10 ani...
L-au dus în regiunea Irkutsk. Pentru că era om
priceput și mai știa și rusește, l-au pus să facă mâncare
 la o bucătărie. Povestea mai apoi că făcea pârjoale
M ereni 198
din pește, lua prin buzunare și le mai ducea și altora.
Ceilalți, săracii, era vai de capul lor. Îi duceau la lucru
în pădure și, dacă găseau vreo buruiană, o rupeau și
o mâncau ca animalele...
În 1949 făceau cercetări și, deși nu spuneau la
nimeni nimic, tot se auzea câte ceva. La 6 iulie au
venit pe la vreo două de noapte. Eu dormeam într-o
cameră cu bărbatu-meu, iar mama și cu soră-mea erau
într-un hambar: acolo se culcau vara. Aud că cineva
bate la ușă. Se duce bărbatu-meu și deschide. Se uită
și vede un ofițer, niște soldați și câțiva oameni de la
noi din sat. Intră ei în casă și întreabă: „Aici șede
Ciobanu Ana Fomovna?”. Bărbatu-meu le zice că
locuiește în alt loc. Se duc ei încolo, iar unul intră înă-
untru și îi spune mamei: „Sunteți mutați de aici în altă
parte. Pregătiți-vă bagaje de cel mult 50 kilograme,
luați-vă topor, beschie, lampă și ceva de îmbrăcat”.
Mama îi întreabă: „Da´ mai este cineva sau numai
eu?” „Nu ai frică, mătușă, zic ei, din sat sunt mulți
ca mata”. Ce putea mama să facă? De acolo nu putea
ieși pentru că la ușă stătea de pază un soldat. Soțul
s-a dus în pod, a coborât un sac cu făină de grâu, unul
de popușoi. I-am mai pus tot ce trebua: pătură, niște
țoluri, încălțăminte, îmbră­căminte. Mama ne zice:
„Ce mi-ați dat așa de multă făină?”. Dar bărbatu-meu
îi răspunde: „Mata nu știi unde te duci, da´ eu știu, că
am fost pe front, în Rusia, și știu cum trăiesc rușii”.
Peste vreo două ore a venit o mașina la poartă. L-au
controlat pe bărbatul meu de docu­mente: dacă a fost
pe front, cine-i el și i-au spus că este liber. După asta
au luat-o pe mama, au dus-o în mașină, de acolo la
primărie, iar pe urmă la Chișinău...
Casa a rămas fără stăpân. Mama mi-a juruit-o
mie. Dar, cum n-am știut că pe mama o vor lua în
Siberia, n-am înregistrat casa după mine. După ce pe
mama au ridicat-o, au venit de la primărie ca să scrie
averea pe care o avea. Eu, reușisem să ascund niște
covoare, iar restul – o vacă, un cal, cinci oi, porumb,
semă­nătoare, vânturătoare, multe de toate – au fost
luate în colhoz. Au luat și masă, și scaune, și mașina
de cusut. Acestea au fost vândute în raion. Aveam
două dulapuri bune. I-am rugat să ni le lase. N-au
vrut. Le-am zis că le plătesc și atunci le-au lăsat.
I-am cinstit, i-am hrănit și le-au pus un preț de 40
de ruble. Ne-o lăsat și două scaune cu câte 10 ruble
fiecare. După aceea au mai venit o dată și au mai
ridicat prețul. Și iarăși i-am cinstit și hrănit...
Din Siberia, ai mei s-au întors în 1957. Tata a
venit în martie, mama, sora și cumnatul meu – prin
iulie. Cu toții au venit la mine... Dar casa nu mai era
a noastră în între­gime. În sat se formase o școală de
briga­dieri-constructori și tre­buia să vină la școala
ceea câte un om din fiecare sat. Trebuia să-i țină în
casele oamenilor deportați. De la primărie au zis să
ne dea afară pentru că îi casa statului. Un om care
incasa banii de pe impozite le-a zis: „Cum să-i dea
afară dacă casa îi a lor, doar că nu îi înregistrată după
dânșii? Au copil mic, unde să se ducă? Lăsa-ți-le
măcar o cameră!” Așa că nouă ne-au lăsat o cameră,
da´ în casa mare și încă într-o cameră au repartizat
studenți. Zece stăteau în casa mare, șase – în cealaltă
cameră. Așa am trăit un an de zile. După asta, au mai
locuit și alții. Apoi au facut depozit pentru spital. Mai
ușor a fost după ce sora și cu frate-meu și‑au construit
casele lor: am rămas într-o odaie numai cu părinții.
Celelalte camere au rămas goale. După ce mi‑am
construit și eu, în ogradă, casă nouă, pe cea veche
am stricat-o. Iată așa timpuri au fost!...”
Constantin Gh. Roșca (n. 1937):
„Pe tata (Gheorghe A. Roșca, n. 1902 – n. n.)
l‑au arestat la 27 iulie 1945. L-au dus la închisoare
pentru că atunci când și-a făcut serviciul în armata
română, a fost în Garda Regală, adică l-a păzit pe
regele Mihai. În ziua când a fost ridicat tata, în sat
au mai arestat încă 27 de oameni: pe Matvei Platon,
Pahomie Mură, Mihai Straistă, Toma Ciobanu, Vasile
Costin, Ion Ermurachi, Gheorghe Ermurachi și alții...
La 5 iulie (1949 – n. n.), toată armata și tehnica
rusă a fost ascunsă în pădure la Petreuca. Pe la vreo
patru dimineața soldații au intrat în sat. La noi au
venit un oarecare Dunkin, președintele sovietului
sătesc, activiștii Vasile Caraman, Afanasie Bâzgu, doi
soldați și un ofițer. Au cerut documentele ca să vadă
unde a fost tata pe timpul războiului. Mama (Lidia
Gh. Roșca, n.1910 – n. n.) nu a vrut să le dea, și atunci
ofițerul a zis: „Mi le dai ori nu, eu oricum te deportez
 de aici!”. Noi am început

M ereni 199
să plângem. Nu ne-a dat
voie să luăm decât 50 ki-
lograme de făină. Eram
în galoși și chiloți și așa
ne-au dus în Siberia.
Afanasie Bâzgu, care era
din sat, i-a spus mamei
să ia măcar mașina de
cusut și asta a fost unica
salvare pe care am avut-
Constantin Gh. Roșca o în Siberia...
În vagonul unde
eram noi au fost încă
vreo 120 de persoane. Erau trei niveluri. Noi, copiii,
stăteam la nivelul trei. Pe drum au murit doi oameni.
Ziua nu mergeam și ne țineau cu ferestrele închise.
Mergeam numai seara și noaptea. Dimineața din
nou ne opreau undeva pe o linie moartă. Mâncare ne
dădeau o dată în zi, ce se nimerea. Restul depindea
de noi. Care făcea mămăligă, care turte, cine și ce
avea. Andrei Postică avea pe atunci doi anișori. Mama
Familia Roșca în regiunea Irkutsk. Rândul întâi (de la stânga la
lui nu avea nici cât aveam noi. Îi dădeam făină de dreapta): Gheorghe A. Roșca și soția sa Lidia. În rândul doi (de
popușoi cu lingura și câte o guriță de apă. Iată așa, la stănga la dreapta): Constantin, Vasile, Fiodor și Isidor (1955)
timp de 21 de zile, am hrănit copilașul cela până am
ajuns în Sosnovka, raionul Ciuna, regiunea Irkutsk... Lidia Roșca și Vasile Stratu. Fiecare familie avea
Am ajuns acolo spre seară. Ploua puțin. Ne-au câte patru-cinci copii. Tot cu noi trăiau un evreu
aranjat în două rânduri, păziți de soldați dintr-o parte din Orhei și moldoveni din alte localități... În 35 de
și alta. De la calea ferată am mers vreo 600-800 de metri pătrați stăteau vreo 35 de oameni. Dor­meau
metri și ne-au pus în două corturi, cu o mărime de 6 unul lângă altul. În toată lumea, chiar dacă omul se
pe 4 metri. Eram vreo 120 de persoane! Nu aveam face vinovat de ceva, până nu are 18 ani, nu-l pun
unde trăi. Am stat în corturile celea până pe data de în pușcărie. Dar atunci au condamnat la pușcărie
20-25 noiembrie (1949 – n.n.). În cort, soba ardea de la mic la mare.
permanent: și ziua, și noaptea. În noiembrie, erau Ne-au pus la lucru, deși eram mici. Eu lucram
minus 30-40 grade și în interiorul cortului era un sloi la piloramă. Tăiam niște bucățele de lemne rotunde
de gheață de vreo 10 centimetri... pentru mașinile care lucrau cu lemne. Eu, împreună
Din satul nostru, mulți au lucrat la con­struc­ cu fratele mai mare, lucram în schimbul întâi: de la
ție pentru a clădi case. Unul dintre ei a fost Vasile ora șase dimineață până la ora două, iar după două mă
Stratu. Era un moșneag bătrân și știa limba rusă. duceam la școală. Fratele mai mic, Isidor, avea opt
Văzând-o pe mama cu copii mici, ne-a luat în ba- ani. Lucra și el – de la ora două până la nouă seara.
raca unde trăia el. Am stat cu dânsul într-o cameră. Primeam câte 150 ruble pe lună. Acolo o pâine costa
Acolo erau patru camere într-o parte și patru – în 25 de ruble, deci în timp de o lună câștigam pentru
alta, și trăiau 10 familii. Din sat erau familiile lui șase pâini. Ne bucuram și de ele, ne bucuram că ne
Alexandru Cibotaru, Olga Grosu, Ecaterina Straistă, putem hrăni singuri...
 Vara ne-au mutat peste râul Ciuna, în satul
M ereni 200
Muhino. Acolo nu era nici pâine, nici sare, nici crupe,
nici margarină, absolut nimic. Era un sat de tătari,
aduși încă în 1942. Ei aveau cuptoare și puteau să ne
coacă și nouă pâine. Totuși, mai mult de 42 de pâini
nu puteau să ne coacă. Dar noi eram 38 de familii.
Fiecare avea câte 3-5 copii. Fiecărei familii îi revenea
câte o pâine de secară. Dintr-o pâine revenea câte 400
grame la cinci persoane. Le mâncam într-o clipă. Și
iar așteptam să vină a doua oară seara și să ne aducă
iar pâine. Pâinea o aducea fratele meu, Vasile. El
iarna lucra cu sania, iar vara – cu căruța. Locul unde
ne aduceau pâinea era jos. Noi am găsit o ridicătură.
Ședeam acolo sus, cu toții, și așteptam când o să ne
vină pâinea. La urmă, mai tot timpul, rămâneau 3-4
pâini. Dacă se întâmpla că la unul e ziua de naștere,
îi dădeau o pâine în plus. Asta era în loc de cadou.
Fratele era cel mai bun lucrător. De 1 mai directorul
sovhozului i-a făcut cadou o pâine de 2 kilograme. Așa
s-a întâmplat că pâinea ceea cântărea mai puțin de 2
kg. Îi pune directorul vreo 50 grame tăiate cu cuțitul
deasupra și îi spune: aici sunt 2 kilograme, premiul tău
de 1 mai ca zi de naștere. Frate-meu a pus bucățica
ceea de pâine în gură, da´ directorul îi zice: „Vasea,
nu uita de frații tăi care au rămas acasă...” Timpul
când dimineața ne aducea pâine s-a început în 1950
și a ținut până prin 1954, adică până după ce-a murit
Stalin. Pe urmă a fost mai liber: ne aduceau făină, sare,
ulei, pâine. De acum puteai să te duci la magazin și să
cumperi două pâini.
La 25 decembrie 1954 tata s-a întors în Kuibîșev
de la Samara. Acolo a stat șapte ani de zile în
pușcăriile rusești. Când i-au dat drumul, îl întreabă:
„Gheorghe, tu acuma unde ai să te duci, la familie
sau în Moldova?” Da´ el spune: „La familie!” Fratele
Fiodor a mers și l-a întâlnit în Ciuna, așa se numea
centrul raional. Fiodor îl știa pe moșul lui și așa l‑a
recunoscut pe tata, după ochi. A intrat tata în casă,
s-a uitat la noi toți și a zis: „Acesta mai înalt cred
că‑i Vasile, pe Fiodor de acum îl știu, aista mai mic
trebuie să fie Costică, da´ cel mai mititel îi Isidor”.
Acela a fost cel mai tragic moment pentru mine: nu‑l
cunoșteam pe tata și nici el pe noi. Nouă ani și șase
luni nu și-a văzut familia...
Pentu ca să ne deie
drumul acasă, personal,
i‑am scris lui Voroșilov
două scrisori. Am primit și
răspuns. Ni s-a promis că
vom fi eliberați foarte cu-
rând. Și într-adevăr peste
vreo jumătate de an ne‑au
dat drumul. Asta a fost la
nouă mai 1956. Eu încă
am mai stat acolo până la
Mihail V. Straistă
7 august 1956, pentru că
trebuia să termin 10 clase...
În Mereni noi am avut două case, a mâcăi, care
a dat-o cadou fratelui cel mai mare, și casa părinților
mei. Când ne-am întors în sat, nu ne-au dat nici una și
nici alta. În una a fost o întreprindere pentru altoire,
iar în casa unde trăiesc acuma a fost punct vinicol.
După ce m-am căsătorit în 1966, erau stricate toate.
Atunci mi-au vândut casa noastră cu 342 ruble...”
Mihail V. Straistă (n. 1940):
„Când au ridicat oamenii din sat, noi eram în deal
la Satâru. Au venit niște comsomoliști și ne-au spus: „Pe
voi vă ridică la Siberia”. Când am auzit, eram copil de opt
ani de zile, am fugit. M-au ajuns din urmă, ne-au încărcat
într-un „Studebeker” și ne‑au dus în sat. Da´ aici lumea
bocea de ți se rupea inima. M-au dus acasă, tata nu era,
mama plângea. În casă stăteau soldați ruși: umblau din
colo-ncoace prin casă. Iarăși am fugit. M-a întâlnit pe
drum sora Olga și m-a întrebat: „Mișa, unde te duci? Nu
vezi că ne ridică, tu pe a cui samă ai să rămâi?” Așa că
n‑am avut ce face: m-am întors acasă. Acolo ne‑a încărcat
pe toți, da´ sora Nastea, Dumnezău s-o ierte, a fugit pe
fereastră. Tata așa și nu venise. El plecase la Chișinău să
vândă o vacă. Acolo a intrat în vorbă cu jidanii, da´ jidanii
știu tot și așa a aflat că oamenii din sat vor fi deportați. N-a
venit pentru că se gândea că fără dânsul n-o să ne atingă...
În gara din Chișinău am stat două zile. Venea
lumea și se uita la noi. După asta am mers cu trenul
cam vreo trei săptămâni. Într-o noapte, cam pe la
vreo douăsprezece, ne-au scos din vagoane și ne-au
dus la baie. Nu puteai face un pas într-o parte: ne
păzeau soldați cu automate și cu câini. Hainele ni
le-au dus la etuvă, ne‑au băit și – iar în vagoane.
N‑am mers mult. Începând cu Taișetul, într-un loc,
lăsau două-trei vagoane, mai mergea puțin și iar lăsa
câteva vagoane și tot așa...
Pe noi ne-au dus în Sosnovka, vreo 180 de kilometri
depărtare de la orașul Taișet. Acolo am stat o iarnă întrea-
gă. Am pus rugumătură primprejurul cortului, deasupra
omăt, da´ oricum era frig de Doamne ferește! Altă nevoie
care a venit pe urmă pe capul nostru au fost ploșnițele și
taracanii (gândaci de bucătărie – n. n.)... Mâncare – nimic.
Mă sculam la ora două de noapte și mă duceam să cumpăr
pâine. Acolo ședea lume peste lume. Mă strecuram printre
picioarele omenilor și răcneam lângă „stoikă” (tejghea –
n. n.). Îmi dădeau două pâini și veneam acasă. Ședeam
puțin, mă odihneam și iarăși trebuia să mă duc pentru că
eram opt inși. Așa făceam șase-opt pâini...
Pe urmă a venit un tractor cu sanie și ne-au dus
la „cetîrnadțatîi raz´ezd” (halta nr. 14 – n.  n.). De
acolo ne-au încărcat în vagoane și ne-au transportat
până la Taișet. O parte din mereneni au fost dusi în
satul Șkol´naia, pe noi ne-au dus în Zabiakino. Ne-
au luat în mașini niște șoferi, să nu dea Dumnezeu:
măscăriți, beți, ne-au dus două zile. Au greșit și satul.
Acolo ne‑au primit niște ruși care tot erau deportați.
Ei ne-au hrănit și ne‑au lăsat să înnoptăm. Abia în a
treia zi, dimineață, am ajuns în Zabiakino. În satul
cela ne‑au lăsat într-o casă distrusă fără ferestre și
uși. Era iarnă. Tatarii erau duși acolo „na vîmiranie”
(să piară – n. n.), da´ ei trăiau „lux” (foarte bine –
n. n.). Am stat câteva zile la ei. Ne‑au hrănit, ne-au dat
tot. Între timp, un om din sat, Aleksandr Petrovici, a
făcut ferestre, sobă, ușile și podeaua, și ne-am mutat
în casa ce ne-au dat-o...
Peste puțin timp, a venit tata Vasile. Ne-a găsit,
da´ cu mare chin! Când ne-o luat în Siberia, el era
dus la Chișinău să vândă o vacă. Pe urmă, tot timpul
ne-a ajutat. Dacă nu era tata, muream de foame. Tot
el ne-a trimis îmbrăcăminte și pâsle. După doi ani
de zile el a hotărât: „Unde-i familia mea, acolo mă
duc și eu!”. În 1952 a venit la noi, foarte anevoios...
Am scris plângeri la Moscova, să ne lămurească
pentru ce am fost ridicați. Ne-au răspuns că am fost
„kulaci”, adică oameni bogați. E drept, tata avea
vreo șaisprezece hectare, dar avea și nouă copii. Pe
atunci așa era: copiilor li se dădea moștenire câte un
M ereni 201
hectar-două de pământ. Un hectar sau două atunci,
ca și acuma nu era mare bogăție...
Când a venit tata în Zabiakino și a văzut că
situația e slută, a hotărât să trecem în satul vecin,
Șkol´naia. Acolo erau mai mulți moldoveni, chiar și
din Mereni. Ne-au dat o odaie în care trăiam vreo trei
familii împreună. Pe urmă tata s-a împrietenit cu unul
Karplușkov, îi ziceau bogatul. Acela a fost deportat
de trei ori. El spunea: „Slușai, Vasea, menea odin
raz vîslali, vtoroi raz vîslali, a tretii raz menea ne
vîșliut! U menea cetîre sîna, ohotniki, i budut drat´sea
do poslednei puli1”. Karplușkov avea patru vaci, doi
cai, porci, oi, era gospodar. El i-a dat tatei (care avea
șapte copii), o vacă gata a făta, și a spus: „Ia-o până
la primăvară că eu oricum nu am unde‑o ține”. Vaca,
a fătat doi viței. Cu laptele ei am ieșit din foamete.
Peste un an-doi, când veni o comisie din
Arzamai, tata avea de acu´ trei vaci. Și, cum nu aveai
voie să ții mai mult de o vacă, el a ascuns două vaci
în pădure. Insă comisia a aflat și l-au impus să aducă
vacile înapoi. Tata le-a dat de băut vreo două lăzi de
rachiu ca sa-i lese vacile...
Am făcut acolo o gospodărie bună numai că
atunci când ne-au dat drumul, le-am lăsat totul...
Întorși în Mereni, am trăit doi ani de zile la gazdă.
Ne-am întors, cum se spune, la nimic. Să nu dea
Dumnezeu nimănui așa viață...”.
Tudor V. Straistă (n. 1932):
„Dimneața, în ziua de 6 iulie 1949, ne aflam în
câmp, la colibă, cu cei cinci frați ai mei. Părinții erau duși
în sat. Când eram gata să ne apucăm de lucru, am văzut
că de noi se apropie o mașină, lucru care, pe atunci, era
o raritate. Mergea în goană mare chiar prin semănă­turi.
Nici în timp de război nu mergeau tancurile prin pâine,
dar asta mergea. Mașina s-a oprit la coliba noastră. A co-
borât un comsomolist din sat, doi soldați și un ofițer. Au
început a ne număra. După asta, ofițerul ne­‑a poruncit să
urcăm în mașină. Nu vroiam să urcăm pentru că părinții
ne spuseseră să ducem cârlanii la păscut și să mulgem
vaca. Dacă au văzut că nu vrem, ne-au aruncat cu forța
în mașină. Plângeam cu toții. Ne-am dus, da´ pe deal
am lăsat fără stăpân o gospodărie întreagă...
 În sat era jale mare. Erau luate familii întregi.
M ereni 202
Când am ajuns acasă, în jurul casei era multă lume.
Mama, săraca, plângea în ogradă. Ne-au dat jos din
mașină, ne-au încuiat în casă și au pus la ușă o san-
tinelă. Așa am stat încuiați vreo două ore. Mama l-a
rugat pe agentul sovietului sătesc Vasile Nistreanu
să-i dea drumul lui Luca ca să-i ajute să pună vreo
câțiva saci cu făină în mașină. Ne-au dat voie să luăm
cu noi numai doi saci de făină și un ghemotoc de terfe,
după care ne-au încărcat iarăși în mașină. Pe urmă
mașina a oprit la vecinul nostru (Ion S. Buga – n. n.)
și l-au încărcat cu familia, alături de noi...
La Chișinău ne-am oprit mai la vale de TĂȚ
(stația termoelectrică – n. n.). Acolo ne-au încărcat
în vagoane și am stat pe linie moartă o sutcă și ju-
mătate. La 8 iulie (1949 – n. n.), seara, pe la nouă,
ne-au dus în gară și am stat închiși în vagoane până
pe la unu de noapte. După unu de noapte ne-am pornit
spre Siberia. Am mers fără oprire 21 de zile până în
regiunea Irkutsk, raionul Taișet, satul Sosnovka. Din
toți câți eram în vagon, pe jumătate i-au coborât, iar
noi am rămas și am mers spre Bratsk.
Acolo am ajuns seara, pe la opt. Timpul era rece
și stătea să ploaie. Ne-au dat jos, au venit cu mașini
și căruțe, ne-au încărcat în ele și ne-au dus în centrul
satului (Sosnovka – n. n.), care era făcut numai din
corturi. Nu puteai răsufla de atâția țânțari. Toți aveau
pe față „setkă” (plasă specială – n. n.), iar noi eram
goi. Comandantul a dat ordin ca toți oamenii coborâți
din vagon să intre într-un singur cort. A doua zi ne-au
chemat la cârmuire, unde ne-au împărțit în brigăzi.
Bărbații de la 17 ani în sus au mers la construcția ba-
răcilor, iar femeile, copiii și moșnegii – la tăiat pădure.
Eu împlinisem 17 ani și eram la construcție. În fi-
ecare zi, comandantul Ghenadie Zaharov venea și ne
ordona să lucrăm mai repede. Lucram sleiți de puteri,
cu gândul la mâncare. În sfârșit, am terminat prima
baracă. Ne-am dus cu toții la cort, ne-am luat lucrurile
și am trecut în baracă. Într-o singură cameră trăiam 27
de persoane. Chiar lângă ușă era o sobă de fier care se
numea „burjuikă”. Ne rânduiam fiecare să aducem o
sarcină de lemne pentru a menține focul toată noaptea.
Producte în lagăr nu erau. Pâinea era pe cartele.
Ne sculam pe la trei-patru dimineața și ocupam rând
la pâine. Adesea rămâneam fără pâine și lucram toată
ziua flămânzi. Iarna gerul era de 45-50 de grade.
Îmbră­că­minte nu aveam. Înfașuram picioarele cu
terfe și coajă de copac și ne duceam la lucru.
Speram la mai ușor, dar în zadar. După un ordin
venit, ne-au dus la alt lucru în Alzamaiskii raion, la
scos clei de pin. Acolo traiul era și mai greu, rusește
nu știam, pe lângă toate, nimerisem între tătari, și
nu-i înțelegeam deloc. Am fost nevoiți să învățăm
în limba tătară cuvintele cele mai necesare: pâine,
lapte, cartofi, lucru. Așa am îndurat un an de zile.
După asta ne-au mutat în alt „uceastok (sector – n. n.),
Șkol´nîi”, în jur era numai pădure, frig și foame. Cu
lucrul ne deprinsesem, da´ cu foamea și frigul – nu. În
sectorul „Șkol´nîi” am întâlnit moldoveni și consăteni
din satul meu: Parascovia Costin, Ecaterina Nistor și
alții. Acolo am trăit patru ani și ne părea mai cald, că
eram mai mulți din sat. Nu așteptam nimic, gândul
ne era numai la mâncare și la lucru.
După moartea lui Stalin a ieșit un ordin – avem
voie să trăim în regiunea Irkutskului acolo unde
dorim. Noi am ales locul unde am fost prima dată.
În 1957 a fost emis un ordin de eliberare din lista
deportațior, și aveam dreptul să locuim pe teritoriul
Uniunii Sovietice unde dorim. Mare ne-a fost bucuria
că o să ne întoarcem în satul natal. Când colo, am
primit condiția să jurăm că, întorcându-ne la baștină,
să dăm uitării și să nu pomenim despre averea pe care
am avut-o până a ne ridica.
Ne-am întors la baștină în 1957. Timp de doi ani
am trăit pe la rude și cunoscuți. Părinții bătrâni au în-
chiriat la un om nevoiaș o cameră. Pe urmă însă am fost
nevoiți să eliberăm camera, în legătură cu căsătoria copi-
lului. Așa am rămas iarăși sub cerul liber, timp de patru
zile, în satul natal, pe când casa din care am fost ridicați
era pustie: nici nu aveam dreptul să ne apropiem de ia.
Tata, fiind bătrân, a hotărât că n-are ce pierde și a intrat
în casă. Când au aflat la sovietul sătesc că am încălcat
cuvântul, au venit, l-au ocărât și l-au izgonit din casa
lui, iar casa a fost dărâmată. Pe locul casei vechi tata o
început să-și construiască o căsoaică. Toți copiii lui eram
căsătoriți și toți ne construiam case. Părinții nu puteau
să ne ajute cu nimic. Așa a început viața noastră nouă
în satul natal, unde trăim până în prezent.” (Conform
manuscrisului întocmit în 1994 de Alexandru Brăilă.)
 203
M ereni
D


De pe vatra comunei Mereni și‑au
luat zborul în lume feciori și fiice,
care, activând în diferite domenii, au
reusit să se manifeste și să atingă înalte performanțe
profesionale la nivel național și internațional.
 Gheorghe Anton
M ereni 204
(1937-2003)
Politician, lider de
partid, parlamentar
S-a născut la 22 febru­­­arie 1937. A absolvit Co-
legiul de veterinari din Cricova (1955) și Facul­tatea
de Zootehnologie a Institutului Agricol din Chișinău
(1973). A lucrat ca veterinar în satul Congaz (1955-
1956) și în satul Mereni (1959-1961).
La începutul anilor ´60 Gheorghe Anton devine
funcționar în diverse structuri ale Partidului Comu-
nist al Uniunii Sovietice – secretar (1961-1963), al
doilea secretar (1963-1965) și apoi prim-secretar
(1965-1971) al comitetului comsomolist din raionul
Anenii Noi.
În perioada 1971-1972 a exercitat funcțiile de
direc­tor adjunct în Asociația de Producție „Mejkol-
hozotkorm” din raionul Anenii Noi, apoi a fost vice-
președinte al Comitetului Executiv al aceluiași raion.
În 1972 revine în structurile politice ale PCUS,
fiind numit șef al Secției Organizatorice în cadrul
comitetului raional de partid din Anenii Noi. După
absolvirea Școlii Superioare de Partid din Rostov pe
Don, din anul 1978 până în 1991, a executat diferite
funcții în comitetul raional Strășeni PCUS – secre-
tar (1978-1982), al doilea secretar (1982-1983) și
prim‑secretar (1983-1991).
În anii 1982-1990, Gheorghe Anton a fost ales
deputat al Sovietului Suprem al RSSM, iar în 1998-
2001 – deputat în Parlamentul Republicii Moldova
din partea Partidului Comuniștilor din Republica
Moldova. În anii 2001-2003, a exercitat funcția
de președinte al Comisiei parlamentare pentru
agricultură, industrie, ecologie și dezvoltarea satului.
A r c a d i e
Barbăroșie
Matematician, savant,
pedagog, profesor
univer­si­tar,
analist politic
S-a născut la 10 februarie 1949. A absolvit
Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea
matematică aplicată. Între anii 1971-1976 a făcut
studii postuniversitare la Institutul de Matematică al
Academiei de Științe din Moscova, susținând doctor-
atul în teoria probabilităților și statistica matematică.
A lucrat ca cercetător științific la Institutul de
Matematică al Academiei de Științe din Moldova,
șef de catedră la Universitatea Agrară din Moldova,
a activat în calitate de profesor invitat la Universitatea
de Stat din Moldova. În intervalul 1991-1993 a fost
șef al Direcției Știință a Ministerului Educației și
Științei. În anii 1993-1998 a exercitat funcția de șef
al Departamentului Relații Internaționale și prorector
al Academiei de Administrare Publică de pe lângă
Guvernul Republicii Moldova.
A urmat stagii la Universitatea Connecticut din
SUA, Institutul Național de Administrare Publică
din Portugalia, Universitatea Leuven din Belgia,
Institutul European de Administrare Publică din
Maastricht, Olanda.
Din 1998 este coordonator al Proiectului PNUD
„Moldova 21”. Din anul 2000 este director executiv
al Institutului de Politici Publice. Pe parcursul mai
multor ani a fost membru și președinte al Senatului
Fundației Soros Moldova.
Este autorul unui șir de publicații cu referință
la teoria probabilităților, statistică, teoria sistemelor,
analiza politicilor publice etc.
 Gheorghe
Barbăroșie
Energetician,
inventator, conducător
de întreprin­dere
S-a născut la 11 septembrie 1939. După absol-
virea școlii medii incomplete din Mereni (1957) își
urmează studiile la Facultatea de Fizică a Institutului
Pedagogic „Ion Creangă“ din Chișinău (1957-1959),
iar mai târziu la Facultatea de Energetică a Institutului
Politehnic din Kiev (Ucraina).
Un timp activează ca inginer-energetician la
Centrala Termică Moldovenească. În 1976 se tran­
sferă la Centrala Termică Electrică (CET-2) din
Chișinău, care se afla în stadiu de construcție. Aici
avansează de la funcția de șef al secției tehnice de
producere la cea de inginer-șef și director. În anii
exercitării funcției de director al CET-2, a contribuit
substanțial la perfecționarea proceselor tehnologice
în vederea aprovizionării orașului cu lumină și
căldură. Concomitent, timp de 10 ani, a fost preșe­
dinte al Comisiei de stat la examenele de absolvire a
Institutului Politehnic din Chișinău. De asemenea, a
fost președintele organizației municipale a inventa­
torilor și raționalizatorilor.
Este persoana care a stat la bazele procesului de
electrificare a țării, participând activ la construcția
și darea în exploatare a Centralei Termice Elec-
trice Moldovenești și a Centralei Termice Electrice
(CET‑2). Fiind unul dintre cei mai experimentați
specialiști în energetică, a contribuit la elaborarea
strategiei de stat în acest domeniu.
Pentru meritele sale excepționale, pe lângă alte
mențiuni, a fost decorat cu ordinul „Gloria Muncii“
(1996).
Anatol BARBĂROȘIE
205
Specialist în agrono-
mie, conducător de
M ereni
întreprinderi,
om politic
S-a născut la 31 august 1950 în familia
renumiților pedagogi Efim și Larisa Barbăroșie. În
anul 1967 a absolvit școala medie din localitate. A
promovat studii superioare la facultatea horticultură
a Universității Agrare din Chișinău (1967-1972).
S-a remarcat drept specialist de forță și mare
conducător în domeniul agriculturii și industriei ali-
mentare din Republica Moldova, ilustru om politic
și patriot al neamului.
După trecerea serviciului militar (1972-1973)
a activat în calitate de agronom în satele Hârbovățul
Vechi și Crețoaia (1973-1976). În anii 1976-1982
este primul secretar al comitetului raional Anenii Noi
al comso­molului. În anii 1982-1985 este director al
sovhozului Cobusca Veche, iar în anii 1985-1987
director general al Asociației raionale Anenii Noi
„Moldvinprom”. În perioada anilor 1987-1990 este
vicepreședinte și președinte al Asociației agroin-
dustriale raionale Anenii Noi. În anul 1990 pentru
o scurtă perioadă este secretarul doi al comitetului
raional de partid. În 1990-1991 ocupă postul de
prim-vice­preșe­dinte al Executivului raional Anenii
Noi, iar din 1991 până în 1999 este președinte al
Executivului raional. Din anul 1999 până în prezent
activează în cadrul Departamentului Vamal al Re-
publicii Moldova, în calitate de șef de Birou Vamal
și șef de Direcție al departamentului.
În anii 1991-1992 în perioada conflictului trans-
nistrean a coordonat activitățile legate de apărarea
sectorului Tighina-Anenii Noi.
 Ion Ciobanu
M ereni 206
(1901-1980)
Aviator, inventator,
con­struc­tor, poliglot,
pedagog
S-a născut în familia lui Efim și a Anei Ciobanu.
Tatăl său, un om cărturar și un bun gospodar, era unicul
în sat care dispunea de bibliotecă, fiind și printre puținii
deținători ai unei mașini de treierat cu aburi.
Între 1921-1922, Ion Ciobanu studiază la Insti-
tutul Electrotehnic din București, iar în următorii doi
ani își termină studiile universitare în Belgia. Revine
în țară către 1926. Locuiește un timp la București, iar
în 1928 se transferă cu traiul la Brașov, unde lucrează
la uzina de avioane „Astra Română”.
În sat și acum își amintesc cum în 1938, Ion
Ciobanu a venit în Mereni cu avionul, aterizând pe
șes. Sătenii, care nu văzuseră până atunci vreun aparat
zburător, veneau și se uitau ca la o minune. Ion Ciobanu
a adus cu sine un aparat de radio și merenenii au avut
posibilitatea să asculte pentru prima dată un Te Deum ce
se săvârșea la București. Se spune că la auzul dangătelor
de clopote oamenii au căzut în genunchi și se rugau.
După război, Ion Ciobanu lucrează un timp la
uzina „Steagul Roșu”, având posibilitatea să participe
la fabricarea primului autocamion românesc. În continu-
are, până la vârsta de 72 de ani, activează la uzina de
avioane „ICA-Ghimbav”, unde se manifestă ca special-
ist de performanță în domeniul construiriii de avioane.
Pe toată perioada activității a ocupat funcții de
conducere, fiind apreciat foarte înalt. Pe parcursul
vieții a învățat șapte limbi străine pe care le vorbea
cursiv. Spre finele activității, devine un mare pasionat
al limbii esperanto, pe care a și predat-o la Universi­
ta­tea Populară din Brașov. De asemenea, a activat ca
profesor de limba și literatura rusă, limbă în care știa
pe de rost poeme întregi.
Eugenia Colac
(Ermurache)
Pedagog,
autor de manuale
S-a născut în 1956. Este absolventă a Facultății
de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic din
Tiraspol (1979).
Și-a început activitatea pedagogică la școala din
satul Trușeni. Din 1981 și până în prezent profesează
la Liceul „Nicolae Iorga” din municipiul Chișinău.
Este promotorul învățământul formativ, ce cuprinde
tratarea diferențiată a elevilor în funcție de capa­ci­
tă­țile lor și stimularea creativității. A introdus noi
metode de evaluare a cunoștințelor. În 1996 i s‑a
conferit Gradul Pedagogic Superior, fiind primul
profesor de biologie din țară, care s-a învrednicit de
această înaltă apreciere.
Activitățile susținute de E. Colac („Odă pâinii,
graiului, plaiului”, „Organismul – unitate integră”,
„Interacțiunea organismului uman cu factorii medi-
ului”, „Cântarea toamnei”) au fost reflectate în cadrul
emisiunii televizate „Știință, învățământ”.
Este coautorul manulului „Anatomia” (1997),
al programelor „Biologia vegetală”, clasele V‑VI
(1995), „Anatomia, fiziologia și igiena omului”, clasa
a VIII‑a (1995) și a culegerii „Din experiența predării
materiei în blocuri mari la zoologie” (1993).
Pentru realizările obținute în domeniul învăță­
mân­tului a fost decorată cu medalia „Meritul civic”
(1996).
 Emil GAMARȚ
Savant, constructor,
inventator, special-
ist cu renume mon-
dial în fizica aplicată,
conducător de între-
prinderi și instituții de
cercetare
S-a născut la 10 octombrie 1948. A promo-
vat studii superioare la Facultatea de Fizică a
Universității de Stat din Moldova (1966-1968) și
Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Sankt-
Petersburg (Leningrad) (1968-1972). Este discipolul
savantului fizician S. E. Friș, membru-corespondent
al AȘ a URSS, sub egida căruia a efectuat primele
cercetări științifice în domeniul fizicii plasmei.
În anii 1972-1974 este aspirant la Institutul
Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” al Academiei de Științe
a URSS, în cadrul căruia, sub îndrumarea prof. E. F.
Grossu, membru-corespondent al AȘ a URSS – pi-
onierul exitonilor – a realizat lucrarea de doctorat
în domeniul exitonilor în semiconductoare AIII BVI.
Din anul 1978, Emil Gamarț activează la Sankt-
Petersburg, în cadrul Institutului Unional de Cercetări
Științifice „Электронстандарт”, care reprezentă
instituția științifică centrală a industriei electrice din
URSS și din Rusia de după anul 1990, transformat,
din anul 2000, în Societatea pe Acțiuni OAO РНИИ
“Электронстандарт” (http://elstandart.spb.ru/).
În prezent este conducătorul Complexului de
Con­strucție Utilaje și director general-adjunct al
Insti­tu­tului „Электронстандарт”.
În anii 1978-1992 este conducătorul direcției
de cer­ce­tare privind elaborarea unor metode optice
noi și a unor utilaje pentru controlul parametrilor
semiconductorilor.
În baza lucrărilor științifice și proiectelor lui
Emil Gamarț a fost creat un complex de instalații
optice de scanare, pentru controlul calității semicon-
ductoarelor și măsurarea parametrilor recombinării
M ereni 207
și concentrării oxigenului, a tensiunilor mecanice
interioare, etc.
Aparatele construite sub conducerea lui Emil
Gamarț sunt exploatate la întreprinderi specializate
în microelectronică din Rusia, Franța, Germania,
Cehia, China etc.
În baza investigațiilor științifice realizate, în
anul 1992, a susținut teza de doctor habilitat în științe
fizico-matematice.
Din anul 1993 este preocupat prioritar de elabo­
rarea aparatelor de control și măsurare pentru com­
plexul energetic. A condus lucrările de elaborare și
producere a analizatoarelor de gaze pentru industria
petrolului și a gazelor, construind zeci de aparate
folosite pe larg în industria mai multor țări. În cadrul
programei de conversie, Emil Gamarț este construc-
torul principal din Rusia al analizatoarelor de gaze.
În anul 1997 colectivul condus de Emil Gamarț
a câștigat tenderul companiei „Gas de France” pen-
tru elaborarea „gazoanalizatorului portativ de gaze
naturale pentru secolul XXI”.
Este autor a peste 100 lucrări științifice. S-a re-
marcat în calitate de inventator, deține 15 patente
asupra unor descoperiri de excepție.
Este savant recunoscut pe plan internațional,
inclusiv prin intermediul unor enciclopedii de
prestigiu (ex.: А.  И.  Мелуа. Инженеры Санкт-
Петербурга / Биографическая международная
энциклопедия „Гума­­нистика”. Спб-Москва, 1997,
с. 214: Гамарц Е. М.).
 Andrei Malai
M ereni 208
Economist, savant,
pedagog, profesor uni-
versitar, om de stat
S-a născut la 2 ianuarie 1948. A studiat la
Colegiul de Economie și Planificare (1962-1965),
la Facultatea de Economie a Universității Agrare
(1967-1972) și la Uni­ver­si­ta­tea Marxist-Leninistă,
specialitatea activi­ta­tea conducătorului (1975-1977).
Între 1976-1979 își face doctoratul în cadrul Uni­ver­­
sității Agrare de Stat din Moldova și la Institutul de Econo-
mie Națională din Kiev, unde obține gradul știin­țific de
doctor în științe economice. A avut stagii la Academia
Agrară din Kiev (1984), Institutul de Finanțe din Sankt-
Petersburg (1989), Universitatea „Mihail Lomonosov”
din Moscova (1991), Institutul de Management din Slo-
venia (1995), Ministerul Educației și Științei, Ministerul
Relațiilor Externe al Israelului (1998).
S-a manifestat ca șef al direcției de economie și
planificare a Asociației Raionale pentru Producerea
Cărnii din Anenii Noi (1965-1976), asistent, lector
superior, conferențiar, șef de catedră, prodecan, decan
interimar al Facultății de Economie a Universității
Agrare de Stat din Moldova (1979-1991), Prim adjunct
al Contro­lo­ru­lui Principal de Stat al Republicii Mol-
dova și Controlor Principal de Stat al Republicii Mol-
dova (1991-1994). Contribuie la aderarea Republicii
Moldova la Organizația Mon­di­ală de Control Superior.
În anii1994-1997, 2000-2001 este Directorul
Departamentului Economie al ULIM, iar în anii
1997‑2000 – vice­rector.
A publicat circa 80 de lucrări științifice. Este au-
torul proiectului legii cu privire la Curtea de Conturi.
În anul 1997 i s-a conferit titlul onorific „Magna cum
laude” ULIM și este ales academician al Academiei
Internaționale de Cadre din Kiev.
Nicolas Nicula
Om de afaceri,
fondator de între­
prinderi,
promotor al
businessului privat
S-a născut la 12 septembrie 1963. După absolvi-
rea școlii medii nr. 2 din Anenii Noi (1980), studiază
la Institutul de Construcție a Aparatajelor Electronice
din Sevastopol (Ucraina).
În anii 1985-1989 activează în cadrul Institutu-
lui de Cercetări Științifice în Domeniul Aparatajelor
Electronice al Asociației de Producere „Microprovod”.
În anii 1989-1992 este director tehnic al între-
prinderii mixte „Moldova-Radon”. Din 1992 este
director general al întreprinderii „Acvila”. La mij-
locul anilor ´90 „Acvila” devine un mare producător
a construcțiilor din aluminiu, amenajând oficiile unor
întreprinderi cunoscute: „Union Fenosa”, Combi-
natul de Producere a Margarinei „Olkom” din Kiev,
„Franzeluța”, „Liqvimoly” etc.
Din 1998, când „Acvila” devine proprietarul
întreprinderii „Covoare Ungheni”, Nicolas Nicula
înde­plinește funcția de director general, pe care o
reorganizează, fondând în același timp o rețea de
reprezentanțe în Rusia, Ucraina, România. În anul
2002 împreună cu firma “Unicorn” din Belgia,
fondează întreprinderea mixtă “Moldabela”.
Din anul 2004 este președintele holdingului
„Acvila Grup”, constituit din companiile: „Etal-
on‑Prim” – producător al construcțiilor din aluminiu;
„Covoare Ungheni” – producător de covoare; „Co-
voare Lux” – comercializare covoare; „Moldabela” –
producător de covoare; „Iumbotrans” – întreprindere
de transport; „Avela Tur” – întreprindere de turism
și „Scopos” – producător de mobilă.
Este decorat cu Ordinul “Meritul Civic” și
Ordinul Bisericesc.
 Emil Nicula
(1939-1999)
Actor, dramaturg, poet,
responsabil programe
Radio-TV, pedagog
S-a născut la 7 august 1939. Și-a făcut studiile la
Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău,
specialitatea – artist dramatic. Și-a început cariera
de actor de dramă la Teatrul Muzical-Dramatic
„A. S. Pușkin”.
În anii 1963-1982 îndeplinește funcția de
regizor al redacției agricole la Comitetul de Stat
pentru Televiziune și Radiofuziune. Din 1982 este
director al Casei Republicane a Actorului. Începând
cu 1985 este director de categoria I la Comitetul de
Stat pentru Televiziune și Radiofuziune. În 1990 este
numit ca șef de sector la Redacția Literar-Artistică a
Radio-Televiziunii Naționale, în 1993 – șef de secție
la Compania de Stat Tele-Radio-Moldova, în 1994 –
redactor șef al programelor culturale, între 1997-1998
– director adjunct la departamentul programe culturale.
Începând cu anul 1966, scrie diverse opere
literare, în special satiră și umor. A fost membru al
Uniunii Scriitorilor. A scris cronică de teatru și de
cinema. A scris despre filmele Se caută un paznic al
lui Gheorghe Vodă și Lăutarii lui Emil Loteanu, despre
opera Barbu Lăutaru de G. Neaga, despre artiștii
C. Târțău și Iurie Codău, despre excelentele recitaluri
de poezie cântată ale fascinantului A. Răzmeriță,
despre tinerele talente actoricești din țară etc.
În cartea Dintre sute de catarge, apărută în 1975,
Emil Nicula apare alături de condeierii Ion Hadârcă,
Leo Botnaru, Constantin Dragomir, Lidia Istrate, Ion
Cațaveică, Ion Cuzuioc, Haralambie Moraru, Arcadie
Suceveanu, Gheorghe Urschi ș.  a. A  colaborat cu
mai multe publicații, cum ar fi: Tinerimea Moldovei,
Cultura, Moldova socialistă etc. A participat activ
M ereni 209
la ședințele cenaclului literar Luceafărul, unde, de
fiecare dată, venea cu poezii noi.
În colaborare cu alți poeți a scos de sub tipar
cărțile pentru copii Soare în floare (1983), Vine un
tren cu voinicei (1989). În 1995 pregătește un volum
de versuri intitulat Arc întins. În prefața lucrării sale
Emil Nicula scria: „Am ales cu migală din multe
caiete mănunchiul acesta de poezii, unele publicate
sporadic în presa periodică, altele citite la radio
(Chișinău și București), la diverse întâlniri cu
cititorii. Faptul că indic la sfârșitul fiecăreia data
exactă nu e un moft al meu, ci în primul rând e o
dovadă că n-am scris aceste versuri la comanda
cuiva într-un termen-record, dar din îndemnul inimii,
în momentele când simțeam necesitatea de a așterne
pe hârtie poeziile. N-am fost dus niciodată în nici un
fel de curente literare. Criteriul esențial la care țin e
următorul: lucrarea artistică nu are nici un rost, dacă
e neclară și inaccesibilă pentru cititor...”
Până în ultimele zile ale vieții a activat și în
calitate de pedagog la Școala Specială nr.28 din
Chișinău, unde a predat arta vorbirii și măiestria
teatrului.
 Dumitru Margine
M ereni 210

(1928-1995)
Actor, dramaturg, dis-
ident politic

Născut la 1928 în familia numeroasă a preotului teatrul „B. P. Hașdeu” proaspăt format. Pe parcursul
merenean Andrei Margine, are de mic copil o fire de anilor se mai produce și în film, însă, purtând dangaua
nestăpânit, un acut simț al echității, o spontanietate de naționalist, este acceptat doar în roluri episodice.
expansivă. Între timp, sănătatea lui zdruncinată de com-
În 1944 familia se refugiază în România, de unde, ploturi și răzmerițe, dar și de sute de zile de carceră
peste doi ani, adolescentul Dumitru Margine, de unul (a fost unul din puținii deținuți din lagărele sovietice
singur, se repatriază în Uniunea Sovietică, fiind bine care n-a vrut să curețe cartofi, pentru că era Artist),
primit de autorități, ca un copil devotat Patriei, un mic având cinci copii – lucru mai rar întâlnit între ac-
revoluționar. tori – și sute de prieteni și protejați pe care-i ajuta, îi
Apoi aceleași autorități încep a-l urmări și a-l susținea, îi salva, îi învăța minte și-i înjura de mama
persecuta, dându-și seama că este din cale-afară de focului, acumulând o întreagă colecție de boli, una
revoluționar. I se incrimina chiar și faptul de a fi spion mai gravă decât alta, sănătatea lui irosită la stânga și
român. Suspectatul reușește, totuși, să susțină în 1947 la dreapta este pe sfârșite…
examenele de admitere la Institutul de Teatru „Os- Ultima lovitură a destinului survine în 1995:
trovski” din Leningrad, pe care-l absolvește în 1952 moartea soției sale Nadejda, într-o lună de zile, îl
cu promoția de aur a scenei moldovenești V. Cupcea, răpune și pe el. Dumitru Margine a rămas în memoria
C. Târțău, P.  Baracci, Gh. Siminel, M.  Javroțchi, colegilor și amicilor săi ca un spirit rebel, un exaltat
Iu.  Hasso, P.  Pancovschi, V. Olaru, Iu. Cibotaru, îndârjit, un neâmpăcat. (Gheorghe Urschi)
V. Vilschi. Întregul grup se revarsă în trupa Teatrului
Muzical-Dramatic „A. S. Pușkin” din Chișinău, iar
rebelul Dumitru Margine este repartizat la teatrul din
Bălți, mai departe de inima republicii, ca să n-o af-
ecteze. Acolo, la Bălți, cuvântul fierbinte al actorului
și tribunului seamănă discordie și provoacă tulburări
în rândurile intelectualilor, motiv pentru care i se
înscenează un proces penal și este condamnat la trei
ani de închisoare pentru propagandă antisovietică
și naționalism. Ispășindu-și pedeapsa, se întoarce la
Chișinău unde, cu mare greu, este angajat de Ion Un-
gureanu în trupa Teatrului Republican „Luceafărul”,
în care activează mai bine de un sfert de veac. Apoi,
dornic de necontenite schimbări, pleacă la Cahul, în
 Valeriu Oglindă

M ereni 211
Medic, om de știință, organizator și promotor
al medicinii estetice naționale, om de cultură

S-a născut la 4 octombrie 1957. Activează în Colectivul clinicii „SANCOS”, sub conducerea
domeniul medicinii din anul 1981. După absolvi- dlui Valeriu Oglindă, asigură cea mai înaltă calitate
rea Universității de Stat de Medicină și Farmacie a serviciilor prestate. Această atitudine i‑a permis să
„Nicolae Testemițanu”, lucrează ca medic, șef de participe la con­cur­sul pentru decernarea Premiului de
secție, medic șef-adjunct la Dispensarul Dermato- Stat în domeniul calității și competitivității, devenind
Venerologic Republican. În anii 1987-1989 a activat Laureat al Premiului pentru anii 2001, 2002 și 2003.
în cadrul aparatului Ministerului sănătății în calitate Printre performanțele obținute este și cea de a
de medic‑inspector și specialist principal. fi fost menționat cu titlurile: „Businessmanul anului
În anul 1989,  prin concurs public, este ales 2001”, „VIP în domeniul Artei Frumuseții – 2002”,
în postul de medic-șef al Centrului de Medicină „VIP în domeniul medicinii – 2003”. Susține o
Estetică – una din primele instituții medicale din serie de concursuri și programe culturale pentru
Moldova, unde a fost implementat mecanismul tineret, editarea a cinci cărți în domeniul medicinei.
autofinanțării depline. Organizează în cadrul clinicii o Galerie de Artă,
Din anul 1996 este director la Clinica de unde au fost vernisate circa 15 expoziții ale artiștilor
Medicină Estetică „SANCOS”. Urmează o serie de plastici profesioniști.
specializări în Institutul Central de Dermatologie și Este Președinte al Societății de Chirurgie
la Academia de Frumusețe (Moscova, 1986-1997), Estetică și Cosmetologie din Republica Moldova.
în clinici particulare din Franța, Belgia, Israel, SUA,
Italia și Germania (1997-2003). Este doctorand în
domeniul medicinei cu tema „Managementul în
Medicina Estetică”.
Dl Valeriu Oglindă este printre puținii
conducători ai instituțiilor medicale care au partici-
pat la „Planul Marșal” – studierea managementului
performant în țările avansate din Europa Centrală
și de Vest. Drept urmare, în Clinica „SANCOS” a
fost implementat sistemul de monitorizare a calității
conform standardelor internaționale.
Clinica „SANCOS” este prima clinică acreditată
de către CNEAS conform standardelor naționale și
certificată de organismele internaționale (certificatul
ISO 9001: 2000)
 Valentin Oglindă
M ereni 212
Lider de partid,
politician, om de stat,
parlamentar
S-a născut la 4 aprilie 1940. După absolvirea
școlii medii incomplete din Mereni (1956), timp de
trei ani, lucrează în Kazahstan (1958-1961), iar mai
târziu își satisface serviciul militar (1961-1964).
În anii 1964-1968, este secretar al organizației
comsomoliste a colhozului „Pravda”. În continuare,
studiază la Școala de Partid din Odesa pe care o
absolvește în 1971. Din acest an este președinte al
sovietului orășenesc Anenii Noi, din 1973 este sec-
retar al organizației de partid a gospodăriei „Maiak”
din Puhăceni, iar între 1977 -1999 este primarul
comunei Mereni.
A fost deputat al Sovietului Suprem al RSSM
(1985-1990) și al Parlamentului Republicii Moldova
(1990-1998). A votat pentru trecerea la grafie latină
a limbii române, pentru declararea limbii române ca
limbă de stat a Republicii Moldova, pentru declararea
suveranității (1990) și independenței (1991) Repub-
licii Moldova.
A fost decorat cu medalia „Meritul civic”
(1996). Este președinte al Consiliului Asociației de
Economii și Împrumut din Mereni.
Victor Oglindă
Om de afaceri, poliglot,
promotor al businessu-
lui privat
S-a născut la 18 aprilie 1958. În perioada anilor
1975-1980 studiază la Facultatea de Limbi Străine
a Universității de Stat din Moldova. De asemenea
a  absolvit Institutul Internațional de Administrare
Publică (1996), Universitatea de Drept, Economie
și Stiințe Sociale, Pantheon-Assas (1996), Școala
Superioară a Francofoniei din Paris, Franța (1998).
Din punct de vedere profesional s‑a manifestat
dupa cum urmează: șef al Secției Traduceri la Insti-
tutul de Cercetări Științifice în Industria Alimentară
a Republicii Moldova (1980-1983), traducător în
cadrul unei expediții geologice, efectuate în Algeria
(1983‑1986), doctorand al Academiei de Științe
din Moldova (1986-1991), inspector principal la
Departa­mentul Relații Culturale Internaționale al
primăriei mun. Chișinău (1991-1992). Din 1992 este
consilier al președintelui Republicii Moldova, iar în
anii 1996-1997 – consilier al președintelui Curții
Con­stituționale a Republicii Moldova. A exercitat și
funcțiile de director comercial al Camerei de Comerț
Moldo-Belgiene (1997-1998) și director al departa­
mentului Logistică și Achiziții al întreprinderii
Moldo-Franceze „Voxtel”. Din 2001 este director
general al Societății Moldo‑Elvețiene „Eurostar Co.”
 Eugen Sava
Istoric, arheolog,
savant, pedagog,
profesor universitar
S-a născut la 4 august 1956. Este absolvent
al Facultății de Istorie a Universității de Stat din
Moldova (1983). Studii de doctorat la Institutul de
Istorie a Culturii Materiale din Sankt-Petersburg
al Academiei de Științe a Rusiei (1985-1988).
Deține gradul științific de doctor în istorie
(1990) și doctor habilitat (2003), titlul științific de
cercetător științific superior (1995) și titlul științifico-
didactic de conferențiar universitar (2000). Specialist
în arheologia preistorică. Autor a pri­melor lucrări
monografice specializate, consacrate comu­nităților
umane din epoca bronzu­lui din spațiul pruto-nistrean:
cultura ceramicii cu multe brâuri (sec. XVII-XVI
î.Hr.) și cultura Noua (sec. XIV-XII î. Hr.)
Bursier Archäeological School at Sutton
Hoo, Anglia (1991) și al Fundației Alexander von
Humboldt, Germania: cercetări științifice realizate
la Institut für Prähistorische Archäologie, Frei
Universität, Berlin (1996-1998).
Din 1980 îndeplinește succesiv funcțiile de
laborant, cercetător științific inferior, cercetător
științific superior și cercetător științific coordonator
în cadrul Institutului de Arheologie și Etnografie
al Academiei de Științe din Republica Moldova.
În perioada 1990-1995 este director al Muzeului
de Arheologie. Din 2003 este cercetător științific
coordonator al Secției de Preistorie și Tracologie.
Practică activități didactice în cadrul
Facultăților de Istorie a Universității Pedagogice
213
M ereni
din Chișinău (1989-1994), a Universității de
Stat din Chișinău (1994-1996) și a Universității
Libere Internaționale din Moldova (1998-2002).
Din anul 2003 este șeful laboratorului Tracologie
al Universității de Stat din Moldova.
Cofondator și director al Centrului de
Protecție și Cercetare a Monumentelor Istorico-
Arheologice din Republica Moldova (din 2003).
Începând cu anul 1974, a participat la lucrările a
circa 25 șantiere arheologice organizate în Moldova,
Rusia, Ucraina, România și Germania. Este respon­
sabil al șantierelor arheologice: Taraclia (1982, 1984),
Petrușeni (1989) și Rudi (1993-1996). Coautor al
cercetării arheologice de la Mereni (1986-1987).
A participat la circa 40 de simpozioane
științifico-didactice din Republica Moldova, Rusia,
Ucraina, Bulgaria, România, Polonia, Slovacia,
Croația, Kenya, Italia, Germania, Austria.
Autor a circa 70 de lucrări științifice, inclusiv
trei monografii: Каменские курганы. Кишинев,
1992 (colaborare: I. V. Manzura și E. O. Klociko);
Культу­ра многоваликовой керамики Днес­­тров­
ско-Прутского междуречья (по материалам
погребального обряда). Кишинев, 1992; Die
Bestattungen der Noua-Kultur. Ein Beitrag zur
Erforschung spätbronzezeitlicher Bestattung-
sriten zwischen Dnestr und Westkarpaten Prähis-
torische Archäologie in Südosteuropa. Band 19.
Kiel (Germania), 2002.
 Ion Postică
M ereni 214
Om de afaceri, fonda-
tor de întreprinderi,
promotor al businessu-
lui privat
S-a născut la 20 aprilie 1960, în familia lui
Isidor și Iuliana Postică. A obținut licența în cadrul
Facultății Electrofizică a Universității Tehnice din
Moldova în anul 1983.
În anii 1983-1992 a activat în cadrul între­
prinderii SIGMA (Sciotmaș) la producerea echipa­
mentului electronic pentru sisteme tehnologice în
calitate de inginer și șef al secției Montare și Asam-
blare a Aparatajului.
Din 1992 activează în business, participând
la organizarea unor întreprinderi de producere.
Contribuie la reorganizarea întreprinderii ACVILA
SRL în calitate de fondator și director executiv. În
anul 1998, în cadrul ACVILA SRL, devine direc-
tor al întreprinderii ETALON-PRIM SRL, lider în
pro­ducerea construcțiilor din aluminiu și gemului
termopan. Prin activitatea acestor între­prinderi au
fost puse baze temeinice industriei construcțiilor
din aluminiu și sticlă în Republica Moldova. Printre
realizările de seamă ale acestor întreprinderi pot fi
nominalizate construcțiile din aluminiu și sticlă din
cadrul edificiilor: Union Fenosa, Franzeluța S.A.,
Aeroportul Internațional Chișinău, Universitatea
Tehnică a Moldovei, diverse clădiri cu menire socială
din Chișinău, Ungheni, Kiev, Cernăuți, spații loca-
tive, etc.
Participant în programe de implementare a
tehnologiilor avansate în cadrul programelor TACIS
și ARIA (programul Marsal).
Gheorghe POSTICĂ
Istoric, arheolog,
savant, pedagog,
profesor universitar,
autor de manuale,
om de cultură
S-a născut la 22 ianuarie 1954. A obținut
licența în istorie în cadrul Universității de Stat din
Moldova în anul 1976. Studii de doctorat – la Uni-
versitatea „Mihail Lomonosov” (Moscova). Doctor
în istorie – 1998. Conferențiar universitar – 1992.
Activități: Academia de Științe a Republicii Mol-
dova – cercetător științific (1976-1978) și director-
adjunct al Institutului de Arheologie și Istorie Veche
(1991‑1995); Uni­­ver­­sitatea de Stat din Moldova
– lector-asistent (1978-1985); Universitatea Pedago­
gică „Ion Creangă” – lector superior, șef de catedră,
prodecan al Facultății de Istorie și Etnopedagogie
(1985-1991); Universitatea Liberă Internațională din
Moldova – vicerector (din 1995 - prezent); Institutul
Român de Tracologie, București – cercetător științific
principal II (1997-2003). Vicepreședinte al Comis-
iei Arheologice din Republica Moldova – din anul
1991; fondator și director al Centrului de Cercetări
Arheologice din Republica Moldova – din 1997; co-
fondator și director-adjunct al Centrului de Protecție
și Cercetare a Monumentelor Istorico-Arheologice
din Republica Moldova – din 2003.
Specialist în arheologia medievală a spațiului
românesc, arheologia antică târzie și numismatică.
Fondatorul Arheologiei Bisericești în Republica
Moldova. Primul cercetător din Chișinău, care a
realizat studii de specialitate în problema etnogenezei
românilor din spațiul pruto-nistrean și genezei
civilizației românești din aceste teritorii. Autorul
primului studiu științific prin care s-a demonstart
caracterul romanic al civilizației medievale timpurii
din regiunea dintre Nistru și Prut. Pioner în
 215
M ereni
argumentarea continuității românilor din spațiul 1996, 112 p. (în colaborare cu N. Constantinescu,
pruto-nistrean în perioada secoleor V‑XIV. În Academia Română); Mănăstirea Căpriana de la
colaborare cu dr. Ion Hâncu, a studiat așezarea întemeiere până în zilele noastre. Ed. I, Chișnău,
Hansca-Ialoveni – monument arheologic unicat 2000, 80 p., Ed. II, 2003; Istoria Românilor. Epoca
pentru spațiul românesc. Responsabil al cercetărilor Antică și Medievală. Manual pentru clasa a X- a de
din cadrul complexului istorico-arheologic Orheiul liceu. Chișnău, 2001-2003. 208 p. (în colaborare cu
Vechi, unde a stabilit o nouă cronologie a citadelelei D.  Dragnev). Lit.: Gheorghe Postică la 50 de ani.
medievale și o nouă viziune asupra istoriei acestui Biobibliografie, Chișnău, 2004, 111 p.
sit. În colaborare cu dr. Nicolae Constantinescu a
realizat investigații la Mănăstirea Căpriana, unde
a descoperit biserica veche a complexului monastic
(secolul XV). Autorul concepției Repertoriului
monumentelor arheologice din Republica Moldova.
Conducător al șantierelor arheologice de la
Bursuceni-Sângerei, Mereni, Pohorniceni-Orhei.
Inițiatorul și coordonatorul lucrărilor de edificare a
Cavoului Ctitorilor la Mănăstirea Căpriana (2002) și
a Centrului de Vizitatori de la Orheiul Vechi (2003).
Membru al Comisiei Guvernamentale în problemele
restaurării Mănăstirii Căpriana și al Colegiului
Ministerului Culturii (din 2003).
Coautor al proiectului de elaborare și
implementare în școala de toate nivelurile din
Republica Moldova a cursului Istoria Românilor
(1989-1995).
Decorat cu medalia “Meritul Civic” (2004).
A publicat peste 160 lucrări științifice,
științifico-didactice și de popularizare, inclusiv
cinci cărți: Românii din codrii Moldovei în evul
mediu timpuriu. Chișnău, 1994, 238 p.; Civilizația
veche românească din Moldova. Chișnău, 1995, 80
p.; Căpriana – repere istorico-arheologice. Chișnău,
 Leonid Bujac
M ereni 216
Conducător de
întreprin­deri,
lider de partid,
om de stat
S-a născut în 1950. Și‑a făcut studiile la Insti-
tutul Agricol din Chișinău (1968-1973). În perioada
anilor 1974-1976 lucrează ca agronom în Gospodăria
Agricolă din Hârbovăț. Între 1976-1982 este director
al Întreprinderii Agricole „Cigârleni”.
Timp de trei ani (1982-1985) a fost director
gene­ral al asociației raionale „Moldvinprom” din
Comrat. În anii 1985-1987 a activat în aparatul Comi-
tetului Central al Partidului Comunist din Moldova.
În perioada anilor 1987-2001 a exercitat diverse
funcții în cadrul Asociației Republicane „Victoria” și
a Departamentului de produse cerealiere al Minis­te­
rului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Din anul 2001 lucrează la Cancelaria de Stat a
Republicii Moldova.
Andrei Straistă
Pedagog, conducător al
sistemului educațional
S-a născut la 30 noiembrie 1946 în familia lui
Luca și Teodora Straistă. A absolvit facultatea de
matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol
în anul 1967.
Pe parcursul activității s-a remarcat în calitate
de pedagog redutabil, organizator și conducător de
excepție a sistemului educațional de rang raional în
Republica Moldova. A activat în calitate de profesor
de matematică la școlile medii din Rezeni (1967) și
Delacău (1969), director adjunct la școala din Roșcani
(1970-1971), director la școala din Țipala (1971-
1973), șef al administrației raionale de învățământ
Anenii Noi (1973-1981 și1991‑1994), director al
școlii medii moldo‑ruse din Anenii Noi (1981-1989),
al Școlii medii „M. Eminescu“ din Anenii Noi (1990-
1991), președinte al sindicatului învățâmântului din
Anenii Noi (1994‑1997).
Pentru merite excepționale în domeniul
învățământului a fost distins cu titlurile „Eminent
al învățământului din RSSM“ (1979) și „Eminent al
învățământului din URSS“ (1986).
Din 1997 este director al Liceului „Hyperion“
din Anenii Noi.
 Nadejda TOMA
(Nicula)
Filolog, jurist,
judecător
S-a născut la 9 iulie 1966 în familia lui Sava
și Maria Nicula. A promovat studii superioare în
cadrul Universității de Stat din Moldova, în cadrul
facultății Filologie în 1983-1988 și facultății Drept
în anii 1993-1997.
A activat în calitate de profesor de limbă română
(1988-1990), traducător la Judecătoria Supremă
(1990-1992), șeful Secretariatului Prezidiului și
Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Mol-
dova (1993-1996), consultant la Tribunalul Chișinău
(1996-1999), consilierul președintelui Tribunalului
Chișinău (2000).
Din anul 2001 este judecător al Judecătoriei
Ialoveni.
Boris Poiată
M ereni 217
Jurist, procuror
S-a născut la 24 octombrie 1960 în familia lui
Victor și Maria Poiată. În anul 1978 a absolvit școala
medie din satul Mereni. În anii 1978-1980 este
înrolat în rândurile armatei sovietice. În anul 1981
este admis la facultatea de juridică a Universității
de Stat din Moldova, pe care o absolvește cu succes
în anul 1986.
Pe parcursul activității s-a remarcat drept un
jurist de forță pe plan național.
Din anul 1986 activează în cadrul Procuraturii
Republicii Moldova. A fost stagiar în procuratura or.
Bălți (1986-1987), ajutor de procuror al raionului
Basarabeasca (1987-1990), procuror al raionului
Basarabeasca (1991-1996), procuror al raionului
Cahul (1996-2000), procuror al raionului Anenii Noi
(din 2000-prezent).
Este decorat cu medalia „Meritul Civic”.
Satul Mereni în primăvara anului 2004
 219
M ereni
După revenirea din GULAG, scriitorul Nicolai
Costenco a locuit un timp, împreună cu întreaga
familie, la rudele soției sale, originară din Mereni.
Aici, a avut bucuria să-i întâlnească pe unii din foștii
mereneni deportați, ca și el, în Siberia.
Reportajul reprodus mai jos conține, în același
timp, o serie de observații și reflecții, adesea ironice,
ale autorului vizavi de transformările la care era supus
satul odată cu instalarea modului sovietic de viață în
Basarabia lui dragă.
Redactat, într-o primă fază, de scriitorul
Al. Cosmescu, textul nu a văzut lumina tiparului,
fiind regăsit, de curând, între manuscrisele inedite
ale poetului și publicat în revista „Glasul națiunii”,
de unde îl și reproducem.

vorba cântecului:
De la Chișinău până la Mereni
poți să ajungi pe roate și pe jos. Dacă
vine Ghiță Gâtlung cu o pereche de
găini la târg, le vinde, iar banii îi dă pe băutură, apoi

Chișinău, oraș frumos,

Mergi cu trenul, vii pe jos.
Eu sunt poftit la Mereni de eroul romanului meu
Barbu Ceapă. Dvs. poate nu-l știți pe Barbu Ceapă?
Eu am început să-l cunosc pe ici-colo, prin părțile
mai mult sau mai puțin esențiale...
Frumoasă gară are Chișinăul! Un ansamblu într‑un
stil original, moldovenesc, dacă ar exista un așa stil în
arhitectură. Poate o să existe, trag nădejde! Meșterul
Manole al Moldovei pare să fi fost pământeanul nos­tru,
Șciusev. Și pe dinafară și pe dinăuntru, gara e monu­­
mentală. Și iată, în afara gării, dați de un tablou autohton:
moldovenii! Femei îmbrobodite în șalinci, de parcă le
dor măselele, cu saci, desagi, coșuri, din care își scoate
bărbia câte o franzelă aurie, câte o gâtiță de șip cu dena-
turat, cu rachiu ori cu vin: parcă i s-a tăiat capul și i s-a
cauterizat rana cu un dop, și o lipitură de ceapă roșie.
Iaca o mătușă în încălțămintea națională a Moldovei,
adică desculță, așezată, ca mai toate celelal­te femei,
direct pe scumpul pământ moldav, – chirotește, iar în
brațe ține o pereche de cizme de gumă, învelite în cit alb
cu puchiței; câțiva bărbați în pantaloni de paru­sină, cu
cârpele la genunchi, iar la fund – o clipeală ca la steagul
 Japoniei. Unii cu nasurile suspect de roșii, deși ora e
M ereni 220
matinală, cu aceeași desagi, saci, „corzinci”. Sticle de
lampă, covrigi, șiraguri întregi de covrigi (buni tați, nu-și
uită copiii! Dar nici de propria gâtiță nu uită!) Pâine „de
târg”. De remarcat, mulți au cumpărat icoane. Creștini!
Icoane ieftine, de cel mai prost gust. Sireaca țară!
Iată un grup de fete. Ei, aici... ochii văd și inima
zâmbește! Rochii de crepdeșin, mărgele în trei rân-
duri, băsmăluța tivită în mână. Mă cercetează cu ochi
iscoditori. Aud: „Da oare cine să fie, fa?” – „Vreun
învățători, cred că!” – face alta. „Aha!” – îmi spun eu
cu oarecare mândrie. – „De-odată au remarcat că-s
din inteligenție”. Mâna s-a îndreptat spre locul unde
se cuvine a se găsi cravata. Hm, hm!... Am uitat crava-
ta... în magazin. Să‑mi fac un nod la băsmăluță, să nu
uit să o cumpăr. Fără „cravată” nici nu sameni a om.
La casa de bilete – coadă.
– Unde te bagi, mătușă! Nu vezi că-i „ocerede”
– o repede un omulean josuț, dar cu clanțul pe sus,
ca un cocoș, cu pălărie de paie bortelită în fund, în
„pidjac” cu gulerul lucios, pe care se plimbă repede
o muscă, aplicându-și trompa, când ici, când colo.
– D-apoi unde-i coada? – întrebă femeia, și se uită
cu ochi rugători la șirul de pasageri.
– Aista-i capul cozii, îi răspunde omuleanul. – Iaca
măi, zău, cată coada și se bagă în cap! „Poreadca”,
mătușă! Trebuie să fii „culiturna”! Vezi cu ce oameni
stai în rând! Așa-i, tovarăși?
– Of, păcatele mele! – face femeia. – Mata îi fi coada?
– Eu! – zice o femeie elegantă, cârnind nasul.
– Apoi îi fi fiind, dacă zici!
– Mai încet, mătușă, cu torbele. Ce mă ghiontești!
– Desagi, tovarășă, desagi se cheamă, – zice
mătușa. – Cu torba numai calicii umblă, păcatele mele!
– Hm, hm! – face femeia elegantă, îi aruncă o pri-
vire de la etajul 15 al superiorității sale, ce cutremură
de scârbă, și-și țuguie buzele vinete cu 25 miligrame
de carmin întinse sub formă de inimă; inimă de fe-
meie, firește... fără inimă.
Două codane cu colțuri albe, legate de modă,
cu cercei auriți, se vede că-s „podruște”.
– Fa Catincă, da noi nu ne-am împudrit az!
– Om ajunge la Sângera, fa Mani, și păn acasă
ne‑om împudri de colb, că ți-a fi „budi!”
– Of, fa Catincă! Știu că nu mai avem parte de
cipilizație!
– Civilizație, tovarășă! – o corectez eu.
– Ei, parcă nu-i tot un drac! – mi-a răspuns ea.
...Dacă-i „tot un drac”, ce pot face eu, îmi dau
cu mintea. Biletul, în sfârșit, e în posesia mea: două
ruble. Cinci copeici „casira” nu mi-a dat: „N-am
mărunt!” Pentru cinci copeici nu m-am mai pus.
– D-apoi, dacă face banii ușor, nu ca noi, păcatele mele!
– zice femeia, ce nu mai era, demult, „capul cozii”.
– Da mie să-mi dăie! Mai bine le-oi da la un calic.
Dumeaei are leafă!.
– „Just!” – mă gândesc eu. Mătușa asta nu dă în
ruptul capului perechea de găini cu 50 de ruble, dacă
a cerut cincizeci de ruble și două „copeici”.
Afară a început a țârțâra. Moldovencele mele,
de afară, își legau șalincile mai strâns. Omul pe ploaie
poate să prindă igrasie. Am intrat cu toții în sala gării.
Marmură pe pereți, ceramică de culori palide. Parcă ve-
deam reminiscențe de culori de pe bătrâneștele covoare
moldovenești: boele fabricate de străbunicile noastre
din urzică, pomușoară de soc, din cârmâz, din coajă
verde de nucă, din coajă de stejar, din coji de ceapă.
Colori trainice, dar fără strălucire. Discret, ca însăși
firea moldovanului. Bufete, tejghele cu cărți, gazete
și reviste. La bufet moldovenii nu se duceau, „că nu-i
jin, numai bulearcă de „pivî”. O mătușă, oftând, a luat
o gazetă... ca să‑și învelească „scrânghița”.
– Cetățeni călători! – a răsunat în difuzor glasul
molatec al dictorului gării.
– Afară, afară! – pe aici nu vă dau drumul la nici unul.
– Dacă plouă!
– Apoi n-am cerut eu ploaie!
– Cum să ceri, păcatele mele! Dacă ai fi în colhoz,
ai cere. Dă Doamne și Maica Domnului să ploaie!
Că ta-a-are mai trebuiește!
– Afară! Ieșiți afară!
– D-apoi dă-i și pe boieri afară, ianca, măi, zău că!
– Amu nu-s boieri, mătușă. Toți suntem tovarăși.
Ușa asta-i „Slujebnaia”. Hadi, hai! Ieșiți! Ian te uită,
cu saci, cu desagi încă!
– Doar n-om îmbla, ca cucoanele, cu „jeamaidane”.
– Cemodane, mătușă! învață-te să vorbești întăi!
– De cincizeci de ani învăț, păcatele mele!
 – Și tot proastă ai să mori. Afară! Ieșiți! Pe dincolo!
„Dejurnele”, o femeie tinerică cu tatuaj pe mână:
„Nu mă uita. Senea”, cu ciuboțele lustruite, cu panta-
loni lungi, băgați în ciubote, fără ceremonie, energic,
făcea pe ciobanul între moldovenii cenușii, supuși până
și acestei slujbașe, care era „la înălțime” în exercițiul
funcțiunii. În timp ce colhoznicii se grăbeau prin ploaie
spre aripa de miază-zi a gării, ușiera de servici a des-
chis ușa, și, zâmbind, da drumul pe peron oamenilor
îmbrăcați curățel. Ea își cunoaște meseria și apreciază
omul după cum se cuvine: haina este ce este. Eu mi-
am ridicat gulerul de la „juchetcă”, mi‑am tras chepca
mai pe ochi, am ieșit și m-am lipit de masa de oameni
uzi, cu saci și desagi.
– Mulțămăsc lui Dumnezeu că a dat ploaie! Oare
pe la noi, prin Mereni, plouă?
– Plouă, mătușă, că s-a închis de ploaie.
– Numai că s-o stârnit vânt, ș-are s-o mâie.
– N-o mai mână! Ianca măi, ce tună și fulgeră!
– Doamne, apără-mă de trăsnet!
Mâinile femeilor cam desișor își fac semnul
crucii, parcă ar alunga niște muște supărătoare. Plouă.
Simt și eu că plouă: pe șira spinării un fir rece. Bine
că-s în pantofi de vară, găuriți (așa i-am cumpărat,
să nu credeți că-s rupți!): apa are pe unde să iasă!
Las’să ploaie!
Nici n-am observat când s-a deschis poarta.
– Ho, ho, ho!.. Ha, ha, ha!... Cuti nea, măi!... Nu
te‑nchedica, mătușă!.. Ce mi-ai pus sacu-n cap, măi!
N‑am nevoie de „zontic”!..Aha, ha!.. Stai, măi nebunu-
le, ce mă găvozdești!.. Iu-hu-hu! Da-i toarnă, sireaca!
Scăpați din strunga porții, ca o turmă de oi,
ne‑am împrăștiat pe peron spre vagoane. Ploaia bătea
tobele, ne cânta un marș vesel; muzică sincopată.
Șliopăind, tropotind spre ușile vagoanelor:
– Biletele!
– Ce bilet, tovarășă conductor? Dă drumul, că
plouă!
– Nu-i treaba mea. Biletele!
– Caraul, măi!.. Beletul!.. unde l-am pus... șleapca
lui de „belit”.
– Sunt bilete, sunt, copchilă dragă! Da nu vezi
că-s cu mâinile legate? Dă-mi drumul!
– Biletele!
Stă un om, în rochie neagră, cu beretă, cu numă-
M ereni 221
rul aninat de-asupra inimei. Și inima bate meca­nic în
borșul sângelui de slujbaș al transportului.
– Ia măi, idol de om!
În fine, suntem în vagon, în trenul local
Chișinău-Tiraspol. Forfotă, fiecare se așează cum
poate. Miroase a haine ude.
– Un-te bagi, măi nespălatule!
– Lasă-l, fa! Unde să se mai spele? Nu vezi cum
curge dintr-însul!
– Plătească-ți Dumnezeu, moșule! Un te-ai pus
așa ud? Vrei să-mi uzi fusta?
– Apoi ridic-o să n-o ud.
– Ptiu! Râsule! Ia mergi de-aici, c-apoi oi întoarce
cojocul pe dos!
– Dacă mie îmi place cojocul și pe față, măcar
că‑i cu lâna cam roasă!
– Hă, hă, hă!
– Ianca, bajocura, ce lehăiește!
Trag pe nări, pe urechi, pe ochi zeama acrișoară
și pipărată a țăranilor mei moldoveni.
O uitasem prin cele depărtări, Moldova mea!
Iată, am reîntâlnit-o. Trenul s-a urnit.
– Dă, Doamne, drum bun și fără primejdie! – își
face cruce mătușa cu desagii.
– Ian da-ți drumul!
– Da unde te duce, benga!
– Apă!
– Ian cătați la dânsa! Îi udă bleoașcă și nu-i
ajunge apă!
– Am mâncat niște sărătură, și mă mănâncă la
inimă. Mi-i săte!
– Doar de-așa! Ei, du-te, copchilă! Numai de unde
ai să ei apă în „trinu” ista!
– În ieșitoare trebuie să fie!
Fata dispare și peste câtva timp se întoarce, își
șterge gura cu dosul mâinii.
– Nu pute, fa?
– Da de ce să pută, moșule?
– Cum de ce! Doar acolo, mă înțălegi!
– Apoi nu. Îi udă!
– Doar de-așa! Nu-i a „duhului”. Atunci, hai că
mă duc și eu să-mi botez vinul din pântece!
– D-apoi vezi, că el n-o fi botezat!
 – Cum să nu fie, fa ochioșico! Da jupânul ne-
M ereni 222
gustor, săracul, din ce-a trăi și și-a cumpăra ouăle și
găinușele, dacă n-a mai boteza sângele Domnului?
Să șezi strâmb, da să judeci drept!
– Hai, moșule, ce bei apa din closet?
– D-apoi, de un’să beu, tovarăș conductor!
– Asta nu-i treaba mea. Da aici nu-i voie de băut!
– Și dacă oi crăpa de săte?
– La stanție, du-te, și bea!
– Hâtră mai ești! La stanție fântâna-i de-o poștă!..
Să scap trenul, vrai?
– Nu-i treaba mea!
– Apoi cu treaba dumitale n-am nici eu nici o treabă!
– Ei, și mergi sănătos!
– Rămâi sănătoasă, și să ne auzim de bine... pe
lumea cealaltă, dacă ți-i jele de-un pic de apă!
În ușă apare o figură.
– Tovarăși colhoznici și colhoznice! Iaca a dat
Dumnezeu ploaie. O să aveți roade însutite și pâine și
sare, și de toate cele... dacă-ți avea trudozile. Mă iertați,
că m‑am arătat ca dușmanul de după deal. N‑am venit
să vă dau, am venit să vă iau. Da nu mult, ci puțin.
Face-vă-ți milă și pomană de-un invalid fără mâini și
fără picioare! Mi-a rămas capul, da l-aș da bucuros,
numai să fiu întreg și sănătos! Mulțămim! Mulțămim!
Să vă dea Domnul, să vă fie casa-casă, și masa-masă!
Mulțămim! Mulțămim! Ploaie, oameni buni, roadă, să
ajungem să vedem comunismul, noi și copiii noștri!
Ne-am lăsat mădu­la­rele pe câmpul de onoare și l-am
alungat pe fascistul spurcat! Am și eu o pensioară, o
căsuță, o ne­vastă și copii. Trebuie și eu să le port de
grijă cum pot. Cu dragă inimă aș lucra, dacă m-a lipsit
vrăjmașul de puterea mea. Pune, mătușă, în buzunar, că
aș întinde palma, da n-o am din patruzeci și trii. Frați și
surori moldoveni, să trăiți, să vă-nmulțiți, s-aveți parte
de-o viață pașnică și fără război, să vă bucurați de copii.
Mulțămim, și de unde ați dat, să vă prisosească!...
– Mulțămim! Eh, păcatele mele! Cum să nu‑i dai
unui calic!
– Calic, calic! Da-i place să beie!
– Ian taci, moșule, că ți-a rămânea și dumitale!
N-a fost nici un om în vagon, care nu a pus în bu-
zunarul invalidului o monedă. Mătușa cu „păcatele ei” a
pus o rublă. Ba da, tovarășa elegantă din colț nu i‑a pus
nimic. A căutat în poșetă, dar n‑a găsit mărunțiș. Erau
tot monede bătute... de câte douăzeci copeici, însă, ca
s‑o judecăm, n-avem dreptul. Ea nu‑i în colhoz, ploaia
și roadă n-o interesează. Ea mănâncă de la... stat!
Mereni. Gara Mereni.
– Coborârea!
Ce gară! Nouă. Scoasă ca din cutie. Felinare
electrice, becuri. Numai lumină încă nu-i, pentru
simplul motiv că de la hidrocentrala din Dubăsari
până la stația Mereni și satele vecine încă nu-i termi-
nată trasa. O lampă cu sticla afumată, pe una din cele
două sobe, în care nu se face foc „din lipsă de defoc”,
ne dovedește, că și-n gara aceasta este tragere către
lumină. Sala centrală, și o sală pentru mamă și copil;
ultima – închisă. Șeful gării are, probabil, în vedere
că „mama și copilul” colhoznici pot să șadă și afară.
Ce să le cate-n coarne, la niște... țărani!
– Noroc, Barbule!
– Bine-ați venit, tovarășe!
– Ei cum, frate! Vezi c-am venit?
– Dacă zici, cum să nu văd.
– Ei, o pișcăm din loc?
– D-apoi!
Fiindcă fratele Barbu Ceapă a uitat să vie cu
căruța (predată la colhoz), mergem pe jos. Vreo
cincizeci de femei, fete și câțiva bărbați... de sămânță.
Până la Mereni – un fleac... 5 km. Drumul – o plăcere:
glod de cel hleios. Dar e glod sfânt... moldovenesc. Și,
cu tot patriotismul, mă descalț, îmi suflec pantalonii,
și „pașol” în „pohod na Mereni”.
De-o parte și de alta a drumului – două hândichiuri.
– Ce-s șanțurile acestea, Barbule?
– Șosea, tovarășe!
– Ce vorbești?
– D-apoi ce, nu samănă?
– Samănă, numai că nu răsare! Cred că n‑aveți piatră!
– Ia uite-n râpa ceea.
Mă uit și văd că rânjește la mine scheletul pă-
mântului. Piatră cât vrei.
– Da de ce, omule, vă necăjiți, cojemite sat, zilnic,
și nu faceți o șosea?
– Apoi așa, când îs două colhozuri într-un sat!
Se lasă unul în nădejdea altuia.
Iar lumea frământă glodul și-și stupește sufletul...
27 august 1957, Chișinău-Mereni

Extrase din compuneri ale elevilor
(Mereni, anul de învățământ 2002/2003)
223
M ereni
Marcela-Adriana Baciu, clasa a III-a
Cristina Bernevec, clasa a VI-a
Irina Nichita, clasa a VII-a
Nadea Nuța, clasa a VII-a
Nadea Furtună, clasa a VII-a
Cristina Oglindă, clasa a VII-a
Eugenia Mardari, clasa a VII-a
Olga Prodan, clasa a VII-a
Rodica Condrea, clasa a VII-a
Călin Baciu, clasa a VII-a
Elena Ermurachi, clasa a VIII-a
Ina Doloșcan, clasa a VII-a
Cristina Deleu, clasa a VIII-a
Victoria Lungu, clasa a VIII-a
Cristina Terinte, clasa a IX-a
Natalia Toma, clasa a IX-a
Irina Toma, clasa a IX-a
Tatiana Celan clasa a IX-a
Mariana Botea, clasa a IX-a
Andrei Portos, clasa a XI-a
Irina Lungu, clasa XII-a
Carolina Ceban, clasa a XII-a

M ereni 224
Marcela-Adriana Baciu, clasa a III-a
„Îmi iubesc satul pentru că aici m-am născut eu,
pentru că aici s-au născut strămoșii mei, aici locuiesc
părinții și rudele mele, aici îmi sunt toți colegii și prietenii.
Nu mă pot despărți de satul meu și vouă vă spun:
să nu ne despărțim de satul pe care îl iubim...”
Cristina Bernevec, clasa a VI-a
„Mereniul este sămânța vieții mele. El reprezintă
vatra strămoșească. E locul sfânt al copilăriei mele.
Aici îmi sunt părinții, casa, oamenii dragi, tot ceea ce
nu voi uita niciodată. Aici mi-am petrecut copilăria,
care este cea mai frumoasă perioadă a vieții mele. Tot
pe aceste meleaguri învăț să trăiesc, am avut primele
bucurii și tristeți. Aceste locuri au fost frământate cu
sângele moșilor și strămoșilor noștri, cu care ne-au creat
un viitor luminos.
Aici a început realizărea visurilor mele, tot aici
am cunoscut primele decepții. Mereniul este piatra de
temelie a personalității mele...”
Irina Nichita, clasa a VII-a
„Ani în șir satul a fost lăudat de vecini prin
bunăstarea familiilor și curajul cu care oamenii au ținut
piept nevoilor și neajunsurilor. A trebuit să treacă vreme
îndelungată ca Mereniul să ajungă ceea ce este: un sat bo-
gat, cu oameni inimoși și gospodari. Multe personalități
remarcabile au făcut aici primii pași, simțind cum țărâna
puhavă le sărută tălpile, iar iarba le mângâie picioarele.
Anume în acest sat ei au îngânat primele cuvinte, ca mai
apoi să devină mândria comunei Mereni.
Fiecare persoană din această așezare pitorească a
contribuit la dezvoltarea sa. Fiecare sătean a muncit din
răsputeri ca Mereniul să devină un sat puternic și bogat
din toate punctele de vedere. Oricine dintre merenenii
care pleacă din sat, până la urmă, revine, pentru că aici
își are rostul său, aici îi sunt părinții și strămoșii...”
Nadea Nuța, clasa a VII-a
„Mereniul este plaiul unde am văzut prima oară
chipul părinților, locul unde am făcut primii pași, am
auzit poveștile buneilor. Multe amintiri mă leagă de
satul meu natal. Și acum țin minte cum am mers pentru
prima dată la grădiniță, țin minte jucăriile și persoanele cu
care mă jucam. Nu pot să uit nici primii pași făcuți spre
scoală. Aici am văzut stele umezi, nori curgând și luna
cum lunecă prin vârfuri de brazi. Aici am văzut și înal-
tul salcâm vechi, am cunoscut liane de apă și frunzișuri
veștede de toamnă. A fost o minune pentru mine prima
albină văzută, însă, prima iarnă, ce fermecătoare era!
Văzusem satul amorțit în vale, era atâta liniște, încât mă
speriasem. Dar primii fulgi! Ce minunați erau, îmi cădeau
în palmă și se topeau, rămânând doar picătura de apă...
Mă bucur că m-am născut în acest sat, că am cres-
cut înconjurată de natura frumoasă de aici, de tradițiile
minunate, de oameni buni și harnici.
Te iubesc, satule, și-ți mulțumesc pentru clipele
minunate pe care mi le-ai dăruit!”
Nadea Furtună, clasa a VII-a
„Aici, în Mereni, copilăria mea este scrisă cu cu-
lorile curcubeului și acum pare un vis. Clipele plăcute
și cele neplăcute, cele triste și cele fericite au dispărut
ca roua de pe floare, însă îmi stăruie în memorie. Sunt
multe lucruri frumoase aici: biserica, unde zi de zi vin
sătenii să se roage, școala, o carte deschisă pentru toți,
ogoarele roditoare și pline cu atâtea bunătăți...
 Oriunde aș pleca, chiar dacă aș fi pe cealaltă parte
a pământului, până la urmă, tot aici m-aș întoarce: doar
aici sunt iubită, doar aici voi fi așteptată de persoanele
dragi inimii mele...”
Cristina Oglindă, clasa a VII-a
„Drumurile din Mereni... Atâtea persoane au
călcat pe ele... Când aveam doar cinci ani, cunoșteam
numai drumul de acasă până la grădiniță. Apoi am
început să învăț și am cunoscut cărarea școlii, am pășit
și prin școala de muzică, prin casa de cultură. Astfel,
încetul cu încetul, mi-am cunoscut satul...
Foarte multe lucruri despre satul meu am aflat de
la profesoara de istorie. Atunci am devenit mai atentă
față de Mereni. Am observat că, în afară de agricultură,
mulți oameni de aici se ocupă cu businessul, că satul se
dezvoltă văzând cu ochii...
Sunt mândră că m-am născut în Mereni...”
Eugenia Mardari, clasa a VII-a
„Acum, când scriu aceste rânduri, afară e o iarnă
geroasă. Satul a îmbrăcat straie albe de mărgăritare:
se apropie sărbătorile de iarnă...
Mereniul este foarte mare, cu oameni tineri și
bătrâni, cu oameni gospodari și inimă mare, cu copii
sârguincioși la învățătură și mândri de satul lor. Altfel,
nici nu poate fi. Ei se mândresc cu biserica de aici, cu
liceul mare ca un castel, cu dealurile și văile înalte și
pline cu zăpadă sclipitoare...
Iubesc acest sat și țin la el așa cum țin la părinții
mei.”
225
Olga Prodan, clasa a VII-a
„Pădurile, poienele, câmpiile sunt niște enigme
nedescoperite, toate sunt niște creaturi ale naturii. Își
M ereni
au și ele mamă, masă, casă. Mama lor e Lumea, masa
lor e Moldova, iar casa lor e un sat măreț, în care încap
de toate: și speranțe, și surâsuri, și lacrimi.
În satul meu sunt prezente multe mărgăritare ale
naturii. Mereniul este un erou, uneori învins de lacrimi
și stropit cu stropi roșii. Alteori, asemeni unei mame
iubitoare, te sărută dulce pe creștet cu buzele prin care
se întrevăd razele soarelui...
Îmi iubesc satul, deoarece îmi este ca un părinte,
deoarece în el m-am născut și aici locuiesc...”
Rodica Condrea, clasa a VII-a
„Mereniul este un sat mare și frumos cu gospodari
harnici ca albinuțele. Avem o școală primară, un liceu,
un oficiu poștal, care abia așteaptă să împartă scrisorile
bătrânilor, o casă de cultură spațioasă...
Îmi place foarte mult satul natal, pentru că aici
îmi petrec copilăria, cei mai frumoși ani din viață...”
Călin Baciu, clasa a VII-a
„Din moși strămoși, se povestește că pe aici a tre-
cut voievodul Ștefan cel Mare. La marginea satului se
afla atunci o livadă de meri. El a gustat merele și, fiind
foarte gustoase, a numit acest sat „Mereni”. Că anume
în acel timp satul a existat, ne-o dovedesc și documen-
tele. Din cele povestite de colaboratorii muzeului nostru
am aflat că cel mai vechi document despre sat datează
din 25 septembrie 1474. Este vorba despre un act de
vânzare-cumpărare a pământului. Însă nu este exclus
că satul nostu este mult mai vechi...
 Satul de astăzi se poate mândri cu oameni harnici,
M ereni 226
gospodării îngrijite, străzi curate, parcul bine amenajat,
o policlinică și un liceu foarte frumos, magazine, baruri...”
Elena Ermurachi, clasa a VIII-a
„Îmi iubesc satul, fiindcă aici se află tot ce am mai
scump și mai drag. Aici îmi sunt bunicii, părinții, frații,
colegii de clasă... Aici îmi trăiesc bucuriile și durerile...
Când sunt departe de Mereni, îmi este dor de el
și aștept cu nerăbdare să mă întorc acasă. Nicicând nu
mă voi despărți de satul meu scump...”
Ina Doloșcan, clasa a VII-a
„În Mereni sunt cele mai vechi și mai frumoase
tradiții, cele mai duioase și melodioase cântece, cele
mai lirice poezii...
Moldova este plină de celebrități, în Mereni însă
celebritățile sunt dealurile, casele, fântânile, drumurile și,
nu în ultimul rând, sătenii, oamenii pe care suferințele
prin care au trecut au pus o blândețe divină, o bunătate
nemărginită. Merenenii sunt oameni cu suflet mare și
cu rădăcini adânci în pământul lăsat cu atâta mândrie
de strămoșii noștri...
Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut bine
păstrat și cu un viitor nemărginit, sunt atâtea sate, orașe,
orășele, dar nici unul nu e atât de frumos și de armonios
ca Mereniul...”
Cristina Deleu, clasa a VIII-a
„Cu mai multe sute de ani în urmă, atunci când pe
aceste locuri era o arșiță nemaipomenită, Ștefan cel Mare
a zărit un pom fructifer și nu unul oarecare, ci unul de măr.
Și-a luat inima în dinți și, lăsându-i gura apă, a mușcat
prima bucățică. La umbra acestui pom, Ștefan cel Mare
nu mai simțea nici arșița și nici soarele arzător. Acel măr
i-a dat curajul de a lupta și de a apăra acest popor. După
mai multe lupte grele, Ștefan cel Mare a bătut cu piciorul
în pământ și a spus: „Acest sat se va numi „Mereni”. Dea
Domnul ca aici să crească și să rodească livezile și viile,
iar oamenii să strângă cu toată dragostea aceste fructe....”
Victoria Lungu, clasa a VIII-a
„Cred că oricine care a plecat din acest sat, atunci când
își aduce aminte de el, chiar dacă neagă, în adâncul sufle-
tului, ar vrea să se întoarcă la el, fie și pentru câteva clipe...
Chiar ieri, întorcându-mă de la școală, m-am prins
asupra gândului că avem un sat minunat. Uite, totuși,
cât de frumos este satul meu, îmi ziceam, e ca o floare,
ale cărei petale vor cădea numai dacă le vom scutura,
o floare care va crește numai dacă o vom uda.
Știu că va veni o zi, când va trebui să plec și eu
pe drumul meu, dar Mereniul va fi ceea cu ce mă voi
mândri veșnic. Te iubesc, satule!”
Cristina Terinte, clasa a IX-a
„Satul natal este o comoară ce nu are preț. Aici
am trăit cele mai frumoase clipe ale copilăriei. Nicicând
nu voi uita nopțile lungi de vară, timpul când alergam
sub cerul plin cu stele, nu voi uita iernile scurte, când
alunecam de pe deal cu săniuța. Chiar dacă nu e atât de
frumos precum alte sate din alte țări, Mereniul, totuși,
își are farmecul lui. El este un sat deosebit.
Îmi iubesc satul pentru că are niște tradiții fru-
moase, oameni ospitalieri, dealuri, câmpii întinse, văi.
Satul natal este locul pe care nu-l uiți niciodată. Îl porți
în inimă mereu, chiar dacă ești undeva departe.
Casa părintească și baștina sunt cele mai prețioase
lucruri în viața unui om. De aceea, trebuie să ne iubim
satul natal așa cum este, trebuie să-l iubim fiindcă el
este o părticică din sufletul nostru...”
Natalia Toma, clasa a IX-a
„Ca orice om, mă trag și eu de pe un picior de plai
cu oameni harnici și respectuoși, foarte ospitalieri și
generoși. Mă mândresc cu satul meu. Aici m-am născut,
tot aici am copilărit și am trăit cei mai frumoși ani din
viață, ani care nu se vor reîntoarce niciodată.
Îmi voi aminti cu mult drag de locurile pitorești, pline
de farmec, în care mă jucam cu copiii vecinilor. Cu satul
meu pot să mă mai mândresc și din alte motive. Unul dintre
ele ar fi grădinița, de care îmi amintesc cu multă plăcere și
care îmi aduce zâmbetul pe buze, însoțit de multe amintiri
de neuitat. Acolo am învățat multe lucruri elementare, care
me-au pregătit pentru a călca pragul „Lumii cunoștințelor”.
La fel de mult îmi iubesc și liceul din sat, care este cel
mai bun loc pentru a acumula cunoștințe și a te pregăti
pentru viață. Aici întâlnim și primele dificultăți peste care
trecem cu succes cu ajutorul bunilor noștri profesori. Ei își
pierd sănătatea, se lipsesc de timpul lor liber doar pentru
a asigura viitorul satului și al țării noastre.
Oriunde m-aș afla în viitor, n-am să uit nicicând
această gură de rai. Cu gândul și sufletul voi fi mereu
alături de Mereni...”
M ereni 227
Irina Toma, clasa a IX-a
„...Dacă mi-ar propune cineva să fac o alegere în-
tre satul meu și o altă localitate, fie și mai bogată, sunt
sigură că aș prefera locul meu de baștină. Aici s-au
născut părinții mei, aici se află rudele și prietenii mei.
Uneori, mă plimb pe ulicioare și îmi dau seama că sunt
îndrăgostită de satul meu. Dragostea ce o simt față de sat
e la fel de puternică ca și dragostea față de o persoană...
Îmi place satul și pentru faptul că are mai multe locuri
unde, la nevoie, îți poți găsi refugiu sau să meditezi
în liniște asupra problemelor pe care ți le pune viața...
Sătenii de aici duc o viață liniștită, dar plină de griji.
Cât de greu muncesc ei, îndeosebi primăvara și toamna!
Dar cât de pitoresc este Mereniul iarna, atunci când, de sub
clăbucii albi de fum, se aud strigăte de copii! Jocul lor îmi
amintește de copilăria mea, la fel de minunată ca și copilăria
lor. Sunt sigură că lucrurile acestea, ca și amintirea despre
satul meu, mă vor însoți pe parcursul întregii mele vieți...”
Tatiana Celan, clasa a IX-a
„Dragostea pentru satul natal pornește de la dra-
gostea și respectul pentru părinți, frați și surori, de la
dragostea pentru casa în care locuim împreună cu cei
dragi. Dragostea pentru satul meu e legată de școala în
care studiez, având ca dascăli, cred, pe cei mai buni și
mai înțelegători profesori.
Dragostea pentru acest sat înseamnă dragostea de
învățătură, de muncă utilă, respect și devotament pentru
Mereni – patria mea. Dragostea pentru Mereni înseamnă
prețuirea a tot ceea ce au realizat bunii și străbunii noștri
cu multe și grele sacrificii...
Sunt mândră că m-am născut în Mereni!”

M ereni 228
Mariana Botea, clasa a IX-a
„Satul nostru nu este cine știe ce bogat, însă oa-
menii de aici au tot ce le trebuie pentru a supraviețui.
Dacă ar veni cineva străin, ar spune că nu este un sat
simplu, l-ar numi chiar oraș pentru că, în ultimii ani, aici
s‑au schimbat mai multe lucruri: s-au construit magazine,
baruri și multe lucruri de genul ăsta. În afară de acestea,
s‑au reconstruit școala și spitalul, s-au construit vreo cinci
sau poate chiar mai multe mori. În Mereni, spre regret,
ducem puțin lipsă de păduri. Din cauza aceasta, aerul nu
mai este acel care trebuie să fie la sat...
Mereniul este satul meu natal și n-am să-l uit nicicând,
chiar dacă se va întâmpla să plec cândva de aici...”
Andrei Portos, clasa a XI-a
„Consider că acest sat este sacru pentru noi, cu
mari valori istorice, pe care nepoții și strănepoții noștri
le vor pomeni...
Mulți consăteni de-ai mei pleacă din sat. Renunțând
la casa lor, ei caută un trai mai prielnic în altă parte.
Câteodată, îmi spun că am să plec și eu cândva din Me-
reni. Voi pleca undeva departe, însă tot în sat la părinți
mă voi întoarce. Sentimentul de dragoste față de satul
meu natal nicicând nu mă va părăsi...”
Irina Lungu, clasa a XII-a
„Mereni, un cuvânt atât de dulce, atât de matern,
atât de natal... Această frumoasă comună este nașterea,
copilăria, adolescența mea, este leagănul vieții mele...
Fiind situat în centrul Republicii Moldova, în
apropiere de capitală, satul nostru este extraordinar de
frumos. Populația sa dispune de cele mai bune condiții
pe care le pot avea oamenii de la sat: conducte cu apă
potabilă, cu gaze naturale, rețele de energie electrică
etc. Locuitorii satului sunt oameni gospodari, foarte
ospitalieri, persoane care păstrează și transmit îndelet-
nicirile și tradițiile strămoșești.
În pofida multor încercări de a ruina ce este mai
frumos în acest sat, locuitorii satului au putut ține piept
multor probleme de ordin politic, economic, social și
cultural. S-a menținut centrul de sănătate, farmacia,
școala. O dezvoltare evidentă au înregistrat sistemul
comercial și transportul auto. Un rol aparte îl are învăță­
mântul: în sat își desfășoară activitatea câteva grădinițe,
școala primară, liceul, școala de arte... Aceste lucruri
frumoase au devenit posibile datorită unirii eforturilor
primarului comunei, directorului de liceu și preotului...
N-aș părăsi acest sat pentru nimic în lume, pentru
că aici m‑am născut, aici sunt rădăcinile mele. Cine știe,
poate peste 10-20 de ani, satul nostru va deveni unul
dintre cele mai frumoase orășele din lume...”
Carolina Ceban, clasa a XII-a
„Atunci când las sentimentele să-și desfacă larg
aripile și să zboare din colivia sufletului meu, ca din
senin, mă surprind cu gândul la prispa casei părintești, la
leagănul copilăriei mele. Când mă gândesc la satul meu
natal, la locul unde m-am născut, am crescut și m-am
cultivat ca personalitate, mă podidesc amintirile, iar o
dată cu ele – și lacrimile. Am multe amintiri plăcute
legate de Mereni, sat al oamenilor cu suflet bun, inimă
curată și fire gospodăroasă. Așa-mi sunt consătenii: de-i
iarnă, de-i vară, ei tot la muncă sunt. Doar în zilele de
duminică pleacă smeriți la biserică, să-și reverse amarul
și lacrimile deasupra icoanelor frumos zugrăvite.
Ce poate fi mai înălțător decât priveliștea văilor,
luncilor și livezilor în care am copilărit? Frumusețea lor
îmi este sursă infinită de inspirație și alinare sufletească.
Ce te poate impresiona mai mult decât splendoarea cu
care sunt construite căsuțele sătenilor? Așezate frumos
în rânduri, ele lucesc la soare asemeni ciupercilor
abia ivite după ploaie. Iar străzile, unele pavate, altele
măcinate de vreme și ploi, șerpuiesc domol, când la deal,
când la vale. Îmi sunt dragi toate. Cred, însă, că cel mai
frumos lucru care există aici sunt tradițiile, obiceiurile
strămoșești: nunțile, cumătriile, sărbătorile religioase,
toate sunt de o rară valoare spirituală, toate te uimesc
prin diversitate și originalitate...”
 M ere ni 229
A
Această anexă genealogică este


întocmită în baza datelor recensă­-
mân­tului populației satului Mereni
din 1859 (Arhiva Națională a Republicii Moldova,
F. 134, i. 2, d. 393,  f. 643-756), registrelor de evidență
a locu­ito­rilor comunei Mereni pentru anii 1942
(ANRM, F. 339, i. 1, d. 10046, f. 1-79.) și 2002.
 2002
230
Acopean Eugenia Nicolai (n.1964), copii: Alexei (n.1986),
Artur (n.1990), Cristina (n.1991)
M ereni
Ahmedov Ibraghim Gurban (n.1968), soția Rodica
(n.1966), copii: Rena (n.1990), Ervin (n.1999)
Alla Grigore Petru (n.1960), soția Zinaida (n.1959), copii:
Ianoș (n.1979), Rodica (n.1982), Cristina (n.1984)
Anghel Nicolai Grigore (n.1966), soția Liuba (n.1965),
copii: Alexandru (n.1982), Dumitru (n.1990)
1859
Afteni Vasile Tudor (48 ani), soția Ioana (36 ani), copii:
Ștefan (15 ani), Ion (13 ani), Andrei (6 ani)
1942
Afteni Teodosie (n.1900), copii: Haritina (n.1928), Ion
(n.1930)
1942
Antoci Constantin (n.1921), soția Alexandra (n.1915)
Antoci Agrepina (n.1919), sora Sofia (n.1925)
Antoci Alexei (n.1894), soția Eudochia (n.1900), copii:
Iacob (n.1921), Ion (n.1922), Alexandra (n.1928), Ana
(n.1930), Simion (n.1930), Tănase (n.1934)
Antoci Anton (n.1891), soția Ioana (n.1900), copii: Ștefan
(n.1920), Pavel (n.1928), Maria (n.1931)
Antoci Ioan (n.1889), soția: Anastasia (n.1899), copii: Ioan
(n.1922), Mihai (n.1924), Grigore (n.1927), Alexandru
(n.1928), Xenia (n.1931), Procopie (n.1933), Minodora
(n.1935), Nicolae (n.1941)
Antoci Ion (n.1891), soția Anastasia (n.1899), copii: Ion
(n.1923), Mihai (n.1925), Grigore (n.1927), Nicandru
(n.1929), Axenia (n.1931), Procopie (n.1931), Minodora
(n.1935), Nicolae (n.1941)
Antoci Vartolomei (n.1882), soția Ana (n.1892), copii:
Filip (n.1918), nepoata Elena (n.1919)
2002
Antoci Gheorghe Constantin (n.1956), soția Claudia
(n.1960), copii: Ghenadie (n.1983), Ion (n.1985), Oxana
(n.1980)
Antoci Gheorghe Filip (n.1955)
Antoci Gheorghe Simion (n.1970), soția Liudmila
(n.1973), copii: Angela (n.1992), Daniela (n.1996),
Gheorghe (n.2002), Marcu (n.2002)
Antoci Ion Alexei (n.1922)
Antoci Ion Constantin (n.1953), soția Sevastiana (n.1952),
copii: Iurie (n.1978), Victor (n.1986)
Antoci Ion Simion (n.1963), soția Tatiana (n.1968), copii:
Liudmila (n.1989), Lidia (n.1990), Larisa (n.1993)
Antoci Marcel Ion (n.1973), soția Silvia (n.1975), copii:
Nicoleta (n.1996), Cătălina (n.1999)
Antoci Nicolai Ion (n.1940)
Antoci Petru Simion (n.1956), soția Parascovia (n.1958),
copii: Andrei (n.1980), Tatiana (n.1984)
Antoci Simion Alexei (n.1933), soția Maria (n.1935)
Antoci Traian Constantin (n.1962), soția Lidia (n.1961),
copii: Olga (n.1983), Constantin (n.1984), Andrei
(n.1988), Dumitru (n.1992)
Antoci Valeriu Simion (n.1969), soția Feodora (n.1974),
copii: Victoria (n.1992), Maria (n.1996)
Antoci Victor Filip (n.1953), soția Valentina (n.1960),
copii: Tatiana (n.1980), Andrei (n.1985)
Antoci Zinaida Toma (n.1961), copii: Tatiana (n.1984),
Irina (n.1992)
1942
Anton Andrei (n.1907), soția Ana (n.1911), copii: Maria
(n.1932), Iulita (n.1934), Emilian (n.1936), Ștefania
(n.1941)
Anton Dumitru (n.1888), soția Teodora (n.1890), copii:
Alexandra (n.1929)
Anton Dumitru (n.1899), soția Maria (n.1900), copii:
Vasile (n.1923), Efim (n.1928), Elisaveta (n.1931),
Parascovia (n.1936), Constantin (n.1935), Trofim (n.1940)
Anton Ioachim (n.1888), soția Lucheria (n.1888), copii:
Trofim (n.1923), Eufrosenia (n.1918), Simion (n.1928)
Anton Teodor (n.1918), soția Maria (n.1922)
Anton Vasile (n.1904), soția Domnica (n.1913), copii: Olga
(n.1932), Teodor (n.1933), Parascovia (n.1935), Mihai
(n.1942), Tamara (n.1940), Ion (n.1942)
2002
Anton Ana Tudor (n.1935)
Anton Antonina Gheorghe (n.1950), copii: Serghei
(n.1976)
Anton Efim Andrei (n.1952), soția Liuba (n.1958), copii:
Ghenadie (n.1978)
Anton Efimia Ion (n.1922)
Anton Efimia Maxim (n.1927)
Anton Filaret Dumitru (n.1912)
Anton Ion Vasile (n.1953), soția Olga (n.1952), copii:
Ruslan (n.1976), Nicoleta (n.1984)
Anton Marcel Tudor (n.1970), soția Lidia (n.1970), copii:
Sandu (n.1996)
Anton Maria Andrei (n.1933)
Anton Mihai Filaret (n.1944), soția Ana (n.1948)
Anton Petru Vasile (n.1945)
Anton Serghei Dumitru (n.1975), soția Aliona (n.1976),
copii: Lidia (n.2001)
Anton Serghei Emilian (n.1968), soția Svetlana (n.1969),
copii: Dumitru (n.1992), Maxim (n.1998)
Anton Teodora Andrei (n.1941)
Anton Tudor Filaret (n.1950), soția Lidia (n.1955), copii:
Igor (n.1978), Irina (n.1979), Alina (n.1984)
Anton Tudor Vasile (n.1933), soția Olga (n.1935)
Anton Valeriu Tudor (n.1966), soția Valentina (n.1966),
copii: Alina (n.1986), Igor (n.1992)
Anton Victor Emilian (n.1964)
Anton Victor Trofim (n.1953), soția Tamara (n.1957),
copii: Viorica (n.1978), Andrei (n.1983), Nadejda (n.1988)
Anton Vitalie Petru (n.1970), soția Aleona (n.1974), copii:
Radu (n.1992), Alina (n.1999)
2002
Antonov Ion Leonid (n.1976)
Antonov Leonid Nicolai (n.1936), soția Ana (n.1940)
Apăvăloaie Grigore Ion (n.1971), soția Lilia (n.1973),
copii: Sandu (n.1993)
1942
Avram Isidor (n.1919), soția Natalia (n.1922), copii: Olga
(n.1941)
2002
Avram Victor Alexei (n.1975), soția Viorica (n.1974),
copii: Dorina (n.1995)
Baba Elisaveta Nicolai (n.1942)
Babenco Rodica Andrei (n.1970), copii: Lidia (n.1989)
Babii Alexandra Simion (n.1972)
1859
231
Baciu Chirică Tudor (decedat în 1855, în 1850 avea 60 ani),
soția Gafița (58 ani), copii: Ion (21 ani), Gheorghe (19 ani)
M ereni
Baciu Feodosie Feodor (decedat în 1855, în 1850 avea 70 ani)
Baciu Iacob Matvei (20 ani), soția Ioana (18 ani), copii:
Constantin (1 an)
Baciu Maftei Grigore (48 ani), soția Maria (36 ani), copii:
Grigore (17 ani), Gheorghe (15 ani), Constantin (9 ani),
Ion (1 an), Nistor (3 ani), Axenia (5 ani)
Baciu Onisim Chirică (33 ani), soția Maria (28 ani), copii:
Grigore (9 ani), Zaharia (6 ani), Elena (3 ani), Ana (1 an)
Baciu Ștefan Chirică (30 ani), soția Domnica (20 ani),
copii: Demente (1 an)
1942
Baciu Alexandru (n.1900), soția Teodora (n.1901), copii:
Andrei (n.1921), Eufrosenia (n.1925), Nadejda (n.1927),
Maria (n.1929), Ion (n.1930), Efimia (n.1932), Efim
(n.1934)
Baciu Andrei (n.1894), soția Suzana (n.1896), copii: Ion
(n.1923), Efim (n.1925), Petru (n.1927), Maria (n.1930),
Valentin (n.1936)
Baciu Andrei (n.1903), soția Ana (n.1908), copii: Cozma
(n.1928), Ecaterina (n.1930), Ștefan (n.1933), Ioan
(n.1935), Nicolae (n.1938), Iulian (n.1941)
Baciu Andrei (n.1907), soția Eufrosenia (n.1907), copii:
Trofim (n.1935), Maria (n.1938), Olga (n.1939)
Baciu Anton (n.1884), soția Anastasia (n.1891)
Baciu Arion (n.1920), soția Vera (n.1921), copii: Andrei
(n.1941)
Baciu Carp (n.1875), soția Marina (n.1877)
Baciu Cozma (n.1875), soția Iulita (n.1885), nepotul
Cozma (n.1928)
Baciu Elisaveta (n.1897)
Baciu Filip (n.1891), soția Ana (n.1894), copii: Onisim
(n.1923), Parascovia (n.1925), Ștefan (n.1927), Maria
(n.1929), Efimia (n.1921), Stepanida (n.1933), Elena
(n.1935), Petru (n.1939)
Baciu Filip (n.1914), soția Maria (n.1922), copii: Ion
(n.1929)
Baciu Gheorghe (n.1888), soția Profira (n.1893), copii: Mina
(n.1920), Maftei (n.1923), Alexandra (n.1927), Ana (n.1937)
 Baciu Gheorghe (n.1908), soția Maria (n.1911), copii:
232
Vladimir (n.1930)
Baciu Gheorghe (n.1909), soția Maria (n.1909), copii:
M ereni
Teodor (n.1935), Ștefan (n.1941)
Baciu Gheorghe I. (n.1914), soția Ana (n.1912), mama
Alexandra (n.1884), bunica Mărina (n.1852)
Baciu Gheorghe N. (n.1906), soția Eudochia (n.1918),
copii: Mihail (n.1931), Ion (n.1934)
Baciu Grigore (n.1914), soția Olga (n.1922), copii: Ion
(n.1939), Margareta (n.1942)
Baciu Ion (n.1901), soția Ana (n.1907), copii: Teodor
(n.1923), Andrei (n.1927), Solomia (n.1931), Vasile
(n.1933), Maria (n.1932), Tamara (n.1939)
Baciu Ion (n.1905), soția Iulita (n.1906), copii: Mihai
(n.1927), Marfa (n.1929), Maria (n.1931)
Baciu Ion (n.1913), soția Maria (n.1915), copii: Nicolae
(n.1935), Tudosia (n.1939), tata Costache (n.1860), mama
Antonina (n.1872)
Baciu Maria (n.1894), copii: Procopie (n.1934)
Baciu Maxim (n.1899), soția Efimia (n.1909), copii:
Valentina (n.1938), Ion (n.1940)
Baciu Maxim (n.1908), soția Olga (n.1916), copii: Maria
(n.1936), Emilian (n.1938)
Baciu Nichifor (n.1887)
Baciu Pavel (n.1893), soția Maria (n.1893), copii: Efim
(n.1927), Ilie (n.1928), Teodor (n.1933)
Baciu Petru (n.1910), soția Elena (n.1910), copii: Valentina
(n.1936), Ion (n.1937), Maria (n.1939)
Baciu Profir (n.1898), copii: Maria (n.1924)
Baciu Profir (n.1912), soția Teodora (n.1918), copii:
Constantin (n.1939)
Baciu Simion (n.1906), soția Maria (n.1912), copii: Lidia
(n.1933), Eugenia (n.1934), Ion (n.1936), Chiril (n.1937)
Baciu Sevastian (n.1886)
Baciu Teodor (n.1875), copii: Mihail (n.1922), Ion
(n.1926)
Baciu Teodor (n.1884), soția Aculina (n.1892), copii: Sava
(n.1920), Petru (n.1926), Marfa (n.1926)
Baciu Vasile (n.1878), soția Varvara (n.1879)
Baciu Visarion (n.1910), soția Maria (n.1909), copii: Ion
(n.1931), Mihail (n.1936), Eufrosenia (n.1934), Vasile
(n.1938)
Baciu Vladimir (n.1918), soția Parascovia (n.1920), copii:
Petru (n.1942)
2002
Baciu Serghei Constantin (n.1969), soția Angela (n.1971),
copii: Diana (n.1992), Radu (n.1994)
Baciu Afanasie Andrei (n.1953), soția Maria (n.1958),
copii: Viorica (n.1978), Natalia (n.1982), Victoria (n.1988)
Baciu Alexandra Alexandru (n.1926)
Baciu Alexandra Dumitru (n.1922)
Baciu Alexandra Roman (n.1929)
Baciu Alexandra Timofei (n.1929)
Baciu Ana Tudos (n.1949)
Baciu Anatolie Ion , soția Larisa (n.1974), copii: Narghiz
(n.1992), Dan (n.1998)
Baciu Anatolie Petru (n.1960), soția Maria (n.1962), copii:
Ghenadie (n.1982), Eugeniu (n.1989)
Baciu Andrei Gheorghe (n.1946), soția Ioana (n.1945)
Baciu Andrei Mihai (n.1960), soția Margareta (n.1968),
copii: Ghenadie (n.1987)
Baciu Aurelia Luchian
Baciu Constantin (n.1938), soția Mihailina (n.1937)
Baciu Dumitru Onisie (n.1954), soția Natalia (n.1961),
copii: Oleg (n.1981), Diana (n.1984)
Baciu Dumitru Pavel (n.1944), soția Eugenia (n.1940)
Baciu Elena Ion (n.1948), copii: Vitalie (n.1975)
Baciu Emilian Ion (n.1946), soția iulia (n.1945)
Baciu Eufrosenia Serghei (n.1949), copii: Serghei (n.1982)
Baciu Eugenia Gheorghe (n.1925)
Baciu Eugeniu Ion (n. 1906)
Baciu Gheorghe Ion (n.1964), soția Elena (n.1965), copii:
Adela (n.1988), Alina (n.1992)
Baciu Gheorghe Petru (n.1950), soția Teodosia (n.1954),
copii: Oleg (n.1974), Ghenadie (n.1977), Eugeniu (n.1983)
Baciu Grigore Petru (n.1949), soția Ana (n.1951), copii:
Dumitru (n.1978)
Baciu Igor Mihai (n.1980), copii: Cristian (n.2001)
Baciu Ilie Pavel (n.1927)
Baciu Ioana Dumitru (n.1920)
Baciu Ion Andrei (n.1938), soția Ana (n.1944)
Baciu Ion Andrei (n.1951), soția Maria (n.1957), copii:
Serghei (n.1985)
Baciu Ion Petru (n.1938), soția Silvia (n.1942)
Baciu Ion Simion (n.1936), soția Eugenia (n.1939)
Baciu Ioniche Andrei (n.1935), soția Olga (n.1942)
Baciu Iurie Ion (n.1964), soția Tatiana (n.1968), copii:
Irina (n.1987), Andrei (n.1993)
Baciu Liuba Ion (n.1944), copii: Gheorghe (n.1983)
Baciu Marcel Emilian (n.1968), soția Ala (n.1969), copii:
Călin (n.1990), Marcela (n.1993)
Baciu Mihai Gheorghe (n.1933), soția Pilagheia (n.1930)
Baciu Mihai Onisim (n.1950), soția Valentina (n.1954)
Baciu Mihai Tudor (n.1950), soția Maria (n.1953), copii:
Liudmila (n.1976), Diana (n.1982), Denis (n.1987)
Baciu Mihai Tudor (n.1954), soția Ana (n.1954), copii:
Dumitru (n.1986)
Baciu Mihai Tudor (n.1961), soția Lidia (n.1967), copii:
Svetlana (n.1986), Lilia (n.1989)
Baciu Nadejda Alexandru (n.1975), copii: Ana (n.1996)
Baciu Nicolai Efim (n.1949), soția Eugenia (n.1952),
copii: Igor (n.1983)
Baciu Nicolai Gheorghe (n.1956), soția Valentina (n.1958),
copii: Andrei (n.1980), Tatiana (n.1985)
Baciu Oleg Valentin (n.1961), soția Lilia (n.1965), copii:
Inga (n.1984), Andrei (n.1985)
Baciu Olga Vasile (n.1948), copii: Gheorghe (n.1973),
Natalia (n.1975), Andrei (n.1984)
Baciu Petru Onisie (n.1949), soția Ana (n.1943), copii:
Alexandru (n.1981), Maria (n.1986)
Baciu Simion Ștefan (n.1961), soția Maria (n.1961), copii:
Maia (n.1983), Constantin (n.1985), Olga (n.1990)
Baciu Serghei Ion (n.1965), soția Galina (n.1965), copii:
Ștefan (n.1990)
Baciu Serghei Mihai (n.1978), soția Natalia (n.1980),
copii: Ana (n.2000), Mihai (n.2001)
Baciu Ștefan Andrei (n.1933), soția Vera (n.1934)
Baciu Ștefan Ion (n.1952), soția Ana (n.1954), copii: Inga
233
(n.1978), Aleona (n.1983)
Baciu Teodosia Efim (n.1964), copii: Ion (n.1987)
M ereni
Baciu Trofim Gheorghe (n.1946), soția Vera (n.1948),
copii: Victor (n.1976)
Baciu Tudor Gheorghe (n.1935), soția Maria (n.1933),
nepoata Natalia (n.1982)
Baciu Ulian Andrei (n.1940)
Baciu Valentin Andrei (n.1936), soția Zinaida (n.1937)
Baciu Valentin Mihai (n.1966), soția Claudia (n.1970),
copii: Dumitru (n.1989), Olga (n.1993)
Baciu Valentina Andrei (n.1949), copii: Serghei (n.1980),
nepoata Camelia (n.2001)
Baciu Valeriu Andrei (n.1970), soția Svetlana (n.1972),
copii: Aliona (n.1991), Victor (n.1994)
Baciu Valeriu Matfei (n.1964), soția Veronica (n.1967),
copii: Natalia (n.1988)
Baciu Valeriu Onisie (n.1958), soția Claudia (n.1964),
copii: Radu (n.1990), Sandu (n.1992)
Baciu Valeriu Tudor (n.1971), soția Natalia (n.1974), copii:
Tudor (n.1993)
Baciu Vasile Petru (n.1944), soția Tamara (n.1946), copii:
Leonid (n.1973)
Baciu Vasile Tudor (n.1964), soția Eugenia (n.1964), copii:
Tatiana (n.1985)
Baciu Veceaslav Constantin (n.1953), soția Alexandra
(n.1959)
Baciu Vera Luchian (n.1920)
Baciu Vera Ștefan (n.1946), copii: Anatolie (n.1982),
Aleona (n.1983)
Baciu Victor Emilian (n.1966), soția Viorica (n.1971),
copii: Alisa (n.1992)
Baciu Victor Ion (n.1958), soția Nina (n.1960), copii:
Serghei (n.1983), Vadim (n.1988)
Baciu Victor Ion (n.1963), soția Ana (n.1965), copii:
Liudmila (n.1985), Andrei (n.1993), Aleona (n.1996)
Baciu Victor Ion (n.1964), soția Melania (n.1969), copii:
Irina (n.1990), Mariana (n.1991)
Baciu Vladimir Grigore (n.1946), soția Maria (n.1953),
copii: Serghei (n.1978), Tatiana (n.1984)
 Baciu Zinovia Gheorghe (n.1936)
234
1859
Badiu Alexandru Axente (26 ani), soția Frăsina (20 ani),
M ereni
copii: Serghei (1 an)
1942
Baidan Manole (n.1883), soția Elena (n.1887), copii: Leon
(n.1916), Zenovia (n.1918), Gheorghe (n.1920), Alexandra
(n.1926), Ion (n.1928), Eugenia (n.1930)
Băidan Afanasie (n.1911), soția Tamara (n.1915)
Băidan Lazăr (n.1915), soția Nadejda (n.1914), copii: Lidia
(n.1940), Olga (n.1942)
2002
Baidan Grigore Lazar (n.1946), soția Olga (n.1953), copii:
Liudmila
Baidan Ion Lazăr (n.1950), soția Lidia (n.1956), copii:
Oleg (n.1980)
Baidan Olga Lazar (n.1942)
Balacan Valeriu Ilie (n.1968), soția Victoria (n.1970),
copii: Vladimir (n.1989)
Balan Alexandru Simion (n.1969)
Baltă Leonid Dănilă (n.1931)
Baltă Valentin (n.1950), soția Galina (n.1952), copii:
Ruslan (n.1977)
1859
Băltag Isai Afanasie (40 ani), soția Maria (35 ani), copii:
Grigore (decedat în 1855, în 1850 avea 5), Macar (1 an)
Barbălat Ion Gheorghe (57 ani), soția Ana (45 ani), copii:
Eremia (13 ani)
2002
Bălteanu Ștefan Nicolai (n.1955), soția Lidia (n.1960), co-
pii: Alexandru (n.1985), Eugeniu (n.1982), Marin (n.1989)
Baraboi Anton Ion (n.1962), soția Eugenia (n.1961), copii:
Dumitru (n.1986), Irina (n.1992)
1859
Barbăroșie (Crețu) Gheorghe Ion (36 ani), soția Varvara
(30 ani), copii: Elena (10 ani), Olimpiada (2 ani)
Barbăroșie (Crețu) Simion Ion (decedat în 1850, în 1850
avea 45 ani), copii: Lazăr (decedat în 1855, în 1850
avea 1 an)
Barbăroșie Eftodie Feodor (58 ani), soția Aftenia (58
ani), copii: Ion (decedat în 1854, în 1850 avea 16 ani),
Constantin (20 ani), Soltana (14 ani), Ecaterina (12 ani)
Barbăroșie Ion Acachi (decedat în 1854, în 1850 avea 53
ani), soția Maria (50 ani), copii: Procopie (17 ani), copil
adoptiv Constantin Vasile (16 ani), Ecaterina (18 ani),
Pilagheia (14 ani)
1942
Barbăroșie Filip (n.1909), soția Ioana (n.1918), copii:
Claudia (n.1934), Emilian (n.1936), Eufrosenia (n.1938)
Barbăroșie Gherasim (n.1901), soția Parascovia (n.1907),
copii: Ana (n.1926), Dionisie (n.1929), Andrei (n.1931)
Barbăroșie Ion (n.1878), soția Maria (n.1886), copii: Efim
(n.1921), Ion (n.1924)
Barbăroșie Ion (n.1910), soția Sofia (n.1914), copii:
Veronica (n.1936), Gheorghe (n.1938), Paulin (Pavel)
(n.1940)
Barbăroșie Ion L. (n.1906), soția Ana (n.1911), copii: Olga
(n.1935), Teodor (n.1937), Valentina (n.1939)
Barbăroșie Luchian (n.1895), soția Eudochia (n.1904),
copii: Iacob (n.1920), Efim (n.1922), Feodosia (n.1926),
Teodor (n.1930), Ștefan (n.1934), Elena (n.1936)
Barbăroșie Onisim (n.1896), soția Iulita (n.1897), copii:
Toma (n.1935)
Barbăroșie Parfenie (n.1916), soția Elena (n.1921)
Barbăroșie Petru (n.1912), soția Efimia (n.1912), copii:
Teodor (n.1939), Natalia (n.1941)
Barbăroșie Simion (n.1876), soția Agafia (n.1880), copii:
Mihail (n.1919), Ion (n.1921), Efim (n.1923), Maria
(n.1926), Olga (n.1929), Valentina (n.1931)
Barbăroșie Simion (n.1886), soția Agafia (n.1890), copii:
Mihai (n.1919), Ion (n.1921), Efimie (n.1923), Maria
(n.1925), Olga (n.1928), Valentina (n.1930)
Barbăroșie Simion (n.1909), soția Teodora (n.1910), copii:
Ion (n.1937), Vasile (n.1939), Sevastian (n.1941), mama
Maria (n.1873)
Barbăroșie Ștefan (n.1914), soția Ana (n.1921), copii:
Mihail (n.1941)
Barbăroșie Teodor V. (n.1912), soția Natalia (n.1913),
copii: Nicolae (n.1936), Nadejda (n.1941)
Barbăroșie Timotei (n.1890), soția Zinovia (n.1889)
Barbăroșie Vasile (n.1904), soția Agafia (n.1911), copii:
Ioan (n.1929), Parascovia (n.1933), Teodor (n.1938)
 Surse: ANRM, F. 134 i.2 d. 84 f. 318v., 340v.,
[nr. de ord. 48, 49, 172,]; ibidem, F. 211 i.3
d. 876 f. 20 v.; 86 v., 222 v.; ibidem, d. 877
f. 8 v., 97 v., 106 v., 200 v., 207 v., 218 v.;
ibidem, d. 878 f. 86 v., 88 v; d. 879 f. 17
Arborele genealogic v., 72 v.; ibidem, d. 886 f.157 v.; ibidem, F.
Arcadie E. Barbăroșie 211 i.11 d. 48 f. 13 v.
 2002
236
Barbărășie Ștefan Luchian (n.1930), soția Liuba (n.1933)
Barbăroșie Alexandru Gheorghe (n.1974)
M ereni
Barbăroșie Anatolie Sebastian (n.1970), soția Liuba
(n.1973), copii: Nicolai (n.1993)
Barbăroșie Andrei Pantelei (n.1976)
Barbăroșie Efim Ion (n.1921), soția Larisa (n.1924)
Barbăroșie Elena Pavel (n.1921)
Barbăroșie Emilian Filip (n.1935), soția Maria (n.1941),
copii: Alexandru (n.1982)
Barbăroșie Eugeniu Pantelei (n.1985)
Barbăroșie Gheorghe Marcu (n.1948), soția Veronica
(n.1948)
Barbăroșie Ion Mihai (n.1961), soția Vera (n.1965), copii:
Eugeniu (n.1985), Mihai (n.1992)
Barbăroșie Ion Tudor (n.1966)
Barbăroșie Mircea Parfenie (n.1944), soția Lidia (n.1949),
copii: Ion (n.1973), nora Olesea (n.1978)
Barbăroșie Oleg Paulin (n.1967), soția Viorica (n.1973),
copii: Efim (n.1994), Cristina (n.1996)
Barbăroșie Olga Marcu (n.1953)
Barbăroșie Panteleimon Filip (n.1948), soția Tamara
(n.1949), copii: Marcela (n.1972), Andrei (n.1976), Leonid
(n.1981)
Barbăroșie Paulin Ion (n.1942), soția Zinaida (n.1948)
Barbăroșie Serghei Sebastian (n.1970), soția Lilia (n.1973),
copii: Emilia (n.1998), Dumitru (n.2001), Maria (n.1994)
Barbăroșie Tudor Ion (n.1936)
Barbăroșie Valeriu Emilian (n.1963), soția Larisa (n.1970),
copii: Emil (n.1994)
Barbăroșie Valeriu Ștefan (n.1965), soția Veronica
(n.1965), copii: Dumitru (n.1984)
Barbăroșie Victor Ion (n.1976)
2002
Bărbuță Victor Vladimir (n.1950), soția Valentina (n.1959),
copii: Radu (n.1982), Anastasia (n.1990)
1942
Bârcă Gavril (n.1887), soția Ioana (n.1890), copii: Dănilă
(n.1905), Pavel (n.1917), Tudor (n.1920), Ion (n.1926)
2002
Bârcă Anatolie Roman (n.1949), soția Elena (n.1949)
Bârcă Iulita Vasile (n.1926)
Bârcă Mihai Ion (n.1964), soția Liudmila (n.1963), copii:
Tatiana (n.1993)
Bârcă Olga Petru (n.1935)
Bârcă Valentin Toma (n.1963), soția Lidia (n.1962), copii:
Victor (n.1986) Olga (n.1989)
Bârcă Valeriu Pavel (n.1955), soția Liuba (n.1957), copii:
Igor (n.1979), Alexandru (n.1982), Constantin (n.1987)
2002
Bardacencu Vitalie Nicolai, soția Domnica, copii: Andrei
(n.1989), Ana (n.1991), Ion (n.1996)
2002
Bârdan Axenia Constantin (n.192?)
Bârdan Oleg Gheorghe (n.1956)
2002
Bârnaz Valentina Alexei (n.1968), copii: Mihai (n.1990),
Tatiana (n.1988)
2002
Basarab Haralampie Andrei (n.1937), soția Elisaveta
(n.1932)
Basarab Mihai Haralampie (n.1964), soția Elena (n.1970),
copii: Andrei (n.1991), Victoria (n.1997)
Basarab Serghei Haralampie (n.1968)
Basarab Valeriu Haralampie (n.1962), soția Ana (n.1963),
copii: Oleg (n.1985), Olga (n.1988), Veronica (n.1996)
1942
Bâtcă Ion (n.1900), soția Grăchina (n.1893), copii: Elena
(n.1932)
Bâtcă Mihail (n.1916), soția Maria (n.1918), copii:
Haralampie (n.1938), Axenia (n.1941)
Batcu Iacob (n.1912), soția Alexandra (n.1914), copii:
Valentina (n.1932)
2002
Bâtcă Andrei Haralampie (n.1975), soția Ala (n.1972),
copii: Adriana (n.2000), Cătălina (n.2002)
Bâtcă Haralampie Mihai (n.1939), soția Agafia (n.1941),
copii: Serghei (n.1982)
Bâtcă Mihai Haralampie (n.1970)
Bâtcă P. Ion (n.1952), soția Iulita (n.1950), copii: Ion
(n.1982), Serghei (n.1984)
2002
Bătrâncea Olga Tudor (n.1948)
2002
Bâzgu Anatolie Petru (n.1962), soția Ana (n.1975)
Bâzgu Leonid Valeriu (n.1969), soția Ina (n.1969), copii:
Adrian (n.1995)
Bâzgu Valeriu Afanasie (n.1943), soția Eufrosenia
(n.1949), copii: Liudmila (n.1975), Ion (n.1977)
Bâzgu Viorica Nicolai (n.1972)
Begal Valeriu Ion (n.1953), soția Valentina (n.1953), copii:
Serghei (n.1978), Natalia (n.1988)
1859
Begleț Mihălachi Gherasim (decedat în 1855, în 1850 avea
65 ani), soția Vasilca (55 ani), copii: Constantin (24 ani),
Gheorghe (16 ani), Ion (14 ani), Elisaveta (11 ani)
Begleț Vasile Mihail (31 ani), soția Ecaterina (17 ani)
1942
Begliță Ana (n.1908), copii: Varvara (n.1925), Alexandra
(n.1928), Liuba (n.1930), Olga (n.1940)
Begliță Mihail (n.1915), soția Maria (n.1921)
Begliță Vasile (n.1918), soția Domnica (n.1921), copii:
Silvia (n.1942)
2002
Begleț Nicolai Vasile (n.1955), soția Vera (n.1956), copii:
Svetlana (n.1976), Eugeniu (n.1978), Nicolai (n.1984)
Beglița Lidia Alexei (n.1957), copii: Valentin (n.1982)
Beglița Valeriu Vasile (n.1958), soția Lidia (n.1961), copii:
Alexandru (n.1984), Valeria (n.1993)
1942
Bejan Cozma (n.1919), soția Agafia (n.1919), copii: Vera
(n.1940), tata Hariton (n.1880)
Bejan Efim (n.1912), soția Ioana (n.1919), copii: Ion
(n.1941)
Bejan Gheorghe (n.1908), soția Maria (n.1914), copii:
Elena (n.1939), Agafia (n.1940)
Bejan Ion (n.1899), soția Maria (n.1899), copii: Olga
237
(n.1923), Sofia (n.1930), Alexandra (n.1931), Constantin
(n.1936), Gheorghe (n.1940)
M ereni
Bejan Maria (n.1882), copii: Natalia (n.1920)
Bejan Simion (n.1900), soția Maria (n.1909), copii: Teodor
(n.1934), Petru (n.1936), Nina (n.1941)
Bejan Zaharia (n.1906), soția Tatiana (n.1910), copii:
Eufrosenia (n.1936), Liuba (n.1937), Vasile (n.1941)
2002
Bejan Gheorghe Ion (n.1940), copii: Leonid (n.1975)
Bejan Serghei Vasile (n.1973), soția Angela (n.1974) copii:
Călin (n.1998), Mihaela (n.1998)
2002
Bejenari Alexandru Sava (n.1987), copii: Tatiana (n.1989)
Bejenari Anatolie Efim (n.1954), soția Natalia (n.1952),
copii: Nadejda (n.1982), Igor (n.1988)
Bejenari Sava Ion (n.1954), soția Uliana (n.1953), copii:
Ghenadie (n.1977), Iurie (n.1979), Elena (n.1982)
1859
Belciug Gheorghe Petru (61 ani), soția (53 ani)
Belciug Luca Vasile (31 ani)
Belciug Manole Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea
38 ani), soția Elena (32 ani), copii: Vasile (12 ani), Elena
(16 ani)
Belciug Vasile Procopie (decedat în 1851, în 1850 avea
80 ani)
2002
Benderschi Vasile Nicolai (n.1961), soția Zinaida (n.1961),
copii: Maia (n.1987), Sandu (n.1998)
Berdaga Vasile Alexandru (n.1954), soția Larisa (n.1960),
copii: Denis (n.1985), Arteom (n.1991)
1942
Berjan Alexei (n.1911), soția Pelagheia (n.1916), copii:
Eufrosinia (n.1938), Elena (n.1941)
Berjan Ana (n.1867)
Berjan Elena (n.1918), copii: Tamara (n.1939), Teodor
(n.1941)
Berjan Grigore (n.1879), soția Varvara (n.1891), copii:
Filip (n.1918), Eugenia (n.1926), Ana (n.1928), Teodora
(n.1930)
 Berjan Spiridon (n.1869), soția Eugenia (n.1874)
238
2002
Berjan Ana Gheorghe (n.1964)
M ereni
Berjan Anatolie Mihai (n.1977), soția Galina (n.1982),
copii: Daniel (n.2000)
Berjan Grigore Sava (n.1950), soția Vera (n.1954), copii:
Mariana (n.1980), Ana (n.1982), Ghenadie (n.1986)
Berjan Ion Sava (n.1957), soția Elena (n.1956), copii:
Nadejda (n.1983), Serghei (n.1985), Alexandra (n.1995)
Berjan Liudmila Maxim (n.1944)
Berjan Melania Filip (n.1939)
Berjan Mihai Sava (n.1954), soția Maria (n.1954), copii:
Viorica (n.1979), Natalia (n.1986)
Berjan Mihai Zaharia (n.1943), soția Alexandra (n.1951),
copii: Andrei (n.1981)
Berjan Tudor Simion (n.1934), soția Melania (n.1935)
Berjan Valentin Gheorghe, soția Lidia
Berjan Valeriu Vasile (n.1970), soția Aliona (n.1975),
copii: Vitalie
Berjan Vasile Zaharia (n.1941), soția Vera (n.1950), copii:
Aliona (n.1981), Tatiana (n.1988)
1859
Bernevescu Vasile Sofronie (24 ani)
1942
Bernevec Eudochia (n.1888), copii: Vasile (n.1920)
Bernevec Vasile (n.1921), soția Teodosia (n.1923)
2002
Bernevec Andrei Ion , soția Virginia (n.1979), copii: Ana
Bernevec Grigore Vasile (n.1956), soția Galina (n.1958),
copii: Arcadi (n.1981), Adrian (n.1985)
Bernevec Ion Vasile (n.1948), soția Maria (n.1951), copii:
Serghei (n.1971), Elena (n.1983)
Bernevec Maria Simion (n.1952), copii: Anatolie (n.1980),
Vitalie (n.1982), Eugeniu (n.1985)
Bernevec Parascovia Tudor (n.1921)
Bernevec Victor Vasile (n.1962), soția Valentina (n.1967),
copii: Victoria (n.1987), Cristina (n.1990)
2002
Bescheru Anatolie Nicolai (n.1943), soția Maria (n.1957),
copii: Veceaslav (n.1977), Carolina (n.1993)
2002
Bespalov Alexei Petru (n.1964), soția Olga (n.1967), copii:
Ana (n.1986), Lidia (n.1987), Petru (n.1992)
2002
Bețcu Angela Simion (n.1970), copii: Alina (n.1998),
Dumitru (n.1993)
Bețcu Gheorghe Dumitru (n.1951), soția Liuba (n.1959),
copii: Dumitru (n.1974), Radu (n.1979), nora Mariana
(n.1982), nepotul Dumitru (n.2000)
Bețcu Simion Iacob (n.1944), soția Larisa (n.1950), copii:
Vladimir (n.1977), nora Maria (n.1984)
Bețcu Tudor Iacob (n.1949), soția Valentina (n.1953),
copii: Vitalie (n.1976), Victoria (n.1981)
2002
Bivol Petru Tudor (n.1954), soția Nina (n.1963), copii:
Nicolai (n.1983)
Bivol Vera Ion (n.1961)
2002
Blidari Ion Vasile (n.1976), soția Viorica (n.1977)
2002
Boaghi Leonid Ion (n.1950), soția Lidia (n.1950), copii:
Marin (n.1978), Cristina (n.1986)
1942
Bocan Teodor (n.1902), soția Eugenia (n.1909), copii:
Maria (n.1929)
2002
Bodean Constantin Alexandru (n.1965), soția Galina
(n.1967), copii: Maxim (n.1987), Cătălin (n.2000)
1942
Boghiu Constantin (n.1913), soția Elena (n.1901) (n.1904),
copii: Valentina (n.1935)
Boghiu Ion (n.1903), soția Ecaterina (n.1908), copii:
Nadejda (n.1930), Gheorghe (n.1932), Eufrosenia
(n.1934), Mihai (n.1939)
Boghiu Onofrei (n.1898), soția Xenia (n.1904), copii:
Chilina (n.1924), Nadejda (n.1926)
Boghiu Trofim (n.1878), soția Teodora (n.1882), copii:
Maria (n.1918)
1942
Bojescu Constantin (n.1923), soția Maria (n.1922)
Bojescu Chiril (n.1900), soția Milania (n.1901), copii:
Agrepina (n.1922), Grigore (n.1924), Teodora (n.1928),
Alexandra (n.1933), Valentina (n.1933), Maria (n.1935),
Nadejda (n.1936), Gheorghe (n.1934)
Bojescu Constantin (n.1905), soția Alexandra (n.1905),
copii: Timofei (n.1929), Gheorghe (n.1934), Irina (n.1942)
Bojescu Filip (n.1880), soția Varvara (n.1882), copii:
Maria (n.1924), Ion (n.1927), Ana (n.1933)
Bojescu Filip (n.1912), soția Alexandra (n.1920)
Bojescu Ion (n.1918), soția Ioana (n.1920)
2002
Bojescu Andrei Filip (n.1959)
Bojescu Eudochia Ion (n.1930)
Bojescu Galina Timofei (n.1967), copii: Ion (n.1991),
Petru (n.2000)
Bojescu Ghenadie Mihai (n.1976), soția Mariana (n.1981),
copii: Cătălin (n.2002)
Bojescu Grigore Chiril (n.1924), copii: Tatiana (n.1966)
Bojescu Grigore Filip (n.1941), soția Milania (n.1950),
copii: Ion (n.1978); nora Liudmila (n.1982), nepoata
Andreia (n.2002)
Bojescu Maria Ionisie (n.1933)
Bojescu Mihai Grigore (n.1951), soția Maria (n.1954),
copii: Ghenadie (n.1976)
Bojescu Mihai Ion (n.1953), soția Sofia (n.1952), copii:
Natalia (n.1981)
Bojescu Petru Constantin (n.1949), copii: Liliana (n.1974),
Aliona (n.1985), nepotul Cristian (n.1994)
Bojescu Vasile Gheorghe (n.1957), soția Lilia (n.1961),
copii: Nadejda (n.1981), Tatiana (n.1983)
Bojescu Victor Gheorghe (n.1964), soția Lilia (n.1967)
Bojescu Victor Grigore (n.1956), soția Ana (n.1951)
Bojescu Victor Timofei (n.1957), soția Tamara (n.1961),
copii: Natalia (n.1982), Tatiana (n.1983), Diana (n.1985),
Timofei (n.1998)
1859
239
Boldan Gheorghe Tudor (63 ani), soția Feocla (42 ani),
copii: Constantin (decedat în 1854, în 1850 avea 16 ani),
M ereni
Toma (19 ani), Ioana (16 ani)
Boldan Ion Gheorghe (30 ani), soția Zinovia (28 ani),
copii: Ana (3 ani), Anastasia (1 an)
Boldan Timofte Gheorghe (decedat în 1854, în 1850 avea
25 ani), copii: Dumitru (decedat și născut în 1848)
2002
Borzic Nicolai Moisei (n.1933), soția Elena (n.1937)
Borzic Tudor Moisei (n.1935), soția Valentina (n.1947)
Bostan Oleg Andrei (n.1974), soția Galina (n.1973), copii:
Ana (n.1996)
1859
Boșcan Gheorghe Dumitru (39 ani), soția Maria (43 ani),
copii: Vasile (16 ani), Grigore (2 ani)
Boșcan Ion Dumitru (63 ani), soția Parascovia (58 ani)
1942
Boț Petru (n.1909), soția Daria (n.1912), copii: Luca
(n.1934), Ștefan (n.1938), Vasile (n.1941), Maria (n.1937)
Boț Tudosia (n.1902), copii: Elena (n.1932), Zinovia
(n.1934)
2002
Boțan Nicolai Petru (n.1970), soția Lilia (n.1971), copii:
Irina (n.1992), Dorina (n.1995), Gheorghe (n.1998)
2002
Botea Alic Gheorghe (n.1969)
Botea Anatolie Nicolai (n.1965), soția Elena (n.1967),
copii: Mariana (n.1987), Vera (n.1990), Ion (n.1990)
Botea Gheorghe Ilarion (n.1939)
Botea Iurie Gheorghe (n.1966), soția Zinaida (n.1965),
copii: Lilia (n.1989), Irina (n.1993), Nicolai (n.2000)
Botea Liuba Nicolai (n.1957), copii: Tatiana (n.1986)
Botea Nicolai Ilarion (n.1934)
Botea Nicolai Mihai (n.1953), soția Liuba (n.1954), copii:
Oxana (n.1982), Cristina (n.1990), Olga (n.1994)
Botea Victor Nicolai (n.1961), soția Valentina (n.1962),
copii: Dorina (n.1985), Ina (n.1988), Liudmila (n.1995)
 2002
M ereni 240
Botezatu Vitalie Nicolai (n.1974), soția Olga (n.1973),
copii: Cristina (n.1995), Dorina (n.1995)
2002
Botnarenco Larisa Grigore (n.1954), copii: Liudmila
(n.1982)
1859
Brad Lupu Ion (40 ani), soția Elisaveta (30 ani), copii:
Constantin (7 ani), Ana (11 ani), Varvara (5 ani)
Brad Simion Ion (decedat în 1854; în 1850 avea 53 ani),
soția Maria (58 ani), copii: Constantin (26 ani), Nicolae
(decedat în 1854, în 1850 avea 8 ani)
Brad Vasile Ion (44 ani), soția Ioana (38 ani), copii: Toader
(20 ani), Gheorghe (18 ani), Ion (14 ani), Anton (11 ani),
Maria (19 ani), Anastasia (6 ani)
1942
Brad Andrei (n.1913), soția Olga (n.1923)
Brad Anton (n.1911), soția Alexandra (n.1910), copii:
Iacob (n.1932), Mihai (n.1935), Maria (n.1938), Eudochia
(n.1940)
Brad Costache (n.1887), soția Stepanida (n.1891), copii:
Maria (n.1923), Alexandra (n.1927), Axenia (n.1929),
Andrei (n.1930), Eudochia (n.1934)
Brad Ion (n.1876), soția Nadejda (n.1894), copii: Vasile
(n.1916), Gheorghe (n.1918), Eufrosenia (n.1924), Sofia
(n.1926), Olga (n.1932)
Brad Ion (n.1913), soția Maria (n.1912), copii: Ivdenia
(n.1936), Elena (n.1941)
Brad Petru (n.1915), soția Maria (n.1916), copii: Teodor
(n.1938), Nina (n.1942); sora Fevronia (n.1907)
Brad Pilagheia (n.1891), copii: Vasilița (n.1908)
Bradu Vladimir (n.1908), soția Elena (n.1910), copii:
Andrei (n.1933), Nadejda (n.1935), Ana (n.1938), Ion
(n.1941)
2002
Brad Eugenia Roman (n.1955), copii: Elena (n.1982),
Vasile (n.1995)
Brad Gheorghe Ion (n.1915)
Brad Olga Tudor (n.1939)
Brad Petru Andrei (n.1958), soția Vera (n.1959), copii:
Natalia (n.1981), Olesea (n.1987)
Brad Serghei Tudor (n.1970)
Brad Tudor Andrei (n.1951), soția Alexandra (n.1954)
Brad Tudor Petru (n.1938), soția Ana (n.1944)
Brad Zinovia Leon (n.1933)
Bradu Dumitru Gheorghe (n.1952), soția Tamara (n.1958),
copii: Igor (n.1977), Ina (n.1981), Eugeniu (n.1985),
Tatiana (n.1987)
Bradu Valentin Gheorghe (n.1961)
Braga Aurelia
1942
Brăileanu Visarion (n.1904), soția Olga (n.1907), copii:
Varvara (n.1925), Trofim (n.1927), Ștefan (n.1928),
Nicolae (n.1930), Andrei (n.1933), Natalia (n.1933), Ilie
(n.1939)
2002
Brăilă Eugeniu Serghei (n.1975), soția Mariana (n.1975),
copii: Pavel (n.1997)
Brăilă Serghei Pavel (n.1941), soția Sofia (n.1948), copii:
Alexandru (n.1972)
1859
Brânzan Andrei Simion (24 ani), soția Ecaterina (24 ani),
frații: Grigore (26 ani), Toader (16 ani)
1942
Brânzaniuc Filimon (n.1921), soția Eufrosenia (n.1921),
copii: Iulia (n.1941)
2002
Brânzilă Grigore Afanasie (n.1955), soția Axenia (n.1952),
copii: Alexandru (n.1989)
1942
Brașoveanu Mihai (n.1900), soția Parascovia (n.1901),
copii: Maria (n.1937), Vera (n.1929), Ion (n.1934)
2002
Brașovean Maria Alexei (n.1930)
2002
Bratacenco Nicolai Achim (n.1942), soția Maria (n.1939),
copii: Tatiana (n.1977), Veceaslav (n.1973)
Bratacencu Anatolie Nicolai (n.1969), soția Tatiana
(n.1976), copii: Mariana (n.1995)
 1942
Briceag Pintilie (n.1893), soția Agafia (n.1901), copii:
Vasile (n.1921), Toma (n.1930), Eugenia (n.1931), Iacob
(n.1932), Maxim (n.1936), Mihai (n.1938), Marina
(n.1941)
Briceag Ion (n.1914), soția Parascovia (n.1914), copii:
Teodor (n.1934), Simion (n.1936), Sofia (n.1938), Andrei
(n.1941)
2002
Briceag Afanasie Filip (n.1958), soția Eugenia (n.1951),
copii: Veceaslav (n.1978), Oleg (n.1981), Ion (n.1982)
Briceag Alexei Tudor (n.1960), soția Stepanida (n.1949),
copii: Viorel (n.1984), Natalia (n.1986)
Briceag Andrei Ion (n.1945), soția Lidia (n.1948), copii:
Galina (n.1969), Mariana (n.1985)
Briceag Andrei Ion (n.1969), soția Diana (n.1981), copii:
Doina (n.1997), Daniel (n.2000)
Briceag Eugenia Pintilie (n.1933)
Briceag Gheorghe Filip (n.1964)
Briceag Ion Andrei (n.1978), soția Liudmila (n.1977),
copii: Sandu (n.2000), Dorin (n.2002)
Briceag Maxim Pintilie (n.1936)
Briceag Mihai Simion (n.1963), soția Natalia (n.1971),
copii: Mihaela (n.1996), Sanda (n.1999), Ion (n.2000)
Briceag Nina Alexei (n.1946), copii: Serghei (n.1967),
Ghenadie (n.1971), Nicolai (n.1974)
Briceag Stepanida Andrei (n.1934)
Briceag Valeriu Toma (n.1963), soția Liuba (n.1976),
copii: Serghei (n.1996)
Briceag Victor Petru (n.1963), soția Efimia (n.1964), copii:
Rodica (n.1985), Andrei (n.1987), Sandu (n.1997)
1942
Brumă Ana (n.1887), copii: Iochim (n.1917)
Brumă Gori (n.1917), soția Eufrosenia (n.1921)
Brumă Ion (n.1913), soția Parascovia (n.1916), copii:
Valentin (n.1941)
Brumă Sava (n.1887), soția Pilagheia (n.1890), copii:
Gheorghe (n.1927), Constantin (n.1930), Vera (n.1923)
Brumă Simion (n.1902), soția Ana (n.1908), copii: Maria
(n.1919)
Brumă Teodor (n.1884), soția Elena (n.1891), copii:
M ereni 241
Varvara (n.1927), Parascovia (n.1928), Neonila (n.1934)
Brumă Toma (n.1882), soția Milania (n.1896), copii: Sofia
(n.1923), Vera (n.1928), Gori (n.1931), Maria (n.1938)
Brumă Toma I. (n.1890), soția Grăchina (n.1900), copii:
Pavel (n.1926), Olga (n.1928), Teodor (n.1930)
Brumă Vera (n.1903), copii: Efim (n.1920), Sava (n.1924),
Ioana (n.1928)
2002
Brumă Ala Dumitru (n.1987)
Brumă Andrei Ion (n.2000)
Brumă Ion Simion (n.1951), soția Galina (n.1964), copii:
Octavian (n.1983), Doina (n.1992), Anișoara (n.1993)
Brumă Lidia Andronic (n.1957), copii: Serghei (n.1978);
nora Veronica (n.1978), nepotul Andrei (n.2001)
Bruma Maria Ion (n.1923)
Brumă Nicolai Simion (n.1956), soția Xenia (n.1957),
copii: Radu (n.1984), Olga (n.1986)
Brumă Parascovia Pahomi (n.1916)
Brumă Serghei Pavel (n.1953), soția Ana (n.1955), copii:
Alexandru (n.1978), Vitalie (n.1981)
Brumă Valentin Ion (n.1941), copii: Arcadie (n.1967)
Brumă Vasile Pavel (n.1952), soția Alexandra (n.1955),
copii: Leonid (n.1977), Igor (n.1980), Nadejda (n.1987)
Brumă Veaceslav Tudor (n.1965), soția Tatiana (n.1968),
copii: Natalia (n.1987), Irina (n.1998)
2002
Bucicovscaia Claudia Gheorghe (n.1959)
Buciucianu Boris Arteom (n.1956), soția Maria (n.1959),
copii: Adrian (n.1982), Arteom (n.1985), Artur (n.1988)
1942
Buda Afanasie (n.1877), soția Zinovia (n.1887)
1859
Budiștean Simion Andrei (33 ani), soția Eudochia (28 ani)
Budiștean Vasile Anton (41 ani), copii: Serghei (15 ani),
Ion (5 ani)
2002
Budișteanu Gheorghe Agafon (n.1957), soția Ana (n.1947),
copii: Iurie (n.1981)
 1859
M ereni 242
Buga Afanasie Grigore (33 ani), soția Varvara (31 ani)
Buga Constantin Gheorghe (43 ani), soția Elena (36 ani),
copii: Petrachi (3 ani), Gheorghe (1 an), Maria (11 ani),
Zamfira (9 ani)
Buga Dumitru Serghei (63 ani), soția Feodosia (53 ani),
copii: Andrei (18 ani)
Buga Gheorghe Grigore (28 ani), soția Ana (26 ani)
Buga Ion Anton (38 ani), soția Elena (30 ani), copii: Ana
(2 ani)
Buga Ion Grigore (41 ani), soția Maria (32 ani), copii:
Afanasie (13 ani), Agafia (9 ani), Ana (4 ani)
Buga Lefter Grigore (26 ani), soția Parascovia (16 ani)
1942
Buga Alexei (n.1880), soția Iulita (n.1887)
Buga Andrei (n.1896), soția Maria (n.1896), copii: Simion
(n.1925), Teodor (n.1928)
Buga Andrei F. (n.1905), soția Maria (n.1907), copii:
Maria (n.1925), Nina (n.1929), Melania (n.1934), Agafia
(n.1939)
Buga Andrei Ion (n.1904), soția Alexandra (n.1907), copii:
Sevastian (n.1931), Ioana (n.1935), Ilarion (n.1940)
Buga Dionisie (n.1901), soția Ana (n.1907), copii:
Ecaterina (n.1932), Gheorghe (n.1939), Constantin
(n.1942), Elena (n.1942)
Buga Filat (n.1880), soția Pilagheia (n.1883), copii: Ioan
(n.1934)
Buga Gheorghe (n.1890), soția Alexandra (n.1897), copii:
Parascovia (n.1923), Maria (n.1928), Hristina (n.1930),
Afanasie (n.1932), Vera (n.1933), Olga (n.1936)
Buga Ion (n.1906), soția Anastasia (n.1896)
Buga Ion (n.1907), soția Vera (n.1910), copii: Valentin
(n.1934), Dumitru (n.1936), Maria (n.1938), Teodora
(n.1941)
Buga Leon (n.1910), soția Ana (n.1915), copii: Trofim
(n.1936), Maria (n.1939); soacra Maria (n.1860)
Buga Leon (n.1920), soția Nadejda (n.1924)
Buga Marcu (n.1889), soția Maria (n.1896), copii: Marica
(n.1924), Varvara (n.1928), Nadejda (n.1930), Alexandra
(n.1932)
Buga Ștefan (n.1886), soția Axenia (n.1892)
Buga Toma (n.1920), soția Vera (n.1920), copii: Petru
(n.1940)
Buga Trofim (n.1882), soția Eufrosenia (n.1896)
2002
Buga Anatolie Afanasie (n.1957), soția Ana (n.1963),
copii: Ghenadie (n.1983), Victoria (n.1989)
Buga Anatolie Ion (n.1971), soția Nadejda (n.1976), copii:
Andrei (n.1995), Alina (n.1999)
Buga Constantin Leon (n.1946), soția Eugenia (n.1954),
copii: Serghei (n.1977), Arcadie (n.1980), Victor (n.1982),
Nadejda (n.1983), Olga (n.1990)
Buga Galina Ignat (n.1937)
Buga Gheorghe Tudor (n.1965), soția Aurelia (n.1972),
copii: Andrei (n.1991), Ana (n.1992)
Buga Grigore Tudor (n.1954), soția Iulia (n.1960), copii:
Tatiana (n.1983), Mariana (n.1986)
Buga Ilie Toma (n.1956), soția Larisa (n.1961), copii:
Victor (n.1986)
Buga Ion Toma (n.1949), soția Valentina (n.1949), copii:
Aliona (n.1978), Ina (n.1984)
Buga Lion Andrei (n.1920)
Buga Maria Alexei (n.1938)
Buga Mihai Toma, soția Maria, copii: Alina, Irina
Buga Olga Ștefan (n.1938)
Buga Parascovia Leon (n.1942)
Buga Serghei Dumitru (n.1973), soția (n.1973), copii:
Victor (n.1999), Dumitru (n.2001)
Buga Serghei Ion (n.1966), soția Svetlana (n.1972), copii:
Olga (n.1992), Victor (n.1994)
Buga Ștefan Toma (n.1959), soția Maria (n.1961), copii:
Dorina (n.1985)
Buga Stepanida Ion (n.1934)
Buga Tudor Andrei (n.1925)
Buga Valentin Ion (n.1964), soția Aurelia (n.1968), copii:
Tatiana (n.1987), Natalia (n.1990), Ion (n.1993), Mihai
(n.1998)
Buga Vera Efim (n.1910)
Buga Vera Leon (n.1920)
 1859
Bujac Doroftei Grigore (45 ani), soția Maria (23 ani),
copii: Constantin (12 ani), Vasile (3 ani), Zamfira (14
ani), Anica (5 ani)
Bujac Mihail Grigore (decedat în 1854, în 1850 avea 45
ani), soția Anisia (48 ani), copii: Ion (21 ani), soția lui
Elisaveta (20 ani)
Bulucan Simion Maxim (29 ani)
1942
Bujac Afanasie (n.1900), soția Matroana (n.1900), copii:
Maria (n.1925), Nadejda (n.1928), Teodor (n.1930), Profir
(n.1934), Efimia (n.1936), Paulina (n.1940)
Bujac Emilian (n.1906), soția Teodora (n.1908), copii:
Mihail (n.1932), Parascovia (n.1941)
Bujac Eremia (n.1903), soția Teodora (n.1902), copii: Efim
(n.1925), Ilie (n.1930), Efrim (n.1935)
Bujac Eudochia (n.1886)
Bujac Hristian (n.1875), soția Fevronia (n.1880), copii:
Vladimir (n.1921), Eugenia (n.1923)
Bujac Ion (n.1904), soția Ana (n.1905), copii: Andrei
(n.1929), Afanasie (n.1931), Parascovia (n.1937),
Anastasia (n.1939)
Bujac Ion I. (n.1914), soția Vera (n.1921)
Bujac Iosif (n.1908), soția Pilagheia (n.1911), copii: Elena
(n.1937)
Bujac Lupu (n.1863), soția Ana (n.1892), copii: Cristina
(n.1923), Alexandra (n.1931), Filip (n.1934)
Bujac Simion (n.1897), soția Elena (n.1900), copii:
Teodosia (n.1924), Nadejda (n.1926), Ion (n.1938)
Bujac Teodor (n.1905), soția Ana (n.1908), copii: Ioan
(n.1928), Grigore (n.1930), mama Suzana (n.1860)
Bujac Teodosie (n.1918), soția Natalia (n.1919)
Bujac Trofim (n.1908), soția Maria (n.1914), copii: Teodor
(n.1934), Tamara (n.1939), Valentin (n.1941)
Bujac Vasile (n.1913), soția Olga (n.1916), mama
Eudochia (n.1885)
Bujac Vasile (n.1921), soția Daria (n.1926)
Bujac Vladimir (n.1903), soția Ioana (n.1906), copii:
Natalia (n.1927), Ion (n.1930), Petru (n.1932), Teodor
(n.1937)
2002
243
Bujac Alexandra Luca (n.1935)
Bujac Ana Petru (n.1940)
M ereni
Bujac Andrei Ion (n.1929), soția Nina (n.1929)
Bujac Claudia Ion (n.1952), copii: Andrian (n.1981)
Bujac Efim Ion (n.1947), soția Valentina (n.1951), copii:
Ina (n.1975), Mariana (n.1979), Liliana (n.1984)
Bujac Eugenia Cristofor (n.1921)
Bujac Ion Vladimir (n.1946), soția Eugenia (n.1949)
Bujac Iulia Andrei (n.1970), copii: Maria (n.1991)
Bujac Leonid Andrei (n.1966), soția Sofia (n.1966), copii:
Mariana (n.1989), Petru (n.1995)
Bujac Luca Afanasie (n.1922)
Bujac Maria Afanasie (n.1925)
Bujac Maria Vasile (n.1935)
Bujac Mihai Tudor (n.1960), soția Maria (n.1963), copii:
Alexandru (n.1982), Cristina (n.1988)
Bujac Nicolai Mihai (n.1962), soția Lilia (n.1966), copii:
Alexandru (n.1985), Elena (n.1989)
Bujac Olga Ion (n.1939)
Bujac Serghei Ion (n.1970), soția Tatiana (n.1973), copii:
Valeria (n.1994)
Bujac Tudor Mihai (n.1959), soția Ioana (n.1960), copii:
Ion (n.1980), Anastasia (n.1985), Mariana (n.1992)
Bujac Valeriu Gheorghe (n.1963), soția Larisa (n.1964),
copii: Mariana (n.1985), Otilia (n.1989)
Bujac Valeriu Grigore (n.1959)
Bujac Vasile Hristofor (n.1913)
Bujac Vasile Ilie (n.1921), soția Daria (n.1926)
Bujac Vera Ion (n.1952)
Bujac Victor Ion (n.1972)
Bujac Vladimir Alexandru, soția Maria (n.1958), copii:
Ion (n.1987)
1942
Bujescu Gavril (n.1919), soția Maria (n.1919), copii: Olga
(n.1938), Teodor (n.1940), Ioan (n.1941)
2002
Bujor Pavel Dumitru (n.1957), soția Elena (n.1961), copii:
Vitalie (n.1981), Ion (n.1984)
 Bujor Vitalie Pavel (n.1981), soția Angela (n.1981)
M ereni 244
Bulahova Svetlana Victor (n.1952)
Bulat Ioana Petru (n.1940)
Bulat Leonid Ion (n.1967), soția Liudmila (n.1972), copii:
Anatolie (n.1991), Grigore (n.1992), Elena (n.1997)
1942
Bulgaru Ion (n.1908), soția Maria (n.1914), copii: Teodor
(n.1923), Olga (n.1937), Ecaterina (n.1939), Vera (n.1942)
Bulgaru Mihail (n.1910), soția Vera (n.1916), copii: Ion
(n.1938), Nina (n.1941); tata Petru (n.1880)
Bulgaru Pavel (n.1898), soția Natalia (n.1900), copii: Petru
(n.1926), Parascovia (n.1928), Ioan (n.1930)
Bulgaru Rodion (n.1913), soția Alexandra (n.1912), co-
pii: Victor (n.1940), Valentina (n.1934); mama Zinovia
(n.1882)
Bulgaru Vasile (n.1906), soția Maria (n.1912), copii:
Valentina (n.1935), Mihail (n.1937), Ștefan (n.1941)
Bulgaru Vasile (n.1921), soția Hristina (n.1923), copii:
Gheorghe (n.1942)
2002
Bulgaru Boris Ion (n.1959), soția Galina (n.1966), copii:
Alexandru (n.1995)
Bulgaru Domnica Tudor (n.1933)
Bulgaru Elena Petru (n.1945)
Bulgaru Eudochia Vasile (n.1950), copii: Ana (n.1986)
Bulgaru Gheorghe Ion (n.1969), soția Zinaida, copii:
Gheorghe (n.1991), Ion (n.1992), Zinaida (n.1990)
Bulgaru Ion Pavel (n.1930), soția Natalia (n.1937)
Bulgaru Maria Luchian (n.1919)
Bulgaru Mihai Vasile (n.1936), soția Natalia (n.1940)
Bulgaru Ruslan Boris (n.1979), soția Natalia (n.1982),
copii: Dan (n.2001)
Bulgaru Serghei Ștefan (n.1968), soția Ana (n.1967), copii:
Ștefan (n.1990), Ilie (n.1991)
Bulgaru Stepanida Ion (n.1945)
Bulgaru Valentina Ion (n.1965), copii: Cristina (n.1986),
Alexandru (n.1989)
Bulgaru Victor Mihai (n.1960), soția Lidia (n.1962), copii:
Aleona (n.1984), Igor (n.1989)
Bulgaru Victor Tudor (n.1963), soția Ana (n.1963), copii:
Nadejda (n.1986), Valeriu (n.1992), Adrian (n.1993)
Bulgaru Vladimir Ion (n.1949), soția Natalia (n.1940),
copii: Valentin (n.1974), Mihai (n.1977)
Buliga Iacob Nicolai (n.1956), soția Tatiana (n.1959),
copii: Vladimir (n.1980), Alexandru (n.1981)
1942
Bunescu Hariton, soția Irina (n.1909), copii: Zinovia
(n.1934), Mihai (n.1938), Cozma (n.1936), Vasile (n.1941)
1859
Bunu Feodor Vasile (43 ani), soția Varvara (38 ani), co-
pii: Aftenie (18 ani), Constantin (6 ani), Nicolae (1 an),
Parascovia (15 ani)
Bunu Ion Vasile (40 ani)
1942
Bunu Alexandru (n.1914), soția Ana (n.1914), copii: Vera
(n.1934), Constantin (n.1940)
Bunu Iacob (n.1879), soția Feodosia (n.1881), copii: Maria
(n.1918), Gheorghe (n.1940)
2002
Bunu Anatolie Ion (n.1971), soția Viorica (n.1975), copii:
Sandu (n.1993), Vlad (n.1996)
Bunu Constantin Alexandru (n.1955), soția Parascovia
(n.1956), copii: Mihai (n.1982), Ion (n.1988)
Bunu Ghenadie Constantin (n.1978), soția Elena (n.1980)
Bunu Serghei Ion (n.1975), soția Olga (n.1980), copii:
Ion (n.2000)
Bunu Vera Ion (n.1946)
1942
Burduja Chiril (n.1884), soția Elena (n.1884), copii:
Cristina (n.1915), Alexandru (n.1923), Gheorghe (n.1925)
2002
Burdujan Maria Tudor (n.1949), copii: Octavian (n.1981)
2002
Burlaciuc Anatolie Vasile (n.1940), soția Maria (n.1945),
copii: Alexandru (n.1976)
Burlaciuc Tatiana Anatolie, copii: Vlad (n.1993)
1859
Burlac Toader Grigore (78 ani), soția Maria (69 ani), copii:
Vasile (25 ani), Zinovia (12 ani)
Burlacu Dumitru Timofei (31 ani), mama Elena (58 ani)
Burlacu Serghei Grigore (63 ani), copii: Ion (25 ani), soția
lui Ion Ecaterina (21 ani), copii: Carp (3 ani), Demente (1 an)
2002
Burlacu Maria Ion
Burlacu Valentina Zaharia (n.1938)
Burlea Vera Ștefan (n.1961), copii: Vitalie (n.1983)
2002
Bușmachiu Vladimir Ștefan (n.1958), soția Maria
(n.1958), copii: Vladislav (n.1980), Serghei (n.1986),
Natalia (n.1986)
1859
But Vasile Lazăr (decedat în 1856 și Constantin în 1850
avea 33 ani), copii: Constantin (18 ani), soția lui Ioana (19
ani), frați: Grigore (15 ani), Ilie (11 ani)
2002
Butnicov Liudmila Ilie (n.1972), copii: Dorin (n.1992),
Mariana (n.1993),
1942
Butucel Gheorghe (n.1904), soția Tecla (n.1907), copii:
Chiril (n.1936)
Butucel Ion (n.1903), soția Pilagheia (n.1904), copii:
Nicolae (n.1924), Alexandru (n.1929)
Butucel Petru (n.1910), soția Iustina (n.1922), copii:
Valentina (n.1942)
Butucel Sava (n.1900), soția Anastasia (n.1892), copii:
Ion (n.1939), Vasile (n.1932), Emilian (n.1926), Timofei
(n.1926), Zaharia (n.1928)
2002
Buzenco Vasile Gherasim (n.1961), soția Ana (n.1961),
copii: Irina (n.1995), Tudor
Caburgan Melania Ion (n.1956)
1859
Caimacan Constantin Ion (27 ani), soția Elena (16 ani),
copii: Nicolae (1 an)
Caimacan Ion Pahomie (63 ani), soția Fevronia (48 ani),
copii: Mihail (24 ani), Tanase (16 ani), Elena (20 ani)
Caimacan Ștefan Pahomie (59 ani), soția Maria (51 ani),
copii: Nistor (14 ani), Elena (20 ani)
1942
245
Caimacan Efim (n.1904), soția Anghelina (n.1914), copii:
Teodor (n.1931), Simion (n.1937)
M ereni
Caimacan Grigore (n.1868), soția Daria (n.1875)
Caimacan Vasile (n.1904), soția Alexandra (n.1908), copii:
Haralampie (n.1933), Pavel (n.1940)
Caimacanu Catinca (n.1889), copii: Ion (n.1924),
Alexandra (n.1927)
Caimacanu Irina (n.1897), copii: Mihail (n.1921), Ion
(n.1923), Alexandra (n.1926)
2002
Caimacan Ion Ion
Caimacan Valeriu Tudor (n.1963), soția Galina (n.1964),
copii: Diana (n.1985), Oxana (n.1987), Adrian (n.1993)
1942
Călugăru Nicolae (n.1911), soția Eugenia (n.1916), copii:
Anastasia (n.1937), Gheorghe (n.1941)
1942
Căpățină Isachi (n.1897), soția Anisia (n.1896), copii:
Iacob (n.1923), Parascovia (n.1926), Ioana (n.1928), Toma
(n.1931), Ana (n.1932)
Căpățină Zaharie (n.1886), soția Efimia (n.1886), copii:
Petru (n.1923), Alexandra (n.1922), Gheorghe (n.1926),
Ion (n.1928)
2002
Căpățână Efimia Emilian (n.1927)
Căpățână Ion Petru (n.1948), soția Eugenia (n.1953), copii:
Irina (n.1989), Serghei (n.1988)
Căpățână Leonid Gheorghe (n.1969), soția Viorica
(n.1978), copii: Irina (n.1996), Lidia (n.1997)
Căpățână Mihai Petru (n.1951), soția Liuba (n.1951), copii:
Petru (n.1974), nepotul Dumitru (n.2001)
Căpățână Tatiana Ion (n.1973), copii: Mihai (n.1993),
Ana (n.1996)
Căpățână Veceaslav Gheorghe (n.1962), soția Ana
(n.1966), copii: Teodor (n.1986), Cristina (n.1998)
Căpățână Victor Gheorghe (n.1960), soția Liuba (n.1967),
copii: Andreia (n.1986), Anatolie (n.1989)
1942
Capșa Ion (n.1912), soția Maria (n.1916), copii: Nicolae
(n.1941)
 2002
M ereni 246
Capșa Elena Alexandru (n.1945), copii: Nadejda (n.1978)
Capșa Iurie Nicolai (n.1968), soția Natalia (n.1972), copii:
Irina (n.1990), Elena (n.2000)
Capșa Victor Ion (n.1957), soția Vera (n.1958), copii:
Anatolie (n.1988)
Caraji Mihai Ion (n.1967), soția Larisa (n.1968), copii:
Sandu (n.1990), Doina (n.1992)
1859
Caraman Constantin Tănase (33 ani), soția Pilagheia (37
ani), copii: Simion (2 ani), Eugeniu (1 an)
Caraman Dumitru Andrei (43 ani), soția Safta (41 ani),
copii: Gheorghe (18 ani), Ion (11 ani), Constantin (9 ani),
Ana (14 ani), Ecaterina (5 ani)
Caraman Dumitru Ștefan (51 ani), copii: Zamfir (19 ani),
Gheorghe (12 ani), Grigore (7 ani)
Caraman Iovu Dumitru (22 ani), soția Elisaveta (18 ani)
Caraman Simion Dumitru (25 ani), soția Soltana (25 ani)
Caraman Tanase Platon (68 ani), copii: Ion (28 ani), soția
Elena (25 ani), copii: Gheorghe (1 an)
1942
Caraman Ananie (n.1882), soția Maria (n.1892), copii:
Petru (n.1916), Gheorghe (n.1923), Isidor (n.1926),
Alexandra (n.1932), Ioana (n.1933), Olga (n.1935)
Caraman Arion (n.1900), soția Ecaterina (n.1902), copii:
Petru (n.1927)
Caraman Diomid (n.1915), soția Natalia (n.1916)
Caraman Dumitru (n.1885), soția Hristina (n.1886)
Caraman Haralampie (n.1910)
Caraman Ion (n.1909), soția Alexandra (n.1915), copii:
Ștefan (n.1941)
Caraman Ion (n.1913), soția Elena (n.1916), copii: Valentin
(n.1938)
Cărăman Mihai (n.1914), soția Olga (n.1915), copii: Ion
(n.1937), Teodor (n.1938), Teodosia (n.1940)
Caraman Petru (n.1877), soția Olga (n.1880), copii: Vasile
(n.1918), Maria (n.1919), Hristina (n.1923)
Caraman Petru (n.1877), soția Olga (n.1873), copii: Vasile
(n.1918), Hristina (n.1923)
Caraman Petru (n.1894)
Caraman Petru Gheorghe (n.1877), soția Olga (n.1879),
copii: Maria (n.1916), Vasile (n.1918), Hristina (n.1920)
Caraman Ștefania (n.1900), copii: Vlad (n.1924), Teodor
(n.1927), Maria (n.1929), Mihai (n.1934)
2002
Caraman Alexandra Zaharia (n.1922)
Caraman Aliona Anatolie (n.1978)
Caraman Anatolie Ion (n.1959), soția Maria (n.1960),
copii: Eugeniu (n.1983), Radu (n.1986), Marin (n.1995),
Dan (n.1995)
Caraman Anatolie Mihai (n.1961)
Caraman Anatolie Petru (n.1960), soția Svetlana (n.1963),
copii: Rodica (n.1984)
Caraman Anatolie Petru (n.1956)
Caraman Andrei Petru (n.1963), soția Galina (n.1962),
copii: Natalia (n.1986), Olga (n.1988)
Caraman Ion Gheorghe (n.1955), soția Valentina (n.1959),
copii: Viorica (n.1981), Alexandru (n.1984), Leonid
(n.1989)
Caraman Ion Tudor (n.1940)
Caraman Isidor Ananii (n.1927),
Caraman Lidia Deomid (n.1953)
Caraman Maria Dumitru (n.1930)
Caraman Mihai Gheorghe (n.1964), soția Valentina
(n.1964), copii: Nadejda (n.1989), Andrei (n.1982)
Caraman Mihai Petru (n.1968)
Caraman Natalia Tudor (n.1970), copii: Dorin (n.1990)
Caraman Petru Vasile (n.1959)
Caraman Ștefan Ion (n.1941)
Caraman Ștefan Vasile (n.1954), soția Elena (n.1957),
copii: Natalia (n.1980), Andrei (n.1982)
Caraman Tudor Petru (n.1951), soția Zinaida (n.1950),
copii: Tatiana (n.1978), Rodica (n.1986)
Caraman Vera Alexandru (n.1936)
Caraman Vera Tudor (n.1930)
Caraman Vera Vasile (n.1948)
Caraman Vera Visarion (n.1925)
Caraman Victor Gheorghe (n.1960), soția Tamara (n.1963),
copii: Olesea (n.1983), Diana (n.1988), Gheorghe (n.1992)
Caraman Victor Petru (n.1961), soția Galina (n.1960),
copii: Ion (n.1990), Svetlana (n.1998)
Caraman Xenia Gavril (n.1933)
Caramnov Anatolie Alexandru (n.1951), soția Liuba
(n.1951)
Carauș Nicolai Petru (n.1965)
Cârlan Valeriu Alexei (n.1965), soția Nina (n.1961), copii:
Vitalia (n.1988), Valeria (n.1997)
1859
Cârlig Grigore Dănilă (33 ani), soția Elena (27 ani)
Cârlig Ion Dănilă (26 ani), soția Alexandra (23 ani)
Cârlig Ion Ștefan (36 ani), soția Sofronia (35 ani), copii:
Constantin (13 ani), Elena (15 ani), Axenia (11 ani)
1942
Cârlig Afanasie (n.1912), soția Alexandra (n.1912), copii:
Maxim (n.1931), Maria (n.1933), Milania (n.1935)
Cârlig Nicolae (n.1909), soția Ecaterina (n.1911), copii:
Elena (n.1928), Maria (n.1933), Liuba (n.1931), Sofia
(n.1935), Parascovia (n.1939)
2002
Cârlig Andrei Mihai (n.1951), soția Eugenia (n.1952),
copii: Mihai (n.1982), Ion (n.1987)
Cârlig Serghei Andrei, soția Tatiana (n.1980), copii:
Sabrina (n.2001)
Cârlig Valeriu Maxim (n.1968)
Cârlig Zinovia Timofei (n.1955), copii: Natalia (n.1979);
nepotul Serghei (n.1988), nepoata Adelina
1859
Carp Constantin Tudosie (35 ani), soția Maria (30 ani),
copii: Ion (7 ani), Elena (10 ani), Zinovia (1 an)
Carp Luca Tudosie (31 ani)
2002
Carp Natalia Afanasie (n.1936)
Carp Serghei Gheorghe (n.1966), soția Valentina (n.1966),
copii: Gheorghe (n.1990), Irina (n.1992)
Catană Svetlana Sidor (n.1972)
Catărău Ion Petru (n.1954), soția Teodora (n.1956), copii:
Vasile (n.1983), Svetlana (n.1986)
Catărău Grigore Efim (n.1936)
M ereni 247
1942
Cazacenco Gavril (n.1928)
1942
Cazacu Alexandru (n.1902), soția Ecaterina (n.1905), co-
pii: Elisaveta (n.1926), Ioan (n.1928), Emanuil (n.1929),
Filip (n.1932), Ioana (n.1934), Gheorghe (n.1936),
Eugenia (n.1941)
Cazacu Andrei (n.1919), soția Ana (n.1923)
Cazacu Daria (n.1912), copii: Sofia (n.1934), Elena
(n.1939)
Cazacu Dumitru (n.1916), soția Alexandra (n.1922), copii:
Tatiana (n.1938), Maria (n.1942)
Cazacu Iacob (n.1884), soția Teodosia (n.1882), copii:
Maria (n.1920), Stepanida (n.1922), Alexandra (n.1924),
Ecaterina (n.1932)
Cazacu Ion (n.1911), soția Marina (n.1914), copii: Marina
(n.1938), Nina (n.1940)
Cazacu Serghei (n.1918), soția Maria (n.1921), copii:
Fevronia (n.1941)
Cazacu Zaharia (n.1922), soția Eudochia (n.1922), copii:
Petru (n.1942)
2002
Cazacu Efim Ion (n.1958), soția Tamara (n.1960), copii:
Ion (n.1979), Iurie (n.1980), Mariana (n.1982)
Cazacu Elena Dumitru (n.1952)
Cazacu Emilian Ion (n.1946), soția Valentina (n.1950),
copii: Ghenadie (n.1972), Serghei (n.1975); nora Irina
(n.1980)
Cazacu Eugenia Alexandru (n.194?)
Cazacu Filip Alexandru (n.1933), soția Maria (n.1935)
Cazacu Ion Timofei (n.1952), soția Ana (n.1962), copii:
Elena (n.1983), Nina (n.1991); nepoata Ana (n.2002)
Cazacu Mihai Ion (n.1951), soția Eugenia (n.1952), copii:
Ina (n.1975), Valentin (n.1976), Ana (n.1984)
Cazacu Mircea Gheorghe (n.1962), soția Maria (n.1967),
copii: Sandu (n.1990), Doinița (n.1993)
Cazacu Tamara Mihai (n.1926)
Cazacu Tudor Timofei (n.1961), soția Ecaterina (n.1960),
copii: Svetlana (n.1989), Snejana (n.1994)
 2002
M ereni 248
Ceban Aurelia Ion (n.1943)
Ceban Serghei Ion
Cecan Olga Petru (n.1953)
Celan Andrei Trofim (n.1960), soția Galina (n.1962), copii:
Natalia (n.1983), Aleona (n.1986)
Celan Ilie Arsenie (n.1946), soția Natalia (n.1952), copii:
Veceaslav (n.1970), Natalia (n.1978), Andrei (n.1981), Ion
(n.1984), nepotul Valentin (n.2001)
Celan Ilie Teodosie (n.1946), soția Veronica (n.1948),
copii: Grigore (n.1981)
Celan Ion Mihai (n.1963), soția Svetlana (n.1962), copii:
Olga (n.1986), Mihai (n.1990)
Celan Ion Trofim (n.1956), soția Olga (n.1961), copii:
Eugeniu (n.1982), Trofim (n.1991)
Celan Leonid Ilie (n.1973), soția Olga (n.1973), copii:
Sandu (n.1996), Victor (n.1997)
Celan Leonid Ilie (n.1973), soția Olga (n.1973), copii:
Sandu (n.1996), Victor (n.1997)
Celan Marfa Mihai (n.1912)
Celan Mihai Fedosei (n.1933), soția Ioana (n.1933)
Celan Mihai Serghei (n.1955)
Celan Nicolai Mihai (n.1958), soția Tamara (n.1961),
copii: Oleg (n.1982), Viorel (n.1986), Ina (n.1990)
Celan Nicolai Zosim (n.1949)
Celan Trofim Zosim (n.1930), soția Nina (n.1934)
Celan Tudor Mihai (n.1956), soția Sofia (n.1955), copii:
Roman (n.1983), Tatiana (n.1988)
Celan Vitalie Alexandru (n.1973)
Cemaga Nicolai Alexandru (n.1972), soția Viorica
(n.1973), copii: Daniela (n.1995)
1859
Cercel Grigore Lupu (53 ani), soția Maria (44 ani), copii:
Luca (25 ani), Constantin (21 ani)
1942
Cercel Grigore (n.1901), copii: Mina (n.1922), Maria
(n.1935)
2002
Cercel Antonina Cozma (n.1952), copii: Aurelia (n.1972),
ginerele Andrei (n.1979)
1859
Cerescu Dumitru Grigore (45 ani), soția Marghioala (28
ani), copii: Gheorghe (1 an), Ecaterina (16 ani)
Cerescu Nicolae Luchian (57 ani), soția Elena (47 ani),
copii: Ion (17 ani), Maria (13 ani), Elena (11 ani)
Ciorescu Constantin Toader (25 ani), soția Elena (20 ani),
copii: Olimpiada (2 ani)
Ciorescu Toader Constantin (decedat în 1852, în 1850
avea 64)
Ciorescu Zamfir Toader (33 ani), soția Ecaterina (22 ani),
copii: Matei (1 an), Reveca (5 ani)
1942
Ciorăscu Eudochia (n.1882), nepoata Maria (n.1936)
Ciorescu Ion (n.1911), soția Ana (n.1914), copii: Teodor
(n.1935), Maria (n.1937), Dumitru (n.1939), Minodora
(n.1941)
Ciorescu Sidor (n.1917), soția Maria (n.1917), copii: Petru
(n.1924), Elena (n.1935), Mihail (n.1937), Olga (n.1939),
Andrei (n.1941)
2002
Cerescu Ana Ștefan (n.1913)
Cerescu Andrei Isidor (n.1941), soția Lidia (n.1946), copii:
Dorina (n.1983)
Cerescu Andrei Mihai (n.1963), soția Maria (n.1963),
copii: Cristina (n.1985), Tatiana (n.1988)
Cerescu Dumitru Ion (n.1939), soția Ana (n.1950)
Cerescu Leonid Mihai (n.1965), soția Feodosia (n.1968),
copii: Angela (n.1988), Mihai (n.1990)
Cerescu Marcel Dumitru (n.1967), soția Teodora (n.1980),
copii: Marius (n.2002)
Cerescu Maria Efim (n.1917)
Cerescu Mihai Andrei (n.1972), copii: Mihaela (n.1997)
Cerescu Mihai Esidor (n.1937), soția Maria (n.1943),
copii: Ion (n.1972)
Cerescu Olga Marcu (n.1936)
Cerescu Vitalie Andrei (n.1969)
1859
Cerneavschi Simion Vasile (31 ani)
2002
Cernei Elena Nicolai (n.1923)
Cernicov Ina Nicon (n.1946)
Cernigovscaia Veronica Ion (n.1935)
Cherpec Andrei Tudor (n.1985), soția Liudmila (n.1984)
Cherpec Liuba Eremei (n.1945)
1859
Chetraru Nicolae Luchian (33 ani), soția Maria (25 ani),
copii: Vasile (5 ani), Ioana (2 ani)
2002
Chetrari Serghei Demian (n.1953), soția Maria (n.1956),
copii: Igor (n.1983)
1942
Chiper Mihail (n.1890), soția Ana (n.1890), copii: Teodor
(n.1924), Panteleimon (n.1926); mama Eugenia (n.1870)
Chiper Serghei (n.1914), soția Alexandra (n.1920)
2002
Chiperi Afanasie Tudor (n.1953), soția Natalia (n.1957),
copii: Serghei (n.1979)
1859
Chirică Toader Mihail (66 ani), soția Ecaterina (54 ani),
copii: Ion (23 ani), Zaharia (21 ani), Anton (14 ani),
Aculina (18 ani)
1942
Chirică Burduja (n.1884), soția Elena (n.1884), copii:
Alexandru (n.1923), Hristina (n.1916), Gheorghe (n.1925)
Chirică Constantin (n.1910), soția Eudochia (n.1918)
Chirică Emilian (n.1908), soția Maria (n.1909), copii:
Ștefan (n.1934), Gheorghe (n.1941)
Chirică Eremia (n.1919), soția Ana (n.1920), copii: Teodor
(n.1941)
Chirică Ion (n.1905), soția Ana (n.1905), copii: Eufrosenia
(n.1935)
Chirică Ion Hr. (n.1896), soția Pilagheia (n.1898), co-
pii: Ștefan (n.1919), Ana (n.1926), Gheorghe (n.1927),
Pantelie (n.1929), Trofim (n.1933), Tudor (n.1942)
Chirică Parascovia (n.1886), copii: Elisaveta (n.1920),
Lucheria (n.1925)
Chirică Vasile (n.1926), frați: Alexandra (n.1920), Ion
(n.1920), Ilie (n.1927), Olga (n.1930)
2002
M ereni 249
Chirică Anatolie Eremei (n.1950), soția Liuba (n.1954),
copii: Dumitru (n.1975), Angela (n.1978), Leonid (n.1983)
Chirică Dorel Ion (n.1971), soția Ana (n.1975), copii: Dana
(n.1994), Laura (n.1999)
Chirică Dumitru Anatolie (n.1975), copii: Maria (n.1998)
Chirică Ecaterina Nicolai (n.1929)
Chirică Eudochia Ion (n.1918)
Chirică Iacob Constantin (n.1949), soția Valentina
(n.1949), copii: Nicolai (n.1987)
Chirică Ion Andrei (n.1927), soția Liuba (n.1933), copii:
Maria (n.1957)
Chirică Ion Ștefan (n.1949), soția Valentina (n.1951),
copii: Viorel (n.1975)
Chirică Iurie Iacob (n.1972), soția Valentina (n.1968),
copii: Eugenia (n.1994), Ecaterina (n.1997)
Chirică Maria Trofim (n.1958), copii: Serghei (n.1982),
nepotul Trofim (n.1998)
Chirică Mihai Ștefan (n.1956)
Chirică Parascovia Profir (n.1936), copii: Marcel (n.1978)
Chirică Tamara Matvei (n.1962), copii: Valentin (n.1981),
Tatiana (n.1983), Ghenadie (n.1986); nepoata Valeria
(n.2002)
Chirică Tudor Gheorghe (n.1956), soția Valentina (n.1960),
copii: Dora (n.1981), Natalia (n.1984), Valentin (n.1990)
Chirică Vasile Ștefan (n.1953), soția Eufrosenia (n.1957),
copii: Serghei (n.1977)
Chirică Vera Ion (n.1951), copii: Angela (n.1976)
Chirică Victor Ion (n.1959)
Chirică Vladimir Ștefan (n.1961), soția Valentina (n.1964),
copii: Ion (n.1985), Elena (n.1988)
1942
Chirilă Luchian (n.1884), copii: Natalia (n.1923), Ion
(n.1926), Maria (n.1932), Macar (n.1928)
1942
Chirilenco Iacob (n.1915), soția Alexandra (n.1915), copii:
Elena (n.1940), Ana (n.1942)
Chirilenco Ion (n.1891), soția Efimia (n.1893), copii: Efim
(n.1927), Teodor (n.1929), Ion (n.1917)
 Chirilenco Ștefan (n.1923), soția Eufrosenia (n.1923),
250
copii: Mihail (n.1942)
Chirilenco Teodor (n.1912), soția Axenia (n.1916), copii:
M ereni
Vasile (n.1938)
2002
Chirilenco Dumitru Iacob (n.1944), soția Olga (n.1946)
Chirilenco Igor Dumitru (n.1971), soția Aliona (n.1975),
copii: Artur (n.1998)
Chirilenco Ion Iacob (n.1948), soția Tamara (n.1949)
Chirilenco Valentina Iacob (n.1937)
Chirilenco Vasile Iacob (n.1943), soția Olga (n.1946),
copii: Ion (n.1982)
Chirilenco Veronica Vasile (n.1978)
Chirilenco Vitalie Ion (n.1974), soția Rodica (n.1975),
copii: Ion (n.1996), Aneta (n.2001)
Chirilenco Vladimir Iacob (n.1954), soția Olga (n.1959),
copii: Nadejda (n.1986)
1942
Chirilov Vladimir (n.1872)
1859
Chiriță Alexandru Axente (40 ani), soția Aftenia (38 ani),
copii: Maria (6 ani)
Chirtoacă Iacob Maxim (27 ani), soția Maria (20 ani)
Chirtoacă Maxim Chiril (50 ani), soția Ioana (47 ani),
copii: Silvestru (24 ani), Parascovia (15 ani)
1942
Chiriță Mihail (n.1914), soția Eugenia (n.1923), copii:
Olga (n.1943)
Chiriță Agafia (n.1888), copii: Dumitru (n.1921), Teodor
(n.1924)
Chiriță Emilian (n.1902), surori: Maria (n.1906), Efimia
(n.1907)
Chiriță Gavril (n.1900), soția Maria (n.1911), copii: Mihail
(n.1935), Olga (n.1938), Zaharia (n.1942)
Chiriță Iacob (n.1890), soția Ana (n.1901), Parascovia
(n.1922), Maria (n.1907), Alexandra (n.1905), Dumitru
(n.1909), Nadejda (n.1900), Teodora (n.1922), Olga
(n.1936), Vasile (n.1940)
Chiriță Nichita (n.1887), soția Varvara (n.1907), copii:
Vasile (n.1927), Ion (n.1930), Mihai (n.1938)
Chiriță Pavel (n.1912), soția Fevronia (n.1916), copii: Olga
(n.1938), Maria (n.1942), tata Dumitru (n.1877)
Chiriță Petru (n.1913), soția Maria (n.1914), copii: Elena
(n.1938), Tamara (n.1939), Ștefan (n.1942)
Chiriță Teodor (n.1891), copii: Pavel (n.1921), Afanasie
(n.1927), Efim (n.1930), Teodosia (n.1929)
Chiriță Trofim (n.1870), soția Matroana (n.1872), copii:
Elena (n.1938)
2002
Chiriță Alexandra Gheorghe (n.1930)
Chiriță Anatolie Efim (n.1967), soția Stela (n.1974), copii:
Sandu (n.1993), Mihai (n.1997)
Chiriță Anatolie Tudor (n.1966), soția Veronica (n.1971),
copii: Mihai (n.1993), Ana – Maria (n.2001)
Chiriță Andrei Efim (n.1958), soția Maria (n.1958), copii:
Olga (n.1988), Serghei (n.1990)
Chiriță Dumitru Iacob (n.1930)
Chiriță Efim Doroftei (n.1922), soția Tamara (n.1931)
Chiriță Gheorghe Tudor (n.1964), soția Tatiana (n.1971),
copii: Răzvan (n.1998), Dragoș (n.1992)
Chiriță Igor Zaharia (n.1973)
Chiriță Ion Petru (n.1956), soția Irina (n.1959), copii: Olga
(n.1978), Tatiana (n.1982), Nelea (n.1992), Maria (n.1994)
Chiriță Olga Ion (n.1933)
Chiriță Serghei Tudor (n.1970)
Chiriță Tudor Alexei (n.1924), soția Maria (n.1927)
Chiriță Vasile Dumitru (n.1957)
Chiriță Vasile Iacob (n.1943), soția Lidia (n.1950)
Chiriță Zaharia Gavril (n.1942), soția Eudochia (n.1944)
2002
Chirtoacă Andrei Gheorghe (n.1952), soția Maria (n.1953),
copii: Elena (n.1989)
Chirtoacă Natalia Mihai
1942
Chisnescu Dănilă (n.1909), soția Vasilisa (n.1909), copii:
Ioan (n.1930), Nina (n.1933), Elena (n.1934), Constantin
(n.1938), Agafia (n.1929)
Chisnescu Ilie (n.1877), soția Parascovia (n.1877), sora
Maria (n.1870)
 2002
Chișcă Andrei Gheorghe (n.1958), soția Valentina
(n.1959), copii: Andrei (n.1979), Leonid (n.1987)
Chitic Gheorghe Petru (n.1953), soția Veronica (n.1953)
1859
Cibotaru Andrei Chirilă (26 ani), soția Maria (27 ani),
copii: Aftenie (1 an)
Cibotaru Constantin Ion (36 ani), soția Ecaterina (36 ani),
copii: Nicolae (14 ani)
Cibotaru Grigore Vasile (58 ani), soția Feodosia (55 ani),
copii: Alexei (26 ani), Ioana (12 ani), Elisaveta (10 ani)
1942
Cibotaru Alexandru (n.1911), soția Sofia (n.1913), copii:
Valentina (n.1938), Elena (n.1940)
Cibotaru Alexei (n.1911), soția Vasilița (n.1911), copii:
Andrei (n.1935), Pilagheia (n.1942)
Cibotaru Macari (n.1872), soția Daria (n.1892), copii:
Valentina (n.1924)
Cibotaru Nicolae (n.1923), soția Maria (n.1920), copii:
Teodor (n.1934), Dumitru (n.1941)
Cibotaru Sava (n.1893), soția Alexandra (n.1894)
Cibotaru Ștefan (n.1913), soția Ecaterina (n.1919), copii:
Ion (n.1941)
Cibotaru Trofim (n.1905), soția Alexandra (n.1905); mama
Alexandra (n.1862)
2002
Cibotari Victor Tudor (n.1964)
Cibotaru Elena Gheorghe (n.1950), copii: Ion (n.1978),
Valentina (n.1976); nepoata Tatiana (n.1998)
Cibotaru Maria Mihai (n.1940)
Cibotaru Nicolai (n.1949), soția Valentina (n.1952), co-
pii: Natalia (n.1981), Mariana (n.1984), nepoata Jasmina
(n.2002)
Cibotaru Petru Ștefan (n.1952), soția Valentina (n.1953),
copii: Liudmila (n.1984)
Cibotaru Ștefan Sava (n.1913)
Cibotaru Vasile Gheorghe (n.1955)
Cicoboc Leonid Ștefan (n.1971), copii: Cristina (n.1993),
Andrei (n.1994)
Cimpoeș Alexandru Tudor (n.1949), soția Valentina
251
(n.1954), copii: Elena (n.1975), Ina (n.1981)
1859
M ereni
Cioban Andrei Lupu (28 ani), soția Maria (24 ani), copii:
Timofei (1 an)
Cioban Constantin Feodor (decedat în 1856)
Cioban Constantin Pavel (decedat în 1855, în 1850 avea
37 ani), soția Ioana (34 ani), copii: Gheorghe (15 ani),
Elena (18 ani), Elisaveta (16 ani)
Cioban Dumitru Grigore (59 ani), copii: Constantin (20
ani), Irina (18 ani), Agafia (15 ani)
Cioban Grigore Maxim (41 ani), soția Zamfira (34 ani),
copii: Grigore (9 ani), Elisaveta (12 ani), Ana (7 ani)
Cioban Ion Lupu (38 ani), soția Elena (34 ani), copii:
Constantin (3 ani), Maria (9 ani), Varvara (5 ani), Pilagheia
(1 an)
Cioban Sava Maxim (25 ani), mama Tatiana (60 ani)
Ciobanu Ion Filip (24 ani), soția Pilagheia (19 ani)
Ciobanu Luca Filip (26 ani), soția Eudochia (26 ani), copii:
Ion (6 ani), Calistrat (3 ani)
1942
Ciobanu Ana (n.1902), copii: Andrei (n.1919), Alexei
(n.1926), Maria (n.1928), Nina (n.1942); tata Dănilă
(n.1860)
Ciobanu Anisia (n.1870), copii: Ion (n.1918), Andron
(n.1920)
Ciobanu Artimon (n.1903), soția Vera (n.1910)
Ciobanu Efim (n.1900), soția Ana (n.1901)
Ciobanu Efim (n.1918), soția Tamara (n.1922)
Ciobanu Emilian (n.1912), soția Alexandra (n.1915), copii:
Ion (n.1935), Maria (n.1937), Elena (n.1940)
Ciobanu Filip (n.1884), soția Xenia (n.1894), copii: Teodor
(n.1923), Nadejda (n.1926), Olga (n.1929), Ion (n.1931)
Ciobanu Gheorghe (n.1919), soția Teodora (n.1923), copii:
Olga (n.1942)
Ciobanu Hariton (n.1916), soția Parascovia (n.1917),
copii: Anatolie (n.1941)
Ciobanu Iovu (n.1905), soția Alexandra (n.1902), copii:
Axenia (n.1926), Nadejda (n.1928), Teodor (n.1930),
Dumitru (n.1936), Ion (n.1938), Nicolae (n.1942)
Ciobanu Petru (n.1911), soția Vasilița (n.1913), copii: Ion
(n.1935), Teodor (n.1938), Natalia (n.1940)
 Ciobanu Petru (n.1888), soția Ana (n.1891), copii: Ion
252
(n.1915), Vasile (n.1920), Iulia (n.1926), Teodor (n.1928),
Maria (n.1930)
M ereni
Ciobanu Simion (n.1892), soția Efimia (n.1896)
Ciobanu Sofia (n.1915), copii: Valentin (n.1938)
Ciobanu Teodor (n.1912), soția Sonea (n.1912), copii:
Alexandra (n.1934), Olga (n.1936), David (n.1942)
Ciobanu Toma (n.1905), soția Olga (n.1914), copii: Tamara
(n.1935)
Ciobanu Vartolomei (n.1885), soția Anastasia (n.1900),
copii: Nicolae (n.1921)
2002
Ciobanu Agafia Petru (n.1911)
Ciobanu Alexandra (n.1970), mătușa Racu Zinaida Efim
(n.1951), unchiul Vladimir Popov (n.1952)
Ciobanu Alexandra Petru (n.1952)
Ciobanu Alexandru Ion (n.1959), soția Lidia (n.1960),
copii: Lilian (n.1981), Tatiana (n.1986)
Ciobanu Ana Iacob (n.1950), copii: Aliona (n.1977)
Ciobanu Anastasia Constantin (n.1953), copii: Serghei
(n.1978)
Ciobanu Anatolie Efim (n.1970), soția Angela (n.1976),
copii: Nicolai (n.1993), Andrian (n.1994), Cristian
(n.1998), Anastasia (n.2000)
Ciobanu Anatolie Gheorghe (n.1957), soția Vera (n.1962),
copii: Serghei (n.1986), Eugeniu (n.1989)
Ciobanu Anatolie Hariton (n.1941), soția Vera (n.1948),
copii: Serghei (n.1973)
Ciobanu Anatolie Ion (n.1958), soția Valentina (n.1959),
copii: Tatiana (n.1983), Ion (n.1985)
Ciobanu Artimon Petru (n.1961), soția Ana (n.1965), copii:
Tatiana (n.1984), Olga (n.1988)
Ciobanu Aurelia Tudor (n.1959)
Ciobanu Boris Petru (n.1963), soția Valentina (n.1965),
copii: Serghei (n.1986), Alexandru (n.1987), Veronica
(n.1994)
Ciobanu Dumitru Ion (n.1956), soția Natalia (n.1958),
copii: Irina (n.1984)
Ciobanu Efim Emilian (n.1947), soția Paulina (n.1950),
copii: Arcadie (n.1987)
Ciobanu Efim Gheorghe (n.1946), soția Anastasia
(n.1950), copii: Ion (n.1981)
Ciobanu Florin Androne (n.1943), soția Lidia (n.1950),
copii: Ina (n.1975), Carolina (n.1986)
Ciobanu Ghenadie Ion (n.1971)
Ciobanu Gheorghe Efim (n.1939), soția Maria (n.1949),
copii: Radu (n.1976), Efim (n.1984)
Ciobanu Gheorghe Petru (n.1942), soția Maria (n.1948)
Ciobanu Gheorghe Simion (n.1950), soția Valentina
(n.1951), copii: Diana (n.1984), Viorel (n.1975)
Ciobanu Gheorghe Vasile (n.1933), soția Eufrosenia
(n.1935)
Ciobanu Grigore Vasile (n.1961), soția Liudmila (n.1966),
copii: Ghenadie (n.1984), Diana (n.1986), Cristina
(n.1991), Grigore (n.1993)
Ciobanu Igor Valeriu (n.1978), soția Alexandra (n.1981),
copii: Valeria (n.1999)
Ciobanu Ilie Gheorghe (n.1952), soția Vera (n.1957), copii:
Ion (n.1981), Natalia (n.1979), Mariana (n.1989)
Ciobanu Ion Iovu (n.1938), soția Maria (n.1942)
Ciobanu Ion Petru (n.1935), soția Olga (n.1939)
Ciobanu Ion Vasile (n.1924)
Ciobanu Leonid Efim (n.1972), soția Ana (n.1976), copii:
Liudmila (n.1998), Igor (n.1999)
Ciobanu Leonid Gheorghe (n.1970)
Ciobanu Lidia Simion (n.1959)
Ciobanu Lilia Tudor (n.1968), copii: Cristina (n.1990)
Ciobanu Liliana Gheorghe (n.1987)
Ciobanu Maria Andrei (n.1926)
Ciobanu Maria Emanuil (n.1911)
Ciobanu Maria Ion (n.1957), copii: Iurie (n.1978), Viorel
(n.1981)
Ciobanu Marin Gheorghe (n.1971), soția Daniela (n.1976),
copii: Daniel (n.1996)
Ciobanu Matvei Vasile (n.1960), soția Ecaterina (n.1956),
copii: Alexandru (n.1986), Radu (n.1990)
Ciobanu Mihai Emilian (n.1955), soția Zinaida (n.1960),
copii: Denis (n.1982), Irina (n.1988), Maxim (n.2002)
Ciobanu Mihai Gheorghe (n.1950), soția Nina (n.1954)
Ciobanu Mihai Ion (n.1954), soția Maria (n.1955), copii:
Serghei (n.1978), Victor (n.1980), Anatolie (n.1983)
Ciobanu Mihai Ion , soția Liudmila , copii: Alexandru
(n.1991), Mihai (n.1999)
Ciobanu Nadejda Efim (n.1974), copii: Sandu (n.1993)
Ciobanu Nicolai Gheorghe (n.1970), soția Natalia (n.1981)
Ciobanu Nicolai Tudor (n.1935), soția Valentina (n.1939)
Ciobanu Olga Efim (n.1952), copii: Andrei (n.1988)
Ciobanu Olga Iovu (n.1914)
Ciobanu Petru Iovu (n.1935), soția Maria (n.1936)
Ciobanu Rodica Mihai (n.1972), copii: Svetlana (n.1993),
mama Sofia (n.1951)
Ciobanu Serghei Gheorghe (n.1970)
Ciobanu Serghei Ion (n.1970), soția Galina (n.1974), copii:
Maria (n.1994), Veronica (n.1995)
Ciobanu Serghei Nicolai (n.1960), soția Nina (n.1965),
copii: Mihaela (n.1992)
Ciobanu Stela Vladimir, copii: Andrei (n.1988), Ilie
(n.1992), Nicoleta (n.1995)
Ciobanu Teodora Simion (n.194?)
Ciobanu Tudor Emilian (n.1949), soția Ana (n.1946),
copii: Rodica (n.1982)
Ciobanu Tudor Ion (n.1958), soția Veronica (n.1959),
copii: Dumitru (n.1985), Eugeniu (n.1990)
Ciobanu Teodor Petru (n.1928), soția Valentina (n.1939)
Ciobanu Tudor Petru (n.1938), soția Iulia (n.1941), copii:
Alexandru (n.1983)
Ciobanu Tudor Simion (n.1962), soția Parascovia (n.1956),
copii: Eugeniu (n.1980), Ion (n.1982), Dumitru (n.1990)
Ciobanu Valentin Mardarie (n.1938), soția Valentina
(n.1943)
Ciobanu Valentina Nichita (n.1937), copii: Gheorghe
(n.1975)
Ciobanu Valentina Tudor (n.1959), copii: Ruslan (n.1982)
Ciobanu Valeriu Gheorghe (n.1963), soția Elena (n.1970),
copii: Vadim (n.1989)
Ciobanu Valeriu Ion (n.1952), soția Alexandra (n.1954)
Ciobanu Vasile Gheorghe (n.1943), soția Vasilisa (n.1943),
copii: Ion (n.1977)
Ciobanu Vasile Ion
253
Ciobanu Veceaslav Ion (n.1976), soția Silvia (n.1978),
copii: Doinița (n.1995), Dan (n.1997)
M ereni
Ciobanu Vera Andrei (n.1954), copii: Liudmila (n.1978),
Andrei (n.1985)
Ciobanu Victor (n.1957), soția Eugenia (n.1961), copii:
Gheorghe (n.1980), Maria (n.1986)
Ciobanu Victor Tudor (n.1956), soția Vera (n.1959), copii:
Valentina (n.1987), Ion (n.1988)
Ciobanu Viorel Mihai (n.1974)
Ciobanu Vitalie Ion (n.1973), soția Natalia (n.1978), copii:
Cătălin (n.2000), Ion (n.2001)
Ciobanu Vitalie Luchian (n.1974)
Ciocoboc Ștefan Ion (n.1938)
1859
Ciocan Constantin Axente (41 ani), soția Elisaveta (28
ani), copii: Alexandru (10 ani), Gheorghe (1 an)
Ciocan Iacob Arsente (30 ani), soția Pilagheia (22 ani)
Ciocan Niță Simion (decedat în 1854, în 1850 avea 55 ani),
soția Maria (48 ani), copii: Vasile (16 ani)
1942
Ciocan Alexei (n.1910), soția Maria (n.1912), copii:
Ecaterina (n.1937)
Ciocan Eufrosenia (n.1880), copii: Efimia (n.1938)
Ciocan Timofei (n.1915), soția Matroana (n.1920), copii:
Ion (n.1936)
Ciocan Tudora (n.1887), copii: Irina (n.1923), Zinovia
(n.1927)
Ciocanu Costache (n.1892), soția Teodora (n.1900), copii:
Ion (n.1927), Ecaterina (n.1927)
1859
Ciolan Dumitru Toma (50 ani), soția Vasilca (47 ani), copii:
Gheorghe (24 ani), Ion (12 ani)
Ciolan Enachi Toma (51 ani), soția Anica (49 ani), copii:
Carp (decedat în 1853, în 1850 avea 11 ani), Zaharia
(15 ani)
Ciolan Gheorghe Constantin (38 ani), soția Ecaterina (38
ani), copii: Ion (9 ani), Grigore (5 ani), Haritina (7 ani),
Alexandra (4 ani)
Ciolan Ion Constantin (38 ani), soția Agafia (25 ani), copii:
Iancu (3 ani), Gheorghe (1 an), Elena (9 ani), Ana (4 ani)
 Ciolan Moisei Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 70 ani)
254
1942
Ciolan Arsenie (n.1919), soția Efimia (n.1918), copii:
M ereni
Nadejda (n.1939)
Ciolan Efimia (n.1894), soția Maria (n.1896), copii:
Natalia (n.1934), Irina (n.1938)
Ciolan Filip (n.1917), soția Liuba (n.1917)
Ciolan Ioana (n.1897), copii: Gheorghe (n.1922), Ulita
(n.1920)
Ciolan Ion (n.1872), copii: Parascovia (n.1925)
Ciolan Nicolae (n.1885), soția Suzana (n.1891), copii:
Petru (n.1929)
Ciolan Platon (n.1880)
Ciolan Serghei (n.1912), soția Maria (n.1920), copii:
Veronica (n.1941)
Ciolan Teodosie (n.1885), copii: Catinca (n.1930),
Sevastian (n.1922)
Ciolan Teodosie (n.1905), soția Marfa (n.1912), copii:
Nadejda (n.1930), Tamara (n.1932), Mihail (n.1934),
Maria (n.1936), Nina (n.1938)
Ciolan Zosim (n.1909), soția Maria (n.1913), copii: Trofim
(n.1930), Ilie (n.1932), Parascovia (n.1938), Ana (n.1940),
Ecaterina (n.1942); mama Alexandra (n.1870)
Ciolanu Simion (n.1916), soția Elisaveta (n.1916), copii:
Tamara (n.1941)
2002
Ciolan Dumitru Trofim (n.1962), soția Nadejda (n.1969),
copii: Olga (n.1989), Tudor (n.1992)
1859
Ciorchină Gheorghe (27 ani), soția Safta (29 ani), copii:
Ecaterina (4 ani)
Ciorchină Ion Gheorghe (32 ani), soția Maria (30 ani), co-
pii: Vasile (11 ani), Grigore (6 ani), Pavel (3 ani), Gheorghe
(2 ani), Ana (4 ani), Ioana (1 an)
Ciorchină Petru Gheorghe (35 ani), soția Maria (28 ani),
copii: Ilie (11 ani), Toader (5 ani), Ana (6 ani), Anastasia
(2 ani), Fevronia (1 an)
1942
Ciorchină Carp (n.1900), soția Tudosia (n.1908)
Ciorchină Dumitru (n.1880), soția Anastasia (n.1884),
copii: Alexandra (n.1920), Ștefan (n.1925)
Ciorchină Efim (n.1911), soția Elisaveta (n.1912), copii:
Ana (n.1939), Gheorghe (n.1935), Vasile (n.1942), mama
Zinovia (n.1880)
Ciorchină Grigore (n.1893), soția Dina (n.1894), copii:
Pavel (n.1926), Afanasie (n.1930), Olga (n.1933)
Ciorchină Iacob (n.1903), soția Maria (n.1906), copii:
Teodor (n.1928), Ion (n.1941)
Ciorchină Ion (n.1882), soția Alexandra (n.1884), copii:
Panteleimon (n.1922), Sofia (n.1925), Eudochia (n.1927),
Ion (n.1930), Vladimir (n.1931)
Ciorchină Maxim (n.1913), soția Eufrosenia (n.1919),
copii: Teodor (n.1942), Efimie (n.1939), Ion (n.1929)
Ciorchină Petru (n.1914), soția Tudosia (n.1914)
Ciorchină Serghei (n.1890), soția Sofia (n.1890), copii:
Simion (n.1919), Cristina (n.1925), Vasile (n.1928),
Nicolae (n.1922)
Ciorchină Tatiana (n.1891), copii: Maria (n.1921), Nadejda
(n.1926)
Ciorchină Teodor (n.1913), soția Alexandra (n.1914),
copii: Nicon (n.1937), Maria (n.1939)
Ciorchină Zaharia (n.1913), soția Ana (n.1912), copii: Ion
(n.1934), Eudochia (n.1936)
Ciorchină Zinovia (n.1880)
2002
Ciorchină Afanasie Grigore (n.1929)
Ciorchină Andrei Tudor (n.1961), soția Valentina (n.1966),
copii: Denis (n.1987), Vadim (n.1989)
Ciorchină Anatolie Ion (n.1972), soția Victoria (n.1977),
copii: Cristian (n.2000)
Ciorchină Boris Vasile (n.1956), soția Vera (n.1961), copii:
Diana (n.1982), Andrei (n.1984), Lidia (n.1990)
Ciorchină Efrim Andrei (n.1911)
Ciorchină Eufrosenia Parfenie (n.1918)
Ciorchină Eugenia Pavel (n.1955), copii: Maria (n.1995)
Ciorchină Gheorghe Afanasie (n.1956), soția Valentina
(n.1958), copii: Ina (n.1985)
Ciorchină Igor Ion (n.1971), soția Natalia (n.1975), copii:
Adrian (n.1996), Mihai (n.2000)
Ciorchină Ion Afanasie (n.1950), soția Valentina (n.1954),
copii: Tatiana (n.1972), Afanasie (n.1985)
Ciorchină Ion Grigore (n.1922)
Ciorchină Ion Iacob (n.1941)
Ciorchină Ion Tudor (n.1956), soția Maria (n.1960), copii:
Serghei (n.1981), Tatiana (n.1988)
Ciorchină Ion Vasile (n.1949), soția Elena (n.1951), copii:
Lidia (n.1976), Alexandru (n.1983)
Ciorchină Ion Zaharia (n.1935), soția Teodosia (n.1940)
Ciorchină Mihai Ion (n.1962), soția Nadejda (n.1969),
copii: Serghei (n.1986), Irina (n.1989)
Ciorchină Mihai Ion (n.1984); bunica Maria (n.1937)
Ciorchină Mihai Maxim (n.1946)
Ciorchină Mihai Vasile (n.1965), soția Larisa (n.1964),
copii: Irina (n.1987), Eugeniu (n.1989)
Ciorchină Serghei Vladimir (n.1966), soția Irina (n.1967),
copii: Dumitru (n.1984), Elena (n.1989), Valeria (n.1996)
Ciorchină Tudor Efim (n.1948)
Ciorchină Tudor Iacob (n.1928), soția Melania (n.1933)
Ciorchină Vasile Serghei (n.1929)
Ciorchină Victor Efim (n.1960)
Ciorchină Victor Tudor (n.1958), soția Alexandra (n.1962),
copii: Eugeniu (n.1983), Elena (n.1987)
Ciorchină Zinaida Ștefan (n.1954), copii: Raisa (n.1977),
Rodica (n.1983), Tatiana (n.1985); nepotul Dorin (n.2000)
1859
Ciorga Gheorghe Gherasim (28 ani), soția Teodora (40 ani)
Ciorga Luca Gherasim (43 ani), soția Iftenia (29 ani), copii:
Constantin (9 ani), Nicolae (4 ani)
Ciorga Vasile Gherasim (51 ani), soția Casandra (49 ani),
copii: Andrei (26 ani), Dumitru (16 ani)
1859
Cireș Maftei Grigore (40 ani), soția Elena (38 ani), co-
pii: Grigore (20 ani), Constantin (15 ani), Gheorghe (9
ani), Ioana (17 ani), Doamna (12 ani), Ecaterina (6 ani),
Parascovia (3 ani)
2002
Ciubotaru Andrei Nicolai (n.1943)
Ciumas Galina Leonid (n.1963)
Ciupercă Veceaslav Nicolai (n.1975), soția Natalia
(n.1979), copii: Gutiera (n.1999)
Cobas Maria Trofim (n.1961), copii: Zinaida (n.1983)
255
Cocârță Maria Mihai (n.1957), copii: Natalia (n.1984)
Cociu Valeriu Mihai (n.1963), soția Victoria (n.1962),
M ereni
copii: Simion (n.1988), Victor (n.1993)
1859
Climovici (Rusu) Vasile Ion (16 ani), mama Victoria (51
ani), sora Elena (14 ani), fratele Timofte (12 ani)
Climovici Constantin Ion (27 ani), soția Arghira (35 ani)
Codru Ion Nistor (decedat în 1855), copii: Demian (dece-
dat în 1857, în 1850 avea 4 ani)
Codru Luca Ursachi (48 ani), soția Maria (39 ani), copii:
Constantin (22 ani), Ion (9 ani), Ana (6 ani), Domnica (3 ani)
1859
Coipan Iordachi Ion (34 ani), soția Aftenia (26 ani), copii:
Ion (5 ani), Ștefan (1 an)
Coipan Isachi Leon (58 ani), soția Agrepina (53 ani),
copii: Ion (5 ani)
Coipan Lupu Leonte (37 ani), soția Zamfira (33 ani), copii:
Ion (3 ani), Zahariana (11 ani), Elena (7 ani), Varvara (5 ani)
1942
Coipan Alexandru (n.1903), soția Iulita (n.1910), co-
pii: Maria (n.1930), Liuba (n.1933), Ion (n.1936), Vera
(n.1938)
Coipan Gavril (n.1900), soția Marina (n.1904), copii:
Ecaterina (n.1928), Sava (n.1931), Zinovia (n.1936),
Teodor (n.1939), Nicolae (n.1941)
Coipan Haritina (n.1896), copii: Teodor (n.1927),
Gheorghe (n.1931), Iacob (n.1918)
Coipan Iacob (n.1915), soția Maria (n.1917), copii:
Nicolae (n.1937), Alexandru (n.1939)
Coipan Isai (n.1901), soția Agafia (n.1904)
Coipan Maria (n.1892), copii: Hristina (n.1927), Ana
(n.1930), Ananii (n.1932), Ioan (n.1935)
Coipan Profir (n.1894), soția Anastasia (n.1903), copii:
Luca (n.1926), Stepanida (n.1928), Natalia (n.1937),
Veronica (n.1939); fratele Petru (n.1904)
2002
Coipan Alexandru Iacob (n.1940), soția Vera (n.1943)
Coipan Anatolie Luchian (n.1961), soția Natalia (n.1962),
copii: Dumitru (n.1983), Ion (n.1985)
 Coipan Gheorghe Alexandru (n.1942), soția Ana (n.1941),
256
copii: Tatiana (n.1976), Alexandru (n.1984)
Coipan Hristina Anastasie (n.1928)
M ereni
Coipan Luca Profir (n.1925)
Coipan Mihai Vasile (n.1951), soția Ana (n.1950), copii:
Iulea (n.1971), Vasile (n.1975), Olga (n.1984)
Coipan Mircea Ion (n.1964), soția Minodora (n.1970),
copii: Andrei (n.1989)
Coipan Natalia Gheorghe (n.1935)
Coipan Natalia Gheorghe (n.1982), copii: Ana (n.1994)
Coipan Natalia Ion (n.1937)
Coipan Serghei Ion (n.1968), soția Valentina (n.1966),
copii: Daniela (n.1993)
Coipan Tudor Profir (n.1943), soția Vera (n.1948), copii:
Angela (n.1975)
Coipan Valeriu Alexandru (n.1967), soția Raisa (n.1967),
copii: Alexandru (n.1991), Elena (n.1993)
Coipan Vladimir Ion (n.1961), soția Tatiana (n.1966),
copii: Iurie (n.1985), Igor (n.1987)
1859
Cojocaru Simion Calistru (43 ani), soția Ecaterina (41 ani)
2002
Cojocaru Alexandru Andrei (n.1964), soția Liuba (n.1963),
copii: Maia (n.1985), Claudia (n.1987), Adrian (n.1988)
Cojocaru Angela Ilie (n.1976)
Cojocaru Efim Alexandru (n.1990)
Cojocaru Iurie Andrei (n.1967), soția Ana (n.1966), copii:
Angela (n.1989), Alexandru (n.1991), Maxim (n.1994)
Cojuhari Andrei Nicolai (n.1968)
1859
Cojușnean Ion Andrei (41 ani), soția Ionița (33 ani),
copii: Elena (17 ani), Matroana (10 ani), Maria (5 ani),
Anastasia (2 ani)
Cojușnean Manoil Andrei (39 ani), soția Anastasia (27
ani), copii: Zaharia (2 ani), Luchița (7 ani), Maria (5 ani)
1942
Cojușneanu Petru (n.1894), soția Xenia (n.1900), copii:
Alexei (n.1918), Andrei (n.1923), Grăchina (n.1928),
Victor (n.1934)
Cojușneanu Teodor (n.1886), soția Ioana (n.1890), copii:
Natalia (n.1926), Ioan (n.1928), Alexandra (n.1934)
2002
Cojușnean Nicolai Ion (n.1958), soția Victoria (n.1964),
copii: Ion (n.1984), Natalia (n.1987)
Cojușnean Victor Ion (n.1960), soția Larisa (n.1968), copii:
Oleg (n.1987), Aleona (n.1988)
Cojușneanu Axenia Ștefan (n.1932)
Cojușneanu Galina Carp (n.1963), copii: Nadejda
(n.1986), Serghei (n.1988)
Cojușneanu Serghei Ion (n.1962), soția Viorica (n.1973),
copii: Eugeniu (n.1992), Elena (n.1994), Mihai (n.1998),
Nelu (n.2000)
Cojușneanu Victor Petru (n.1935), soția Raisa (n.1945)
Colesnic Iurie Tudor (n.1967), soția Valentina (n.1964),
copii: Elena (n.1989), Ion (n.1990)
1942
Condicov Chiril (n.1886), soția Ana (n.1887), copii:
Teodor (n.1922)
1859
Condrea Dumitru Ion (53 ani), soția Tudora (40 ani), copii:
Ion (18 ani), Procopie (4 ani), Ilarion (1 an), Ecaterina
(17 ani), Axenia (15 ani), Varvara (12 ani), Maria (6 ani)
Condrea Ion (Ilie) Nistor (decedat în 1854, în 1850 avea
60 ani)
1942
Condrea Chiril (n.1912), soția Ana (n.1913), copii: Ion
(n.1932), Serghei (n.1936), Nadejda (n.1940); mama
Maria (n.1872)
Condrea Iovu (n.1899), soția Maria (n.1908), copii:
Nicolae (n.1926), Andrei (n.1928), Ion (n.1930), Teodor
(n.1933), Vera (n.1938)
Condrea Petru (n.1886), soția Eufimia (n.1894), copii:
Ostin (n.1916), Simion (n.1918), Ion (n.1923), Grigore
(n.1928), Ecaterina (n.1930), Trofim (n.1934), Elena
(n.1936), Hristina (n.1939), Măriuca (n.1939), Eudochia
(n.1942)
Condrea Vasile (n.1907), soția Eudochia (n.1918), copii:
Serghei (n.1937)
Condrea Victor (n.1900), soția Zinovia (n.1901), copii:
Ion (n.1928)
 2002
Condrea Ala Ion (n.1969), copii: Radu (n.1997)
Condrea Andrei Ion (n.1959), soția Maria (n.1963), copii:
Ruslan (n.1986), Rodica (n.1990)
Condrea Cozma Andrei (n.1949), soția Claudia (n.1953)
Condrea Cozma Andrei (n.1977), soția Angela (n.1979)
Condrea Ion Iovu (n.1930), copii: Larisa (n.1973)
Condrea Ion Petru (n.1923), soția Zinovia (n.1928)
Condrea Ion Tudor (n.1969), soția Angela (n.1972), copii:
Pavel (n.1993), Alexandrina (n.1995)
Condrea Maria Luchian (n.1929)
Condrea Nicolai Ion (n.1924), soția Vera (n.1928)
Condrea Pavel Ion (n.1955), soția Galina (n.1957), copii:
Eugeniu (n.1981), Serghei (n.1984)
Condrea Serghei Ion (n.1962), soția Alexandra (n.1961),
copii: Nadejda (n.1987), Veronica (n.1990)
Condrea Serghei Tudor (n.1967), soția Natalia (n.1973),
copii: Nina (n.1993), Victor (n.1994), Ana-Maria (n.1996)
Condrea Sofia Efim (n.1933)
Condrea Svetlana Mihai (n.1972), copii: Mihai (n.1991),
Victoria (n.1994), Valeria (n.1998)
Condrea Trofim Petru (n.1937), soția Tamara (n.1939),
copii: Vitalie (n.1976)
Condrea Tudor Iovu (n.1932)
Condrea Valentina Dumitru (n.1931)
Condrea Valeriu Pavel (n.1979), soția Rodica (n.1978)
Condrea Vera Mihai (n.1956)
Condrea Victor Ion (n.1958), soția Tatiana (n.1961), copii:
Inga (n.1980)
2002
Condurache Ion Zaharia (n.1963), soția Ana (n.1966)
Corman Grigore Matfei (n.1930)
1859
Copșa Ion Ion (54 ani), copii: Ion (22 ani), Constantin (14
ani), Smaranda (17 ani)
Coroian Feodor Vasile (25 ani), soția Anica (17 ani)
Coroian Gheorghe Vasile (20 ani), soția Ecaterina (17 ani)
1942
257
Coroianu Ion (n.1885), soția Matroana (n.1890), copii:
Maria (n.1924)
M ereni
1859
Coropca Dumitru Vasile (30 ani), soția Maria (28 ani),
copii: Vasile (6 ani), Parascovia (2 ani)
Coropca Nistor Vasile (20 ani), soția Pilagheia (16 ani)
Coropca Vasile Arsenie (decedat în 1858, în 1850 avea
42 ani), soția Anisia (40 ani), copii: Dumitru (15 ani),
Zinovia (14 ani)
1942
Coropcă Ion (n.1886), soția Maria (n.1881), copii: Ilie
(n.1927)
2002
Cosniceanu Valeriu (n.1954)
Costenco Tudor Nicolai (n.1956), soția Alexandra
(n.1954), copii: Nicolai (n.1979), Ion (n.1983), Mihai
(n.1987)
1942
Costin Constantin (n.1921), soția Efimia (n.1919)
Costin Ion (n.1906), soția Elena (n.1910), copii: Petru
(n.1931), Vera (n.1932), Tamara (n.1934), Ana (n.1936),
Olga (n.1938), Natalia (n.1942)
Costin Nicolae (n.1874), soția Natalia (n.1875)
Costin Vasile (n.1903), soția Parascovia (n.1908), copii:
Milania (n.1930), Teodor (n.1933), Olga (n.1937), Ion
(n.1935), Gheorghe (n.1941)
2002
Costin Constantin Nicolai (n.1921), soția Efimia (n.1919)
Costin Ghenadie Gheorghe (n.1974), soția Natalia
(n.1976), copii: Alina (n.1997)
Costin Ion Constantin (n.1954), soția Liuba (n.1956),
copii: Irina (n.2001)
Costin Ion Vasile (n.1935), soția Eugenia (n.1936)
Costin Leonid Ion (n.1978), soția Victoria (n.1978), copii:
Ciprian (n.2000)
Costin Serghei Ion (n.1962), soția Larisa (n.1966), copii:
Ion (n.1989), Patricia (n.1997)
Costin Tudor Vasile (n.1933), soția Olga (n.1941)
 Costin Valentin Tudor (n.1970), soția Lucia (n.1972),
258
copii: Daniela (n.1995), Ionela (n.1997)
Costin Valentina Serghei, copii: Serghei
M ereni
2002
Cotelea Nicolai Vasile (n.1967), soția Valentina (n.1969),
copii: Irina (n.1990), Andrei (n.1993)
Coteț Ruslan Nicolai (n.1981), copii: Adriana (n.2001)
Cotoman Mihai Victor (n.1953), soția Olga (n.1954), copii:
Serghei (n.1976), Victor (n.1977), Tatiana (n.1981)
Cotoman Victor Mihai (n.1932), soția Eugenia (n.1930)
Cotruță Pavel Ion (n.1954), soția Nina (n.1958), copii: Ion
(n.1988), Mariana (n.1993)
Coțofan Boris Dumitru (n.1965), soția Ana (n.1962)
Coțofan Dumitru Nicolai (n.1939), soția Tamara (n.1944)
Covali Ștefan Grigore (n.1929)
1942
Cozaru Iacob (n.1882), soția Teodosia (n.1884), copii:
Maria (n.1922), Stepanida (n.1924), Alexandra (n.1928),
Ecaterina (n.1930), Andrei (n.1940)
1859
Crăciun Constantin Toader (decedat în 1854, în 1850
avea 28 ani)
Crăciun Lazăr Toader (decedat în 1855, în 1850 avea 34 ani),
copii: Gheorghe (16 ani), Andrei (12 ani), Simion (9 ani)
2002
Crăciun Ion Timofei (n.1968)
Crăciun Timofei Gheorghe (n.1933), soția Lidia (n.1934)
Crăciun Valeriu Timofei (n.1961), soția Galina (n.1966),
copii: Alexandru (n.1985), Gheorghe (n.1998)
1942
Creangă Iacob (n.1911), soția Anastasia (n.1918)
1859
Crețu Ion Chirică (33 ani), soția Teodora (21 ani), copii:
Parascovia (1 an)
Crețu Luca Chirică (decedat în 1858, în 1850 avea 31 ani),
soția Ana (35 ani), copii: Simion (17 ani), Petru (5 ani),
Maria (11 ani), Cătălina (9 ani)
Crețu Lupu Simion (17 ani)
Crețu Lupu Tudor (44 ani), soția Elena (35 ani), copii:
Constantin (15 ani), Gheorghe (11 ani), Axenia (12 ani)
1942
Crețu Gheorghe (n.1907), soția Maria (n.1911), copii:
Ion (n.1941)
Crețu Gore (n.1916), soția Eudochia (n.1919), copii:
Nicolae (n.1929), Ioana (n.1942)
Crețu Grigore (n.1921), soția Efimia (n.1923)
Crețu Ion (n.1903), soția Maria (n.1912), copii: Olga (n.1934),
Tatiana (n.1937), Andrei (n.1940), mama Tecla (n.1882)
Crețu Matei (n.1885), soția Maria (n.1885), copii: Mihai
(n.1921), Stepanida (n.1923), Teodor (n.1925), Maria (n.1929)
Crețu Pahomie (n.1914), soția Parascovia (n.1915), copii:
Ștefania (n.1936), Elena (n.1941)
Crețu Serghei (n.1888), soția Ecaterina (n.1892), copii:
Alexei (n.1925), Pilagheia (n.1929), Mihail (n.1931)
Crețu Teodor (n.1919), soția Eugenia (n.1920)
Crețu Vasile (n.1886), soția Ana (n.1881), copii: Sofia
(n.1928)
2002
Crețu Arcadie Petru (n.1977)
Crețu Aurel Vladimir (n.1940), soția Eugenia (n.1944)
Crețu Cozma Gheorghe (n.1950), soția Maria (n.1952),
copii: Nicolai (n.1988), Pavel (n.1991), Gheorghe (n.1995)
Crețu Efim Pahomie (n.1952), copii: Ghenadie (n.1978),
Igor (n.1980), Natalia (n.1987)
Crețu Emilia Tudor (n.1973), copii: Ion (n.1991), Andrei
(n.1995)
Crețu Ghenadie Tudor (n.1961), soția Lidia (n.1964), copii:
Serghei (n.1985), Viorica (n.1992)
Crețu Gheorghe Mihai (n.1967), soția Aliona (n.1977),
copii: Valentina (n.1996), Cristina (n.1994)
Crețu Gheorghe Tudor (n.1957), soția Ana (n.1963), copii:
Alexandru (n.1986), Ina (n.1993), Cristian (n.1999)
Crețu Ion Pahomi (n.1944), soția Sofia (n.1944), copii:
Serghei (n.1973), Tudor (n.1977)
Crețu Ion Pavel (n.1940)
Crețu Ion Tudor (n.1953), soția Lilia (n.1955), copii: Eugeniu
(n.1984), Nadejda (n.1978); nepoata Mirela (n.2000)
Crețu Iurie Tudor (n.1961), soția Valentina (n.1962), copii:
Oleg (n.1986), Mariana (n.1988), Dan (n.1994)
Crețu Maria Ion (n.1918)
Crețu Mihai Serghei (n.1933), soția Maria (n.1930) 1942

259
Crețu Mihai Vasile (n.1968), soția Valentina (n.1971), Cuciuc Andrei (n.1914), soția : Maria (n.1919), copii:
copii: Andrei (n.1994), Maria (n.1997), Mihaela (n.1998) Veronica (n.1937), Eugenia (n.1941)

M ereni
Crețu Petru Tudor (n.1955), soția Nina (n.1957), copii: 2002
Adelina (n.1986)
Cuciuc Vasile Ilie (n.1942), soția Teodora (n.1945)
Crețu Serghei Pahomie (n.1950), soția Eudochia (n.1956),
Cuciuc Veaceslav Vasile (n.1968), soția Angela (n.1970),
copii: Vitalie (n.1977), Constantin (n.1979), Elena
copii: Mariana (n.1991), Dorina (n.1998)
(n.1985), Cristina (n.1992)
Cucu Alexandru Gheorghe (n.1960), soția Natalia
Crețu Teodora Pavel (n.1949), copii: Igor (n.1977)
(n.1963), copii: Alexandru (n.1996), Ina (n.1986)
Crețu Valentin Mihai (n.1971), soția Victoria (n.1977),
Culcinschi Ion Mihai (n.1960), soția Galina (n.1965), co-
copii: Elena (n.1996), Maxim (n.1997)
pii: Cristina (n.1986), Adriana (n.1988), Mariana (n.1991),
Crețu Valeriu Aurel (n.1966), soția Teodora (n.1970), Mihaela (n.1997)
copii: Adriana (n.1991), Andrei (n.1992)
1859
Crețu Vasile Tudor (n.1951), soția Lidia (n.1953), copii:
Veaceslav (n.1979), Leonid (n.1981), Serghei (n.1992) Cupcea Ion Ion (40 ani), soția Ecaterina (35 ani)

Crețu Victor Aurel (n.1969), soția Natalia (n.1977), copii: 2002

Ion (n.1996), Ghenadie (n.1997) Curnea Boris Tudor (n.1963), soția Vera (n.1961), copii:
1859 Liudmila (n.1981), Ruslan (n.1982), Igor (n.1991)

Cristea Afanasie Lazăr (51 ani), copii: Ecaterina (17 ani), Cuzorin Ion Mihai (n.1956), soția Claudia (n.1960), copii:
Maria (15 ani) Serghei (n.1979), Liudmila (n.1982), Ruslan (n.1986)

2002 Dabija Tudor Pavel (n.1956), soția Lidia (n.1957), copii:

Denis (n.1983), Andreia (n.1984), Tudorița (n.1996)
Crudu Aurelia Ion (n.1971), copii: Adrian (n.1994), Oleg
(n.1992), Octavian (n.199?) 1942

Cucer Mihai Victor (n.1973), soția Viorica (n.1973), copii: Dănilă Emilian (n.1905); sora Elena (n.1916)
Sandu (n.1994) 1859
1942 Dănuță Constantin Vasile (25 ani), soția Safta (22 ani),
Cucereanu Serghei (n.1913), soția Ana (n.1914), copii: copii: Ecaterina (3 ani)
Ecaterina (n.1932), Maria (n.1934), Liuba (n.1936), Ion Dănuță Vasile Grigore (50 ani), soția Feodosia (38 ani),
(n.1938), Nicolae (n.1940) copii: Gheorghe (24 ani)
2002 1942
Cucerean Grigore Ion (n.1927), soția Eugenia (n.1930) Dănuță Andrei (n.1892), soția Ecaterina (n.1895), copii:
Cucerean Liuba Demian (n.1939) Parascovia (n.1922)

Cucerean Mihai Cozma (n.1965) 2002

Cucerean Olga Emilian (n.1930), copii: Tudor (n.1952); Dănuță Filip Petru (n.1945), soția Vera (n.1947), copii:
nepotul Eugeniu (n.1984) Marcel (n.1979)

Cucerean Veaceslav Grigore (n.1963), soția Svetlana Davâdov Petru Dumitru (n.1949), soția Vera (n.1948)
(n.1968), copii: Marcela (n.1991), Emil (n.1998) 1859
Cucereanu Vera Serghei (n.1966), copii: Cristina (n.1987), Deliu Larie Toma (68 ani), soția Vasilca (62 ani), copii:
Adelina (n.1999) Gheorghe (18 ani), Zinovia (16 ani)
 1942 Deleu Gheorghe Pavel (n.1976), soția Lidia (n.1978),
M ereni 260

copii: Georgeta (n.1997), Lilian (n.2002)

Deliu Alexandru (n.1892), soția Elisaveta (n.1892), copii:
Anastasia (n.1919), Cozma (n.1921), Ioana (n.1926), Deleu Gheorghe Simion (n.1952)
Mihail (n.1929), Gheorghe (n.1933)
Deleu Grigore Iacob (n.1944), soția Ana (n.1947), copii:
Deliu Anton (n.1894), soția Cristina (n.1896), copii: Elena Iurie (n.1986)
(n.1925), Teodosia (n.1932), Afanasie (n.1934), Ioana
Deleu Ilie Vasile (n.1948), soția Margareta (n.1951)
(n.1938)
Deleu Ion Anton (n.1938), soția Valentina (n.1936)
Deliu Gherasim (n.1919), soția Parascovia (n.1919)
Deleu Ion Ion (n.1973), soția Viorica (n.1974), copii:
Deliu Ilie (n.1887), soția Maria (n.1892), copii: Vasile
Antonin (n.1995)
(n.1922), Iacob (n.1924), Constantin (n.1929)
Deleu Maria Andrei (n.1955), copii: Andrei (n.1989)
Deliu Ion (n.1915), soția Ana (n.1919), copii: Serghei
(n.1939), Nicolae (n.1941) Deleu Maria Trofim (n.1912)
Deliu Simion (n.1918), soția Vera (n.1921) Deleu Mihai Alexandru (n.1929), soția Nadejda (n.1935),
copii: Andrei (n.1975)
Deliu Serghei (n.1913), soția Maria (n.1912), copii: Simion
(n.1935), Gherasim (n.1938), Anastasia (n.1941) Deleu Mihai Ion (n.1957), soția Alexandra (n.1959), copii:
Eugeniu (n.1980), Natalia (n.1987), Ion (n.1992)
Deliu Spiridon (n.1899), soția Natalia (n.1899), co-
pii: Gherasim (n.1919), Nadejda (n.1930), Eufrosenia Deleu Olga Ion (n.1941), copii: Mariana (n.1982)
(n.1932), Zaharia (n.1934), Teodor (n.1936), Aculina
Deleu Panteleimon Ion (n.1951), soția Nadejda (n.1952)
(n.1938)
Deleu Parascovia Pavel (n.1927)
2002
Deleu Pavel Serghei (n.1948), soția Tamara (n.1949)
Deleu Alexandru Serghei (n.1955), soția (n.1957), copii:
Serghei (n.1987) Deleu Serghei Grigore (n.1970), soția Aurelia (n.1970),
copii: Denis (n.1992), Irina (n.1997)
Deleu Anatolie Grigore (n.1973), soția Natalia (n.1976),
copii: Radu (n.1994), Mariana (n.1995), Nicoleta (n.1997) Deleu Serghei Ion (n.1938)
Deleu Anatolie Panteleimon (n.1974), soția Angela Deleu Serghei Ion (n.1967), soția Aliona (n.1972), copii:
(n.1974) Ortenzia
Deleu Dumitru Ion (n.1947), soția Ana (n.1950), copii: Deleu Serghei Mihai (n.1968), soția Nadejda (n.1972),
Veaceslav (n.1979) copii: Mariana (n.1990), Serghei (n.1995), Mihai (n.1997),
Dumitrița (n.2000)
Deleu Dumitru Spiridon (n.1921)
Deleu Ștefan Vasile (n.1952), soția Valentina (n.1956),
Deleu Dumitru Tudor (n.1974), soția Natalia (n.1973),
copii: Nadejda (n.1983)
copii: Cristian (n.1995)
Deleu Tamara Ion (n.1939)
Deleu Efim Ion (n.1948), soția Veronica (n.1948) , copii:
Victor (n.1979), Ana (n.1981), nepoata Luminița (n.2001) Deleu Tatiana Dumitru (n.1976), copii: Ana (n.1996)
Deleu Efim Simion (n.1961) Deleu Timofei Serghei (n.1952), soția Uliana (n.1950),
copii: Viorica (n.1976), Svetlana (n.1977), Oxana (n.1987)
Deleu Efimia Alexandru (n.1938)
Deleu Tudor Gherasim (n.1943), soția Fevronia (n.1946),
Deleu Gheorghe Afanasie (n.1964), soția Minodora, copii:
copii: Oleg (n.1969)
Cristina (n.1988), Gheorghe (n.1993)
Deleu Tudor Ion (n.1955), soția Valentina (n.1959), copii:
Deleu Gheorghe Alexandru (n.1933), soția Domnica
Minodora (n.1981), Alexandru (n.1984)
(n.1935)
Deleu Valentina Simion (n.1957), copii: Victoria (n.1982),
Deleu Gheorghe Ion (n.1950), soția Maria (n.1948), copii:
Lidia (n.1984)
Rodica (n.1976), Victoria (n.1978), Iurie (n.1980)
Deleu Valeriu Afanasie (n.1965), soția Irina (n.1968),
copii: Ion (n.1990), Oxana (n.1993)
Deleu Valeriu Grigore (n.1968), soția Doriana (n.1974),
copii: Olimpia (n.1991), Anatolie (n.1997)
Deleu Vera Constantin (n.1946), copii: Eugeniu (n.1988)
Deleu Victor Afanasie (n.1968), soția Teodora (n.1969),
copii: Oleg (n.1992), Sandu (n.1995)
Deleu Victor Cozma (n.1963), soția Lidia (n.1962), copii:
Polina (n.1987), Diana (n.1990), Gabriel (n.2000)
1859
Demente Isai Luchian (decedat în 1855)
Diaconiță Ion Vasile (33 ani), soția Elisaveta (33 ani)
Diaconiță Iordachi Vasile (45 ani), soția Maria (27 ani),
copii: Ion (7 ani), Vasile (4 ani)
1942
Diacon Ștefan (n.1895), soția Parascovia (n.1898), copii:
Ioana (n.1918), Efim (n.1920), Elena (n.1921), Marfa
(n.1923), Maria (n.1925), Maxim (n.1933), Alexandru
(n.1934)
Diaconu Dominte (n.1898), soția Teodosia (n.1901), co-
pii: Teodor (n.1922), Visarion (n.1924), Ion (n.1933), Ilie
(n.1935), Teodora (n.1939)
Diaconu Efim (n.1880), soția Elisaveta (n.1875)
2002
Diaconu Anatolie Ilie (n.1961), soția Tatiana (n.1959),
copii: Dumitru (n.1987), Daniel (n.1994)
Diaconu Boris Ilie (n.1966), soția Tamara (n.1968), copii:
Radu (n.1987), Sandu (n.1992)
Diaconu Ion Demian (n.1933), soția Olga (n.1936)
Diaconu Maria Condrat (n.1954), copii: Victoria (n.1977),
Ana (n.1978), Natalia (n.1981)
Diaconu Nadejda Valentin (n.1979)
Diaconu Serghei Ilie (n.1963), soția Liudmila (n.1964),
copii: Alexandru (n.1986), Ion (n.1992)
Diaconu Valentin Tudor (n.1951), soția Parascovia
(n.1950), copii: Nina (n.1981)
1859
Decusară Constantin Andrei (27 ani); mama Ioana (57
ani); fratele Anton (15 ani)
1942
M ereni 261
Dicusară Chirică (n.1877)
Dicusară Nichifor (n.1914), soția Ana (n.1917)
Dicusară Teofan (n.1907), soția Stepanida (n.1912), copii:
Maria (n.1935), Marfa (n.1938), Alexandra (n.1941)
2002
Dicusară Alexandra Constantin (n.1927)
Dicusară Ion Nichifor (n.1949), soția Alexandra (n.1953),
copii: Serghei (n.1984)
Dicusară Victor Sava (n.1965), soția Larisa (n.1967), copii:
Adrian (n.1988), Mihaela (n.1994)
Didcovskii Nadejda Mihai (n.1960), copii: Serghei
(n.1980)
1859
Dimitrașcu Gheorghe Grigore (29 ani), soția Alexandra
(24 ani)
Dimitrașcu Grigore Matvei (62 ani), copii: Manoil (30
ani), nora Maria (23 ani)
2002
Dobrescu Ilie Nicolai (n.1944), soția Parascovia (n.1949),
copii: Vladimir (n.1973), Rudic (n.1971), Octavian
(n.1996)
1942
Dochim Tudor Ion (n.1948)
1859
Doni Constantin Simion (38 ani), soția Arghira (30 ani),
copii: Ilie (18 ani)
Doni Ion Ion (41 ani), soția Elena (30 ani), copii: Iustin
(1 an); mama Axenia (58 ani)
Doni Pantelei Simion (36 ani), soția Elena (28 ani), copii:
Maria (10 ani), Ecaterina (8 ani), Margareta (4 ani), Ana
(1 an)
Donică Manolachi Straton (53 ani), soția Anastasia (45
ani), copii: Gheorghe (27 ani), Ion (12 ani), Mihail (1 an),
Agafia (15 ani), Ana (11 ani)
Donici Luca Vasile (40 ani), soția Maria (38 ani), copii:
Vasile (5 ani), Ecaterina (13 ani), Zamfira (12 ani), Ana
(9 ani), Elena (7 ani)
Donțu Onofrei Timofei (35 ani), soția Varvara (21 ani),
copii: Alexandru (2 ani), Anastasia (6 ani)
 1942
M ereni 262
Donțu Alexandru (n.1866)
Donțu Chiril (n.1889), soția Ștefania (n.1889), copii: Irina
(n.1931)
Donțu Grigore (n.1880), soția Vera (n.1899), copii: Nina
(n.1923), Alexandra (n.1925), Natalia (n.1929), Grigore
(n.1939)
Donțu Iacob (n.1905), soția Eugenia (n.1909), copii:
Vasile (n.1931)
Donțu Ion (n.1911), soția Agafia (n.1912), copii: Domnica
(n.1934), Andrei (n.1936), Maria (n.1938), Mihail
(n.1940), Grigore (n.1941)
Donțu Timofei (n.1915), soția Sofia (n.1918), copii: Teodor
(n.1940)
2002
Donțu Boris Tudor (n.1962), soția Eufrosenia (n.1968),
copii: Natalia (n.1987), Maria (n.1989), Alexei (n.1996)
Donțu Tudor Timofei (n.1940), soția Ana (n.1942), copii:
Leonid (n.1978)
Donțu Valentin Tudor (n.1965), soția Aurelia (n.1970),
copii: Eugeniu (n.1988), Irina (n.1992), Victoria (n.1993)
Dorif Filip Filip (n.1934), soția Milania (n.1936)
Dorif Veaceslav Filip (n.1967)
1942
Dovicenco Petru (n.1894), soția Alexandra (n.1894)
Dovicenco Spiridon (n.1867)
2002
Dovicenco Ana Onisim (n.1924)
Dovicenco Anton Vasile (n.1953), soția Paulina (n.1956),
copii: Vitalie (n.1975), Natalia (n.1981)
Dovicencu Natalia Efim (n.1934)
Drăguțanu Boris Dionis (n.1948), soția Valentina (n.1947),
copii: Leonid (n.1981), Ecaterina (n.1985)
Drumea Ștefan Gheorghe (n.1946)
Dubina Aurelia Ion (n.1974)
1859
Dulama Andrei Ștefan (58 ani), soția Zamfira (48 ani),
copii: Feodor (24 ani), Ionisim (13 ani), Nicolae (9 ani),
Ioana (15 ani)
2002
Dulapci Elena Ștefan (n.1948)
1859
Dulaș Dănilă Ștefan (65 ani), soția Zamfira (51 ani), copii:
Gheorghe (28 ani), Doamna (22 ani), Maria (18 ani)
2002
Dulce Rodica Tudor (n.1956)
Dulce Valeriu Andrei (n.1968), soția Alexandra (n.1970),
copii: Doinița (n.1994)
Dumitraș Veaceslav Ion (n.1981), soția Larisa (n.1982),
copii: Ștefan (n.1999)
Dumitrașcu Iacob Vasile (n.1961), copii: Adrian (n.1984),
Adriana (n.1987), Ariadna (n.1995), Mihai (n.1997)
Dumitru Victor Gavril (n.1949), soția Anastasia (n.1946),
copii: Carolina (n.1977)
Efrem Ion Alexandru (n.1965), soția Galina (n.1966),
copii: Olga (n.1988), Irina (n.1990)
1859
Ermurachi Filimon Nanie (18 ani), soția Elena (17 ani)
Ermurachi Gheorghe Nanie (27 ani), soția Iustina (19 ani),
copii: Dochița (1 an)
Ermurachi Gheorghe Vârlan (53 ani), soția Ecaterina (42
ani), copii: Andrei (25 ani), Anastasia (20 ani), Zinovia
(18 ani), Elisaveta (14 ani), Ioana (11 ani)
Ermurachi Mihail Vasile (26 ani), soția Zinovia (24 ani),
copii: Ana (4 ani), Ioana (1 an)
Ermurachi Nanie Vârlan (decedat în 1855, în 1850 avea
65 ani)
Ermurachi Ștefan Agachi (38 ani), soția Maria (33 ani),
copii: Mihălachi (6 ani)
1942
Ermurachi Afanasie (n.1901), soția Maria (n.1904), co-
pii: Olga (n.1927), Eufrosenia (n.1930), Xenia (n.1933),
Luchian (n.1934)
Ermurachi Ana (n.1882), copii: Eustafia (n.1915), Alexei
(n.1917), Ioana (n.1919)
Ermurachi Dionisie (n.1900), soția Ecaterina (n.1902),
copii: Alexandru (n.1928), Vladimir (n.1941), Ion (n.1939)
Ermurachi Gheorghe (n.1909), soția Antonina (n.1914),
copii: Olga (n.1935), Veronica (n.1937)
Ermurachi Hristina (n.1876), copii: Ilie (n.1916)
Ermurachi Iochim (n.1905), soția Eudochia (n.1906), co-
pii: Maria (n.1927), Nadejda (n.1935), Teodor (n.1933),
Ana (n.1942)
Ermurachi Ion (n.1871), soția Ioana (n.1892), copii: Iacob
(n.1924), Anastasia (n.1928)
Ermurachi Ion E. (n.1898), soția Alexandra (n.1904), copii:
Petru (n.1924), Eugenia (n.1927), Alexandru (n.1929),
Olga (n.1941)
Ermurachi Simion (n.1912), soția Eugenia (n.1913), copii:
Stepanida (n.1934), Ion (n.1936), Vasile (n.1939)
Ermurachi Teodor (n.1899), soția Matroana (n.1908),
copii: Nicolae (n.1932), Olga (n.1934), Mihail (n.1938)
Ermurachi Vasile (n.1885), soția Eufrosenia (n.1901),
copii: Iacob (n.1921), Petru (n.1928), Liuba (n.1931),
Trofim (n.1938)
2002
Ermurache Ana Tudor (n.1910), copii: Liuba (n.1954)
Ermurache Anatolie Tudor (n.1967)
Ermurache Ion Simion (n.1936), soția Larisa (n.1944),
copii: Marcel (n.1975)
Ermurache Iurie Vasile (n.1973), soția Viorica (n.1979),
copii: Daniel (n.1999), Daniela (n.2001)
Ermurache Marcel Ion (n.1976)
Ermurache Nadejda Emilian (n.1982)
Ermurache Serghei Emilian (n.1973), soția Aliona
(n.1975), copii: Vergiliu (n.1997)
Ermurache Tudor Simion (n.1956), soția Valentina
(n.1958), copii: Natalia (n.1980), Olga (n.1982)
Ermurache Valentina Andrei (n.1933)
Ermurache Valentina Isidor (n.1952)
Ermurache Vera Ion (n.1944)
Ermurache Vera Tudor (n.1963), copii: Ruslan (n.1992)
Ermurache Vladimir Ion (n.1964), soția Olga (n.1965),
copii: Veaceslav (n.1988), Elena (n.1990)
Ermurachi Gheorghe Simion (n.1953), soția Lidia
(n.1957), copii: Ana (n.1977), Aleona (n.1982)
Ermurachi Ion Vasile (n.1962), soția Veronica (n.1962),
copii: Serghei (n.1987), Elena (n.1989), Victor (n.1993)
Ermurachi Nicolai Nicolai (n.1960), soția Maria (n.1964),
copii: Aleona (n.1983), Ion (n.1986)
Ermurachi Vasile Simion (n.1939), soția Hristina (n.1939),
263
copii: Valeriu (n.1977), Viorel (n.1979)
Ermurachi Veaceslav Vasile (n.1967), soția Iulia (n.1972),
M ereni
copii: Andrei (n.1991), Igor (n.1993)
Fedoruc Andrei Vladimir (n.1950), soția Eugenia (n.1952),
copii: Olga (n.1985), Irina (n.1989), Natalia (n.1980)
Fetescu Serghei Ion (n.1972)
Fidelschi Vitalie Anatolie (n.1967), soția Natalia (n.1972),
copii: Mihai (n.1992), Tatiana (n.1994), Anatolie (n.1996),
(n.2001), Alina (n.2002)
1942
Filaret Anton (n.1912), soția Olga (n.1914), copii:
Alexandra (n.1932), Gheorghe (n.1936), Ion (n.1937),
Mircea (n.1942)
Filea Vlas (n.1921), soția Sofia (n.1922), copii: Maria
(n.1942)
Filipov Nicolae (n.1908), soția Marina (n.1911), copii:
Gheorghe (n.1935)
Florea Larisa (n.1916)
Foiu Teodor (n.1906), soția Teodosia (n.1906), copii:
Ion (n.1928), Vera (n.1930), Grigore (n.1934), Claudia
(n.1936), Eugeniu (n.1938)
2002
Fiodorov Gheorghe Ilie (n.1951), soția Ana (n.1954), copii:
Alexandru (n.1975), Ghenadie (n.1975)
Flocea Arsene Leon (n.1939)
Flocea Ghenadie Arsenie (n.1967), soția Ala (n.1969),
copii: Serghei (n.1989), Maria (n.1990)
Florea Andrei Ion (n.1978), soția Natalia (n.1985), copii:
Victor (n.2002)
Florea Ion Pavel (n.1953), soția Eugenia (n.1956), copii:
Andrei (n.1978), Mihai (n.1987)
Florea Petru Pintilie (n.1960), soția Olga (n.1959), copii:
Igor (n.1987)
Focșa Gheorghe Alexei (n.1938), soția Ana (n.1941), copii:
Lucia (n.1970)
Focșa Lilian Gheorghe (n.1970), soția Viorica (n.1974),
copii: Oleg (n.1992), Doinița (n.1995)
Focșa Valentin Gheorghe (n.1974)
Foiu Claudia Tudor (n.1936)
 Franco Maria Onisie (n.1955), copii: Serghei (n.1978),
M ereni 264
Ion (n.1984), Lilia (n.1989)
1859
Frunză Gheorghe Axente (37 ani), soția Profira (30 ani),
copii: Maria (7 ani), Tudosia (5 ani)
Frunză Ion Andrei (53 ani), soția Parascovia (51 ani)
Frunză Ion Axente (33 ani), soția Elena (28 ani), copii:
Gheorghe (1 an)
Frunză Silvestru Alexandru (42 ani), soția Maria (26 ani),
copii: Grigore (1 an)
1942
Frunză Elena (n.1882), copii: Ioan (n.1922)
Frunză Eufrosinia (n.1896), copii: Agrepina (n.1925),
Vasile (n.1928), Ion (n.1932), Eudochia (n.1934)
Frunză Ion (n.1887), copii: Nadejda (n.1923), Spiridon
(n.1925)
Frunză Maria (n.1898), copii: Ioan (n.1932), Vasile
(n.1936)
Frunză Maxim (n.1921), soția Ana (n.1918), copii: Elena
(n.1940)
Frunză Sava (n.1916), soția Olga (n.1914), copii: Elena
(n.1937), Ostinia (n.1939)
2002
Frunză Efim Serghei (n.1915), soția Eudochia (n.1926)
Frunză Ion Efim (n.1948), soția Veronica (n.1954)
Frunză Iulita Avram (n.1913)
Frunză Serghei Ion (n.1956), copii: Andrei (n.1976), Ion
(n.1978)
Frunză Vitalie Ion
Frunze Ion Ion (n.1953), soția Elena (n.1955), copii:
Leonid (n.1976), Serghei (n.1980), Veaceslav (n.1986),
Valeriu (n.1989)
Furdui Elena Luchian (n.1944), copii: Marcel (n.1974),
Natalia (n.1972), nepoata Valeria (n.1999)
1859
Furtună Dănilă Simion (decedat în 1858, în 1850 avea 65 ani)
Furtună Grigore Dănilă (34 ani), soția Parascovia (26 ani),
copii: Ecaterina (7 ani)
Furtună Ion Dănilă (30 ani), soția: (25 ani), copii: Anastasia
(2 ani)
Furtună Luca Dănilă (27 ani), soția Ioana (22 ani)
Furtună Nicolae Dănilă (39 ani), soția Maria (31 ani),
copii: Alexandru (7 ani), Maria (10 ani), Elisaveta (5 ani),
Axenia (1 an)
1942
Furtună Alexei (n.1914), soția Vera (n.1918), copii: Vasile
(n.1935), Ștefan (n.1940), Nadejda (n.1938)
Furtună Chiril (n.1882), soția Irina (n.1884), copii:
Fevronia (n.1921), Isidor (n.1923)
Furtună Cristea (n.1900), soția Eudochia (n.1907), copii:
Ion (n.1930), Vera (n.1935)
Furtună Iochim (n.1908), soția: Elena (n.1912), copii:
Simion (n.1934), Ecaterina (n.1940)
2002
Furtună Alexandra Tudor (n.1934)
Furtună Gheorghe Ștefan (n.1965), soția Tamara (n.1964),
copii: Nadejda (n.1991), Mariana (n.1992), Natalia (n.1998)
Furtună Maia Victor (n.1973)
Furtună Maria Fedosei (n.1951), copii: Liudmila (n.1975),
Natalia (n.1977), Ghenadie (n.1983); nepoatele Elena
(n.1996), Doina (n.1998)
Furtună Maria Petru (n.1954)
Furtună Mihai Vasile (n.1959), soția Eugenia (n.1961),
copii: Oxana (n.1980), Vera (n.1984)
Furtună Paulina Tudor (n.1942), copii: Natalia (n.1979)
Furtună Valentin Isidor (n.1961), soția Eugenia (n.1961),
copii: Cristina (n.1984), Ilie (n.1988)
Furtună Vera Ion (n.1932)
Furtună Victor Isidor (n.1951), soția Irina (n.1953), copii:
Eduard (n.1980), Dumitru (n.1983)
1859
Gaftone Anton Toader (32 ani), soția Ana (27 ani), copii:
Petru (2 ani)
2002
Galbură Valeriu Gheorghe (n.1966), soția Ala (n.1970),
copii: Cristina (n.1990), Irina (n.1993)
Gâlcă Anatolie Dumitru (n.1962), soția Svetlana (n.1968),
copii: Doina (n.1992), Luminița (n.1994)
Gamarsc Gheorghe Mihai (n.1951), soția Parascovia
(n.1953), copii: Vitalie (n.1975), Iulia (n.1983)
Gamarsc Mihai Gheorghe (n.1977), copii: Dumitru
(n.2001)
Gâncota Olga Efim (n.1950), copii: Natalia (n.1975),
Nicolai (n.1977), Elena (n.1980)
1859
Gandrabur Andrei Carp (48 ani)
2002
Gandrabura Iurie Victor (n.1967), soția Svetlana (n.1971),
copii: Iana (n.1989), Vitalie (n.1991)
Gandraciuc Vasile Nicolai (n.1937), soția Eudochia
(n.1937)
1859
Gangan Anastasie Grigore (60 ani), soția Elena (53 ani),
copii: Ion (18 ani), Agrepina (19 ani)
Gangan Andrei Grigore (36 ani), soția Stiana (28 ani),
copii: Manole (7 ani), Dumitru (5 ani)
Gangan Gheorghe Grigore (53 ani), soția Feodosia (38
ani), copii: Leonte (16 ani), Toader (6 ani), Ioana (19 ani),
Iftenia (8 ani)
2002
Ganu Anatolie Emilian (n.1971), soția Angela (n.1976),
copii: Natalia (n.1994), Mihai (n.2001)
Ganu Ion Mihai (n.1974), soția Elena (n.1971), copii:
Marcela (n.2001)
Ganu Ion Vladimir (n.1949); mama Agafia (n.1923)
Ganu Mihai Gheorghe (n.1949), soția Maria (n.1952),
copii: Valentina (n.1981), Zinaida (n.1984), Olga (n.1989)
Ganu Veaceslav Ion (n.1976)
1859
Gârlea Gheorghe Ion (31 ani), soția Irina (28 ani), copii:
Constantin (7 ani), Evlampia (4 ani), Maria (2 ani)
Gârlea Iftodie Vasile (31 ani), soția Feodosia (31 ani),
copii: Feodor (10 ani), Maria (11 ani), Arefta (3 ani),
Irina (1 an)
Gârlea Ion Doroftei (decedat în 1854, în 1850 avea 52
ani), soția Ioana (36 ani)
Gârlea Lari Timofei (70 ani), feciorul Alexandru (26 ani),
nora Vasilca (25 ani), nepotul Dumitru (5 ani)
Gârlea Mihălachi Ion (decedat în 1855, în 1850 avea 90 ani)
Gârlea Sofronie Timofei (63 ani), soția Ioana (53 ani)
265
Gârlea Vasile Mihail (68 ani), copii: Constantin (33 ani),
soția lui Constantin Elena (30 ani)
M ereni
1942
Gârlea Alexandru (n.1921), soția Teodosia (n.1923), copii:
Constantin (n.1942)
Gârlea Ana, copii: Alexandra (n.1926), Liuba (n.1933)
Gârlea Dumitru (n.1880), soția Elena (n.1892), copii:
Irina (n.1922)
Gârlea Nicolae (n.1906), soția Fevronia (n.1915), copii:
Maria (n.1935), Teodor (n.1937)
Gârlea Nistor (n.1894), soția Eufrosenia (n.1897), copii:
Grigore (n.1922), Maria (n.1924), Iulita (n.1926), Dumitru
(n.1934), Trofim (n.1936)
Gârlea Panteleimon (n.1914), soția Alexandra (n.1915),
copii: Ion (n.1935), Valentina (n.1937)
Gârlea Toma (n.1886), soția Maria (n.1890), copii: Iulita
(n.1926), Efimia (n.1929), Ion (n.1932), mama Elena (n.1845)
2002
Gârlea Anatolie Dumitru (n.1965), soția Larisa (n.1974),
copii: Elena (n.1993)
Gârlea Dumitru Nester (n.1934), soția Teodora (n.1940),
copii: Valeriu (n.1975)
Gârlea Gheorghe Panteleimon (n.1953), soția Maria
(n.1952), copii: Oxana (n.1989), Angela (n.1979); nepotul
Ion (n.2000)
Gârlea Tudor Pintilie (n.1961), soția Elena (n.1962), copii:
Eduard (n.1982)
Gârlea Vera Tudor (n.1941)
1942
Gațapuc Andrei (n.1887), soția Parascovia (n.1891),
copii: Iacob (n.1921), Eufimia (n.1923), Maria (n.1926),
Nadejda (n.1929)
Gațapuc Axenia (n.1909), copii: Maria (n.1927), Axenia
(n.1929), Alexandru (n.1932), Vasile (n.1940), Nicolae
(n.1934), Lidia (n.1936)
Gațapuc Gheorghe (n.1919), soția Elisaveta (n.1920),
copii: Vasile (n.1941)
1859
Gavril (Sava) Luca Vasile (36 ani), soția Maria (35 ani),
copii: Gheorghe (12 ani), Ion (9 ani), Vasile (7 ani), Elena
(15 ani), Elisaveta (5 ani), Elena (3 ani)
 Gavril Gavrilă Vasile (38 ani), soția Anastasia (34 ani), co-
M ereni 266
pii: Andrei (11 ani), Ștefan (9 ani), Leon (5 ani), Ecaterina
(15 ani), Elena (7 ani)
Gavril Ion Constantin (25 ani); mama Elena (53 ani); frați:
Zaharia (20 ani), Grigore (12 ani), Andrei (10 ani), Elena
(16 ani), Anastasia (16 ani)
Gavriliță Costachi Grigore (32 ani), soția Sofia (24 ani),
copii: Victor (2 ani), Grigore (1 an)
Gavriliță Dumitru Grigore (34 ani), soția Sofia (25 ani),
copii: Gheorghe (5 ani), Simion (3 ani)
Gavriliță Grigore Grigore (decedat în 1850 la 60 ani)
Gavriliță Zamfir Grigore (38 ani), soția Maria (21 ani),
copii: Petru (6 ani), Maria (8 ani)
1942
Gavriliță Nicolae (n.1912), soția Olga (n.1914), copii:
Mihail (n.1932), Eufrosenia (n.1935), Maria (n.1936),
Elena (n.1938), soacra Ecaterina (n.1862)
Gavriliță Alexandru (n.1908), soția Vasilița (n.1914),
copii: Ștefan (n.1935), Grigore (n.1939); mama Ecaterina
(n.1873)
Gavriliță Alexei (n.1909), soția Tatiana (n.1908), copii:
Maria (n.1930), Ion (n.1933), Olga (n.1935), Ana (n.1937),
mama Elena (n.1872)
Gavriliță Ana (n.1880), copii: Efim (n.1920)
Gavriliță Andrei (n.1891), soția Parascovia (n.1894), copii:
Olga (n.1927)
Gavriliță Gheorghe (n.1892), soția Alexandra (n.1896),
copii: Eufrosenia (n.1921), Isidor (n.1923), Ion (n.1927),
Vera (n.1928)
Gavriliță Isai (n.1905), soția Anastasia (n.1905), copii:
Eudochia (n.1938), Mihail (n.1930); cumnata Feodosia
(n.1919); mama Ecaterina (n.1867)
Gavriliță Petru (n.1889), soția Teodora (n.1900), copii:
Eufrosenia (n.1920), Paulina (n.1928), Tamara (n.1931),
Eugeniu (n.1935), Teodor (n.1942)
Gavriliță Petru (n.1919), soția Teodora (n.1921), copii:
Ana (n.1941), Ion (n.1942), Eugenia (n.1929)
Gavriliță Teodor (n.1899), soția Irina (n.1903)
Gavrliță Petru I. (n.1892), soția Teodora (n.1899), copii:
Panteleimon (n.1928), Tamara (n.1931), Eugeniu (n.1935),
Teodor (n.1942)
2002
Gavrilița Anastasia Mifode (n.1927)
Gavriliță Anatolie Ion (n.1971), soția Aliona (n.1975),
copii: Dumitru (n.1994), Nicolai (n.1997)
Gavriliță Efim Pahomie (n.1919)
Gavriliță Grigore Efim (n.1949), soția Anastasia (n.1953),
copii: Galina (n.1980), Gheorghe (n.1984)
Gavriliță Ion Efim (n.1946), soția Tatiana (n.1952), copii:
Victor (n.1974), Mihai (n.1976)
Gavriliță Ion Luca (n.1946), soția Vera (n.1952), copii:
Teodora (n.1978), Tudor (n.1980), Elena (n.1986)
Gavriliță Iosif Luchian (n.1936), soția Maria (n.1942)
Gavriliță Parascovia Tudor (n.1940)
Gavriliță Paulina Ion (n.1958)
Gavriliță Petru Luchian (n.1954), soția Agafia (n.1952),
copii: Andrei (n.1976)
Gavriliță Stepanida Tudor (n.1927)
1859
Gavrilov (Lungu) Ion Toader (32 ani), soția Pilagheia (26
ani), copii: Alexandra (3 ani)
Gavrilov Ion Ilie (30 ani), soția Elena (25 ani), copii: Ștefan
(1 an), Ana (7 ani)
Gavrilov Lupu Ilie (38 ani), soția Ecaterina (34 ani), copii:
Matvei (5 ani), Toader (1 an)
Gavrilov Toader Ion (73 ani), soția Elena (40 ani), copii:
Iancu (13 ani), Zamfir (12 ani)
1942
Ghelbete Teodor (n.1922), soția Matroana (n.1921), copii:
Valentina (n.1941)
Helbete Gheorghe (n.1893), soția Olga (n.1892), copii:
Anton (n.1922)
Helbete Trofim (n.1920), soția Parascovia (n.1920)
2002
Ghelbete Svetlana Victor (n.1973), copii: Radu (n.1996)
Ghelbete Victor Anton (n.1951), soția Vera (n.1954), copii:
Eugenia (n.1977)
Gheorghiță Tudor Teodosie (n.1954), soția Olga (n.1955),
copii: Alexandru (n.1980), Radu (n.1987)
Ghilenco Veaceslav Ștefan (n.1974), soția Natalia
(n.1976), copii: Doina (n.1995), Elena (n.2000)
 1859 1942

M ereni 267
Ghinu Gavril Axente (32 ani) Gogu Constantin (n.1896), copii: Irina (n.1918), Alexandra
(n.1916), Trofim (n.1920), Haritina (n.1922), Maria
Ghinu Grigore Axente (31 ani), soția Maria (28 ani), copii:
(n.1930)
Nicolae (1 an), Soltana (4 ani)
Gogu Agafon (n.1912), soția Ecaterina (n.1914), copii:
2002
Teodora (n.1935), Petru (n.1937), Iulita (n.1941)
Ghivorghian Lidia Alexandru (n.1961), copii: Elena
Gogu Iacob (n.1900), soția Maria (n.1900), copii: Anton
(n.1984)
(n.1923), Ion (n.1925), Efimia (n.1930), Andrei (n.1932)
1859
Gogu Petru (n.1906), copii: Nadejda (n.1922), Ana
Glava Ștefan Ion (decedat în 1853, în 1850 avea 55 ani),
(n.1924), Maria (n.1926), Ion (n.1928), Vasile (n.1930),
soția Elena (59 ani), copii: Ion (30 ani), Ana (15 ani),
Mihail (n.1933); mătușa Eufrosenia (n.1877)
Ioana (9 ani)
1942 2002
Glava Ioachim (n.1920), soția Maria (n.1920), copii: Gogu Anatolie Afanasie (n.1959), soția Larisa (n.1962),
Gheorghe (n.1941) copii: Vitalie (n.1982), Aliona (n.1986), Victoria (n.1988)
Glava Ion (n.1903), soția Maria (n.1907), copii: Nicolae Gogu Andrei Gheorghe (n.1974), soția Angela (n.1975),
(n.1933) copii: Corina (n.1997), Ștefan (n.2000)
Glava Vasile (n.1896), soția Natalia (n.1895), copii: Gogu Efim Trofim (n.1954), soția Nina (n.1954)
Luca (n.1923), Eudochia (n.1925), Alexandru (n.1927),
Gogu Feodora Agafon (n.1934)
Vladimir (n.1929), Petru (n.1931)
Gogu Gheorghe Agafon (n.1950), soția Maria (n.1951),
2002
copii: Tatiana (n.1977), Nicolai (n.1980)
Glava Alexandru Efim (n.1974), soția Dorina (n.1981),
Gogu Ion Afanasie (n.1956)
copii: Andreia (n.2000)
Gogu Ion Agafon (n.1948), soția Ana (n.1949), copii:
Glava Efim Iachim (n.1947), soția Liudmila (n.1948)
Leonid (n.1973), Rodica (n.1980)
Glava Leonid Efim (n.1978), soția Natalia (n.1979), copii:
Gogu Ion Petru (n.1928), soția Elena (n.1932)
Mariana (n.1996), Adrian (n.1998)
Gogu Ion Trofim (n.1952), soția Stepanida (n.1949), copii:
Glava Nicolai Iachim (n.1958), soția Ana (n.1959), copii:
Andrei (n.1982), Elena (n.1983)
Ghenadie (n.1980), Ina (n.1984)
Gogu Ion Vasile (n.1956), copii: Veaceslav (n.1978),
Gnilenco Iurie Ștefan (n.1959), soția Elena (n.1961), copii:
Vitalie (n.1986), Eugeniu (n.1988)
Dorina (n.1982), Tatiana (n.1986), Andrei (n.1990)
Gogu Leonid Victor (n.1970), soția Taisia (n.1981), copii:
Gnilenco Leonid Ștefan (n.1961), soția Tamara (n.1966),
Doinița (n.1993), Nadejda (n.1997)
copii: Aliona (n.1984), Ion (n.1987), Andrei (n.1993),
Teodora (n.1995) Gogu Maria Andrei (n.1939)
1859 Gogu Mihai Trofim (n.1957), soția Alexandra (n.1958),
copii: Victor (n.1980), Valeriu (n.1983), Ina (n.1985)
Godoroja Nistor Gheorghe (25 ani), soția Maria (24 ani)
Gogu Paulina Afanasie (n.1953)
2002
Gogu Petru Agafon (n.1937), soția Ana (n.1939)
Godoroja Vasile Grigore (n.1963), soția Lidia (n.1962),
copii: Stanislav (n.1984), Elena (n.1993) Gogu Serghei Gheorghe (n.1972)
1859 Gogu Serghei Petru (n.1976), soția Galina (n.1978) copii:
Ana (n.1999), Dorel (n.2001)
Gogul Ion Mihălachi (decedat în 1856, în 1850 avea 22
ani); mama Axenia (48 ani); frați: Zamfir (17 ani), Elena Gogu Trofim Constantin (n.1923), soția Vera (n.1926)
(22 ani)
 Gogu Vasile Gheorghe (n.1961), soția Galina (n.1962),
M ereni 268
copii: Tatiana (n.1983), Victor (n.1989)
Gogu Vasile Petru (n.1930)
Gogu Vera Gheorghe (n.1978), copii: Ana (n.1997)
Gogu Victor Trofim (n.1946), soția Eugenia (n.1950),
copii: Serghei (n.1984)
Gogu Viorica Anatolie (n.1976), copii: Mihai (n.1997),
Radu (n.1999)
Gogu Zinaida Petru (n.1957)
1942
Goja Ion (n.1902), copii: Teodor (n.1926), Ana (n.1928),
Alexandra (n.1940)
1859
Golovan Grigore Ion (38 ani)
1942
Golovei Chiril (n.1890), copii: Cristina (n.1919),
Alexandru (n.1921), Natalia (n.1923), Vladimir (n.1926)
Golovei Iacob (n.1917), soția Varvara (n.1917), copii:
Sofia (n.1937), Alexandra (n.1940)
2002
Golovei Sofia Iacob (n.1938)
Goncearuc Serghei Vasile (n.1975), soția Victoria (n.1981),
copii: Andreia (n.2001)
1942
Gopleac Zaharia (n.1902), soția Maria (n.1912), copii:
Nicolae (n.1932), Elena (n.1937), Valentina (n.1939),
Anastasia (n.1941), Alexei (n.1942)
2002
Gopleac Silvia Alexei (n.1968)
Gopleac Valeriu Tudor
1859
Gore Alecu Toader (decedat în 1854, în 1850 avea 25 ani)
Gore Anton Gheorghe (38 ani), soția Daria (30 ani), copii:
Petru (4 ani), Marina (9 ani)
Gore Feodor Nichita (decedat în 1855, în 1850 avea 80 ani)
Gore Gheorghe Simion (68 ani), soția Andriana (53 ani),
copii: Constantin (30 ani), Iovu (18 ani), Iachim (16 ani)
Gore Gheorghe Toader (31 ani), soția Zinovia (26 ani),
copii: Ion (3 ani), Antonina (1 an)
Gore Ion Simion (63 ani), soția Elena (50 ani), copii:
Zinaida (17 ani)
Gore Ion Tudor (46 ani), soția Maria (42 ani), copii:
Nicolae (7 ani), Eremia (1 an), Teodosia (13 ani)
Gore Luca Toader (41 ani), soția Domnica (41 ani), copii:
Ion (19 ani), Constantin (14 ani), Nicolae (11 ani)
Gore Marin Toader (decedat în 1852, în 1850 avea 30 ani)
1942
Gore Mitrofan (n.1898), copii: Ștefan (n.1923), Vasile
(n.1926), Teodosia (n.1929)
Gore Policarp (n.1914), soția Parascovia (n.1919), copii:
Olga (n.1937), Simion (n.1939), Maria (n.1941)
Gori Gavriliță (n.1897), soția Sofia (n.1900), copii:
Eudochia (n.1920), Elisaveta (n.1927), Ion (n.1923), Ana
(n.1933)
Gori Ioana (n.1892), copii: Teodor (n.1916), Alexandru
(n.1930)
Gori Ion (n.1884), soția Natalia (n.1890), copii: Pavel
(n.1924), Mihail (n.1929), Alexei (n.1928), Tamara
(n.1934)
Gori Mina (n.1892), soția Pilagheia (n.1907), copii: Maria
(n.1923), Sofia (n.1925), Nina (n.1934)
Gori Nicolae (n.1878), soția Grăchina (n.1884)
Gori Panteleimon (n.1878), soția Maria (n.1878), copii:
Fevronia (n.1906)
Gori Vasile (n.1903), soția Maria (n.1903), copii: Grigore
(n.1927), Ion (n.1936), Ilarion (n.1939)
2002
Gore Agafia Nicolai (n.1928)
Gore Anatolie Ilarion (n.1960), soția Svetlana (n.1964),
copii: Ana (n.1997), Mihai (n.1998)
Gore Claudia Alexandru (n.1960)
Gore Grigore Alexandru (n.1953), soția Tamara (n.1954)
Gore Iulia Pavel (n.1962), copii: Irina (n.1991)
Gore Leonid Mihai (n.1957), soția Stepanida (n.1959),
copii: Radu (n.1981), Vitalie (n.1980), Serghei (n.1995)
Gore Liudmila Constantin (n.1981)
Gore Maria Simion (n.1929)
Gore Nicolai Vasile (n.195?)
Gore Olga Vasile (n.1932)
Gore Pavel Ion (n.1924), soția Liuba (n.1930)
Gore Radu Leonid (n.1981), soția Nadejda (n.1986)
Gore Serghei Grigore (n.1976), soția Ala (n.1978), copii:
Alexandru (n.2000)
Gore Simion Vasile (n.1952), soția Valentina (n.1959), co-
pii: Liudmila (n.1978), Ruslan (n.1979), Natalia (n.1982)
Gore Victor Pavel (n.1954), soția Maria (n.1958), copii:
Natalia (n.1978), Victoria (n.1980), Victor (n.1994), ne-
potul Daniel (n.2000)
Gore Vladimir Ilarion (n.1964), soția Angela (n.1968),
copii: Cornel (n.1991), Adrian (n.1993)
Gorea Serghei Ilarion (n.1970)
Gorea Tudor Alexandru (n.1958), soția Iulia (n.1962),
copii: Aliona (n.1985)
Goreanu Ion Ștefan (n.1932)
1859
Goțonoga Vasile Ion (53 ani), soția Maria (43 ani), copii:
Ecaterina (13 ani), Dochița (5 ani); copil înfiat Zamfir
Nicolae Pârțu (15 ani)
2002
Gospodinov Petru Petru (n.1953), soția Valentina (n.1956),
copii: Serghei (n.1979)
1859
Grămadă Casian Ion (68 ani), soția Ioana (58 ani)
Grămadă Zaharia Casian (35 ani), soția Maria (31 ani)
2002
Grigore Victor Roman (n.1952), soția Maria (n.1946),
copii: Natalia (n.1978), Liudmila (n.1980)
Grigoriță Grigore Timofei (n.1958), soția Valentina
(n.1960), copii: Tatiana (n.1989), Alexandru (n.1991)
Griț Larisa Andrei (n.1960); mama Sauleac Parascovia
Tudor (n.1928)
Groița Vasile Trifan (n.1960), soția Iulia (n.1959), copii:
Ion (n.1983), Liudmila (n.1985), Elena (n.1987)
1859
Grosu Alexandru Gheorghe (decedat în 1858, în 1850
avea 19 ani)
Grosu Andrei Toader (37 ani), soția Victoria (30 ani), copii:
Ion (2 ani), Maria (12 ani), Soltana (9 ani)
Grosu Emilian Vasile (58 ani), soția Ruxanda (49 ani),
M ereni 269
copii: Bartolomeu (20 ani), Ion (14 ani), Teodora (16 ani)
Grosu Iancu Gheorghe (decedat în 1855, în 1850 avea 37),
soția Smaranda (30 ani), copii: Mihail (14 ani), Alexandru
(10 ani)
Grosu Ion Simion (21 ani), soția Maria (19 ani)
Grosu Lupu Gheorghe (41 ani), soția Teodora (38 ani),
copii: Pavel (18 ani), Vasilca (16 ani), Ana (8 ani)
Grosu Nicolae Iacob (41 ani), soția Zamfira (33 ani), co-
pii: Vasile (18 ani), Grigore (1 an), Ion (1 an), Casandra
(16 ani)
Grosu Simion Vasile (45 ani), soția Maria (33 ani), copii:
Eudochia (14 ani), Agafia (9 ani), Irina (2 ani)
Grosu Sofronie Ion (20 ani)
Grosu Toader Vasile (decedat în 1856, în 1850 avea 69 ani)
1942
Grosu Anton (n.1893), soția Videnia (n.1899), copii:
Efim (n.1926), Ecaterina (n.1928), Maria (n.1932), Mihai
(n.1938)
Grosu Ionică (n.1882), soția Cristina (n.1902), copii:
Tatiana (n.1923), Ion (n.1926), Vasile (n.1932)
Grosu Mihai (n.1915), soția Iulita (n.1918), copii: Maria
(n.1937), Ion (n.1939), Tatiana (n.1942)
Grosu Mina (n.1895), soția Maria (n.1900), copii:
Pilagheia (n.1923), Ioan (n.1935), Ana (n.1940)
Grosu Tudosia (n.1885), soția Ana (n.1892), copii: Isidor
(n.1920), Elisaveta (n.1926), Zaharia (n.1924), Ion
(n.1931)
Grosu Vasile (n.1884), soția Olga (n.1888), copii: Andrei
(n.1914)
2002
Grosu Anatolie Mihai (n.1973), soția Liudmila (n.1979),
copii: Mihai (n.1999),
Grosu Anatolie Vasile (n.1960)
Grosu Andrei Mihai (n.1950), soția Aurelia (n.1957), copii:
Diana (n.1981)
Grosu Efim Anton (n.1926), soția Iulita (n.1924)
Grosu Feodosia Dănilă (n.1923)
Grosu Iulita Toma (n.1918)
Grosu Maria Arcadie (n.1939)
Grosu Olga Ion (n.1954)
 Grosu Simion Isidor (n.1920)
M ereni 270
Grosu Tudor Mihai (n.1948), soția Eudochia (n.1950), co-
pii: Mihai (n.1976), Alexandru (n.1984), Serghei (n.1986)
Grosu Valeriu Mihai (n.1965), soția Vera (n.1965), copii:
Vadim (n.1988), Ștefan (n.1993), Mihai (n.1997)
Grosu Vera Ion (n.1954)
Grosu Victor Mihai (n.1953), soția Ecaterina (n.1964),
copii: Victoria (n.1985), Eugeniu (n.1988)
Guivan Nicolai Mifodie (n.1954), soția Elena (n.1952),
copii: Marin (n.1973)
1942
Gurschi Andrei (n.1910), soția Sofia (n.1912), copii: Maria
(n.1934), Ana (n.1939), Olga (n.1941)
Gurschi Dumitru (n.1911), soția Elena (n.1912)
Gurschi Filip (n.1882), soția Vera (n.1884), copii: Boris
(n.1919), Valerian (n.1923)
Gurschi Gavril (n.1886), soția Ana (n.1893), copii: Andrei
(n.1920), Ion (n.1928), Xenia (n.1930)
Gurschi Ion (n.1901), soția Ecaterina (n.1900), copii:
Nicolae (n.1923), Maxim (n.1927), Ion (n.1931), Maria
(n.1937), Elena (n.1938)
Gurschi Iosif (n.1918), soția Natalia (n.1919), copii:
Dumitru (n.1938), Gheorghe (n.1941)
Gurschi Mihai (n.1904), soția Maria (n.1907), copii: Vera
(n.1926), Serghei (n.1928), Ion (n.1930), Efim (n.1932),
Milania (n.1935), Gheorghe (n.1937)
Gurschi Mihail (n.1896), soția Ioana (n.1900), copii:
Eufrosenia (n.1922), Alexandru (n.1929)
Gurschi Simion (n.1889), soția Ecaterina (n.1888), copii:
Pavel (n.1937)
2002
Gurschi Anatolie Andrei (n.1958)
Gurschi Anatolie Ion (n.1969), soția Victoria (n.1974),
copii: Victoria (n.1995), Victor (n.1996)
Gurschi Andrei Gavril (n.1920)
Gurschi Boris Filip (n.1919)
Gurschi Claudia Petru (n.1955)
Gurschi Efim Mihai (n.1932), soția Valentina (n.1935)
Gurschi Emilian Maxim (n.1951), soția Maria (n.1955)
Gurschi Eudochia Pintilie (n.1949)
Gurschi Gavril Nicolai (n.1946), soția Nina (n.1950),
copii: Anatolie (n.1974)
Gurschi Grigore Nicolai (n.1951), soția Claudia (n.1954),
copii: Serghei (n.1983), Veceaslav (n.1976)
Gurschi Ion Serghei (n.1957)
Gurschi Ion Ion (n.1931), soția Valentina (n.1937)
Gurschi Leonid Andrei (n.1960), soția Lidia (n.1962),
copii: Liudmila (n.1982), Ina (n.1989), Nadejda (n.1991),
Eduard (n.1993)
Gurschi Leonid Efim (n.1956), soția Teodora (n.1957),
copii: Serghei (n.1980), Tatiana (n.1978)
Gurschi Leonid Ilie (n.1978), soția Larisa (n.1974), copii:
Ilie (n.1998), Dan (n.2002)
Gurschi Maria Vasile (n.1953)
Gurschi Maxim Ion (n.1927), copii: Iurie (n.1963)
Gurschi Mihai Maxim (n.1960), soția Maria (n.1970),
copii: Luminița (n.1991), Gheorghe (n.1992)
Gurschi Mihai Tudor (n.1970), soția Minodora (n.1971),
copii: Eugeniu (n.1992), Ana (n.1993)
Gurschi Nicolai Ion (n.1923)
Gurschi Serghei Mihai (n.1928), soția Domnica (n.1933)
Gurschi Serghei Mihai (n.1972)
Gurschi Serghei Tudor (n.1972)
Gurschi Tamara Trofim (n.1939)
Gurschi Vera Andrei (n.1944)
Gurschi Victor Ion (n.1957), soția Liuba (n.1958), copii:
Victoria (n.1981), Andrei (n.1983), Igor (n.1986)
Gurschi Victor Serghei (n.1965), soția Natalia (n.1975),
copii: Serghei (n.1994), Dorin (n.1997)
1859
Gușan Ion Luchian (49 ani), soția Dochița (37 ani), copii:
Filimon (19 ani), Elena (14 ani)
Gușan Stratan Luchian (53 ani), soția Gheorghina (49 ani),
copii: Ecaterina (18 ani), Maria (12 ani), Ana (10 ani),
Elena (7 ani), Anastasia (4 ani)
Gușan Vasile Luchian (68 ani), copii: Ion (31 ani); soția
lui Ion – Maria (23 ani), copii: Simion (5 ani)
 1942
Gușan Elena (n.1909), copii: Alexandra (n.1923), Maria
(n.1938), Teodor (n.1930), Vera (n.1939), Cristina (n.1935)
Gușan Elisaveta (n.1894), copii: Teodor (n.1918), Vasile
(n.1926), Iochim (n.1930)
Gușanu Simion (n.1912), soția Ana (n.1915), copii:
Alexandra (n.1936)
Gușanu Vasile (n.1896), soția Domnica (n.1901), copii:
Boris (n.1922), Iulita (n.1924), Vasile (n.1928), Gheorghe
(n.1927), Maria (n.1930), Vladimir (n.1938)
2002
Gușan Ecaterina Ștefan (n.1927)
Gușan Elisaveta (n.1978), copii: Cristian (n.1996), Sandu
(n.1998)
Gușan Eudochim Ștefan (n.1930), soția Tatiana (n.1940)
Gușan Gheorghe Boris (n.1952), soția Ioana (n.1952),
copii: Aliona (n.1979), Eduard (n.1991)
Gușan Maria Vasile (n.1941)
Gușan Milani Petru (n.1954), copii: Ghenadie (n.1975)
Guțanu Ion Alexandru (n.1959), soția Liuba (n.1958),
copii: Vladimir (n.1979), Serghei (n.1980), Elena (n.1992)
Guțu Melania Efim (n.1920)
Guțu Mihai Nicolai, soția Angela, copii: Mihaela, Rada
(n.1994)
Guțu Valeriu Ion (n.1960), soția Maria (n.1960), copii:
Liudmila (n.1983), Alexandru (n.1984)
Guțu Valeriu Ion (n.1960)
1859
Guvir Feodor Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 17 ani),
soția Ecaterina (26 ani), copii: Andrei (8 ani), Ion (4 ani)
Guvir Vasile Grigore (decedat în 1854, în 1850 avea 45
ani), copii: Ștefan (decedat, în 1850 avea 7 ani)
Guvir Zaharia Grigore (45 ani), soția Elena (39 ani), copii:
Constantin (20 ani), Alexandra (14 ani)
2002
Hadjiu Tatiana Agafon (n.1963), copii: Natalia (n.1981),
Andrei (n.1983)
Hârbu Ioana Timofei (n.1951)
Harea Ion Alexandru (n.1970), soția Rodica (n.1970),
copii: Doinița (n.1993)
Iacovenco Vadic Iurie (n.1973), soția Aliona (n.1975),
M ereni 271
copii: Carolina (n.1997)
Iacovlev Larisa Ilie (n.1968), copii: Natalia (n.1987),
Olesea (n.1988), Aureliu (n.1997)
Iacubovscaia Tamara Efim; fratele Berjan Victor Efim
(n.1955)
Iaroș Igor Nicolai (n.1968)
1942
Holban Ana (n.1918)
Horon Alexandra (n.1875)
1859
Hâjdian Grigore Andrei (46 ani), soția Anastasia (38 ani)
(Veniți în 1852 din satul Onițcani)
Hristicean Ion Trofim (32 ani), soția Elisaveta (22 ani),
copii: Ana (1 an)
Hristician Gheorghe Trofim (30 ani), frați; Vasile (15 ani),
Luca (13 ani)
Iachimov (Cica) Ilie Vasile (48 ani), soția Maria (43 ani)
1942
Iașcenco Grigore (n.1873), soția Olga (n.1878)
2002
Ignat Vasile Gheorghe (n.1962), soția Valentina (n.1964),
copii: Victor (n.1986), Victoria (n.1988)
Ilarion Alexei Gheorghe (n.1968), soția Liudmila (n.1968),
copii: Dumitru (n.1991)
Iliuhinschii Simion Alexei (n.1964), soția Aurelia (n.1966),
copii: Sorin (n.1988), Doinița (n.1993)
Ilihinschii Alexei Nicolai (n.1937), soția Olga (n.1937)
Iluhinschii Gheorghe Alexei (n.1961), soția Olga (n.1965),
copii: Victoria (n.1984), Mariana (n.1988); nepotul
Alexandru (n.2002)
1859
Ionașcu Constantin Agachi (53 ani), soția Elena (48 ani),
copii: Vasile (19 ani), Gheorghe (15 ani)
Ionașcu Gheorghe Agachi (58 ani), soția Ioana (51 ani),
copii: Iancu (15 ani), Suzana (19 ani), Anica (12 ani)
Ionașcu Alexandru Gheorghe (26 ani), soția Maria (18 ani),
copii: Petru (1 an)
Ionașcu Gheorghe Vasile (22 ani), soția Ana (20 ani)
 Ionașcu Grigore Arhire (decedat în 1855, în 1850
M ereni 272
avea 55  ani), soția Zamfira (33 ani), copii: Toader (34 ani);
soția lui Toader – Maria (20 ani), copii: Iftenia (1 an)
Ionașcu Ion Gheorghe (23 ani), soția Balașa (18 ani)
Ionașcu Tudor Agachi (48 ani), soția Zoița (38 ani), copii:
Constantin (12 ani), Maranda (16 ani), Elisaveta (4 ani),
Anastasia (1 an)
Ionașcu Vasile Iordachi (68 ani), soția Maria (58 ani),
copii: Dumitru (19 ani)
1942
Ionașcu Efim (n.1895), soția Maria (n.1906), copii: Teodor
(n.1928), Gheorghe (n.1934), Valentina (n.1941)
Ionașcu Ion (n.1893), soția Suzana (n.1910), copii: Daria
(n.1940)
Ionașcu Nichita (n.1912), soția Vera (n.1915), copii: Olga
(n.1935), Elena (n.1938)
Ionașcu Simion (n.1906), soția Elena (n.1909)
2002
Ionașcu Ion Ion (n.1943)
Ionașcu Valeriu Ion (n.1969), soția Natalia (n.1978), copii:
Valentin (n.1998)
Ionașcu Zinaida Vasile (n.1941)
1859
Iordăchescu Lupu Timofei (43 ani), soția Elena (28 ani),
copii: Alexei (10 ani), Grigore (7 ani), Andrei (3 ani),
Maria (1 an)
Iordăchescu Marcu Trifan (35 ani), soția Ecaterina (30 ani),
copii: Zamfir (12 ani); mama Agafia (88 ani)
1942
Iordăchescu Alexandru (n.1913), soția Alexandra (n.1913),
copii: Luca (n.1928), Agrepina (n.1942)
Iordăchescu Andrei (n.1907), soția Anastasia (n.1911),
copii: Maria (n.1932), Ecaterina (n.1933), Iulita (n.1935),
Vasile (n.1937), Ion (n.1939); mama Elena (n.1870)
Iordăchescu Fedot (n.1897), soția Ioana (n.1890), copii:
Mihail (n.1932)
Iordăchescu Grigore (n.1900), soția Alexandra (n.1907),
copii: Ion (n.1926), Teodor (n.1929), Stepanida (n.1931),
Valentina (n.1933), Elena (n.1938), Maria (n.1940)
Iordăchescu Ion (n.1882), soția Anastasia (n.1892), copii:
Vasile (n.1921), Andrei (n.1918), Xenia (n.1927), Pavel
(n.1926), Natalia (n.1929), Parascovia (n.1930)
Iordăchescu Ion (n.1892), soția Adriana (n.1900), copii:
Elena (n.1925), Domnica (n.1927), Parascovia (n.1928),
Zinovia (n.1933), Gheorghe (n.1936), Nicolae (n.1939)
Iordăchescu Ion (n.1909), soția Evdenia (n.1911), copii:
Vasile (n.1934), Victor (n.1942)
Iordăchescu Matei (n.1898), soția Irina (n.1905), copii:
Ștefan (n.1928), Gheorghe (n.1930), Petru (n.1932),
Eudochia (n.1934)
Iordăchescu Mihai (n.1888), soția Eudochia (n.1886)
Iordăchescu Nicolae (n.1896), soția Vera (n.1897), copii: Petru
(n.1919), Afanasie (n.1921), Efimia (n.1924), Isidor (n.1926),
Zinovie (n.1928), Frăsâna (n.1932), Serghei (n.1933)
Iordăchescu Parfenie (n.1888), soția Tatiana (n.1894),
copii: Alexandra (n.1928), Neonila (n.1930)
2002
Iordăchescu Gheorghe Ștefan (n.1950), soția Viorica
(n.1952)
Iordăchescu Ion Andrei (n.1953), soția Alexandra (n.1958),
copii: Igor (n.1980)
Iordăchescu Mihai Ion (n.1962), soția Galina (n.1966),
copii: Eugeniu (n.1986), Alexandru (n.1990)
Iordăchescu Natalia Ion (n.1927), copii: Tamara (n.1972)
Iordăchescu Olga Tudor (n.1942)
Iordăchescu Parascovia Ion (n.1931)
Iordachescu Pavel Ion (n.1923), soția Elizaveta (n.1927)
Iordăchescu Vasile Andrei (n.1959), soția Efimia (n.1959),
copii: Alexandru (n.1984), Eugeniu (n.1987), Doina (n.1996)
Iordăchescu Vera Filip (n.1923)
Iordăchescu Vera Tudor (n.1920)
Iordăchescu Zinovia Nicolai (n.1927)
1942
Iovu Gori (n.1920), soția Eudochia (n.1921)
2002
Iovu Liuba (n.1940)
Iovu Natalia Gheorghe (n.1969)
 1859
Ipati Ion Chirică (28 ani), soția Gheorghina (26 ani), copii:
Ana (7 ani), Maria (5 ani), Ecaterina (3 ani), Zamfira (1 an)
Istrati (Ursu) Andrei Savin (44 ani), soția Maria (33 ani),
copii: Constantin (11 ani), Hartina (3 ani); copii înfiați
Zamfira Marin Gore (13 ani) și Vasile Marin Gore (9 ani)
Istrati Marcu Vasile (68 ani), copii: Ion (13 ani), Zamfira
(16 ani)
Istrati Vasile Marcu (21 ani), soția Elena (17 ani)
1942
Istrate Iulita (n.1882), copii: Vera (n.1915)
Istrate Olga (n.1887), copii: Iosob (n.1932), Maria (n.1928)
Istrati Alexandra (n.1906), copii: Simion (n.1928), Ion
(n.1933)
Istrati Andrei (n.1894), soția Pilagheia (n.1897), copii:
Stepanida (n.1920), Teodor (n.1926), Alexandru (n.1928),
Mihail (n.1933), Ion (n.1936), Teodosia (n.1939)
Istrati Nicon (n.1883), soția Profira (n.1885), copii: Maria
(n.1918)
Istrati Vasile (n.1909), soția Domnica (n.1916), copii: Ion
(n.1937), Chiril (n.1940), Maria (n.1941)
2002
Istrati Anatolie Ion (n.1963)
Istrati Domnica Ion (n.1913)
Istrati Ion Andrei (n.1936)
Istrati Ion Vasile (n.1936), soția Ecaterina (n.1943)
Istrati Maria Mihai (n.1939)
Istrati Mihai Andrei (n.1933)
Istrati Olga Nichita (n.1946)
Istrati Serghei Ion (n.1969), soția Aurelia (n.1974), copii:
Ion (n.1994)
Istrati Victor Chiril (n.1966)
Iurcovscaia Vera Simion (n.1947)
Iurcu Alexandru Alexandru (n.1974), soția Aurelia
(n.1972), copii: Lilian (n.1993), Ion (n.1995), Olga
(n.2001)
Iurcu Gheorghe Andrei (n.1955), soția Valentina (n.1960),
copii: Andrei (n.1979), Olga (n.1989), Pavel (n.1979)
Ivanov Serghei Nicolai (n.1970), soția Maria (n.1971),
273
copii: Anastasia (n.1993), Diana (n.1995)
Izman Nicolai Serafim (n.1955), soția Maria (n.1954),
M ereni
copii: Vladimir (n.1986)
1942
Jigan Pavel (n.1921), soția Vera (n.1921), copii: Ion
(n.1903), ...(n.1909)
Jigan Dochim (n.1904), soția Ana (n.1907), copii: Ion
(n.1921), Nicolae (n.1920), Teodor (n.1927), Irina
(n.1929), Liuba (n.1932)
Jigan Efim (n.1920), soția Vasilița (n.1922)
Jigan Ion (n.1912), soția Eugenia (n.1912), copii: Nadejda
(n.1935), Ana (n.1939), Parascovia (n.1942)
2002
Jigan Efim Gavril (n.1920)
Jigan Eufrosenia Efim (n.1948)
Jigan Ghenadie Vladimir (n.1973), soția Ecaterina (n.1974)
Jigan Grigore Efim (n.1962), soția Alexandra (n.1966),
copii: Serghei (n.1987), Efim (n.1990), Ion (n.1991)
Jigan Irina Eudochia (n.1928)
Jigan Serghei Ion (n.1970), soția Emilia (n.1975), copii:
Ion (n.1992), Cristina (n.1994)
Jigan Toma Nicolai (n.1952), soția Maria (n.1954), copii:
Mariana (n.1977), Nadejda (n.1983), Nicolai (n.1992)
Jigan Veaceslav Nicolai (n.1967), soția Tatiana (n.1972),
copii: Olga, Denis (n.1994), Victoria (n.1996)
Jigan Victor Ion
Jigan Victor Vladimir (n.1969), soția Aurelia (n.1975),
copii: Irina (n.1993), Alexandru (n.1997)
Jigan Vladimir Ion (n.1950), soția Maria (n.1947)
Josan Alexei Samson (n.1924), soția Natalia (n.1928)
Lapteacru Vitalie Alexandru (n.1954), soția Liudmila
(n.1952), copii: Alexandra (n.1981), Svetlana (n.1983)
Lapteacru Zinovia Alexandru (n.1938)
1859
Leancă Vasile Ion (43 ani), soția Varvara (41 ani)
2002
Lefter Dumitru Dumitru (n.1970), soția Natalia (n.1972),
copii: Cristina (n.1991), Victorina (n.1995)
Lefter Mihai Vladimir (n.1957), soția Taisia (n.1957),
copii: Vadim (n.1980), Andrei (n.1986)
 Lesnic Maria Ion (n.1960), copii: Anatolie (n.1993),
M ereni 274
Valentin (n.1980)
Lesnic Valentin Andrei (n.1980), soția Cristina
1942
Leu Axenia (n.1897), copii: Stepanida (n.1925), Maria
(n.1930), Anastasia (n.1935), Natalia (n.1937)
Leu Gheorghe (n.1872), copii: Natalia (n.1930)
Leu Nicolae (n.1914), soția Maria (n.1918), copii: Mihai
(n.1938), Ștefan (n.1940)
Leu Sava (n.1898), soția Taisia (n.1900), copii: Ion
(n.1929), Ilie (n.1931)
Leu Toma (n.1914), soția Milania (n.1914), copii:
Alexandra (n.1939), Eudochia (n.1942)
2002
Leu Ion Toma (n.1954), soția Maria (n.1953), copii:
Gheorghe (n.1977), Tatiana (n.1988)
Leu Mihai Nicolai (n.1937), soția Olga (n.1935)
Leu Serghei Mihai (n.1964), soția Nadejda (n.1966), copii:
Alexandru (n.1989), Ion (n.1993)
1859
Lesnic Trofim Maxim (42 ani), soția Arghira (33 ani),
copii: Gheorghe (15 ani)
1942
Lisnic Vasile (n.1915), soția Anastasia (n.1916), copii:
Grigore (n.1935); mama Ileana (n.1892); bunica Ecaterina
(n.1872)
2002
Lisneac Gheorghe Ion (n.1953), soția Marina (n.1957),
copii: Eugeniu (n.1981), Denis (n.1989), Marin (n.1996)
Lisneac Ion Panfile (n.1924)
Lisneac Mihai Ion (n.1955), soția Tamara (n.1956), copii:
Lidia (n.1982), Diana (n.1979), Igor (n.1986)
Lisnic Ion Troian (n.1980), soția Liudmila (n.1980), copii:
Valentina (n.1999), Daniel (n.2001)
Lisnic Traian Vasile (n.1943), soția Eufrosenia (n.1953),
copii: Olga (n.1988)
Lisnic Valentin Grigore (n.1962), soția Claudia (n.1966),
copii: Olesea (n.1984), Radu (n.1990)
2002
Liubenco Petru Mihai (n.1949), soția Olga (n.1946), copii:
Valeriu (n.1975), Teodora (n.1976), Alexei (n.1986)
Liubenco Serghei Petru (n.1973), soția Vera (n.1977),
copii: Rodica (n.1995), Ignat (n.1999)
Losev Ala Valentin (n.1965), copii: Svetlana (n.1990),
Iurie (n.1997)
Luca Vasile Mifodie (n.1958), soția Serafima (n.1960),
copii: Eugeniu (n.1982), Daniela (n.1999)
1942
Luchian Axenia (n.1905), copii: Nicolae (n.1929), Ion
(n.1931), Vera (n.1933), Trofim (n.1934), Efimia (n.1940)
Luchian Irina (n.1886), copii: Andrei (n.1919), Alexandra
(n.1929)
Luchian Samoilă (n.1912), soția Ecaterina (n.1916), copii:
Emilian (n.1935), Andrei (n.1937), Simion (n.1939), Ioan
(n.1942)
2002
Luchian Ion Nicolai (n.1955), soția Iulia,  copii:
Victor (n.1981), Victoria (n.1982), Grigore (n.1985)
Luchian Mihai Ion (n.1955), soția Liudmila (n.1963),
copii: Eugeniu (n.1982), Mihaela (n.1993)
Luchian Rodica Ion (n.1970), copii Eugeniu (n.1987),
Cătălina (n.1991)
Luchian Tudor Ion (n.1944), soția Ioana (n.1944)
Luchian Valentina Simion (n.1931)
Luchian Veceaslav Andrei (n.1974), soția Olga (n.1975),
copii: Ion (n.1996), Alexandru (n.2001)
Luchin Andrei Vasile (n.1949), soția Olga (n.1950), copii:
Nadejda (n.1981)
1942
Luchici Ana (n.1882)
1859
Lungu Afanasie Sava (60 ani), soția Maria (48 ani), co-
pii: Dumitru (20 ani), Elena (18 ani), Ecaterina (16 ani),
Eugenia (10 ani)
Lungu Constantin Sava (49 ani), soția Pilagheia (37 ani),
copii: Gheorghe (16 ani), Nicolae (12 ani), Ilarion (5 ani)
Lungu Constantin Vasile (55 ani), soția Elena (30 ani),
copii: Tudor (16 ani), Gheorghe (9 ani), Zinovia (14 ani),
Ecaterina (11 ani)
Lungu Grigore Sava (47 ani), soția Sofia (36 ani), copii:
Ana (18 ani), Parascovia (16 ani), Elena (10 ani)
Lungu Hariton Gheorghe (32 ani), soția Ecaterina (29 ani),
copii: Ecaterina (5 ani)
Lungu Ion Afanasie (26 ani), soția Elisaveta (23 ani),
copii: Grigore (1 an)
Lungu Ion Gheorghe (decedat în 1854, în 1850 avea 11
ani); mama Maria (54 ani); fratele Nistor (13 ani), sora
Marfa (13 ani)
Lungu Ion Leonte (31 ani), soția Maria (20 ani), copii:
Agafia (3 ani), Fevronia (1 an)
Lungu Ion Nicolae (24 ani), soția Maria (21 ani)
Lungu Ion Sava (51 ani)
Lungu Leonte Mihail (61 ani), soția Ana (51 ani)
Lungu Nicolae Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea
55 ani), soția Aftenia (60 ani), copii: Gheorghe (36 ani),
nora Elena (22 ani), nepotul Isai (4 ani)
Lungu Nistor Vasile (61 ani), soția Agafia (53 ani), copii:
Ion (17 ani), Ecaterina (13 ani)
Lungu Pavel Nicolae (39 ani), soția Ioana (31 ani)
Lungu Platon Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 65 ani),
soția Anastasia (51 ani), copii: Zamfir (25 ani), Ion (20
ani), Stăvărachi (18 ani), Elisaveta (10 ani)
Lungu Spiridon Mihail (78 ani), soția Varvara (43 ani)
Lungu Ștefan Ion (32 ani)
1942
Lungu Iacob (n.1872), soția Anastasia (n.1892)
Lungu Ilie (n.1873), soția Eudochia (n.1875); nepoata
Axenia (n.1931)
Lungu Procopie (n.1914), soția Maria (n.1917)
Lungu Afanasie (n.1914), soția Fevronia (n.1914), copii:
Parascovia (n.1934), Vasile (n.1936), Ion (n.1938), Grigore
(n.1941)
Lungu Alexei (n.1904), soția Domnica (n.1907), copii:
Ion (n.1931), Maria (n.1939)
Lungu Ana (n.1892), copii: Eudochia (n.1921), Ion
(n.1922), Simion (n.1926), Isidor (n.1927)
Lungu Andrei (n.1902), soția Agrepina (n.1900), copii: Ion
(n.1928), Nicolae (n.1930), Efim (n.1934), Ștefan (n.1938)
Lungu Arion (n.1879), nepoți: Alexandru (n.1932), Ana
275
(n.1934)
Lungu Dumitru T. (n.1900), soția Ecaterina (n.1903)
M ereni
Lungu Elena (n.1908), copii: Vasile (n.1925), Natalia
(n.1928), Andrei (n.1930), Maria (n.1932), Ion (n.1940)
Lungu Filip (n.1898), soția Eudochia (n.1900), copii:
Natalia (n.1921), Nicolae (n.1923), Vera (n.1923), Petru
(n.1935)
Lungu Grigore (n.1912), soția Olga (n.1914), copii: Ilie
(n.1927), Natalia (n.1932), Maria (n.1936), Gheorghe
(n.1938), Ana (n.1940)
Lungu Haralampie (n.1920), soția Sofia (n.1923), copii:
Teodor (n.1942)
Lungu Ion (n.1903), soția Maria (n.1910), copii: Trofim
(n.1930), Emilian (n.1941), Chirică (n.1941)
Lungu Leon (n.1893), copii: Gheorghe (n.1920), Elena
(n.1922), Ion (n.1924), Nicolae (n.1927), Zinovia (n.1929),
Haralampie (n.1931), Maria (n.1933)
Lungu Leon (n.1867), soția Alexandra (n.1882)
Lungu Leon (n.1914), soția Agafia (n.1920), copii: Tamara
(n.1941)
Lungu Maftei (n.1911), soția Maria (n.1914), copii:
Domnica (n.1935), Elena (n.1938), Olga (n.1940), Tamara
(n.1942)
Lungu Mina (n.1890), soția Ecaterina (n.1897), copii:
Ana (n.1922), Andrei (n.1923), Varvara (n.1931), Petru
(n.1934)
Lungu Moisei (n.1900), soția Iulita (n.1898), copii:
Nicolae (n.1925), Eugenia (n.1927), Ștefan (n.1929),
Trofim (n.1933), Maria (n.1935)
Lungu Onisim (n.1889), soția Ecaterina (n.1901), copii:
Nadejda (n.1929)
Lungu Panteleimon (n.1915), soția Maria (n.1915), copii:
Mihai (n.1935), Ioana (n.1937), Valentina (n.1939)
Lungu Petru (n.1906), soția Olga (n.1906), mama Elena
(n.1862), copii: Andrei (n.1926), Stepanida (n.1931), Nina
(n.1934), Teodosia (n.1936), Ioana (n.1939)
Lungu Simion (n.1882), soția Maria (n.1882)
Lungu Sofia (n.1902), copii: Anastasia (n.1924), Leon
(n.1925)
Lungu Ștefan (n.1889), soția Irina (n.1899), copii: Dumitru
(n.1921), Mihai (n.1929)
 Lungu Teodor (n.1886), soția Maria (n.1888), copii:
M ereni 276
Roman (n.1916), Parascovia (n.1921), Onisim (n.1927)
Lungu Teodor (n.1891), soția Anastasia (n.1895), copii:
Stepanida (n.1922), Nadejda (n.1928), Ion (n.1935), Elena
(n.1940)
Lungu Teodor (n.1909), soția Ana (n.1911), copii: Valentin
(n.1936), Alexandru (n.1937), Gheorghe (n.1940), Ioana
(n.1941), Eudochia (n.1929)
Lungu Teodor I. (n.1909), soția Alexandra (n.1907), copii:
Nicolae (n.1927), Alexandru (n.1927), Stepanida (n.1929),
Ion (n.1931), Liuba (n.1934), Ștefan (n.1938)
Lungu Toma (n.1878), soția Eudochia (n.1892), copii:
Maria (n.1922)
Lungu Toma (n.1895), soția Suzana (n.1885), copii:
Calestru (n.1923)
Lungu Vasile (n.1920), soția Agafia (n.1920)
Lungu Vladimir (n.1907), soția Maria (n.1912), copii:
Gheorghe (n.1935), Ion (n.1941)
2002
Lungu Alexandra Simion (n.1950), copii: Rodica (n.1985)
Lungu Alexandru Efim (n.1933), soția Eufrosenia (n.1939)
Lungu Alexandru Gheorghe (n.1962), soția Galina
(n.1965), copii: Doina (n.1989), Sandu (n.1991), Tudor
(n.1993)
Lungu Alexandru Tudor (n.1937), soția Feodosia (n.1941),
copii: Tudor (n.1978)
Lungu Alexei Haralampie (n.1964), soția Angela (n.1970),
copii: Alina (n.1991), Sandu (n.1996)
Lungu Alexei Roman (n.1951)
Lungu Ana Efim (n.1934)
Lungu Ana Filip (n.1962), copii: Mariana (n.1982),
Eugeniu (n.1984), Sandu (n.1990), Dan (n.2000)
Lungu Ana Ion (n.1975), copii: Andrei (n.1995), Cristina
(n.1998)
Lungu Ana Mina (n.1923)
Lungu Anatolie Ion (n.1964), soția Larisa (n.1968), copii:
Oleg (n.1988), Radu (n.1993)
Lungu Anatolie Ion (n.1964), soția Larisa (n.1971), copii:
Ion (n.1989)
Lungu Anatolie Petru (n.1959), soția Svetlana (n.1977),
copii: Petru (n.1997), Galina (n.1999)
Lungu Andrei Mina (n.1924), soția Stepanida (n.1929),
copii: Mihai (n.1964)
Lungu Andrei Ștefan (n.1970), soția Aliona (n.1974),
copii: Nadejda (n.1996)
Lungu Axenia Nicolai (n.1934)
Lungu Cozma Gheorghe (n.1949), soția Veronica (n.1949),
copii: Serghei (n.1976), Anatolie (n.1979), Tatiana (n.1985),
Lungu Ecaterina Matvei (n.1954), copii: Rodica (n.1981)
Lungu Efim Andrei (n.1935), soția Maria (n.1941)
Lungu Efim Mihai (n.1977), soția Olga (n.1978), copii:
Igor (n.1999), Mihai (n.2000)
Lungu Elena Leon (n.1950), copii: Ion (n.1981)
Lungu Emilian Efim (n.1964), soția Vera (n.1967), copii:
Eugeniu (n.1992), Sandu (n.1995)
Lungu Emilian Ion (n.1941), soția Fevronia (n.1949),
copii: Valentina (n.1978)
Lungu Eugenia Toma (n.1941), copii: Ion (n.1975), Nina
(n.1977)
Lungu Gheorghe Grigore (n.1939), soția Alexandra
(n.1943), copii: Tudor (n.1976), Andrei (n.1980)
Lungu Gheorghe Haralampie (n.1968), soția Taisia
(n.1969), copii: Cristina (n.1991), Dina (n.1993)
Lungu Gheorghe Ion (n.1958), soția Nina (n.1955), copii:
Corneliu (n.1986)
Lungu Gheorghe Tudor (n.1940), soția Tamara (n.1941),
copii: Vera (n.1976), Ion (n.1973)
Lungu Gheorghe Vasile (n.1968), soția Valentina (n.1968),
copii: Alexandru (n.1990), Vasile (n.1992), Mihai
(n.1992), Elena (n.1999)
Lungu Gheorghe Vladimir (n.1935), soția Iulita (n.1936)
Lungu Grigore Constantin (n.1959), soția Liuba (n.1961),
copii: Igor (n.1984)
Lungu Grigore Simion (n.1940), soția Paulina (n.1944)
Lungu Haralampie Ion (n.1931), soția Anastasia (n.1938)
Lungu Haralampie Simion (n.1920), soția Sofia (n.1923)
Lungu Igor Ilie (n.1972)
Lungu Ilie Afanasie (n.1948), soția Olga (n.1950)
Lungu Ilie Andrei (n.1950), soția Olga (n.1948), copii:
Leonid (n.1980), Radu (n.1987)
Lungu Ioana Iacob (n.1929)
Lungu Ion Andrei (n.1957), soția Eugenia (n.1958), copii:
Eugeniu (n.1990)
Lungu Ion Afanasie (n.1938), soția Parascovia (n.1937);
nepoata Dora (n.1993)
Lungu Ion Alexei (n.1931)
Lungu Ion Andrei (n.1928), soția Alexandra (n.1935)
Lungu Ion Condrat (n.1960), soția Galina (n.1964), copii:
Mihai (n.1983), Mariana (n.1988), Andrei (n.1994)
Lungu Ion Efim (n.1958), soția Nina (n.1959), copii: Igor
(n.1981), Oleg (n.1984)
Lungu Ion Gheorghe (n.1968), soția Lidia (n.1967), copii:
Ștefan (n.1991)
Lungu Ion Iacob (n.1934), soția Nina (n.1936)
Lungu Ion Leon (n.1945), soția Maria (n.1945)
Lungu Ion Nicolai (n.1951), soția Liudmila (n.1953),
copii: Irina (n.1985)
Lungu Ion Petru (n.1940)
Lungu Ion Tudor (n.1931), soția Olga (n.1935)
Lungu Ion Vasile (n.1949), soția Elena (n.1951), copii:
Liudmila (n.1980), Veaceslav (n.1986)
Lungu Iurie Mihai (n.1970), soția Natalia (n.1976), copii:
Mihaela (n.1995), Dumitru (n.1998)
Lungu Leonid Petru (n.1973), soția Rodica (n.1976), copii:
Cristina (n.1996), Radu (n.1998)
Lungu Lidia Nicolai (n.1958), copii: Serghei (n.1978),
Tatiana (n.1983)
Lungu Maria Ion (n.1942)
Lungu Maria Leon (n.1929)
Lungu Maria Luchian (n.1937)
Lungu Maria Nicolai (n.1951)
Lungu Mihai Alexei (n.1972), soția Angela (n.1982)
Lungu Mihai Calistrat (n.1964), soția Liudmila (n.1966),
copii: Natalia (n.1987), Eugeniu (n.1990)
Lungu Mihai Condrat (n.1952), soția Elena (n.1956), copii:
Olga (n.1976), Natalia (n.1980)
Lungu Mihai Efim (n.1949), soția Liuba (n.1949), copii:
Victor (n.1973)
Lungu Mihai Gheorghe (n.1960), soția Larisa (n.1962),
M ereni 277
copii: Maria (n.1984), Liudmila (n.1987)
Lungu Mihai Gheorghe (n.1964), soția Lidia (n.1965),
copii: Dumitru (n.1989), Gheorghe (n.1998)
Lungu Mihai Haralampie (n.1957), soția Valentina
(n.1958), copii: Larisa (n.1981), Liudmila (n.1986)
Lungu Mihai Ion (n.1944), soția Alexandra (n.1946), copii:
Eugenia (n.1983), Andrei (n.1986)
Lungu Mihai Nicolai (n.1949), soția Iulia (n.1954), copii:
Valeriu (n.1973)
Lungu Mihai Pantelei (n.1934)
Lungu Mihai Simion (n.1959), soția Galina (n.1961), copii:
Tatiana (n.1984), Ion (n.1987)
Lungu Mihai Ștefan (n.1977), soția Natalia (n.1979), copii:
Valeria (n.1997), Vladimir (n.1999)
Lungu Mircea Andrei (n.1965), soția Vera (n.1967), copii:
Nadejda (n.1987), Mariana (n.1992), Andrei (n.1997)
Lungu Mircea Haralamp, copii: Sandu (n.1994), Tudor
(n.2002), Andreia (n.2002)
Lungu Nadejda Tudor (n.1926)
Lungu Natalia Vasile (n.1964), copii: Domnița (n.1990),
Andrei (n.1995)
Lungu Nicolai Moisei (n.1924)
Lungu Oleg Efim (n.1968), soția Liliana (n.1971), copii:
Radu (n.1991), Sanda (n.1996)
Lungu Oleg Mihai (n.1975), soția Ana (n.1979), copii:
Angela (n.1998), Mihaela (n.2000)
Lungu Oleg Mihai (n.1978), copii: Daniela (n.1997),
Zinaida (n.1999)
Lungu Pantelei Onisim (n.1913)
Lungu Parascovia Petru (n.1940)
Lungu Petru Andrei (n.1954), soția Lilia (n.1959), copii:
Ion (n.1978), Elena (n.1984)
Lungu Petru Condrat (n.1950), soția Alexandra (n.1904),
copii: Iurie (n.1980)
Lungu Petru Gheorghe (n.1951), soția Veronica (n.1960),
copii: Andrei (n.1979), Nadejda (n.1983), Olga (n.1993)
Lungu Raisa Tudor (n.1932)
Lungu Rodica Mihai (n.1976), copii: Grigore (n.1992)
Lungu Serghei Ilie (n.1979)
 Lungu Serghei Condrat (n.1963), soția Emilia (n.1963),
M ereni 278
copii: Cornelia (n.1987), Anatolie (n.1988)
Lungu Serghei Grigore (n.1967), soția Tatiana (n.1972),
copii: Olesea (n.1991), Octavian (n.1994)
Lungu Serghei Ion (n.1967), soția Sofia (n.1968), copii:
Mihai (n.1990), Alexandra (n.1992)
Lungu Serghei Mihai (n.1974), soția Aliona (n.1979),
copii: Sandu (n.1995), Mirela (n.2001)
Lungu Simion Andrei (n.1959), soția Liuba (n.1961),
copii: Elena (n.1983), Victor (n.1985), Natalia (n.1986),
Petru (n.2000)
Lungu Simion Haralampie (n.1952), copii: Ana (n.1980),
Andrei (n.1983)
Lungu Simion Haralampie (n.1962), soția Larisa (n.1965),
copii: Irina (n.1985), Victoria (n.1988), Elena (n.1991),
Spiridon (n.1992)
Lungu Ștefan Grigore (n.1942), soția Elena (n.1943)
Lungu Stepanida Andrei (n.1935)
Lungu Teodora Simion (n.1948)
Lungu Teodosia Petru (n.1937)
Lungu Trofim Condrat (n.1958), soția Nina (n.1952), copii:
Svetlana (n.1982), Alexandru (n.1987); nepoata Cătălina
(n.2001), nepotul Marin (n.2002)
Lungu Trofim Ion (n.1930), soția Maria (n.1937)
Lungu Tudor Ion (n.1953), soția Olga (n.1955), copii:
Serghei (n.1976), Valeriu (n.1986), Violeta (n.1993)
Lungu Tudor Matvei (n.1951), soția Lidia (n.1951), copii:
Arcadie (n.1979), Liudmila (n.1986)
Lungu Tudor Nicolai (n.1964), soția Galina (n.1966),
copii: Cătălina (n.1987), Andrei (n.1991), Nicolai (n.1995)
Lungu Tudor Simion (n.1949), soția Ana (n.1949)
Lungu Tudor Vasile (n.1961), soția Maria (n.1966), copii:
Diana (n.1989), Eudochia (n.1990), Mihaela (n.1998)
Lungu Valentin Nicolai (n.1964), soția Victoria (n.1968),
copii: Dan (n.1987), Diana (n.1989)
Lungu Valeriu Ion (n.1966), soția Galina (n.1966), copii:
Cristina (n.1989), Petru (n.1990), Elena (n.1993)
Lungu Valeriu Isidor (n.1969)
Lungu Valeriu Petru (n.1962), soția Nadejda (n.1964),
copii: Irina (n.1992)
Lungu Vasile Afanasie (n.1936), soția Elena (n.1938)
Lungu Vasile Alexandru (n.1958), soția Ala (n.1963),
copii: Ion (n.1988), Andrei (n.1990)
Lungu Vasile Nicolai (n.1956), soția Ala (n.1960), copii:
Diana (n.1981), Anatolie (n.1983), Alina (n.1990)
Lungu Veaceslav Constantin (n.1961), soția Maria
(n.1962), Maria, copii: Vasile (n.1981), Serghei (n.1982),
Igor (n.1986)
Lungu Veaceslav Ion (n.1975), soția Nina (n.1974), copii:
Diana (n.1994), Efimia (n.1998), Valentina (n.2000)
Lungu Veaceslav Ștefan (n.1964), soția Natalia (n.1969),
copii: Serghei (n.1987), Parascovia (n.1981)
Lungu Veceaslav Tudor (n.1971), soția Aliona (n.1980)
copii: Victor (n.1998), Elena (n.2000)
Lungu Victor Gheorghe (n.1967), soția Nadejda (n.1967),
copii: Radu (n.1989), Valeria (n.1994)
Lungu Victor Grigore (n.1966), soția Aurelia (n.1969),
copii: Vadim (n.1989), Aliona (n.1991), Grigore (n.1994)
Lungu Victor Ion (n.1971)
Lungu Victor Nicolai (n.1957), soția Zinaida (n.1962),
copii: Irina (n.1985), Tatiana (n.1988), Nicolai (n.1991)
Lungu Vitalie Mihai (n.1969)
Lungu Vitalie Valentin (n.1975), soția Elena (n.1977),
copii: Ana (n.2000)
Lungu Vladimir Ion (n.1957), soția Ana (n.1960), copii:
Ion (n.1986), Nadejda (n.1988), Victor (n.1991)
Lungu Zaharia Filip (n.1942), soția Olga (n.1934)
1859
Lupan Grigore Vasile (26 ani), soția Arefta (26 ani), copii:
Axenia (2 ani)
1942
Lupan Grigore (n.1882); mama Elena (n.1860)
Lupan Ion (n.1913), soția Efimia (n.1916), copii: Vera
(n.1919), Toma (n.1920)
Lupan Iustin (n.1913), soția Lidia (n.1920), copii:
Valentina (n.1938)
Lupan Procopie (n.1908), soția Maria (n.1914), copii:
Ion (n.1934)
Lupan Simion (n.1900), soția Olga (n.1906), copii:
Eufrosenia (n.1927), Efim (n.1929), Elena (n.1927), Ioana
(n.1939), Ion (n.1940)
 2002
Lupan Nicolai Efim (n.1961), soția Larisa (n.1966), copii:
Dumitru (n.1985)
Lupan Tudor Efim (n.1952), soția Liuba (n.1953), copii:
Leonid (n.1978), Olga (n.1984), Natalia (n.1976); nepotul
Vlad (n.1999)
Lupan Vasile Efim (n.1956), soția Iulia (n.1959), copii:
Rodica (n.1981), Andrei (n.1983), Anastasia (n.1991)
Lupan Veronica Fedosei (n.1944)
Lupașcu Ștefan (n.1962)
Lupu Larisa Mihai (n.1970), copii: Elvira (n.1991), Victor
(n.1993)
2002
Macovețchi Elena Petru (n.1942), copii: Iurie (n.1970)
1942
Madan Constantin (n.1896), soția Eufrosenia (n.1906),
copii: Anastasia (n.1923), Alexandra (n.1925), Tatiana
(n.1927), Stepanida (n.1929), Vasile (n.1931), Teodora
(n.1933), Anastasia (n.1938), Andrei (n.1941), Ion (n.1942)
Madan Tudor (n.1884)
1859
Malai Zaharie Nicolae (58 ani), soția Arghira (47 ani),
copii: Gheorghe (15 ani), Maria (18 ani)
1942
Mălai Leonid (n.1916), soția Maria (n.1924), copii:
Valentina (n.1941)
Malai Simion (n.1884), soția Maria (n.1888)
Malai Serghei (n.1916); frați Gheorghe (n.1922), Ecaterina
(n.1924)
2002
Malai Anastasia Anton (n.1918)
Malai Ion Ion (n.1926)
Malai Mihai Leonid (n.1948), soția Elena (n.1948), copii:
Simion (n.1978)
Malai Valin Afanasie (n.1958), soția Zinaida (n.1958),
copii: Tatiana (n.1981), Elena (n.1985)
Mamot Alexandru Grigore (n.1952), soția Ana (n.1950),
copii: Viorel (n.1977)
Mamot Vitalie Alexandru
Manolov Petru Gheorghe (n.1957), soția Valentina
(n.1957), copii: Olga (n.1983), Elena (n.1986)
1942
M ereni 279
Mânzăraru Afanasie (n.1912), soția Pilagheia (n.1918),
copii: Ion (n.1935), Panteleimon (n.1941)
Mânzăraru Axinte (n.1899), soția Vera (n.1907), copii:
Timofei (n.1933)
Mânzăraru Trofim (n.1867), soția Irina (n.1887)
Mânzăraru Tudor (n.1893), soția Domnica (n.1895)
Mânzăreanu Dumitru (n.1879), soția Teodora (n.1892)
2002
Mânzăraru Grigore Axinte (n.1947), soția Veronica
(n.1950), copii: Natalia (n.1976), Olga (n.1981), Andrei
(n.1986)
Mânzăraru Tudor Afanasie (n.1946)
Mânzăraru Viorel Grigore (n.1973), soția Irina (n.1978),
copii: Cristina (n.1997), Victor (n.2000), Serghei (n.2000)
1859
Mardari Mihail Platon (58 ani), soția Ioana (49 ani), copii:
Zaharia (26 ani), Vasile (18 ani), Ion (9 ani), Sofia (18
ani), Maria (17 ani)
Mardari Vasile Tudor (26 ani), soția Eudochia (21 ani),
copii: Toader (1 an); frați: Mihail (20 ani), Petru (17 ani)
1942
Mardari Carp (n.1888), soția Nadejda (n.1897), copii:
Domnica (n.1930), Maria (n.1932), Ana (n.1935), Agafia
(n.1935), Gheorghe (n.1939)
Mardari Dumitru (n.1878), soția Ioana (n.1880)
Mardari Eremia (n.1892), soția Suzana (n.1900), copii:
Parascovia (n.1926), Alexandru (n.1927), Ion (n.1928),
Alexandra (n.1930), Mihai (n.1931), Maria (n.1935),
Efimia (n.1937), Eugenia (n.1938), Luchian (n.1940)
Mardari Eudochia (n.1880)
Mardari Fevronia (n.1914), copii: Iacob (n.1933), Teodor
(n.1940)
Mardari Ion Ș. (n.1907), soția Vera (n.1908), copii:
Valentin (n.1933), Leon (n.1936)
Mardari Petru (n.1867), soția Maria (n.1884)
Mardari Petru (n.1906), soția Ana (n.1910), copii:
Gheorghe (n.1931), Haralampie (n.1935), Parascovia
(n.1938), Anton (n.1940), Olga (n.1942)
 Mardari Petru (n.1908), soția Sofia (n.1911), copii: Simion
M ereni 280
(n.1933), Maftei (n.1935), Maria (n.1941)
Mardari Ștefan (n.1879), soția Efimia (n.1882), copii:
Gheorghe (n.1915), Ioan (n.1922)
2002
Mardari Ana Carp (n.1933)
Mardari Anastasia Marcu (n.1913)
Mardari Anatolie Maxim (n.1956), soția Maria (n.1958),
copii: Anastasia (n.1987), Serghei (n.1988)
Mardari Anatolie Vasile (n.1961)
Mardari Efim Procopie (n.1956), soția Feodora (n.1957),
copii: Ion (n.1979), Valeriu (n.1984)
Mardari Eugenia Eremei (n.1940)
Mardari Gheorghe Climenti (n.1956), soția Valentina
(n.1958), copii: Ion (n.1984)
Mardari Gheorghe Petru (n.1931)
Mardari Ion Tudor (n.1953), soția Liudmila (n.1956),
copii: Mihai (n.1978), Ion (n.1979), Olga (n.1983)
Mardari Leon Ion (n.1936)
Mardari Leonid Vladimir (n.1970)
Mardari Nadejda Mihai (n.1966), copii: Alexei (n.1988)
Mardari Natalia Ion (n.1971), copii: Gheorghe (n.1989)
Mardari Nicolai Procopie (n.1953), soția Maria (n.1958),
copii: Serghei (n.1978), Natalia (n.1981), Ion (n.1984),
Gheorghe (n.1988)
Mardari Nina Alexandru (n.1935), copii: Claudia (n.1960)
Mardari Pavel Gheorghe (n.1957), soția Maria (n.1963),
copii: Eugenia (n.1989), Irina (n.1994)
Mardari Petru Climenti (n.1961), soția Ana (n.1963), copii:
Lidia (n.1989), Irina (n.1991)
Mardari Serghei Mihai (n.1931)
Mardari Simion Ion (n.1952), soția Tamara (n.1953)
Mardari Teodora Andrei (n.1922)
Mardari Valentina Nicolai (n.1936)
Mardari Victor Gheorghe (n.1969), soția Aurelia (n.1972),
copii: Ghenadie (n.1991), Aliona (n.1994)
Mardari Victor Iacob
Mardari Victor Vasile (n.1961), soția Eugenia (n.1963),
copii: Mariana (n.1984)
Mardari Vladimir Vasile (n.1945), soția Vera (n.1946),
copii: Grigore (n.1974)
1942
Margine Andrei (n.1911), soția Ileana (n.1911), copii:
Alexandra (n.1892), Profir (n.1925), Dumitru (n.1941)
Margine Grigore (n.1909), soția Ana (n.1915), copii:
Maxim (n.1936), Eufimia (n.1938), Gheorghe (n.1941)
Margine Grigore (n.1912), soția Vera (n.1913), copii: Olga
(n.1935), Fevronia (n.1937)
Margine Ion (n.1889), soția Eudochia (n.1895), copii:
Teodor (n.1919), Serghei (n.1923), Nicolae (n.1931)
Margine Ion Ș. (n.1913), soția Parascovia (n.1914), copii:
Teodor (n.1936), Serghei (n.1941)
Margine Vasile (n.1921), soția Maria (n.1925)
Margine Cozma (n.1885), soția Irina (n.1898), copii:
Nadejda (n.1925), Lidia (n.1927), Anastasia (n.1929), Ana
(n.1933), Teodor (n.1940)
2002
Margina Alexandra Efim (n.1950)
Margină Anatolie Tudor (n.1964), soția Natalia (n.1966),
copii: Adrian (n.1986), Elena (n.1988), Zinaida (n.1996)
Margină Olga Grigore (n.1936)
Margină Serghei Ion (n.1941), soția Valentina (n.1947)
Margină Vitalie Serghei (n.1972), soția Violeta (n.1975),
copii: Dan (n.1999), Sandu (n.1999)
Margine Alexandru Matvei (n.1926), soția Varvara
(n.1930)
Margine Arcadi Ion (n.1972), soția Angela (n.1976), copii:
Carolina (n.1997), Elena (n.1998)
1859
Marin Nichita Marin (decedat în 1854, în 1850 avea 60 ani)
Marin Sidor Marian (decedat în 1855, în 1850 avea 46 ani)
2002
Mârlean Iacob Nicolai (n.1969), soția Tatiana (n.1974),
copii: Irina (n.1993), Ștefan (n.1997)
1942
Marticiuc Alexandru (n.1920), soția: Maria (n.1919)
Marticiuc Gheorghe (n.1920), soția Maria (n.1922), copii: Mârza Petrachi Ștefan (75 ani), soția Anița (61 ani)

M ereni 281
Teodor (n.1941)
Mârza Vasile Petrachi (40 ani), soția Maria (36 ani), copii:
Marticiuc Ion (n.1911), soția Maria (n.1911), copii: Ion (11 ani), Zinovia (9 ani), Agafia (4 ani), Elena (2 ani)
Nicolae (n.1937), Pavel (n.1941)
Mârză Zaharia Petrachi (32 ani), soția Varvara (20 ani),
Marticiuc Ion (n.1912), soția Anastasia (n.1920), copii: copii: Gheorghe (4 ani), Leon (2 ani)
Nicon (n.1940)
1942
Marticiuc Iustina (n.1900), copii: Macarie (n.1924) Mârza Gavril (n.1918), soția Ecaterina (n.1920), copii:
Marticiuc Maria (n.1890) Ana (n.1940), Natalia (n.1941)
Marticiuc Pavel (n.1886), soția Vasilița (n.1890), copii: 2002
Petru (n.1924), Stepanida (n.1926) Mazâlu Ana Gheorghe (n.1919)
2002 Marusic Constantin Gheorghe (n.1944), soția Valentina
Marteciuc Mihai Nicolai (n.1959), soția Tatiana (n.1962), (n.1944)
copii: Oxana (n.1984), Olesea (n.1988) Mârza Ion Gavril (n.1948), soția Ana (n.1949), copii:
Marteciuc Andrei Tudor (n.1975), soția Larisa (n.1975), Aurelia (n.1976), Andrei (n.1981)
copii: Cătălina (n.1996) Mateuță Veceaslav Vladimir (n.1969)
Marteciuc Grigore Ion (n.1954), soția Maria (n.1956), 2002
copii: Vitalie (n.1977), Ion (n.1978)
Mazur Ion Anton (n.1963)
Marteciuc Ion Alexandru (n.1954), soția Valentina
Mazur Maria Anton (n.1951)
(n.1957), copii: Viorica (n.1978), Alexandru (n.1982),
Serghei (n.1984) Mazur Serghei Anton (n.1974), copii: Anton (n.1997),
Alina (n.2000)
Marteciuc Luchian Petru (n.1959), soția Nadejda (n.1964),
copii: Andrei (n.1985), Cristina (n.1990) Mazur Svetlana Gavril (n.1965); fratele Victor (n.1967)
Marteciuc Nicolai Ion (n.1936), soția Elena (n.1939), 2002
copii: Ion (n.1977) Medvedev Alexandru Gheorghe (n.1975), soția Tatiana
Marteciuc Petru Gheorghe (n.1950), soția Eugenia (n.1984)
(n.1954) Medvedev Raisa Cozma (n.1942)
Marteciuc Tudor Gheorghe (n.1942), soția Olga (n.1939) Melanschi Tudor Ion (n.1944)
Marticiuc Elena Andrei (n.1945) Meleca Vasile Leonte (n.1974), soția Tatiana (n.1976),
Marticiuc Igor Nicolai (n.1972), soția Sofia (n.1972), copii: copii: Maria (n.1999)
Liviu (n.1993), Irina (n.1995) Melenciuc Alexandra Ion (n.1933)
Marticiuc Ion Petru (n.1944), soția Olga (n.1950), copii: 1942
Igor (n.1982)
Mișcoi Climon (n.1915), soția Olga (n.1915), copii: Teodor
Marticiuc Macarie Mihai (n.1923) (n.1934), Ileana (n.1937), Filip (n.1941)
Marticiuc Simion Macarie (n.1962), soția Iulia (n.1963), Mișcoi Hristina (n.1889), copii: Aculina (n.1922), Maxim
copii: Mariana (n.1985), Gheorghe (n.1998) (n.1926), Vera (n.1929)
Marticiuc Svetlana Anatolie (n.1968) 2002
Marticiuc Teodosia Simion (n.1923) Meșcoi Aculina Ion (n.1920)
1859 1859
Mârza Ion Petrachi (37 ani), soția Marfa (31 ani), copii: Micu Gheorghe Vasile (38 ani), soția Eudochia (35 ani),
Constantin (5 ani), Maria (11 ani) copii: Ion (2 ani)
 Micu Toader Vasile (decedat în 1855, în 1850 avea 21 ani),
M ereni 282
copii: Ion (decedat în 1851)
Miclea Mihail (n.1909), soția Eudochia (n.1912), copii:
Maria (n.1935)
2002
Mihailov Tudor Vasile (n.1927)
1859
Milescu Ion Vasile (28 ani), soția Maria (27 ani), copii:
Pilagheia (4 ani)
Milescu Vasile Sava (33 ani), soția Vasilca (58 ani), copii:
Constantin (26 ani)
1942
Milescu Gheorghe (n.1916), soția Maria (n.1916)
1859
Mirguță Andrei Ion (55 ani), copii: Miron (decedat în
1853, în 1850 avea 4 ani), Anastasia (16 ani), Maria (9 ani)
Mirguță Vasile Andrei (25 ani), soția Elena (21 ani), copii:
Nicolae (2 ani)
1859
Miron (Ciorchină) Gheorghe Simion (53 ani), soția Ioana
(48 ani)
Miron (Ciorchină) Serghei Gheorghe (30 ani), soția
Zinovia (25 ani), copii: Vasile (4 ani), Leon (3 ani), Andrei
(1 an)
Miron Dumitru Lupu (38 ani), soția Maria (34 ani), copii:
Ion (8 ani), Dumitru (6 ani), Anton (3 ani), Ana (13 ani),
Zinovia (5 ani), Maria (1 an)
Miron Gheorghe Postică (29 ani), soția Tudosia (20 ani),
copii: Maria (1 an)
Miron Lupa Grigore
Miron Stavre Postică (33 ani), mama Aftenia (63 ani), soția
Ecaterina (23 ani), copii: Parascovia (1 an)
2002
Miron Victor Serghei (n.1956), soția Olga (n.1953), copii:
Cristina (n.1986)
Mocan Alexei Grigore (n.1969), soția Iulia (n.1972), copii:
Oleg (n.1994), Liudmila (n.1996)
Mocanu Anastasia Ion (n.1944), copii: Alexei (n.1978)
Mocanu Aurelia Gheorghe (n.1966), copii: Dorel (n.1993)
1942
Moisei Ecaterina (n.1913), copii: Mihail (n.1932),
Eufrosenia (n.1934), Veronica (n.1937), Anica (n.1939),
Teodora (n.1942)
2002
Molea Cornelia Victor (n.1975); mama Elisaveta (n.1949)
Molea Victor Vasile (n.1944)
1859
Moraru Gheorghe Filimon (29 ani), soția Măriuca (28 ani),
copii: Marina (2 ani); mama Maria (63 ani)
1942
Moraru Maxim (n.1884), soția Eugenia (n.1902), copii:
Varvara (n.1922), Nina (n.1929), Nil (n.1931), Teodor
(n.1933), Ilie (n.1935); mama Elena (n.1860)
Moraru Simion (n.1910), soția Teodora (n.1910), copii:
Iacob (n.1936), Liuba (n.1942)
Moraru Vasile (n.1882), soția Suzana (n.1890)
2002
Morari Alexandru Serghei (n.1959), soția Elena (n.1959),
copii: Nadejda (n.1984), Petru (n.1987), Tatiana (n.1989)
Morari Andrei Tudor (n.1960), soția Angela (n.1969),
copii: Anatolie (n.1991), Ana (n.1994), Maria (n.2002)
Morari Gheorghe Alexandru (n.1957), soția Tamara (n.1959),
copii: Ion (n.1977), Lilian (n.1984), Alexei (n.1988)
Morari Serghei Constantin (n.1981), soția Maria (n.1983),
copii: Nicoleta (n.2000), Adrian (n.2002)
Moraru Agripina Andrei (n.1957), copii: Ion (n.1988)
Moraru Anatolie Iacob (n.1967), soția Eudochia (n.1970),
copii: Dumitru (n.1989), Alexandru (n.1992)
Moraru Boris Tudor (n.1958), soția Raisa (n.1988), copii:
Oxana (n.1989), Violeta (n.1983), Alexei (n.1992)
Moraru Constantin Dumitru (n.1956), soția Ana (n.1956),
copii: Larisa (n.1987)
Moraru Iacob Simion (n.1937), soția Elena (n.1935)
Moraru Mihai Simion (n.1946), soția Olga (n.1944)
Moraru Simion Tudor , soția Tatiana , copii: Maria
Moraru Tudor Nichita (n.1922), soția Sofia (n.1925)
Moraru Viorel Grigore (n.1975), soția Galina
Moroșan Natalia Mihai (n.1924)
Moroșanu Valeriu Ilie (n.1960)
Morozan Victoria Grigore (n.1967)
Moscovțev Igor Nicolai (n.1971), soția Galina (n.1973),
copii: Lilia (n.1993), Elena (n.1998)
1859
Muncescu Gavril Mihail (63 ani), soția Axenia (48 ani)
Muncescu Trifan Mihail (47 ani), soția Ioana (43 ani),
copii: Natalia (20 ani), Maria (16 ani)
Muncescu Vasile Gavril (24 ani), soția Eudochia (23 ani)
2002
Muntean Viorel Mihai (n.1979), soția Georgeta (n.1982)
Munteanu Domnica Deomid (n.1949), copii: Valeriu
(n.1972), Rodica (n.1976), Andrei (n.1978)
Munteanu Tamara Andrei (n.1956)
Munteanu Valeriu Constantin (n.1970), soția Aurelia
(n.1971), copii: Valeria (n.2000)
Munteanu Vasile Matvei (n.1947), soția Alexandra
(n.1947), copii: Ion (n.1985)
1859
Mura (Sclifos) Gheorghe Vasile (55 ani), soția Elena (47
ani), copii: Feodosie (16 ani), Nistor (15 ani), Petru (10
ani), Elisaveta (7 ani)
Mura (Sclifos) Petru Filip (33 ani), soția Ecaterina (19
ani), mama Iordana (43 ani)
Mura (Sclifos) Spiridon Vasile (53 ani), soția Maria
(38 ani), copii: Grigore (18 ani), Ion (15 ani), Elisaveta
(13 ani), Alexandra (11 ani)
Mura Grigore Gheorghe (27 ani), soția Feodosia (21 ani)
Mura Petru Iacob (31 ani), soția Pilagheia (37 ani), copii:
Nicolae (9 ani), Stratana (4 ani)
1942
Mura Andrei (n.1899), soția Milania (n.1899), copii: Pavel
(n.1925), Eugenia (n.1926), Eudochia (n.1927), Elisaveta
(n.1928), Grigore (n.1929), Teodor (n.1938)
Mura Andrei (n.1914), soția Pilagheia (n.1914), copii:
Simion (n.1936), Olga (n.1938), Valentina (n.1941)
Mura Daria (n.1882)
Mura Dumitru (n.1914), soția Ecaterina (n.1918)
Mură Filip (n.1908), soția Ana (n.1908), copii: Gheorghe
(n.1928), Nicolae (n.1932), Alexandru (n.1936)
Mură Gheorghe (n.1908), soția Maria (n.1912), copii:
283
Nicolae (n.1932), Nadejda (n.1935), Ștefan (n.1936), Vera
(n.1937), Ana (n.1940)
M ereni
Mura Iovu (n.1893), soția Alexandra (n.1898), copii:
Maria (n.1927)
Mură Nicanor (n.1893), copii: Nistor (n.1918), Alexandru
(n.1922)
Mura Nicolae (n.1869), soția Maria (n.1869), copii: Mihai
(n.1917), Simion (n.1922), Matroana (n.1924), Vasile
(n.1926), Agafia (n.1928), Maria (n.1930), Xenia (n.1932),
Ion (n.1936)
Mură Nistor (n.1905), soția Varvara (n.1904), copii:
Anastasia (n.1931), Olga (n.1933)
Mura Pahomie (n.1902), soția Alexandra (n.1910), copii:
Gheorghe (n.1936), Trofim (n.1939)
Mură Parfenie (n.1908), soția Vera (n.1910), copii: Elena
(n.1934), Vladimir (n.1939), Nadejda (n.1941); mama
Elisaveta (n.1882)
Mură Petru (n.1909), soția Fevronia (n.1914), copii: Ilie
(n.1938), Olga (n.1939), Ioana (n.1940)
Mura Teodor (n.1913), soția Ecaterina (n.1916)
Mură Tihon (n.1910), soția Alexandra (n.1910), copii:
Parascovia (n.1934), Andrei (n.1938)
2002
Mura Andrei Ștefan (n.1970), soția Natalia (n.1975), copii:
Ștefan (n.1997), Mihai (n.2000)
Mura Ecaterina Mihai (n.1919)
Mura Efim Simion (n.1951), soția Veronica (n.1957), copii:
Tatiana (n.1980), Teodora (n.1983)
Mura Ion Alexandru (n.1953), soția Maria (n.1958), copii:
Viorica (n.1981), Alexandru (n.1984)
Mura Ion Mihai (n.1948), soția Nina (n.1952)
Mura Ion Nicolai (n.1937), soția Natalia (n.1942)
Mura Ion Pahomie (n.1944), soția Parascovia (n.1949);
nora Margareta (n.1973)
Mura Iovu Dumitru (n.1948), soția Claudia (n.1951), copii:
Iurie (n.1973), Veaceslav (n.1974)
Mura Liuba Eudochim (n.1935)
Mura Marina Mina (n.1922)
Mura Mihai Alexandru (n.1959), soția Lidia (n.1964),
copii: Valentin (n.1990), Ion (n.1992)
 Mura Mihai Tudor (n.1957), soția Eudochia (n.1966),
M ereni 284
copii: Elena (n.1985), Dumitru (n.1988), Tudora (n.1994)
Mura Olga Dumitru (n.1953)
Mura Olga Gheorghe (n.1964), copii: Eugeniu (n.1988),
Alina (n.1989)
Mura Serghei Ștefan (n.1964), soția Liudmila (n.1966),
copii: Cristina (n.1992)
Mura Tamara Emilian (n.1952), copii: Veaceslav (n.1974),
Andrei (n.1978)
Mura Tamara Petru (n.1939)
Mura Tudor Andrei (n.1937), soția Liuba (n.1934)
Mura Valeriu Ion (n.1972), soția Margareta (n.1973), copii:
Ion (n.1993), Valeria (n.2002)
Mura Victor Ștefan (n.1966), soția Natalia (n.1968), copii:
Adrian (n.1990), Nicolai (n.1995)
Mura Vladimir Parfenie, soția Elena (n.1939)
1859
Musteață Grigore Ifteni (66 ani), copii: Balașa (16 ani)
2002
Mutruc Leonid Grigore (n.1955), soția Zinaida (n.1956),
copii: Ion (n.1982), Serghei (n.1988)
1942
Nacu Nicolae (n.1915), soția Pilagheia (n.1922), copii:
Vasile (n.1941)
2002
Nacu Maria Iachim (n.1956), copii: Serghei (n.1974),
Mihai (n.1976),
1859
Nagai Grigore Vasile (49 ani), soția Ioana (36 ani), copii:
Feodor (11 ani), Maria (9 ani), Elisaveta (1 an)
Nani Ion Vasile (49 ani), soția Arghira (48 ani), copii: Vasile
(20 ani), Toader (5 ani), Zinovia (13 ani), Ecaterina (7 ani)
Neamțu Gheorghe Iacob (63 ani), soția Elena (38 ani), copii:
Ion (9 ani), Mitrofan (3 ani), Ioana (13 ani), Elisaveta (11 ani)
2002
Neamțu Iurie Pavel (n.1967), soția Galina (n.1972), copii:
Ion (n.1993), Irina (n.1994), Dan (n.1997)
Neamțu Tamara Zaharia (n.1942), copii: Boris (n.1973),
Tatiana (n.1979)
Neamțu Vasile Zaharia (n.1950), soția Mariana (n.1953),
copii: Victoria (n.1976), Natalia (n.1982)
2002
Nedzeliscaia Valentina Vasile (n.1959), copii: Viorel
(n.1977), Natalia (n.1984), nepoata Cristina (n.1997)
Nedzelischi Andrei Serghei
Nică Gheorghe Alexandru (n.1963), soția Lidia (n.1965)
1859
Negru Andrei Vasile (29 ani), soția Eufrosenia (26 ani),
copii: Vasile (4 ani), Gheorghe (2 ani), Ecaterina (1 an),
Inodora (1 an)
Negru Leon Ion (decedat în 1852, în 1850 avea 45 ani),
copii: Ion (16 ani), Constantin (8 ani), Anastasia (12 ani)
1942
Negru Iochim (n.1918), soția Elena (n.1918)
Negru Iovu (n.1906), soția Vera (n.1909), copii: Valentina
(n.1938)
Negru Maria (n.1887), copii: Nichita (n.1909), Dominte
(n.1919), Vera (n.1916), Maria (n.1922)
Negru Toma (n.1883), soția Sofia (n.1889), copii: Efim
(n.1913), Marina (n.1926)
Negru Vasile (n.1921), soția Eugenia (n.1921)
1859
Nichita Andrei Ștefan (decedat în 1855), soția Elisaveta (33
ani), copii: Mihail (10 ani), Toader (5 ani), Elena (8 ani)
Nichita Isai Ștefan (31 ani) (venit din satul Mășcăuți)
Nichita Toader Ștefan (45 ani), soția Arghira (33 ani),
copii: Ștefan (14 ani), Grigore (12 ani), Vasile (10 ani),
Ecaterina (1 an)
1942
Nichita Alexandru (n.1901), soția Vasilița (n.1905), copii:
Serafim (n.1928), Nina (n.1935)
Nichita Gheorghe (n.1912), soția Ioana (n.1920), copii:
Teodora (n.1937), Iulia (n.1941); tata Teodor (n.1888),
mama Elisaveta (n.1890)
Nichita Ioana (n.1898), copii: Alexandru (n.1922), Vasile
(n.1924), Natalia (n.1927) Teodor (n.1932)
Nichita Melente (n.1887), soția Elena (n.1897), copii:
Teodor (n.1921), Vasile (n.1924), Efim (n.1930)
Nichita Nicolae (n.1892), soția Parascovia (n.1892), co-
pii: Ion (n.1928), Petru (n.1929), Efim (n.1929), Efimia
(n.1927), Olga (n.1934), Victor (n.1935)
Nichita Petru (n.1922), soția Maria (n.1920), copii: Grigore
(n.1941)
2002
Nichita Ghenadie Victor (n.1973), soția Maria (n.1972),
copii: Victoria (n.1993), Elena (n.2000)
Nichita Gheorghe Simion (n.1971), soția Liuba (n.1974),
copii: Mihai (n.1994), Rodica (n.1997)
Nichita Gheorghe Tudor (n.1965), soția Violanda (n.1969),
copii: Spiridon (n.1991), Nicolai (n.1992)
Nichita Grigore Petru (n.1941), soția Valentina (n.1945)
Nichita Ion Gheorghe (n.1945), soția Maria (n.1948),
copii: Rodica (n.1976), Tatiana (n.1984)
Nichita Ion Tudos (n.1962), soția Margareta (n.1963),
copii: Lilia (n.1987)
Nichita Mihai Carp (n.1968), soția Larisa (n.1972), copii:
Valentina (n.1991), Mariana (n.1997)
Nichita Simion Serafim (n.1950), soția Maria (n.1948)
Nichita Tudor Timofei (n.1932)
Nichita Valentin Tudor (n.1959), soția Ana (n.1962), copii:
Mariana (n.1982), Liudmila (n.1986)
Nichita Victor Efim (n.1956), soția Maria (n.1956), copii:
Radu (n.1979), Elena (n.1982), Irina (n.1990)
Nichita Victor Nicolai (n.1937), soția Ana (n.1943)
Nicolaev Dumitru Dumitru (n.1966), soția Eugenia
(n.1970), copii: Doinița (n.1993), Victor (n.1996)
Nicolai Elizaveta Ion (n.1937), copii: Mihai (n.1968),
Serghei (n.1970), Natalia (n.1979)
Nicolai Tatiana Iacob (n.1973), copii: Sandu (n.1999)
1942
Nicu Nicolae (n.1901), soția Efimia (n.1907), copii: Sava
(n.1928), Vera (n.1934), Teodor (n.1937), Ion (n.1941)
2002
Nicu Tudor Sava (n.1950), soția Maria (n.1952), copii:
Igor (n.1976), Ina (n.1980)
Nicu Valentina Simion (n.1965),
Nicu Vasile Toma (n.1944), soția Zinovia (n.1946), copii:
Vitalie (n.1970), Ștefan (n.1980)
1859
Nicula Ilie Vasile (53 ani), soția Marfa (50 ani), copii:
Gheorghe (22 ani), Petru (20 ani), copii adoptați Ecaterina
Vasile Baran și copilul născut nelegitim Andrei (7 ani)
1942
285
Nicula Dumitru (n.1910), soția Vera (n.1910), copii:
Parascovia (n.1930), Valentina (n.1931), Liuba (n.1934),
M ereni
Nina (n.1939), Teodor (n.1941)
Niculă Eugenia (n.1901), copii: Maria (n.1928),
Petru (n.1930), Alexandru (n.1932), Ana (n.1933),
Vera (n.1935), Stepanida (n.1936), Antonia (n.1938),
Gheorghe (n.1941)
Nicula Filimon (n.1877), soția Agafia (n.1882), copii:
Gheorghe (n.1916), Maria (n.1922), Matei (n.1920), Ioan
(n.1922)
Nicula Filip (n.1905), soția Elisaveta (n.1907), copii:
Teodor (n.1936), Haritina (n.1939)
Nicula Gheorghe (n.1914), soția Agafia (n.1913), copii:
Sava (n.1935), Emilian (n.1939)
Nicula Ion (n.1888), soția Maria (n.1891), copii: Natalia
(n.1920), Efim (n.1922), Ion (n.1902) (n.1904), Ștefan
(n.1926), Fevronia (n.1928)
Nicula Mihai (n.1878), soția Natalia (n.1888)
Nicula Moisei (n.1893), soția Ana (n.1891), copii: Efim
(n.1930), Valentina (n.1930), Teodor (n.1932)
Nicula Nicolae (n.1908), soția Parascovia (n.1911), copii:
Nicolae (n.1934), Ecaterina (n.1931), Eugeniu (n.1936),
Valentin (n.1938)
Nicula Teodor (n.1898), soția Eufrosenia (n.1904), copii: Ion
(n.1927), Constantin (n.1929), Efimia (n.1931), Alexandra
(n.1940), Gheorghe (n.1942), Domnica (n.1942)
Nicula Vasile (n.1908), soția Feodosia (n.1910), copii: Ion
(n.1936), Teodor (n.1937)
Nicula Vasile (n.1913), soția Stepanida (n.1920), copii:
Ilie (n.1939), Maria (n.1941)
2002
Nicula Alexandra Efim (n.1950)
Nicula Alexandru Matei (n.1958), soția Eudochia (n.1956),
copii: Denis (n.1993)
Nicula Anatolie Gheorghe (n.1967)
Nicula Anatolie Mihai, soția Larisa (n.1971), copii:
Daniela (n.1995), Mihai (n.1999)
Nicula Andrei Constantin (n.1962), soția Ioana (n.1967), co-
pii: Liudmila (n.1987), Dumitru (n.1991), Andrian (n.2002)
Nicula Andrei Vasile (n.1957), soția Ana (n.1956), copii:
Olga (n.1981), Angela (n.1984), Mariana (n.1991)
 Nicula Angela Ion
M ereni 286
Nicula Efimia Filip (n.1936)
Nicula Eufrosenia Alexandru (n.1925)
Nicula Eufrosenia Pavel (n.1957), copii: Rodica (n.1977),
Ina (n.1981), Victor (n.1995)
Nicula Eugenia Vladimir (n.1932), copii: Gheorghe
(n.1957)
Nicula Ghenadie Gheorghe (n.1979)
Nicula Ghenadie Victor (n.1979), soția Carolina (n.1982),
copii: Adriana (n.1991)
Nicula Gheorghe Andrei (n.1939), soția Haritina (n.1944)
Nicula Gheorghe Ion (n.1960), soția Valentina (n.1964),
copii: Aurelia (n.1984), Alina (n.1989), Radu (n.1991)
Nicula Gheorghe Matei (n.1954), soția Elena (n.1958),
copii: Serghei (n.1981), Vera (n.1993)
Nicula Gheorghe Tudor (n.1942), soția Tamara (n.1948),
copii: Iurie (n.1980)
Nicula Grigore Constantin (n.1971), soția Liudmila
(n.1977), copii: Ștefan (n.1995), Dan (n.1997)
Nicula Ion Gheorghe (n.1957), soția Valentina (n.1958),
copii: Ina (n.1983), Anastasia (n.1989)
Nicula Ion Ion (n.1954), soția Margareta (n.1955), copii:
Igor (n.1986)
Nicula Mariana Dumitru (n.1979), copii: Ion (n.1997);
fratele Andrei (n.1983), sora Olga (n.1984)
Nicula Matroana Condrat (n.1946), copii: Nadejda
(n.1983)
Nicula Mihai Dumitru (n.1948)
Nicula Mihai Vasile (n.1961), soția Zinaida (n.1967), copii:
Denis (n.1987), Dumitru (n.1987)
Nicula Sava Gheorghe (n.1935), soția Maria (n.1935)
Nicula Serghei Gheorghe (n.1968), soția Elena (n.1977),
copii: Tudor (n.2000)
Nicula Sofia Anton (n.1920)
Nicula Ștefan Gheorghe (n.1955), soția Ana (n.1956),
copii: Eugeniu (n.1980), Gheorghe (n.1985)
Nicula Tudor Constantin (n.1956), soția Tatiana (n.1953),
copii: Diana (n.1984)
Nicula Tudor Matfei (n.1964), soția Marta (n.1970), copii:
Ion (n.1989), Angela
Nicula Valentina Vasile (n.1934)
Nicula Vasile Gheorghe (n.1959), soția Ala (n.1959), copii:
Gheorghe (n.1984), Vadim (n.1988)
Nicula Victor Constantin (n.1962), soția Lidia (n.1964),
copii: Igor (n.1989), Serghei (n.1984)
Nicula Victor Gheorghe (n.1952)
Nicula Victor Ion (n.1955), soția Vera (n.1960), copii:
Petru (n.1981), Denis (n.1985)
Nicula Victor Nicolai (n.1962), soția Lilia (n.1970), copii:
Sandu (n.1990), Irina (n.1992)
Nicula Vladimir Nichita (n.1956), soția Maria (n.1962),
copii: Irina (n.1985), Tatiana (n.1986), Alexandru (n.1988)
1859
Nircă Grigore Ștefan (decedat în 1854, în 1850 avea 70
ani), copii: Darie (39 ani), soția lui Darie – Domnica (25
ani), copii: Toader (4 ani), Procopie (3 ani)
Nircă Simion Grigore (37 ani), soția Tatiana (23 ani)
1942
Nircă Avram (n.1883), soția Sorana (n.1889), copii:
Grigore (n.1921), Gheorghe (n.1923), Alexandra (n.1925),
Marfa (n.1927)
Nircă Chiril (n.1890), soția Elisaveta (n.1895), copii:
Alexei (n.1922), Anastasia (n.1927), Cozma (n.1929),
Valentina (n.1932), Neculai (n.1932), Ștefan (n.1935)
1859
Nistor Ion Trofim (31 ani), soția Victoria (32 ani)
Nistor Ion Vasile (58 ani), soția Aftenia (55 ani)
Nistor Tănase Vasile (decedat în 1853, în 1850 avea 69
ani), soția Domnița (68 ani), copii: Ștefan (31 ani)
Nistor Toader Vasile (decedat în 1856, în 1850 avea 56
ani), soția Ecaterina (31 ani), copii: Constantin (19 ani),
Grigore (15 ani), Ion (11 ani)
Nistor Trofim Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 81 ani)
1942
Nistor Alexei (n.1897), soția Maria (n.1900), copii: Maria
(n.1930)
Nistor Isidor (n.1882), soția Ecaterina (n.1887), copii: Efim
(n.1921), Anastasia (n.1929), Iacob (n.1932)
Nistor Mina (n.1904), soția Sofia (n.1912), copii: Olga
(n.1933), Vera (n.1935), Maria (n.1937), Teodor (n.1939)
Nistor Xenia (n.1892), copii: Eudochia (n.1922), Traian
(n.1923)
Arborele genealogic
Nicolas Nicula
 2002
M ereni 288
Nistor Aurelia Dumitru
1942
Nistreanu Dumitru (n.1922), soția Nadejda (n.1922), copii:
Silvia (n.1942)
Nistreanu Vasile (n.1889), soția Vasilița (n.1892)
Nohailâc Filimon (n.1890), soția Domnica (n.1901), copii:
Teodor (n.1921), Valentina (n.1931), Olga (n.1934)
Nohailâc Vasile (n.1906), soția Elena (n.1913), copii:
Pilagheia (n.1932), Tamara (n.1939), Nicolae (n.1942)
2002
Nogailâc Olga Ion (n.1935)
1859
Nuță Gavril Tudor (26 ani), soția Maria (24 ani)
Nuță Ion Grigore (51 ani), soția Anastasia (47 ani), copii:
Elena (18 ani)
Nuță Ion Zaharia (25 ani), soția Arghira (20 ani), copii:
Petru (1 an)
Nuță Lupu Constantin (32 ani), soția Elena (22 ani), copii:
Ion (5 ani), Simion (2 ani), Ana (3 ani)
Nuța Ștefan Ion (decedat în 1854, în 1850 avea 53 ani)
Nuță Tudor Grigore (52 ani), soția Teodora (48 ani), copii:
Aftenie (20 ani), Ștefan (18 ani), Ion (15 ani), Grigore (11
ani), Elena (22 ani)
Nuță Vasile Ștefan (21 ani)
Nuță Zinovia Ion (decedat în 1856, în 1850 avea 51 ani) ,
soția Ecaterina (46 ani), copii: Constantin (19 ani), Simion
(17 ani), Gheorghe (16 ani), Ana (15 ani), Zinovia (7 ani)
1942
Nuță Cozma (n.1914), soția Elisaveta (n.1917), copii:
Tamara (n.1939), Ana (n.1941)
Nuță Afanasie (n.1916), soția Vasilița (n.1923)
Nuță Andrei (n.1900), soția Parascovia (n.1899), copii:
Teodor (n.1922)
Nuță Andrei (n.1919), soția Teodora (n.1921), copii: Ion
(n.1941), Grigore (n.1942)
Nuță Dumitru (n.1915), soția Vera (n.1918), copii:
Gheorghe (n.1937), Valentina (n.1939), Ion (n.1942)
Nuță Gheorghe (n.1885), copii: Iochim (n.1919), Tatiana
(n.1922), Efim (n.1924), Ion (n.1929), Mihail (n.1933)
Nuță Gheorghe (n.1906), soția Pilagheia (n.1913), copii:
Simion (n.1937), Timofei (n.1939), Chiril (n.1942)
Nuță Gheorghe (n.1906), soția Pilagheia (n.1912), copii: Ștefan
(n.1930), Simion (n.1932), Valentina (n.1936), Ion (n.1938)
Nuță Grigore (n.1908), soția Maria (n.1908), copii: Pavel
(n.1936), Ion (n.1938)
Nuță Ioan (n.1876), soția Teodosia (n.1879)
Nuță Ion (n.1904), soția Marfa (n.1906), copii: Ștefania
(n.1925); socrul Constantin (n.1858)
Nuță Ion (n.1910), soția Agafia (n.1916), copii: Petru
(n.1937), Efim (n.1940), Gheorghe (n.1942)
Nuță Ion (n.1910), soția Anastasia (n.1908), copii: Nicolae
(n.1923), Sofia (n.1920)
Nuță Olga (n.1892), copii: Stepanida (n.1927), Alexandra
(n.1929)
Nuță Pavel (n.1912), soția Domnica (n.1912), copii: Olga
(n.1935), Valentin (n.1938)
Nuță Petru (n.1909), soția Antonina (n.1911), copii: Larisa
(n.1934), Olga (n.1938)
Nuță Roman (n.1880), soția Agafia (n.1892)
Nuță Roman (n.1911), soția Iulita (n.1910), copii:
Valentina (n.1935), Teodor (n.1940), Lidia (n.1927)
Nuță Simion (n.1893), soția Teodora (n.1896), copii: Teodor
(n.1923), Ion (n.1925), Maria (n.1927), Vera (n.1929)
Nuță Simion (n.1900), soția Matroana (n.1901), copii:
Maria (n.1929), Andrei (n.1930), Valentina (n.1939)
Nuța Ștefan (n.1904), soția Alexandra (n.1912), copii:
Sava (n.1931), Ioan (n.1933), Vladimir (n.1936), Valentina
(n.1938), Andrei (n.1941)
Nuță Teodor (n.1908), soția Vera (n.1916), copii: Olga
(n.1935), Elena (n.1938), Afanasie (n.1940)
Nuță Toma (n.1890), soția Eufrosenia (n.1903), copii:
Maria (n.1926), Mihail (n.1927), Ion (n.1934), Vera
(n.1936)
Nuță Trofim (n.1872), soția Ana (n.1878), copii: Elena
(n.1925)
Nuță Trofim (n.1889), copii: Vera (n.1922)
Nuță Trofim (n.1900), soția Eudochia (n.1901), copii:
Efimia (n.1923), Elena (n.1926), Eudochia (n.1928),
Maria (n.1930)
Nuță Tudosia (n.1892), soția Parascovia (n.1891), copii:
Olga (n.1928), Ecaterina (n.1930)
Nuță Vasile (n.1897)
Nuță Vasile (n.1918), soția Milania (n.1919)
Nuță Vladimir (n.1912), soția Domnica (n.1913), copii: Petru
(n.1935), Ion (n.1937), Matroana (n.1939), Mihail (n.1941)
Nuță Zinovia (n.1883)
2002
Nuță Ana Isidor (n.1944)
Nuță Anatolie Nicolai (n.1974), soția Angela (n.1970),
copii: Serghei (n.1992), Gheorghe (n.2001)
Nuță Andrei Grigore (n.1948), soția Maria (n.1949)
Nuță Andrei Ion (n.1956), soția Maria (n.1956), copii: Ion
(n.1981), Serghei (n.1983), Natalia
Nuță Andrei Ștefan (n.1941)
Nuță Claudia Cozma (n.1958), copii: Ghenadie (n.1978)
Nuță Efim Andrei (n.1944)
Nuța Efim Gheorghe (n.1924), copii: Lidia (n.1965)
Nuță Efim Mihai (n.1955), soția Larisa (n.1960), copii:
Ruslan (n.1980), Liudmila (n.1985)
Nuță Ghenadie Vladimir (n.1974)
Nuță Gheorghe Grigore (n.1968), soția Aurelia (n.1977),
copii: Mihaela (n.2001)
Nuță Gheorghe Ion (n.1943), soția Tamara (n.1948), copii:
Natalia (n.1976)
Nuță Gheorghe Ion (n.1944), soția Maria (n.1949), copii:
Alexei (n.1973), Eugeniu (n.1981), nepotul Alexandru
(n.2001)
Nuță Gheorghe Ion (n.1955), soția Galina (n.1960), copii:
Ghenadie (n.1983), Mihai (n.1989), Doina (n.1993)
Nuță Gheorghe Petru (n.1966), soția Tamara (n.1969),
copii: Nadejda (n.1989), Violeta (n.1995)
Nuță Gheorghe Tudor (n.1956), soția Zinaida (n.1962),
copii: Elena (n.1985)
Nuță Grigore Afanasie (n.1942), soția Vera (n.1946), copii:
Tatiana (n.1976)
Nuță Ion Andrei (n.1940), soția Ana (n.1944)
Nuță Ion Mihai (n.1958), soția Valentina (n.1959), copii:
Liudmila (n.1982), Adrian (n.1987)
Nuță Ion Roman (n.1907)
Nuță Ion Simion (n.1969), soția Tatiana (n.1975), copii:
Andrei (n.1998)
Nuță Ionică Simion (n.1920)
M ereni 289
Nuță Leonid Mihai (n.1966), soția Larisa (n.1968), copii:
Tatiana (n.1988), Veronica (n.1989)
Nuță Maria Ion (n.1957)
Nuță Maria Simion (n.1940)
Nuță Mihai Andrei (n.1959), soția Tatiana (n.1960), copii:
Ana (n.1985), Victor (n.1986)
Nuță Mihai Ion , soția Valentina , copii: Serghei (n.1989),
Adrian (n.1990), Igor (n.1995)
Nuță Mihai Petru (n.1958), soția Olimpia (n.1957), copii:
Drăgălina (n.1983), Ion (n.1986), Mihaela (n.1993)
Nuță Mihai Ștefan (n.1968), soția Elena (n.1968)
Nuță Mircea Sava (n.1968), soția Elena (n.1970), copii:
Ilie (n.1994), Sava (n.2000)
Nuță Nadejda Tudor (n.1956), copii: Ion (n.1978), Vitalie
(n.1977), Tatiana (n.1981)
Nuță Nicolai Ion (n.1951), soția Eugenia (n.1956), copii:
Nadejda (n.1984), Veronica (n.1985)
Nuță Nicolai Trofim (n.1952), soția Lilia (n.1956)
Nuță Olga Constantin (n.1943)
Nuță Olga Pavel (n.1956), copii: Serghei (n.1984)
Nuță Olga Vasile (n.1939)
Nuță Olga Zaharia (n.1936), copii: Liudmila (n.1973)
Nuță Parascovia Filip (n.1947)
Nuță Petru Ion (n.1937), soția Nadejda (n.1937)
Nuță Petru Ion (n.1954), soția Valentina (n.1957), copii:
Veaceslav (n.1979), Aliona (n.1983), Angela (n.1985)
Nuță Sava Ștefan (n.1932), soția Maria (n.1937)
Nuță Simion Gheorghe (n.1932), soția Tamara (n.1941)
Nuță Ștefan Ion (n.1963), soția Valentina (n.1970), copii:
Tatiana (n.1991), Ion (n.1993)
Nuță Teodora Ion (n.1921)
Nuță Tudor Grigore (n.1950), soția Eufrosenia (n.1948),
copii: Tatiana (n.1980)
Nuță Tudor Ion (n.1937)
Nuță Tudor Mihai (n.1953), soția Alexandra (n.1957)
Nuță Tudor Roman (n.1940), soția Elena (n.1943), copii:
Victor (n.1973)
 Nuță Valeriu Gheorghe (n.1969), soția Elena (n.1969),
M ereni 290
copii: Vitalie (n.1990), Doina (n.1991)
Nuță Valeriu Nicolai (n.1980), soția Natalia (n.1982),
copii: Alexandru (n.2002)
Nuță Valeriu Simion (n.1961), soția Galina (n.1965), copii:
Victoria (n.1983), Andrei (n.1986)
Nuță Vasile Trofim (n.1958), soția Galina (n.1962), copii:
Elena (n.1984), Tatiana (n.1989)
Nuță Vera Toma (n.1936)
Nuță Victor Afanasie (n.1957), soția Natalia (n.1966),
copii: Cristina (n.1986), Tatiana (n.1988), Victor (n.1992)
Nuță Victor Andrei (n.1976), soția Mariana (n.1979), copii:
Tudora (n.1989)
Nuță Victor Constantin (n.1966)
Nuță Victor Ion (n.1963), soția Galina (n.1970), copii:
Andrei (n.1988), Trofim (n.1995), Alexandru (n.1998)
Nuță Victor Ion (n.1971)
Nuță Victor Ion (n.1974), soția Tatiana (n.1978), copii:
Mădălina (n.1999)
Nuță Victor Mihai (n.1960), soția Galina (n.1963), copii:
Serghei (n.1985), Lilia (n.1988), Victoria (n.1993)
Nuță Victor Sava
Nuța Victor Simion (n.1957), soția Uliana (n.1954), copii:
Pavel (n.1979), Eugeniu (n.1982), Tatiana (n.1988)
Nuță Victor Tudor (n.1958), soția Ana (n.1960), copii:
Valeriu (n.1983), Nicolai (n.1986)
Nuță Vladimir Ștefan (n.1936), soția Maria (n.1938)
Nuța-Cerbadji Svetlana Vladimir (n.1964), copii: Vladimir
(n.1990), Nicolai (n.1993)
2002
Oancea Vladislav Mihai (n.1972)
Ochișor Svetlana Anatolie (n.1983); tatăl Ochișor Anatolie
Atanasie (n.1949)
1859
Oglindă Constantin Alistar (decedat în 1851, în 1850
avea 30 ani)
Oglindă Gheorghe Ilie (73 ani), soția Ioana (53 ani), copii:
Elisaveta (25 ani)
Oglindă Ion Alistar (36 ani), soția Elena (30 ani), copii:
Vasile (10 ani), Manoil (8 ani), Eugenia (4 ani), Maria (2 ani)
Oglindă Pavel Gheorghe (33 ani), soția Elisaveta (20 ani)
Oglindă Zamfir Alistar (34 ani), soția Pilagheia (27 ani),
copii: Alexandru (9 ani)
Oglindă Zamfir Gheorghe (36 ani), soția Ana (20 ani)
1942
Oglindă Alexei (n.1900), soția Alexandra (n.1900), copii:
Teodor (n.1922), Efimia (n.1927)
Oglindă Onofrei L. (n.1914), soția Maria (n.1918), copii:
Ana (n.1936), Valentin (n.1940), Ștefan (n.1941), Vasilița
(n.1942), mama Elena (n.1896)
Oglindă Alexandru (n.1900), soția Vera (n.1898), copii:
Mihail (n.1922), Maria (n.1924), Toma (n.1929), Trofim
(n.1933); mama Zinovia (n.1862)
Oglindă Andrei (n.1898), soția Eudochia (n.1904), copii:
Suzana (n.1923), Maria (n.1925), Vera (n.1927), Ion
(n.1930), Elena (n.1932), Petru (n.1934), Olga (n.1936),
Serghei (n.1938)
Oglindă Efrim (n.1910), soția Vasilița (n.1914), copii:
Stepanida (n.1938), Teodor (n.1942), Olga (n.1939)
Oglindă Elena (n.1885), copii: Vasile (n.1923), Efimia
(n.1925), Pilagheia (n.1927), Teodosie (n.1930)
Oglindă Emilian (n.1906), soția Natalia (n.1912), copii:
Olga (n.1936), Eugenia (n.1940)
Oglindă Emilian (n.1906), soția Natalia (n.1912), copii:
Olga (n.1936), Eugenia (n.1941)
Oglindă Gheorghe (n.1896), soția Hristina (n.1892), co-
pii: Afanasie (n.1922), Alexandra (n.1927), Ion (n.1930),
Mihail (n.1932), Vasile (n.1914), Luca (n.1922)
Oglindă Gheorghe P. (n.1913), soția Chilina (n.1920),
copii: Olga (n.1941)
Oglindă Grigore (n.1889), soția Eufrosenia (n.1901), copii:
Valentina (n.1928), Simion (n.1930), Ion (n.1936); mama
Maria (n.1850)
Oglindă Ion (n.1912), soția Vera (n.1913), copii: Pilagheia
(n.1934), Valentina (n.1941)
Oglindă Maria (n.1890), copii: Ion (n.1923), Stepanida
(n.1925)
Oglindă Parfenii (n.1885), soția Axenia (n.1891), co-
pii: Teodor (n.1922), Petru (n.1923), Ion (n.1926), Ana
(n.1928), Gavril (n.1930)
Oglindă Ștefan (n.1920), soția Daria (n.1924)
Oglindă Teodor (n.1917), soția Eudochia (n.1921), copii:
Valentin (n.1941)
 Surse: ANRM, F. 134, i.2,
d. 60, f. 217 v.; ibidem,
F.  211, i.3, d. 877, f. 73
v.; ibidem, d. 876, f. 179
v.-180 v.; ibidem, d. 878,
f. 29 v.; ibidem, d. 879, f.
Arborele genealogic 45 v.-85 v.; ibidem, F. 211,
Valeriu I. Oglindă i.11, d. 48, f. 35 v.
 2002
M ereni 292
Oglindă Alexei Tudor (n.1946), soția Tamara (n.1952),
copii: Vitalie (n.1976)
Oglindă Ana Petru (n.1921)
Oglindă Anatolie Gheorghe (n.1955), soția Elena (n.1960),
copii: Serghei (n.1978), Dumitru (n.1982), Valentin
(n.1984), Angela (n.1991)
Oglindă Anatolie Ion (n.1958), soția Aurelia (n.1964),
copii: Tatiana (n.1984)
Oglindă Anatolie Mihai (n.1971)
Oglindă Anatolie Stelian (n.1964), soția Lidia (n.1966),
copii: Ion (n.1988), Ana (n.1989), Maria
Oglindă Andrei Tudor (n.1957); sora Svetlana (n.1964)
Oglindă Arcadie Tudor (n.1968), soția Mariana (n.1973),
copii: Doina (n.1993)
Oglindă Emil Tudor (n.1950)
Oglindă Gheorghe Vasile (n.1953), soția Eugenia (n.1953),
copii: Natalia (n.1981), Mariana (n.1983)
Oglindă Ina Gheorghe (n.1977), copii: Igor (n.1999)
Oglindă Ion Gheorghe (n.1930), soția Parascovia (n.1936)
Oglindă Ion Grigore (n.1923), soția Maria (n.1927)
Oglindă Ion Grigore (n.1935), soția Ioana (n.1943)
Oglindă Ion Parfeni (n.1926), soția Vera (n.1934)
Oglindă Ion Petru (n.1946), soția Liuba (n.1950), copii:
Leonid (n.1979)
Oglindă Ion Ștefan (n.1959), soția Galina (n.1962), copii:
Eugeniu (n.1983), Alexandru (n.1986), Cristina (n.1989)
Oglindă Lidia Tudor (n.1956), copii: Victor (n.1975),
Elena (n.1978)
Oglindă Margareta Filip (n.1942)
Oglindă Margareta Grigore (n.1942)
Oglindă Maria Grigore (n.1958); nora Diana (n.1979)
Oglindă Maria Mihai (n.1937)
Oglindă Maria Tudor (n.1960)
Oglindă Mihai Gheorghe (n.1932), soția Parascovia
(n.1935)
Oglindă Mihai Leon (n.1920)
Oglindă Parascovia Afanasie (n.1935)
Oglindă Petru Parfentie (n.1923), soția Stepanida (n.1928)
Oglindă Serghei Ion (n.1967), soția Natalia (n.1969), copii:
Cristina (n.1991), Lilia (n.1992)
Oglindă Serghei Onofrei (n.1941)
Oglindă Ștefan Filip (n.1941)
Oglindă Ștefan Ion (n.1920), soția Daria (n.1924)
Oglindă Ștefan Mihai (n.1948), soția Vera (n.1951), copii:
Elena (n.1980)
Oglindă Uliana Tudor (n.1954)
Oglindă Valentin Efim, soția Valentina, copii: Anatolie
Oglindă Valentin Filip (n.1940), soția Aurelia (n.1943)
Oglindă Valeriu Ion (n.1965), soția Larisa (n.1966), copii:
Denis (n.1989)
Oglindă Valeriu Tudor (n.1958), soția Zinaida (n.1956),
copii: Natalia (n.1986), Ion (n.1991)
Oglindă Valeriu Tudor (n.1964), soția Svetlana (n.1968),
copii: Carolina (n.1989), Valeria (n.1994)
Oglindă Victor Petru (n.1959), soția Ana (n.1959), copii:
Vadim (n.1984), Cristina (n.1992)
Oglindă Vitalie Ion (n.1972), soția Natalia (n.1977), copii:
Doina (n.1987)
2002
Olăriță Igor Petru (n.1974), soția Ana (n.1975), copii:
Daniela (n.1999)
Olaru Iurie Petru (n.1967), soția Aliona (n.1978), copii:
Petru (n.2000)
1859
Oloi Ion Ștefan (33 ani)
1942
Olteanu Emilian (n.1900), soția Elena (n.1912), copii:
Panteleimon (n.1930), Mihail (n.1934), Valentina (n.1941)
2002
Onișcenco Efimia Andrei (n.1950)
Osipov Ananii Avtenii (n.1959), soția Liudmila (n.1965),
copii: Victoria (n.1989)
Osipov Ion Stanislav (n.1958), soția Valentina (n.1951),
copii: Andrei (n.1978), Gheorghe (n.1981)
Osipov Maria Cornei (n.1932)
Osipov Stanislav Cornei (n.1934), soția Nina (n.1938)
Ostapenco Vladimir Vasile (n.1962), soția Efimia (n.1955),
copii: Natalia (n.1984), Serghei (n.1987), Ion (n.1992)
 2002
Pădureț Vera Gheorghe (n.1964), copii: Dumitru (n.1984),
Liuba (n.1986), Vasile (n.1990), Ștefan (n.1992)
1859
Paladi Ion Vasile (47 ani), soția Ioana (37 ani), copii:
Matvei (12 ani), Maria (6 ani)
2002
Palanciuc Victor Mihai (n.1968), soția Viorica (n.1973),
copii: Victor (n.1996)
1942
Pană Simion (n.1894), soția Teodosia (n.1904), copii:
Zaharia (n.1926), Ana (n.1927)
1859
Panfil (Antoci) Gheorghe Nicolae (41 ani), soția Elisaveta
(37 ani), copii: Gheorghe (10 ani), Nicolae (2 ani), Zamfira
(6 ani), Elena (14 ani)
Panfil Gheorghe Nicolae (decedat în 1850 la 42 ani), copii:
Vasile (18 ani), Andrei (9 ani), Maria (15 ani)
Panfil Nicolae Anton (decedat în 1854, în 1850 avea
75 ani), copii: Ion (30 ani), soția lui Ion Axenia (35 ani),
copii: Alexandru (4 ani), Elisaveta (6 ani), Ana (1 an)
Panfil Simion Gheorghe (43 ani), soția Ioana (34 ani),
copii: Pavel (11 ani), Constantin (5 ani), Ioana (12 ani)
1942
Panfile Mihail (n.1904), soția Alexandra (n.1909), copii:
Ioan (n.1930)
Panfile Dumitru (n.1905), soția Maria (n.1904), copii:
Axenia (n.1926), Constantin (n.1932), Nadejda (n.1934),
Olga (n.1941)
Panfile Ignat (n.1912), soția Ioana (n.1921), copii: Ion
(n.1942)
Panfile Ion (n.1873)
Panfile Ion (n.1887)
Panfile Ion (n.1920), soția Iulita (n.1923), copii: Maria
(n.1942)
Panfile Pavel (n.1881), soția Irina (n.1885)
Panfile Ștefan (n.1900), soția Olga (n.1906), copii: Liuba
(n.1928), Iulia (n.1938)
Panfile Ștefan (n.1918), soția Ana (n.1919), copii:
Parascovia (n.1940)
Panfile Teodor (n.1881), soția Marica (n.1887), copii:
293
Teodora (n.1924), Zenovia (n.1926), Alexandru (n.1928),
Domnica (n.1932)
M ereni
Panfile Teodor (n.1910), soția Alexandra (n.1915)
Panfile Vasile (n.1914), soția Maria (n.1918), copii: Teodor
(n.1940)
Panfile Vladimir (n.1916), soția Eufrosenia (n.1915), copii:
Maria (n.1942)
2002
Panfile Vladimir Tudor (n.1957), soția Paulina (n.1956),
copii: Natalia (n.1979), Serghei (n.1981), Ion (n.1983)
Panfile Afanasie Ștefan (n.1958), soția Svetlana (n.1963),
copii: Oxana (n.1985), Veaceslav (n.1988)
Panfile Constantin Dumitru (n.1932), soția Olga (n.1927)
Panfile Dumitru Constantin (n.1959)
Panfile Ioana Petru (n.1952), copii: Natalia (n.1976), Iurie
(n.1984)
Panfile Ion Vasile (n.1955), copii: Olesea (n.1983), nepoata
Elena (n.1999), ginerele Gușan Tudor Iachim (n.1980)
Panfile Maria Visarion (n.1948), copii: Ion (n.1974)
Panfile Olga Vladimir (n.1946)
Panfile Tudor Vasile (n.1941)
Panfile Valentin Gheorghe
Panfile Victor Victor Ion (n.1964), soția Lilia (n.1966),
copii: Victoria (n.1987), Dumitru (n.1992)
Panfilie Ion Ștefan (n.1954), soția Valentina (n.1957),
copii: Eugeniu (n.1976), Larisa (n.1984)
1859
Pântea Gheorghe Axente (77 ani), copii: Manole (33 ani),
nepoți: Paramon (4 ani), Pilagheia (4 ani)
1942
Pântea Mina (n.1885), soția Tatiana (n.1891), copii: Ion
(n.1931), Alexandra (n.1934)
2002
Pântea Dumitru Tudor (n.1975), copii: Mihaela (n.2001),
Corina (n.1999)
Pântea Panteleimon Tudor (n.1940)
Pântea Tudor Serghei (n.1934), soția Valentina (n.1946)
 Panuța Andrei Gheorghe (n.1955), soția Tamara (n.1949),
M ereni 294
ginerele Lungu Arcadie Tudor (n.1977), copii: Natalia
(n.1979), nepotul Octavian (n.2000)
Pânzaru Artemon Vasile (n.1971), soția Galina (n.1973),
copii: Daniela (n.1994), Cătălina (n.1993)
Pârgari Ana Iacob (n.1997)
1859
Pârlog Vasile Iosip (38 ani), soția Elena (33 ani), copii:
Pantilie (Ion) (13 ani), Nicolae (5 ani), Calestru (3 ani),
Maria (18 ani), Ioana (14 ani), Arghira (9 ani)
1859
Pascal Grigore Ștefan (61 ani), soția Lucheria (38 ani),
copii: Ștefan (19 ani), Gheorghe (7 ani), Casian (4 ani),
Tudosia (17 ani), Chilia (15 ani)
Pascal Petru Afanasie (31 ani), soția Elena (21 ani)
2002
Pascari Valeriu Mihai (n.1957)
1942
Patraș Ana, copii: Maria (n.1927), Ștefan (n.1932)
2002
Patraș Maria Dumitru (n.1927)
Pătrășanu Dumitru Mircea (n.1969), soția Natalia (n.1972),
copii: Laurențiu (n.1996)
Păvălachi Gheorghe Ion (n.1957), soția Veronica (n.1962),
copii: Igor (n.1980), Nicolai (n.1982), Nadejda (n.1987)
Pavlencu Rodica Isidor (n.1978), copii: Serghei (n.2000)
1859
Pavlov Ion Andrei (decedat în 1857, în 1850 avea 50 ani),
soția Anisia (39 ani), copii: Grigore (16 ani), Elena (12 ani)
2002
Pavlov Ion Dimentie (n.1942), soția Anastasia (n.1951),
copii: Irina (n.1990)
Perciulac Iurie Alexei (n.1959)
1859
Perju Anastasie Vasile (45 ani), soția Ecaterina (41 ani),
copii: Ion (18 ani), Petru (10 ani), Grigore (7 ani), Ilarion
(4 ani), Matvei (1 an), Ioana (12 ani), Arghira (12 ani)
Perju Nicolae Anastasie (22 ani), soția Zinovia (21 ani),
copii: Maria (1 an)
2002
Perju Alexandru Alexei (n.1948), soția Vera (n.1949), co-
pii: Ghenadie (n.1975), Valentin (n.1979), Elena (n.1982),
Anatolie (n.1985)
Perju Mihai Alexandru (n.1976), soția Galina (n.1977),
copii: Patricia (n.2000)
1859
Peșterev Constantin Toader (28 ani), soția Chilia (40 ani)
Petcu Mihălachi Simion (50 ani), soția Doamna (40 ani),
copii: Isai (19 ani), Ion (14 ani), Grigore (9 ani)
2002
Petrușca Serghei Ion (n.1967), soția Viorica (n.1970),
copii: Igor (n.1989), Ion (n.1993)
Pisarenco Ion Ulian (n.1945), soția Teodora (n.1949),
copii: Ecaterina (n.1981)
Pisarenco Serghei Ion (n.1968), soția Zinaida (n.1974),
copii: Nadejda (n.1992), Eugeniu (n.1995)
Pisarenco Vitalie Ion (n.1972)
Piscop Vladimir Gheorghe (n.1954)
Plăcintă Gheorghe Filip (n.1947), soția Vera (n.1949),
copii: Filip (n.1977)
1859
Plămădeală Enachi Pavel (41 ani), soția Axenia (36
ani), copii: Vasile (4 ani), Dumitru (2 ani), Pavel (1 an),
Anastasia (13 ani), Ecaterina (10 ani), Elisaveta (6 ani),
Sofia (5 ani)
Plămădeală Gheorghe Pavel (33 ani), soția Pilagheia (28
ani), copii: Ion (6 ani), Fevronia (4 ani), Maria (1 an)
Plămădeală Ion Grigore (39 ani), soția Ecaterina (38 ani),
copii: Andrei (18 ani), Mihălachi (9 ani), Grigore (6 ani),
Elisaveta (1 an)
Plămădeală Pavel Grigore (decedat în 1852, în 1850 avea
80 ani), soția Ana (58 ani), copii: Parfenie (27 ani), soția lui
Ana (20 ani), copii: Ștefan (5 ani), Grigore (1 an), Varvara
(4 ani), Alexandra (3 ani)
Plămădeală Toma Ion (decedat în 1856, în 1850 avea 48
ani), soția Maranda (53 ani), copii: Gheorghe (22 ani),
Elena (13 ani)
Plămădeală Vasile Pavel (38 ani), soția Sofia (33 ani),
copii: Enachi (2 ani), Elisaveta (14 ani), Maria (12 ani),
Parascovia (6 ani)
 1942
Plămădeală Maria (n.1889)
Plămădeală Anastasia (n.1882)
Plămădeală Grăchina (n.1915), copii: Liuba (n.1940)
Plămădeală Ion (n.1887), copii: Alexandra (n.1927)
Plămădeală Ion (n.1903), soția Eugenia (n.1902), co-
pii: Anastasia (n.1923), Gore (n.1925), Efim (n.1927),
Alexandra (n.1936)
Plămădeală Ion (n.1907), soția Vasilița (n.1911), copii:
Alexandru (n.1933), Vasile (n.1940), Teodor (n.1926)
Plămădeală Ionică (n.1906), soția Claudia (n.1912), copii:
Gheorghe (n.1929), Elena (n.1942)
Plămădeală Mihai (n.1912), soția Elena (n.1915), copii:
Olga (n.1934), Maria (n.1939)
Plămădeală Onică (n.1913), soția Anastasia (n.1913),
copii: Alexandru (n.1935)
Plămădeală Simion (n.1880), soția Parascovia (n.1887)
Plămădeală Ștefan (n.1918), soția Maria (n.1919), copii:
Gheorghe (n.1939)
Plămădeală Timofei (n.1874), soția Maria (n.1879), copii:
Eugenia (n.1910), Petru (n.1912), Elena (n.1917), Chiril
(n.1920)
2002
Plămădeală Alexandra Ion (n.1936)
Plămădeală Alexandru Ion (n.1933), soția Ana (n.193?)
Plămădeală Anatolie Tudor (n.1973), soția Larisa (n.1978),
copii: Alexandru (n.1996), Mihai (n.1998), Dumitrița
(n.2000)
Plămădeală Eduard Gheorghe (n.1970), soția Veronica
(n.1969), copii: Oxana (n.1994), Anastasia (n.1998)
Plămădeală Gheorghe Grigore (n.1957), soția Valentina
(n.1962), copii: Andrei (n.1981), Lilia (n.1983), Irina
(n.1988), Ion (n.1994)
Plămădeală Gheorghe Ștefan (n.1939), soția Emilia
(n.1938)
Plămădeală Grigore Ion (n.1924), soția Efimia (n.1930)
Plămădeală Grigore Tudor (n.1923)
Plămădeală Ion Mihai (n.1942), soția Valentina (n.1944)
Plămădeală Mihai Alexandru (n.1954), soția Eugenia
(n.1953)
Plămădeală Serghei Ion (n.1969), soția Veronica (n.1971),
295
copii: Nicolai (n.1991), Virgiliu (n.1998)
Plămădeală Ștefan Grigore (n.1950), soția Nina (n.1955),
M ereni
copii: Valentin (n.1982)
Plămădeală Tudor Alexandru (n.1963)
Plămădeală Tudor Constantin (n.1941)
Plămădeală Valeriu Alexandru (n.1968), soția Larisa, copii:
Andrei (n.1990), Ștefan (n.1994)
Plămădeală Valeriu Grigore (n.1967), soția Natalia
(n.1978), copii: Ștefan (n.2002)
Plămădeală Vasile Ion (n.1940), soția Elena (n.1948),
copii: Ion (n.1987)
1859
Platon Ion Paraschiv (28 ani)
Platon Ion Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 53), soția
Eufrosenia (48 ani), copii: Vârlan (21 ani), Petru (17 ani)
Platon Nicolae Ion (30 ani), soția Pilagheia (29 ani), copii:
Nastasia (5 ani)
Platon Vasile Paraschiv (36 ani), soția Ana (32 ani)
1942
Platon Afanasie (n.1893), soția Ioana (n.1890), copii: Ilie
(n.1928); mama Agafia (n.1848)
Platon Andronic (n.1889), soția Anastasia (n.1896), copii:
Mihail (n.1919), Alexandru (n.1929), Andrei (n.1933)
Platon Constantin (n.1912), soția Pilagheia (n.1914), co-
pii: Domnica (n.1932), Efim (n.1934), Trofim (n.1936),
Elena (n.1941)
Platon Filip (n.1914), copii: Olga (n.1941)
Platon Ion (n.1914), soția Nadejda (n.1916), copii: Ion
(n.1934), Ana (n.1940)
Platon Matei (n.1894), soția Eugenia (n.1901), copii:
Andrei (n.1919), Emilian (n.1932), Procopie (n.1942)
Platon Pilagheia (n.1900), copii: Ion (n.1921), Olga
(n.1923), Vasile (n.1925), Eufimie (n.1927), Ana (n.1930)
Platon Trofim (n.1899), soția Teodora (n.1905), copii:
Maria (n.1925), Alexandra (n.1927), Lidia (n.1929),
Leon (n.1930), Ecaterina (n.1932), Ana (n.1934), Simion
(n.1936), Afanasie (n.1938), Veronica (n.1939), Mihail
(n.1941)
2002
Platon Afanasie Tudor (n.1937), soția Vera (n.1939)
 Platon Ana Procopie (n.1929)
M ereni 296
Platon Andrei Alexandru (n.1975), soția Raisa (n.1974),
copii: Cătălina (n.1998)
Platon Efim Mihai (n.1952), soția Olga (n.1959), copii:
Andrei (n.1978)
Platon Elena Mihai (n.1921),
Platon Eudochia Vasile (n.1927)
Platon Ghenadie Afanasie (n.1977), soția Natalia (n.1980),
copii: Sandu (n.1997), Andrei (n.1998)
Platon Grigore Sofronie (n.1940), soția Vera (n.1943)
Platon Ilie Afanasie (n.1928), soția Raisa (n.1928)
Platon Ion Afanasie (n.1911),
Platon Ion Sofroni (n.1959), soția Valentina (n.1965), copii:
Veaceslav (n.1982), Svetlana (n.1984), Victoria (n.1992)
Platon Ion Vladimir (n.1933), soția Tatiana (n.1938)
Platon Iurie Afanasie (n.1966), soția Alexandra (n.1965),
copii: Veronica (n.1991), Alexandru (n.1994)
Platon Leonid Afanasie (n.1962), soția Olga (n.1966),
copii: Radu (n.1988), Rodica (n.1992)
Platon Leonid Ion (n.1959), soția Valentina (n.1963), copii:
Ion (n.1987), Andrei (n.1993)
Platon Maria Alexandru (n.1922)
Platon Maria Mihai (n.1957)
Platon Marin Sofronie (n.1948), soția Olga (n.1950), copii:
Minodora (n.1983)
Platon Nina Grigore (n.1923)
Platon Olga Simion (n.1946), copii: Angela (n.1978), Mihai
Platon Serghei Alexandru (n.1973), soția Liudmila
(n.1978), copii: Alina (n.1987), Daniela (n.1999)
Platon Serghei Mihai (n.1960), soția Marina (n.1963),
copii: Vera (n.1984), Serghei (n.1995)
Platon Serghei Sofronie (n.1950), soția Elena (n.1956),
copii: Aliona (n.1976), Alexandru (n.1983)
Platon Teodosia Anton (n.1933)
Platon Trofim Ion (n.1942), soția Teodora (n.1948), copii:
Igor (n.1983)
Platon Tudor Sofronie (n.1952), soția Claudia (n.1955),
copii: Eugeniu (n.1979), Minodora (n.1982)
Platon Valentin Mihai (n.1955), soția Elena (n.1958), copii:
Alexandru (n.1985), Anastasia (n.1988)
Platon Vera Nistor (n.1934)
Platon Vasile Gheorghe (n.1977), soția Natalia (n.1980),
copii: Sandu (n.1997), Andrei (n.1998)
Platon Victor Alexandru (n.1958), soția Ana (n.1963),
copii: Serghei (n.1983), Rodica (n.1988)
Platon Victor Sofronie (n.1954), soția Elena (n.1953),
copii: Radu (n.1982)
Platon Vitalie Afanasie (n.1971)
1859
Pleșca Carp Gavril (decedat în 1853, în 1850 avea 70 ani)
2002
Pleșca Olga Dumitru (n.1949), copii: Igor (n.1976); nora
Eugenia (n.1981); nepotul Dumitru (n.2000)
1859
Poghircă Anastasie Ion (46 ani), soția Anastasia (43 ani),
copii: Ion (21 ani)
1942
Poghircă Pavel (n.1917), soția Elisaveta (n.1922), copii:
Petru (n.1941)
2002
Pogreban Boris Nicolai (n.1961), soția Valentina (n.1961),
copii: Daria (n.1995), Margareta (n.2001)
Pogreban Elena Procopie (n.1955), copii: Cristina
(n.1986), Diana (n.1995)
Pogreban Gavril Dănilă (n.1929), soția Alexandra (n.1929)
Pogreban Mihai Gavril (n.1953), soția Tamara (n.1958),
copii: Natalia (n.1983), Eugeniu (n.1985)
Pogreban Tudor Gavril (n.1958), fiica Irina (n.1980);
ginerele Iordăchescu Andrei Gheorghe (n.1977); nepotul
Adrian (n.2001)
Poia Ghenadie Dumitru (n.1966), soția Angela (n.1967),
copii: Arteiom (n.1992), Anatolie (n.1995)
1942
Poiată Alexandru (n.1884), soția Vera (n.1892), copii:
Vasile (n.1926), Elisaveta (n.1927), Maria (n.1929),
Teodora (n.1935), Victor (n.1938)
Poiată Iacob (n.1895), soția Eugenia (n.1903), copii:
Ion (n.1927), Liuba (n.1930), Ștefan (n.1933), Teodor
(n.1935), Victor (n.1939), Andrei (n.1941)
Poiată Pavel (n.1920), soția Efimia (n.1918), copii: Vera
(n.1941)
Poiată Petru (n.1887), soția Elena (n.1892), copii:
Ion (n.1918), Simion (n.1924), Pavel (n.1929), Victor
(n.1932), Pintilie (n.1926)
Poiată Timofei (n.1916), soția Hristtina (n.1916), copii:
Teodor (n.1936), Vera (n.1939), Alexandra (n.1942)
2002
Poiată Ion Timofei (n.1950), soția Ana (n.1951), copii:
Adriana (n.1980)
Poiată Nicolai Pavel (n.1958); frați: Gheorghe (n.1958),
Mircea (n.1967)
Poiată Pavel Petru (n.1929), soția Parascovia (n.1935)
Poiată Valeriu Simion (n.1967), soția Angela (n.1971),
copii: Efim (n.1991), Cristina (n.1992)
Poiată Vera Timofei (n.1938)
Poiată Victor Petru (n.1932), soția Maria (n.1931)
Polișa Natalia Ștefan (n.1950), copii: Ana (n.1982)
1942
Popa Teodor (n.1910), soția Sofia (n.1910)
2002
Popa Eugenia Vasile (n.1942)
Popa Iulia Nichita (n.1955)
Popa Natalia Ion (n.1952), copii: Natalia (n.1992)
Popa Parascovia Afanasie (n.1948), copii: Andrei (n.1977)
Popa Trofim Nicolai (n.1952), soția Liudmila (n.1950),
copii: Nadejda (n.1992); mama Nadejda (n.1925)
Popa Vasile Nicolai (n.1966), soția Teodora (n.1969),
copii: Nicolai (n.1990), Mariana (n.1994)
Popan Andrei Ion (n.1956), soția Valentina (n.1960), copii:
Mariana (n.1982), Gheorghe (n.1989)
Popan Dumitru Serghei (n.1984); mama Maria (n.1961)
Popov Ala Ștefan (n.1959), copii: Oleg (n.1981)
2002
Popovici Elena Afanasie (n.1956), fiica Cerlat Ala Serghei
(n.1980), ginerele Cerlat Pavel Panteleimon (n.1976),
nepoata Doina (n.2000), nepotul Dorin (n.2002)
Popovici Ion Ștefan (n.1943), soția Ana (n.1944)
1942
M ereni 297
Popovschi Mihai (n.1895), soția Ana (n.1901), copii:
Eugeniu (n.1933), Boris (n.1935), Ecaterina (n.1936),
Alexandru (n.1938); soacra Ecaterina (n.1869)
1859
Portas Constantin Vasile (decedat în 1856, în 1850 avea 43
ani), copii: Toader (18 ani), Ion (9 ani), Alexandru (5 ani)
Portas Hariton Vasile (47 ani), soția Zamfira (31 ani), copii:
Ion (2 ani), Grigore (1 an), Zoița (9 ani)
1942
Portase Andrei (n.1903), soția Maria (n.1906), copii: Marfa
(n.1927), Eufrosenia (n.1933), Natalia (n.1935), Gheorghe
(n.1937), Ion (n.1940)
Portase Ion (n.1908), soția Elena (n.1917), copii: Vasile
(n.1937), Valentina (n.1942)
Portase Nicolae (n.1913), soția Eudochia (n.1913), copii:
Panteleimon (n.1932), Petru (n.1938), Elena (n.1940)
Portase Teodosia (n.1882), nepoata Olga (n.1924)
Portase Timofei (n.1921), soția Ana (n.1921), copii:
Nicolae (n.1940)
Portase Vasile (n.1886), soția Olga (n.1914), copii:
Alexandru (n.1922), Mihail (n.1928), Raisa (n.1930),
Victor (n.1941)
Portase Gheorghe (n.1921), soția Alexandra (n.1923)
Portase Iacob (n.1874), soția Maria (n.1882), copii:
Alexandra (n.1929)
2002
Portas Anatolie Alexandru (n.1975), soția Aliona (n.1979),
copii: Alexandru (n.1995), Alina (n.2001)
Portas Anatolie Gheorghe (n.1961), soția Lilia (n.1966),
copii: Serghei (n.1986), Mariana (n.1988), Ștefan (n.1995)
Portas Eugenia Roman (n.1935)
Portas Gheorghe Andrei (n.1937), soția Teodosia (n.1940),
copii: Vera (n.1974)
Portas Larisa Marcu (n.1962)
Portas Leonid Gheorghe (n.1965), soția Larisa (n.1970),
copii: Liia (n.1991), Adriana (n.1993)
Portas Marcu Andrei (n.1927)
Portas Maria Ion (n.1949), copii: Natalia (n.1979)
Portas Matroana Nicolai (n.1924), nepoata Ana (n.1988)
 Portas Mihai Gheorghe (n.1961)
M ereni 298
Portas Mihai Marcu (n.1960), soția Iulia (n.1960), copii:
Eduard (n.1987), Olga (n.1989)
Portas Petru Nichita (n.1935), soția Valentina (n.1940),
copii: Andrei (n.1977)
Portas Valentin Ion (n.1964), soția Raisa (n.1967), copii:
Ion (n.1989)
Portas Valeriu Petru (n.1961), soția Galina (n.1965), copii:
Aliona (n.1984), Diana (n.1986), Irina (n.1993)
Portas Vasile Ion (n.1960), soția Paulina (n.1963), copii:
Andrei (n.1985), Ion (n.1989)
Portas Vera Dumitru (n.1963), copii: Aliona (n.1985)
Portas Vladimir Victor (n.1959), soția Ana (n.1958), copii:
Vladimir (n.1986), Igor (n.1989)
1859
Postică Dumitru Andrei (53 ani), soția Zamfira (43 ani)
Postică Iacob Andrei (73 ani), soția Anastasia (58 ani)
Postică Ion Andrei (58 ani)
Postică Ion Iacob (38 ani), soția Zamfira (35 ani), copii:
Gheorghe (10 ani), Calistrat (8 ani), Aftenia (12 ani)
Postică Sidor Tudor (53 ani), soția Maria (38 ani), copii:
Feodor (17 ani), Grigore (12 ani), Alexandru (3 ani), Pavel
(1 an), Elisaveta (15 ani), Zamfira (9 ani)
1942
Postică Alexei (n.1912), soția Eudochia (n.1912), copii:
Olga (n.1931), Ion (n.1937), Eugeniu (n.1940)
Postică Axenia (n.1900), copii: Mihail (n.1923), Pilagheia
(n.1926), Afanasie (n.1929)
Postică Gheorghe (n.1911), soția Natalia (n.1912), copii:
Alexandra (n.1933), Nadejda (n.1935), Nicolae (n.1937),
Valentina (n.1941)
Postică Grigore (n.1914), soția Liuba (n.1917), copii:
Hartimon (n.1938)
Postică Lupu (n.1899), soția Ana (n.1902)
Postică Manoil (n.1868), soția Irina (n.1880)
Postică Mihai (n.1877), soția Elena (n.1887)
Postică Parfenie (n.1877), soția Zinovia (n.1884), copii:
Andrei (n.1922), Vasile (n.1926)
Postică Pavel (n.1915), soția Elena (n.1921), copii: Natalia
(n.1941)
Postică Petru (n.1886), soția Maria (n.1890), copii: Iacob
(n.1920), Simion (n.1923), Efimia (n.1925), Ion (n.1928)
Postică Profir (n.1916), soția Vera (n.1917), copii:
Parascovia (n.1936), Hristina (n.1940)
Postică Sava (n.1889), soția Ioana (n.1894), copii: Isidor
(n.1921), Grigore (n.1924), Mihail (n.1928), Gheorghe
(n.1931)
Postică Ștefan (n.1916), soția Parascovia (n.1918), copii:
Sofia (n.1935), Nicolae (n.1939)
Postică Teodor (n.1914), soția Lidia (n.1913), copii:
Valentina (n.1939), Emilian (n.1941); tata Pavel (n.1880)
Postică Teodosie (n.1898), soția Elena (n.1900), co-
pii: Axenia (n.1925), Teodosia (n.1928), Ion (n.1932),
Gheorghe (n.1934), Zaharia (n.1936)
2002
Postică Afanasie Profir (n.1952), soția Maria (n.1956)
Postică Ana Ion (n.1940)
Postică Andrei Iacob (n.1946), soția Veronica (n.1946),
copii: Mariana (n.1978)
Postică Andrei Profir (n.1946), soția Ana (n.1949), copii:
Natalia (n.1978)
Postică Andrei Simion (n.1959), soția Valentina (n.1962),
copii: Tatiana (n.1983), Ana (n.1989)
Postică Emilian Tudor (n.1941), soția Stepanida (n.1948)
Postică Gheorghe Alexei (n.1952), soția Vera (n.1951),
copii: Viorica (n.1977)
Postică Gheorghe Andrei (n.1946), soția Domnica
(n.1949), copii: Serghei (n.1978)
Postică Gheorghe Sava (n.1931), soția Veronica (n.1937)
Postică Gheorghe Ștefan (n.1955)
Postică Gheorghe Zaharia (n.1963), soția Valentina
(n.1966), copii: Alexandru (n.1988), Ștefan (n.1990)
Postică Grigore Zaharia (n.1971), soția Viorica (n.1980),
copii: Zaharia-Cătălin (n.2001)
Postică Ion Andrei (n.1961), soția Valentina (n.1962),
copii: Igor (n.1983), Ana (n.1988)
Postică Ion Grigore (n.1955), soția Margareta (n.1956),
copii: Serghei (n.1979)
Postică Ion Profir (n.1955), soția Vera (n.1960), copii:
Serghei (n.1982), Eugenia (n.1984)
 Postică Leonid Gheorghe (n.1961), soția Olga (n.1961),
300
copii: Igor (n.1984), Lilia (n.1988)
Postică Leonid Ion (n.1979), copii: Daniela (n.1998)
M ereni
Postică Liuba Serafim (n.1946)
Postică Maria Vladimir (n.1941),
Postică Maria Mihai (n.1927)
Postică Maria Timofei (n.1927)
Postică Maria Vladimir (n.1941)
Postică Mariana Andrei (n.1973), copii: Cristina (n.1999)
Postică Mihai Ion (n.1967), soția Alexandra (n.1967),
copii: Alexandru (n.1989), Ștefan (n.1992)
Postică Minodora Ion (n.1942)
Postică Nadejda Ion (n.1935)
Postică Nicolai Alexei (n.1943), soția Elena (n.1952),
copii: Victor (n.1974), Olga (n.1977), Ion (n.1986)
Postică Parascovia Andrei (n.1922)
Postică Pavel Sava (n.1915), soția Elena (n.1921)
Postica Petru Nicanor (n.1969), soția Lidia (n.1969), copii:
Ion (n.1989), Adriana (n.1990), Oxana (n.1996), Dumitru
(n.1998)
Postică Sava Isidor (n.1962)
Postică Serghei Simion (n.1967), soția Eugenia (n.1969),
copii: Alexandru (n.1991), Victoria (n.1995)
Postică Teodosia Tudor (n.1933)
Postică Tudor Ion (n.1962), soția Zinaida (n.1964), copii:
Veronica (n.1987), Andrei (n.1988)
Postică Iuliana Petru (n.1926)
Postică Valeriu Artimon (n.1960), soția Olga (n.1959),
copii: Marcel (n.1984), Dumitru (n.1986)
Postică Vasile Andrei (n.1963), soția Augustina (n.1955),
copii: Elena (n.1986), Andrei (n.1988)
Postică Veaceslav Andrei (n.1970), soția Tatiana (n.1974),
copii: Doinița (n.1993), Andrei (n.1997), Mihaela (n.1998)
Postică Veaceslav Andrei (n.1973), soția Ana (n.1974),
copii: Daniela (n.1995)
Postică Victor Gheorghe (n.1961), soția Ana (n.1964),
copii: Ilie (n.1983), Gheorghe (n.1989)
Postică Victor Grigore (n.1959), soția Liuba (n.1961),
copii: Petru (n.1984), Aliona (n.1988)
Postică Victor Pavel, soția Valentina (n.1969), copii: Olga
(n.1992), Alina (n.1995)
Postică Zaharia Teodosie (n.1935), soția Vera (n.1938),
copii: Natalia (n.1975)
2002
Postolache Nina Vasile
Postolache Victor Vasile (n.1960), soția Eugenia (n.1962),
copii: Olesea (n.1984), Vadim (n.1986)
Postolachi Gheorghe Vasile (n.1965), soția Ecaterina
(n.1968), copii: Vladimir (n.1991), Elena (n.1993), Vasile
(n.1995)
Prepeliță Maria Constantin (n.1952), fiul Viorel (n.1975);
nora Liudmila (n.1981), nepotul Andrei (n.2002)
Prisăcari Iurie Ion (n.1970), soția Liudmila (n.1971), copii:
Vadim (n.1990), Igor (n.1992), Vasile (n.1994), Nadejda
(n.2000)
1942
Proca Ioan (n.1881), soția Ecaterina (n.1891), copii:
Gheorghe (n.1920), Alexandra (n.1922), Vasile (n.1932)
2002
Proca Anatolie Emilian (n.1970), soția Maria (n.1976),
copii: Andriana (n.1996), Anatolie (n.1997)
Proca Grigore Gheorghe (n.1952), soția Paulina (n.1953),
copii: Ghenadie (n.1975), Victor (n.1976), Elena (n.1981)
Proca Nadejda Grigore (n.1984)
Proca Serghei Petru (n.1975), soția Oxana (n.1982)
Proca Ștefan Gheorghe (n.1950), soția Efimia (n.1954),
copii: Liudmila (n.1973), Serghei (n.1975)
Proca Tudor Gheorghe (n.1962), soția Valentina (n.1967),
copii: Ion (n.1987), Natalia (n.1990), Dorin (n.1993)
Proca Valentina Vasile (n.1948), copii: Iurie (n.1975)
Proca Veaceslav Vasile (n.1972)
1859
Prodan Agachie Pavel (47 ani), soția Parascovia (43 ani),
copii: Andrei (20 ani), Alexandra (15 ani)
Prodan Andrei Pavel (40 ani), soția Maria (35 ani), copii:
Alexandra (15 ani), Ana (6 ani), Elisaveta (4 ani), Ioana
(2 ani)
1942
Prodan Andrei (n.1908), soția Sofia (n.1913), copii: Ion
(n.1934), Nicolae (n.1938), Ștefan (n.1942)
Prodan Climente G. (n.1886), soția Natalia (n.1887), copii:
Ion (n.1922), Zaharia (n.1923), Teodosie (n.1924), Efimia
(n.1928), Mihai (n.1932)
Prodan Maxim (n.1892), soția Chilina (n.1892), copii:
Ioan (n.1919), Daria (n.1919), Ioan (n.1926), Elisaveta
(n.1929), Gheorghe (n.1932)
Prodan Mihail (n.1922); surori: Alexandra (n.1921), Elena
(n.1927)
Prodan Ștefan (n.1907), soția Liuba (n.1914), copii:
Nicolae (n.1935), Eugenia (n.1937), Corneliu (n.1939)
2002
Prodan Adrian Victor
Prodan Alexandru Ion (n.1954), soția Liuba (n.1956),
copii: Oxana (n.1982), Liudmila (n.1985), Ruslan (n.1985)
Prodan Andrei Grigore (n.1972), soția Marcela (n.1977),
copii: Andrei (n.1997), Irina (n.2002)
Prodan Andrei Ilie (n.1970)
Prodan Andrei Ion (n.1935), mama Natalia (n.1925)
Prodan Andrei Ion (n.1955), soția Ana (n.1961), copii:
Victor (n.1988)
Prodan Andrei Maxim, soția Angela (n.1975)
Prodan Aurelia Iosif (n.1969), copii: Ion (n.1988), Cristina
(n.1994)
Prodan Constantin Tudor (n.1962), soția Liudmila
(n.1965), copii: Diana (n.1987), Aliona (n.1995)
Prodan Eufrosenia Ion (n.1927)
Prodan Ghenadie Iosif (n.1972), soția Aliona (n.1977),
copii: Alexandru (n.1997), Sanda (n.1998)
Prodan Grigore Ion (n.1948), soția Alexandra (n.1953),
copii: Ion (n.1976), Serghei (n.1979)
Prodan Grigore Nicolai (n.1960), soția Ana (n.1959),
copii: Tatiana (n.1984), Ion (n.1988), Vasile (n.1988),
Irina (n.1993)
Prodan Grigore Pavel (n.1966)
Prodan Ilie Ion (n.1982)
Prodan Ilie Zaharia (n.1938), soția Lidia (n.1941), copii:
Valentina (n.1975), Maria (n.1978), Serghei (n.1982)
Prodan Iosif Petru (n.1950), copii: Veaceslav (n.1974),
Natalia (n.1979)
Prodan Ion Clementi (n.1920), soția Alexandra (n.1926)
Prodan Ion Nicolai (n.1953), soția Claudia (n.1959), copii:
301
Natalia (n.1985), leonid (n.1993)
Prodan Ion Zaharia (n.1924), soția Valentina (n.1928)
M ereni
Prodan Lidia Petru (n.1952), copii: Alexandra (n.1980),
nepoata Daniela (n.1997), Gabriela (n.2002)
Prodan Liuba Isidor (n.1958), copii: (n.1979), Serghei
(n.1980), Andrei (n.1987)
Prodan Liudmila Ilie (n.1962), copii: Renata (n.1992),
Gabriil (n.1997)
Prodan Maxim Ion (n.1949)
Prodan Mihai Ion (n.1948), soția Ana (n.1950), copii: Olga
(n.1975), Tudor (n.1980), Elena (n.1982)
Prodan Mihai Nicolai (n.1934)
Prodan Mihai Pavel (n.1970), soția Natalia (n.1976), copii:
Mihaela (n.1998), Sandu (n.2001)
Prodan Nicolai Zaharia (n.1921), soția Anastasia (n.1927)
Prodan Pavel Zaharia (n.1935), soția Olga (n.1931)
Prodan Serghei Mihai (n.1973)
Prodan Tudor Nicolai (n.1969)
Prodan Victor Nicolai (n.1962), soția Galina (n.1971),
copii: Andrian (n.1990), Ina (n.1992)
Prodan Vladimir Mihai (n.1963)
Prova Igor Vasile (n.1971)
Puiu Vasile Ion (n.1958), soția Tamara (n.1957), copii:
Andrei (n.1977), Natalia (n.1979), Igor (n.1984), Svetlana
(n.1984); nepoate: Oxana (n.2000), Ecaterina (n.2002)
1942
Purgan Ilie (n.1918), soția Efimia (n.1919), copii: Ion (n.1941)
2002
Râbac Efimia Timofei (n.1950), mama Irina (n.1927)
Râbac Maria Timofei (n.1956)
Râbac Nicolai Iacob
1859
Racu Andrei Chirică (decedat în 1852, în 1850 avea 64 ani)
Racu Constantin Andrei (decedat în 1858, în 1850 avea 19
ani), soția Doamna (25 ani), copii: Ion (5 ani), Sofia (1 an)
Racu Ion Andrei (38 ani), soția Ecaterina (30 ani)
Racu Luca Dumitru (36 ani), copii: Feodosia (11 ani),
Anastasia (9 ani)
 Racu Lupu Dumitru (64 ani), soția Maria (43 ani), copii:
302
Dumitru (1 an), Zinovia (26 ani), Balașa (24 ani), Ana (4 ani)
Racu Pintilie Tudosie (50 ani), soția Zamfira (43 ani),
M ereni
copii: Ion (7 ani), Vasile (4 ani), Nicolae (2 ani), Elena
(18 ani), Feocla (15 ani)
1942
Racu Casian (n.1909), soția Eufrosenia (n.1909), copii:
Teodor (n.1940)
Racu Filip (n.1911), soția Ana (n.1912), copii: Stepanida
(n.1931), Ion (n.1934), Alexandru (n.1936), Vladimir
(n.1939), Parascovia (n.1942)
Racu Gheorghe (n.1907), soția Maria (n.1908), copii:
Vladimir (n.1930), Ecaterina (n.1940), tata Zaharia (n.1890)
Racu Ion (n.1893), soția Teodosia (n.1898)
Racu Ion (n.1913), soția Axenia (n.1917), copii: Nicolae
(n.1939)
Racu Isidor (n.1918), soția Parascovia (n.1923), copii:
Olga (n.1941)
Racu Pătrache (n.1880), soția Maria (n.1892), copii:
Domnica (n.1924), Andrei (n.1929), Ștefan (n.1932),
Vasile (n.1935), Nicolae (n.1937)
Racu Pavel G. (n.1902), soția Vasilița (n.1914), copii:
Teodor (n.1932), Natalia (n.1936), Valentina (n.1941)
Racu Petru N. (n.1889), soția Varvara (n.1893), copii:
Teodosie (n.1924), Maria (n.1926), Manoil (n.1929), Ilie
(n.1931), Gheorghe (n.1937)
Racu Roman (n.1904), soția Alexandra (n.1903), copii:
Zaharia (n.1929), Vera (n.1930), Alexei (n.1933), Ion
(n.1935), Valentina (n.1938); soacra Anisia (n.1876)
Racu Spiridon (n.1919), soția Feodora (n.1922), copii:
Olga (n.1941)
Racu Teodor (n.1913), soția Maria (n.1914), copii: Vera
(n.1932), Feodor (n.1934), Olga (n.1937)
Racu Timofei (n.1911), soția Anastasia (n.1919), copii:
Chiril (n.1933), Maria (n.1935), Efim (n.1939)
2002
Racu Alexandra Vasile (n.1948)
Racu Boris Vladimir (n.1956), soția Olga (n.1960), copii:
Andrei (n.1984)
Racu Elisaveta Tudor (n.1923)
Racu Galina Ion (n.1958), copii: Oxana (n.1980), Tudor
(n.1982)
Racu Gheorghe Zaharia (n.1960), soția Alexandra
(n.1960), copii: Maria (n.1983), Maxim (n.1985)
Racu Ion Emilian (n.1957), soția Nina (n.1962), copii:
Serghei (n.1982), Liudmila (n.1988)
Racu Ion Filip (n.1932), soția Teodora (n.1940)
Racu Ion Filip (n.1933), soția Axenia (n.1931)
Racu Ion Ilie (n.1958), soția Tamara (n.1962), copii:
Veaceslav (n.1981), Anatolie (n.1986), Oxana (n.1993),
Vera (n.1996), Efim (n.1999)
Racu Ion Timofei (n.1955), soția Liudmila (n.1955), copii:
Valentina (n.1985)
Racu Ion Tudor (n.1974), soția Aliona (n.1975), copii:
Mihaela (n.1995)
Racu Iovu Pavel (n.1951), soția Teodora (n.1957), copii:
Gheorghe (n.1986)
Racu Iurie Ilie (n.1964), soția Iulia, copii: Rita (n.1988),
Ilie (n.1998)
Racu Maria Petru (n.1951)
Racu Maxim Emilian
Racu Mihai Vasile (n.1962), soția Maria (n.1962), copii:
Cristina (n.1985), Ana (n.1994)
Racu Nicolae Ion (n.1952), soția Elena (n.1958)
Racu Nicolai Ion (n.1939), soția Ioana (n.1942), copii:
Nadejda (n.1978)
Racu Polixenia Simion (n.1930)
Racu Serghei Chiril (n.1967), soția Marina (n.1968)
Racu Serghei Vladimir (n.1976), soția Mariana (n.1978),
copii: Cristian (n.1999), Cristina (n.2001)
Racu Ștefan Emilian (n.1950), soția Maria (n.1955), copii:
Alexandru (n.1978)
Racu Teodora Pavel (n.1946), copii: Igor (n.1981)
Racu Teodora Petru (n.1921)
Racu Tudor Ion (n.1946)
Racu Tudor Zaharia (n.1959), soția Lidia (n.1959), copii:
Dionis (n.1982), Constantin (n.1987), Natalia (n.1995),
Alexandra (n.1997)
Racu Valentin Chiril (n.1960), soția Valentina (n.1955),
copii: Aliona (n.1982), Andrei (n.1985)
Racu Vasilița Carp (n.1913)
Racu Vera Alexandru (n.1919)
Racu Vera Vladimir (n.1959)
Racu Victor Ion (n.1960), soția Ana (n.1961), copii: Olesea
(n.1982), Irina (n.1989)
Racu Vladimir Zaharia (n.1953), soția Xenia (n.1955),
copii: Ion (n.1981), Mihai (n.1988)
1942
Răducanu Nichita (n.1914), soția Agafia (n.1921), copii:
Ștefan (n.1942), Valentina (n.1938)
2002
Răducanu Maria Nichita (n.1959)
Răducanu Mihai Nichita (n.1951), soția Tamara (n.1948),
copii: Natalia (n.1974), Angela (n.1976)
1942
Răileanu Ion (n.1893), soția Maria (n.1896), copii: Nicolae
(n.1916), Ion (n.1912)
Răileanu Pavel (n.1912), soția Varvara (n.1912), copii:
Ștefan (n.1938), Teodor (n.1939), Vasile (n.1941)
Răileanu Visarion (n.1905), soția Olga (n.1908), copii:
Vera (n.1926), Trofim (n.1927), Ștefan (n.1931), Nicolae
(n.1932), Andrei (n.1933), Nadejda (n.1933), Ilie (n.1940)
2002
Raileanu Elena Nicolai (n.1938)
Râmbu Andrei Gheorghe (n.1948), soția Parascovia
(n.1948)
Rață Serghei Ion (n.1978), soția Rodica (n.1979), copii:
Valeria (n.1999)
Răzmeriță Anatolie Ion (n.1972), soția Veronica (n.1973),
copii: Ștefan (n.1995), Ion (n.1998)
Răzmeriță Ion Simion (n.1946), soția Paulina (n.1946),
copii: Andrei (n.1977)
Reaboi Olga Nestor (n.1933), sora Sofia (n.1935)
1942
Rejep Nicolae (n.1871), soția Ana (n.1886), copii: Eugeniu
(n.1908), Spiru (n.1912), Larisa (n.1911), Maria (n.1918),
Petru (n.1915), Elena (n.1922), Mihai (n.1925)
1942
Retca Mihail (n.1914), soția Tamara (n.1917), copii:
Nicolae (n.1941)
1942
303
Reveneală Ion (n.1903), soția Pilagheia (n.1904), copii:
Constantin (n.1930), Trofim (n.1936), Teodora (n.1940),
M ereni
Teodor (n.1942); mama Maria (n.1876)
2002
Reveneală Galina Serghei (n.1946)
Reveneală Gheorghe Constantin (n.1956), soția Liudmila
(n.1959), copii: Serghei (n.1980), Diana (n.1986), Nicolai
(n.1990)
Reveneală Melania Andrei (n.1931)
Reveneală Oleg Tudor (n.1971), copii: Tudor (n.1990),
Victor (n.1994)
Reveneală Serghei Trofim (n.1964)
Reveneală Trofim Ion (n.1936), soția Maria (n.1938)
Rezeanțev Olga Nicolai (n.1946), copii: Natalia (n.1976)
Robu Alexandra Zaharia (n.1949), copii: Igor (n.1986)
Robu Pavel Ilie (n.1956), soția Tatiana (n.1957), copii:
Mariana (n.1979), Serghei (n.1981); nepoata Valeria
(n.1998)
Robu Spiridon Vasile (n.1953), soția Valentina (n.1956),
copii: Radu (n.1980)
Roghinscaia Zinovia Mina (n.1953)
Roghinschi Serghei Andrei (n.1975), soția Svetlana
(n.1980), copii: Daniela (n.1997), Ion (n.1998)
1942
Roman Alexandru (n.1892), soția Ioana (n.1905), copii:
Teodor (n.1921), Efim (n.1923), Alexandra (n.1929),
Natalia (n.1937), Constantin (n.1938), Vasile (n.1939),
Eudochia (n.1940); mama Parascovia (n.1870)
Roman Mihail (n.1902), soția Marina (n.1903), copii:
Ion (n.1928), Efim (n.1930), Maria (n.1932), Gheorghe
(n.1933), Ilie (n.1937), Chiril (n.1940)
Roman Panaghica (n.1887), copii: Alexandra (n.1915),
Matroana (n.1912), Teodor (n.1940)
2002
Roman Boris Ilie (n.1970)
Roman Gheorghe Mihai (n.1933), soția Valentina (n.1937)
Roman Ilie Ion (n.1937)
Roman Mihai Gheorghe
 Roman Mihai Ion (n.1930), soția Ecaterina (n.1928)
304
Roman Olga Andrei (n.1938)
Roman Paulin Gheorghe (n.1958), soția Lidia (n.1957),
M ereni
copii: Natalia (n.1981), Elena (n.1984)
Roman Petru Efim (n.1953), soția Ana (n.1957), copii:
Vitalie (n.1978), Elena (n.1982)
Roman Petru Ion (n.1949), soția Teodora (n.1953), copii:
Oxana (n.1988), Ana (n.1989), Rodica (n.1992)
Roman Ștefan Efim (n.1962), soția Galina (n.1966), copii:
Denis (n.1986), Valentina (n.1990)
Roman Tudor Efim (n.1960), soția Lidia (n.1962), copii:
Nadejda (n.1985), Tatiana (n.1986)
Roman Vasile Alexandru (n.1940)
Roman Vera Vasile (n.1924)
Romanciuc Andrei Vasile (n.1952), soția Maria (n.1950),
copii: Tatiana (n.1980), nepoata Vera (n.1998)
Romanciuc Dumitru Dionis (n.1964), soția Tamara
(n.1963), copii: Ion (n.1992)
1942
Romanenco Efim (n.1898), soția Ana (n.1903), copii:
Maria (n.1929), Olga (n.1931), Nina (n.1936)
Romanenco Iulita (n.1889)
2002­­­­­­­­­­­­
Romanenco Ioana Trofim (n.1934)
1859
Roșca Afanasie Grigore (59 ani), soția Balașa (49 ani),
copii: Constantin (22 ani), Grigore (19 ani), Ion (16 ani),
Gheorghe (12 ani)
Roșca Iosip Grigore (45 ani), soția Arghira (38 ani),
copii: Gheorghe (16 ani), Feodor (13 ani), Vasile (6 ani),
Luchița (1 an)
1942
Roșca Fevronia (n.1915)
Roșca Gheorghe (n.1902), soția Liuba (n.1910), co-
pii: Olga (n.1931), Vasile (n.1933), Teodor (n.1935),
Constantin (n.1937), Isidor (n.1941)
2002
Roșca Aurel Constantin (n.1967), soția Aurelia (n.1970),
copii: Andrei (n.1990), Gabriela (n.1996)
Roșca Constantin Gheorghe (n.1937), soția Elena (n.1941)
Roșca Ion Mihai (n.1959), soția Lidia (n.1965), copii: Lilia
(n.1983), Olga (n.1991), Camelia (n.2000)
Roșca Isidor Gheorghe (n.1941), soția Vera (n.1946), copii:
Natalia (n.1980)
Roșca Victor Constantin (n.1971)
Roșca Vladimir Isidor (n.1974)
1859
Rotaru (Grițco) Andrei Maxim (36 ani), soția Aftenia
(34 ani), copii: Ion (decedat în 1856), Vasile (2 ani)
Rotaru Pavel Maxim (46 ani), soția Maria (36 ani), copii:
Gheorghe (19 ani), Ioana (15 ani), Feodosia (4 ani)
1942
Rotaru Chiril (n.1905), soția Efimia (n.1916), copii:
Parascovia (n.1932), Eufrosenia (n.1937), Alexandra
(n.1941)
Rotaru Costache (n.1902), soția Ioana (n.1902), copii:
Nina (n.1931), Timofei (n.1937)
Rotaru Dumitru (n.1918), soția Domnica (n.1922)
Rotaru Haralampie (n.1904), soția Maria (n.1906), copii:
Mihail (n.1941)
Rotaru Vladimir (n.1893), soția Matroana (n.1893), copii:
Gheorghe (n.1919), Milania (n.1924), Teodor (n.1927),
Alexandra (n.1929)
2002
Rotari Larisa Petru (n.1950)
Rotari Leon Deonis (n.1933), soția Teodora (n.1935)
Rotari Mihai Leon (n.1960), soția Ana (n.1963), copii:
Nadejda (n.1982), Andrei (n.1984)
Rotari Nina Gheorghe (n.1924)
Rotari Vladimir Vasile (n.1950), soția Paulina (n.1952),
copii: Nadejda (n.1982), Mariana (n.1984), Lilia (n.1990)
Rotaru Antonina Gheorghe (n.1954), copii: Angela
(n.1975), nepotul Denis (n.2002)
Rotaru Ion Efim (n.1974), soția Rodica (n.1976), copii:
Ana (n.1997)
Rotaru Ion Gheorghe (n.1937), soția Elena (n.1941)
Rotaru Victor Ion (n.1964)
 2002
Rusu Anatolie Ion (n.1951), soția Elena (n.1956), copii:
Ala (n.1977), Irina (n.1983)
Rusu Liuba Eremei (n.1955), copii: Oxana (n.1981)
Rusu Mihai Gheorghe (n.1957), soția Liuba (n.1963), co-
pii: Natalia (n.1983), Liudmila (n.1984), Maria (n.1986),
Ion (n.1988), Valeriu (n.1990)
Rusu Tatiana Boris (n.1981), copii: Daniela (n.2000),
Dan (n.2001)
Rusu Vadim Alexei (n.1967)
Rusu Vera Gavril (n.1967), copii: Elena (n.1988), Maria
(n.1989), Alexandra (n.1995)
2002
Sadovnic Anatolie Grigore (n.1974), soția Viorica
(n.1974), copii: Iurie (n.1999)
Sadovnic Uliana Gheorghe (n.1952), copii: Olga (n.1993)
1859
Șalaru Grigore Feodor (decedat în 1853, în 1850 avea
43 ani)
Șalaru Ostafie Grigore (18 ani), sora Ioana (17 ani)
1942
Șelaru Pilagheia (n.1895), copii: Gheorghe (n.1922),
Xenia (n.1926), Alexandra (n.1928), Nicolae (n.1930),
Ion (n.1936), Vasile
2002
Șalaru Tudor Vasile (n.1948), soția Elena (n.1950), copii:
Lilia (n.1975), Aliona (n.1980)
1859
Sălcuțan Luchian Ion (43 ani), soția Arghira (38 ani), copii:
Alexandru (9 ani), Ion (1 an), Ana (5 ani)
Sălcuțanu Grigore Ion (38 ani), soția Ecaterina (17 ani),
copii: Sevastian (8 ani), Fevronia (5 ani)
Sălcuțanu Ion Vasile (46 ani), soția Maria (39 ani), copii:
Antonia (5 ani)
Samoilă Andrei Ilie (decedat în 1856), copii: Gheorghe
(35 ani), nora Ioana (31 ani), nepoți: Ion (13 ani), Elena
(11 ani), Elisaveta (7 ani)
1942
Sălcuțanu Eugenia (n.1889), copii: Teodosia (n.1919),
Pilagheia (n.1922), Gheorghe (n.1926), Leon (n.1928),
Luca (n.1929)
Sălcuțanu Gheorghe (n.1895), soția Ana (n.1906), copii:
305
Petru (n.1923)
Sălcuțanu Iochim (n.1914), soția Ana (n.1922)
M ereni
Sălcuțanu Ion (n.1880), soția Ana (n.1886), copii:
Gheorghe (n.1918), Toader (n.1925)
Sălcuțanu Ion (n.1911), soția Haritina (n.1911), copii:
Milea (n.1941)
Sălcuțanu Matroana (n.1885), copii: Sofia (n.1933)
Sălcuțanu Zinovia (n.1913), copii: Liuba (n.1935), Olga
(n.1937)
2002
Sălcuțan Alexandru Tudor (n.1958), soția Emilia (n.1962),
copii: Valeriu (n.1981), Olesea (n.1982), Tudor (n.1984),
Anastasia (n.1996)
Sălcuțan Anatolie Petru (n.1966), soția Natalia (n.1976),
copii: Anișoara (n.1993), Gheorghe (n.1995)
Sălcuțan Andrei Tudor (n.1950), soția Maria (n.1944),
fiica Lidia (n.1981), ginerele Sandu Igor Pavel (n.1976)
nepotul Mihai (n.1999)
Sălcuțan Ion Tudor (n.1948), soția Valentina (n.1950)
Sălcuțan Iurie Alexei (n.1960), soția Natalia (n.1966),
copii: Mihai (n.1985), Ecaterina (n.1990)
Sălcuțan Luca Vasile (n.1928)
Salcuțan Marcel Alexei (n.1967), soția Zinaida (n.1971),
copii: Alexei (n.1990), Tamara (n.1991)
Salcuțan Maria Andrei (n.1945)
Sălcuțan Maria Constantin (n.1923)
Sălcuțan Maria Ion (n.1954)
Sălcuțan Mihai Leon (n.1954), soția Valentina (n.1961),
copii: Ion (n.1978), Gheorghe (n.1987), Leonid (n.1983)
Salcuțan Natalia Nicolai (n.1960), copii: Andrei (n.1982)
Salcuțan Nicolai Ion (n.1928), soția Xenia (n.1928)
Salcuțan Nina Zaharia (n.1928)
Sălcuțan Oleg Efim (n.1976), soția Ina (n.1979), copii:
Sandu (n.1999)
Sălcuțan Olga Toma (n.1928)
Sălcuțan Simion Onisim (n.1957), soția Maria (n.1960),
copii: Tatiana (n.1980), Valentin (n.1983)
Sălcuțan Teodora Ion (n.1947)
Sălcuțan Tudor Dumitru (n.1956), soția Natalia (n.1963),
copii: Tatiana (n.1983), Diana (n.1986), Viorica (n.1987)
 Salcuțan Tudor Ion (n.1923), copii: Nina (n.1962)
306
Sălcuțan Tudor Ion (n.1963), soția Valentina (n.1966),
copii: Liudmila (n.1982), Lidia (n.1988), Lilian (n.1993)
M ereni
Sălcuțan Vasile Ion (n.1950), soția Liuba (n.1950), copii:
Mila (n.1983)
Sălcuțan Vasile Tudor (n.1955), soția Parascovia (n.1957),
copii: Radu (n.1977), Eugeniu (n.1980)
Salcuțan Victor Petru (n.1964), copii: Sanda (n.1998)
Sălcuțanu Ștefan Dumitru (n.1954), copii: Natalia
(n.1979), Rodica (n.1983)
1942
Samoilă Efim (n.1915), soția Vera (n.1918)
Samoilă Ion (n.1919), soția Cristina (n.1923)
Samoilă Isai (n.1887), soția Maria (n.1888), copii: Teodor
(n.1924), Eudochia (n.1922)
2002
Samoilă Alexei David (n.1975), soția Svetlana (n.1977),
copii: Daniel (n.1998)
Samoilă Boris Tudor (n.1962), soția Uliana (n.1966), copii:
Viorel (n.1991), Dorel (n.1992)
Samoilă David Ion (n.1948), soția Olga (n.1948)
Samoilă Ecaterina Ion (n.1952)
Samoilă Ghenadie David (n.1971), soția Lilia (n.1975),
copii: Ecaterina (n.1994), Olga (n.1998)
Samoilă Iacob Tudor (n.1960), soția Svetlana (n.1960),
copii: Renat (n.1991), Nicoleta (n.1995)
Samoilă Nina Ignat (n.1930), copii: Veronica (n.1969)
Samoilă Petru Ion (n.1958), soția Olga (n.1959), copii:
Victoria (n.1981), Ion (n.1986)
Samoilă Serghei Alexandru (n.1974), soția Liudmila
(n.1977), copii: Alina (n.1999), Alexandru (n.2001)
Samoilă Valeriu Andrei (n.1961), soția Maria (n.1961),
copii: Liudmila (n.1983), Dumitru (n.1986)
Samson Alexandru Efim (n.1958), soția Lidia (n.1961)
Sandu Ion Pintilie (n.1952), soția Iulia (n.1960), copii:
Serghei (n.1983)
Sandu Tudor Profir (n.1935), soția Elena (n.1942)
1859
Sărătean Ion Ilie (33 ani), soția Maria (31 ani), copii:
Marcu (12 ani), Ilie (9 ani)
Sărătean Vasile Ilie (37 ani), soția Ana (33 ani), copii:
Nicolae (5 ani), Maria (19 ani), Zinovia (1 an)
Sărăteanu Gheorghe Constantin (35 ani), soția Ecaterina
(34 ani), copii: Axente Vasile Braga (17 ani)
Sărăteanu Gheorghe Ilie (43 ani), soția Maria (33 ani),
copii: Petru (12 ani), Ion (9 ani), Vârlan (3 ani), Elena (14
ani), Marina (1 an)
1942
Sărăteanu Iosif (n.1917), soția Serafima (n.1917), copii:
Panteleimon (n.1935), Valentina (n.1937), Petru (n.1940)
2002
Sărătean Andrei Victor (n.1975), soția Liudmila (n.1976),
copii: Andreia (n.2000)
Sărătean Veronica Vasile (n.1950), copii: Serghei (n.1984)
Sărăteanu Isidor Ion (n.1938), soția Alexandra (n.1941),
copii: Serghei (n.1975), Andrei (n.1977)
Sărățeanu Iurie Isidor (n.1963), soția Minodora (n.1965),
copii: Tatiana (n.1986), Olesea (n.1988), Radu (n.1991)
Sărăteanu Eufrosenia Nicolai (n.1934)
1859
Sârbu Gavril Luchian (35 ani), soția Parascovia (28 ani),
copii: Miron (3 ani), Trifan (1 an), Zinovia (9 ani), Maria
(7 ani)
Sârbu Ilarion Luca (33 ani), soția Teodora (21 ani), copii:
Ion (4 ani)
Sârbu Leonte Luchian (38 ani), soția Elisaveta (36 ani),
copii: Iacob (12 ani), Ștefan (9 ani)
1942
Sârbu Alexei (n.1912), soția Maria (n.1911), copii: Petru
(n.1938), Teodor (n.1940)
Sârbu Ion (n.1895), copii: Agafia (n.1926), Maria (n.1928),
Alexandru (n.1931), Elisaveta (n.1936), Ileana (n.1939)
Sârbu Isidor (n.1882), soția Maria (n.1890), copii: Teodora
(n.1922), Daria (n.1926), Anastasia (n.1928), Parascovia
(n.1932)
Sârbu Petru (n.1895), soția Elisaveta (n.1895), copii:
Teodor (n.1928), Neculai (n.1932), Elena (n.1921),
Gheorghe (n.1942)
Sârbu Ștefan (n.1903), soția Ana (n.1907), copii: Vasile
(n.1928), Axena (n.1933), Ilie (n.1935), Liuba (n.1938),
Ion (n.1941)
2002
Sârbu Anatolie Ion (n.1969), soția Angela (n.1974), copii:
Ana (n.1993), Ion (n.1994)
Sârbu Ion Nicolai (n.1966), soția Viorica (n.1972), copii:
Olesea (n.1991), Natalia (n.1992)
Sârbu Ion Ștefan (n.1941), soția Antonina (n.1946)
Sârbu Lidia Mihai (n.1957), copii: Ion (n.1980), nora
Aliona (n.1980); nepoți: Denis (n.2001), Augustin (n.2002)
Sârbu Marcel Petru (n.1970)
Sârbu Maria Efim (n.1929)
Sârbu Mihai Vasile (n.1957)
Sârbu Nadejda Ion (n.1926)
Sârbu Natalia Grigore (n.1933)
Sârbu Nicolai Petru (n.1930), soția Stepanida (n.1935)
Sârbu Nona Gheorghe (n.1964), copii: Natalia (n.1991)
Sârbu Olga Mihai (n.1948)
Sârbu Petru Alexei (n.1939), soția Eudochia (n.1942)
Sârbu Ruslan Alexandru (n.1974), soția Elena (n.1978),
copii: Adelina (n.1996)
Sârbu Vasile Mihai (n.1951), soția Maria (n.1958), copii:
Eugeniu (n.1980), Mihai (n.1988), Vasile (n.1990)
1859
Sarev Gavril Ion (38 ani), soția Smaranda (34 ani), co-
pii: Grigore (4 ani), Elena (12 ani), Zinovia (10 ani),
Eufrosenia (9 ani)
Sarev Grigore Ion (34 ani), soția Maria (25 ani), copii:
Savastin (1 an)
Sarev Manole Ion (38 ani), soția Elisaveta (29 ani), copii:
Gheorghe (4 ani), Tanasia (12 ani), Teodosia (11 ani)
1942
Șatohin Andrei (n.1912), soția Parascovia (n.1912), copii:
Ion (n.1937), Stepanida (n.1939), Eufrosenia (n.1941)
2002
Șatohin Anton Dumitru (n.1961)
Șatohin Elena Petru (n.1953), copii: Gheorghe (n.1974),
307
Marina (n.1984)
Șatohin Ion Andrei (n.1937)
M ereni
Șatohin Leonid Ion (n.1964), soția Nina (n.1970), copii:
Serghei (n.1987), Andrei (n.1986), Ion (n.199?)
Șatohin Maria Onofrei (n.1925)
Sauleac Lidia Iosif (n.1937)
Sauleac Serghei Mihai (n.1968), soția Silvia (n.1969),
copii: Natalia (n.1992), Mihai (n.1994)
1859
Sava Ilie Pintilie (33 ani), soția Parascovia (27 ani), copii:
Elena (6 ani)
Sava Ion Pintilie (decedat în 1857, în 1850 avea 20 ani)
1942
Sava Victor (n.1914), soția Teodosia (n.1920), copii:
Maria (n.1942)
Sava Eufrosenia (n.1915), copii: Valentina (n.1936),
Artimon (n.1938), Tamara (n.1940)
Sava Haralampie (n.1916), soția Anastasia (n.1919), copii:
Elena (n.1937), Simion (n.1938), Gheorghe (n.1940)
Sava Iulita (n.1892), copii: Trofim (n.1918), Ion (n.1922),
Simion (n.1924)
Sava Maria (n.1902), copii: Ion (1922), Daria (1925),
Nicolae (n.1927), Alexandra (n.1929), Victor (n.1931)
Sava Mihail (n.1908), soția Maria (n.1910)
Sava Pavel (n.1886), soția Parascovia (n.1889), copii:
Vasile (n.1921), Maria (n.1925), Nadejda (n.1927), Lidia
(n.1937)
Sava Petru (n.1905), soția Maria (n.1908), copii:
Eufrosenia (n.1928), Vasile (n.1931), Efim (n.1935), Sofia
(n.1938)
Sava Ștefan (n.1913), soția Maria (n.1921)
Sava Trofim (n.1880), soția Eugenia (n.1881)
Sava Vasile (n.1884), soția Varvara (n.1884), copii: Ilie
(n.1926), Ana (n.1925)
2002
Sava Anatolie Ion (n.1969), soția Aurelia (n.1969), fratele
Serghei (n.1972), copii: Gabriel (n.2002)
Sava Arcadie Vasile (n.1963), soția Nadejda (n.1970),
copii: Eugenia (n.1991), Maria (n.1993)
Sava Artimon Tudor (n.1938), soția Tamara (n.1938)
Sava Efim Petru (n.1933), soția Parascovia (n.1948)
Sava Grigore Ștefan (n.1955), soția Uliana (n.1960), copii:
Liudmila (n.1980), Mihai (n.1985)
Sava Iacob Ion (n.1970), soția Galina (n.1979), copii: Ion
(n.1997), Dumitrița (n.1999)
Sava Isidor Petru (n.1945), soția Vera (n.1949), copii:
Nadejda (n.1976), Andrei (n.1978)
Sava Mihai Efim (n.1960), soția Steluța (n.1972), copii:
Tudor (n.2000)
Sava Petru Simion (n.1950), soția Iulea (n.1952), copii:
Ion (n.1980)
Sava Serghei Vasile (n.1968), soția Veronica (n.1975),
copii: Ana (n.1995), Irina (n.1999)
Sava Taisia Simion (n.1931)
Sava Victor Artimon (n.1960), soția Svetlana (n.1963),
copii: Iulian (n.1985)
Sava Victor Vasile (n.1959), soția Natalia (n.1962), copii:
Andrei (n.1982), Olga (n.1989)
Sava Vitalie Nicolai (n.1962)
Șcegeov Eugeniu Eugeniu (n.1978), soția Svetlana
(n.1975)
1942
Schidu Alexandru (n.1907), soția Sofia (n.1916)
1859
Sclifos Ștefan Stahie (58 ani), copii: Ilie (12 ani), Iftodie
(6 ani), Aftenia (20 ani)
1859
Scobioală Constantin Enachi (36 ani), soția Agafia (31
ani), copii: Gheorghe (6 ani), Ecaterina (10 ani)
Scobioală Emanuil Andrei (39 ani), soția Anastasia (38
ani), copii: Gheorghe (15 ani), Ion (decedat în 1856, în
1850 avea 1 an), Zinovia (20 ani), Elisaveta (11 ani),
Irina (2 ani)
Scobioală Feodor Andrei (43 ani), soția Alexandra (33 ani),
copii: Gheorghe (17 ani), Vasile (9 ani), Zamfira (15 ani),
Maria (11 ani), Ana (5 ani), Teodora (1 an)
Scobioală Feodosie Enachi (32 ani), soția Lucheria (25
ani), copii: Grigore (1 an)
Scobioală Grigore Enachi (29 ani), soția Ecaterina (27 ani)
309
Scobioală Ion Enachi (34 ani), soția Eufrosenia (34 ani),
copii: Grigore (7 ani), Ana (9 ani)
M ereni
Scobioală Ion Toader (33 ani), soția Ecaterina (30 ani),
copii: Ana (13 ani), Elena (7 ani)
Scobioală Toader Dănilă (decedat în 1855, în 1850 avea 60 ani)
Scobioală Tudor Enachi (27 ani), soția Alexandra (18 ani)
Scobioală Vasile Andrei (53 ani), soția Maria (31 ani),
copii: Constantin (24 ani), Gheorghe (21 ani), Ion (19
ani), Grigore (15 ani)
Scobioală Vasile Enachi (40 ani), soția Maria (30 ani),
copii: Constantin (11 ani), Ecaterina (9 ani), Maria (4
ani), Fevronia (1 an)
1942
Scobioală Elisaveta (n.1917), copii: Teodor (n.1938), Ana
(n.1940)
Scobioală Ion (n.1882), soția Natalia (n.1886), copii:
Fima (n.1922)
Scobioală Aftenie (n.1890), soția Tudosia (n.1892), copii:
Alexandra (n.1938)
Scobioală Alexandru (n.1896), soția Eudochia (n.1894), copii:
Maria (n.1921), Ion (n.1923), Ion (n.1926), Visarion (n.1929)
Scobioală Andrei (n.1898), soția Neonila (n.1900), copii:
Teodor (n.1922), Ecaterina (n.1927), Maria (n.1932),
Stepanida (n.1934), Emilian (n.1939), Ion (n.1941)
Scobioală Gheorghe (n.1892), soția Xenia (n.1898), copii:
Teodora (n.1925), Vera (n.1934), Agafia (n.1940)
Scobioală Grigore (n.1913), soția Agafia (n.1914), copii:
Olga (n.1935)
Scobioală Ion (n.1911), soția Haritina (n.1911), copii: Vera
(n.1934), Andrei (n.1936), Constantin (n.1939), Ana (n.1941)
Scobioală Iosob (n.1900), soția Alexandra (n.1906)
Scobioală Iovu (n.1896), soția Marfa (n.1896), copii:
Ștefan (n.1919), Alexandru (n.1921), Alexei (n.1924),
Alexandra (n.1926), Zaharia (n.1929), Eufrosenia
(n.1931), Elena (n.1936)
Scobioală Mihai (n.1862), soția Agafia (n.1870)
Scobioală Mihail (n.1905), soția Natalia (n.1911), copii:
Vladimir (n.1934), Xenia (n.1938)
Scobioală Natalia (n.1894), copii: Irina (n.1920)
Scobioală Nicanor (n.1874), copii: Ioan (n.1923)
 Scobioală Nicolae (n.1886), soția Lucheria (n.1902), copii:
310
Eugenia (n.1927), Alexandra (n.1929), Ștefan (n.1932),
Eufrosenia (n.1939)
M ereni
Scobioală Petru (n.1912), soția Vera (n.1913), copii: Olga
(n.1934), Vasile (n.1936), Ion (n.1941); mama Maria
(n.1886)
Scobioală Petru N. (n.1903), soția Maria (n.1909), co-
pii: Ion (n.1932), Gheorghe (n.1939), Vasile (n.1938),
Parascovia (n.1940)
Scobioală Teodor (n.1920), soția Maria (n.1921)
Scobioală Teodor (n.1921), soția Ana (n.1922), copii:
Ștefan (n.1941)
Scobioală Teodora (n.1915)
Scobioală Teodosia (n.1890), soția Irina (n.1898), copii:
Ilie (n.1925), Vasile (n.1932)
Scobioală Toader (n.1890), soția Varvara (n.1892), copii:
Nicolae (n.1917), Procopie (n.1922), Zinovia (n.1926),
Andrei (n.1930)
Scobioală Toma (n.1890), soția Daria (n.1899), copii:
Macarie (n.1921), Iulita (n.1922), Trofim (n.1926), Ana
(n.1929), Mihai (n.1932)
Scobioală Vasile (n.1882), soția Olimpiada (n.1887), copii:
Afanasie (n.1923), Maria (n.1927)
Scobioală Vasile (n.1912), soția Iulita (n.1916), copii:
Maria (n.1939), Zinovia (n.1941); tata Mihai (n.1870),
mama (n.1880)
2002
Scobioală Gheorghe Ștefan (n.1960), soția Vera (n.1961),
copii: Natalia (n.1982), Andrei (n.1984)
Scobioală Afanasie Vasile (n.1923), soția Olga (n.1927)
Scobioală Alexandra Iovu (n.1925)
Scobioală Alexandra Timofei (n.1942)
Scobioală Anatolie Mihai (n.1974), soția Tatiana (n.1978),
copii: Maria (n.1998)
Scobioală Anatolie Vasile (n.1965)
Scobioală Andrei Constantin (n.1968), soția Natalia
(n.1970), copii: Constantin (n.1993), Oleg (n.1997)
Scobioală Andrei Ion (n.1918), soția Ana (n.1921)
Scobioală Andrei Macarie (n.1961), copii: Natalia
(n.1995), Cătălin (n.1996)
Scobioală Andrei Tudor (n.1929)
Scobioală Constantin Ion (n.1939), soția Olga (n.1941)
Scobioală Constantin Petru (n.1943), soția Elena (n.1942)
Scobioală Efimia Ion (n.1925)
Scobioală Eudochia Ion (n.1932)
Scobioală Eufrosinia Iovu (n.1931)
Scobioală Gheorghe Vasile (n.1962), soția Larisa (n.1965),
copii: Eugeniu (n.1984), Ana (n.1986)
Scobioală Ion Constantin (n.1971), soția Rodica (n.1975), co-
pii: Maria (n.1999), Constantin (n.2002), Valentina (n.1994)
Scobioală Ion Grigore (n.1946), soția Alexandra (n.1952),
copii: Grigore (n.1977), Vitalie (n.1982), Igor (n.1985)
Scobioală Ion Procopie (n.1955), soția Nadejda (n.1958),
copii: Radu (n.1980), Iurie (n.1982)
Scobioală Ion Ștefan (n.1958)
Scobioală Ion Vasile (n.1967), soția Olga (n.1971), copii:
Alina (n.1989), Lilian (n.1993)
Scobioală Iurie Ion (n.1964), soția Viorica (n.1968), copii:
Arcadie (n.1988), Sandu (n.1994)
Scobioală Leonid Ion (n.1980), soția Mariana (n.1980),
copii: Eduard (n.2002)
Scobioală Leonid Procopie (n.1966), soția Svetlana
(n.1967), copii: Ruslan (n.1998), Ion (n.1993)
Scobioală Liuba Ion (n.1946)
Scobioală Liudmila Mihai (n.1986)
Scobioală Mihai Afanasie (n.1957), soția Ana (n.1961),
copii: Eugeniu (n.1984), Cristina (n.1987), Ion (n.1992)
Scobioală Mihai Petru (n.1949), soția Olga (n.1948), copii:
Ion (n.1987), Victoria (n.1990)
Scobioală Mihai Petru (n.1951), soția Raisa (n.1953), co-
pii: Vitalie (n.1975), Andrei (n.1981), Alexandru (n.1984)
Scobioală Mihai Procopie (n.1960), soția Minodora
(n.1965), copii: Natalia (n.1984), Tatiana (n.1986),
Elena (n.1996)
Scobioală Mihai Toma (n.1933)
Scobioală Mihai Vasile (n.1967), soția Maria (n.1971),
copii: Nicu (n.1990), Victor (n.1995), Victoria (n.1997)
Scobioală Petru Constantin (n.1974), soția Lilia (n.1980),
copii: Mihaela (n.2000)
Scobioală Procopie Tudor (n.1922), soția Ana (n.1930)
Scobioală Ruslan Mihai (n.1973), soția Irina (n.1973),
copii: Cristina (n.1992), Dan (n.1999)
Scobioală Serghei Mihai (n.1975), copii: Nicoleta (n.1999)
Scobioală Serghei Visarion (n.1952), soția Elena (n.1961),
copii: Ion (n.1988), Maia (n.1989)
Scobioală Sofia Petru
Scobioală Uliana Andrei (n.1955), copii: Viorica (n.1976),
Serghei (n.1982), Natalia (n. 1985)
Scobioală Valeriu Macari (n.1965), soția Elena (n.1968),
copii: Tatiana (n.1991)
Scobioală Vasile Afanasie (n.1962), soția Liudmila (n.1970),
copii: Alina (n.1991), Lilian (n.1993), Andrian (n.1993)
Scobioală Vasile Petru (n.1938), soția Ioana (n.1948)
Scobioală Vasile Tudosie (n.1932), soția Elisaveta (n.1936)
Scobioală Vasile Vladimir (n.1939), soția Aculina (n.1939)
Scobioală Vera Gheorghe (n.1928)
Scobioală Victor Andrei (n.1962)
Scobioală Victor Macar (n.1964)
Șendrea Nadejda Vladimir (n.1982)
Senic Elena Mihai (n.1949), copii: Ruslan (n.1973)
Seretean Angela Ion (n.1972)
Sălcuțan Victor Nicolai (n.1954), soția Valentina (n.1949),
copii: Viorica (n.1981), Svetlana (n.1983), Elena (n.1987),
nepotul Ștefan (n.2002)
1942
Siloci Mihail (n.1897), soția Ioana (n.1898), copii:
Alexandru (n.1926)
2002
Șiman Maria Anton (n.1938), copii: Victor (n.1968)
Smocinschi Sava Afanasie (n.1956), soția Liuba (n.1962),
copii: Diana (n.1984), Denis (n.1988), Dumitru (n.1996)
Socolov Victor Efim (n.1953)
Șoilescu Tudor Chiril (n.1925)
1942
Soltan Ecaterina (n.1882), copii: Olga (n.1916), Iacob
(n.1918), Luca (n.1920), Anastasia (n.1922)
Soltan Vasile (n.1912), soția Maria (n.1916), copii: Ion
(n.1937), Petru (n.1939)
2002
Soltan Vasile Ion (n.1937)
Soltan Anatolie Luchian (n.1959), soția Alexandra
311
(n.1960), copii: Natalia (n.1981), Ion (n.1984)
Soltan Andrei Ion (n.1955), soția Maria (n.1958), copii:
M ereni
Ghenadie (n.1980), Ion (n.1986), Dora (n.1994)
Soltan Dumitru Iacob (n.1960), soția Vera (n.1962), copii:
Diana (n.1984), Arcadie (n.1986)
Soltan Ion Luchian (n.1948), soția Teodora (n.1953), copii:
Leonid (n.1973), Larisa (n.1983)
Soltan Mihai Iacob (n.1946), soția Alexandra (n.1947),
copii: Nadejda (n.1977), Eugeniu (n.1982)
Soltan Profira Andrei (n.1950), copii: Oxana (n.1986)
Soltan Serghei Mihai (n.1973), soția Ala (n.1976), copii:
Sanda (n.1999)
Soltan Valentin Iacob (n.1964), soția Galina (n.1965),
copii: Tatiana (n.1988), Natalia (n.1989)
Soltan Victor Luchian (n.1959), soția Eugenia (n.1960),
copii: Andrei (n.1985), Tatiana (n.1988), Ion (n.1997)
1859
Spătaru Afanasie Andrei (46 ani), soția Maria (28 ani),
copii: Ion (9 ani)
Speian Andrei Ion (28 ani), soția Casandra (23 ani)
Speian Ion Pavel (decedat în 1855, în 1850 avea 55 ani),
soția Ecaterina (56 ani), copii: Grigore (21 ani), Luca
(17 ani), Gheorghe (15 ani), Ioana (12 ani)
1942
Speianu Chiril (n.1914), soția Ana (n.1917), copii: Teodor
(n.1938)
Speianu Iacob (n.1862), soția Anastasia (n.1865), copii:
Teodor (n.1920)
Speianu Ștefan (n.1905), soția Vera (n.1911), copii:
Visarion (n.1933), Anatolie (n.1940)
Speianu Teodor (n.1902), soția Axenia (n.1911), copii:
Olga (n.1926), Ion (n.1931), Elena (n.1934), Mihai (n.1939)
2002
Speianu Anatolie Ștefan (n.1940), soția Teodora (n.1941)
Speianu Chiril Iacob (n.1914)
Speianu Ion Tudor (n.1959), soția Tatiana (n.1959), copii:
Natalia (n.1982), Andrei (n.1988)
Speianu Mihai Ștefan (n.1948), copii: Ștefan (n.1979),
Oxana (n.1980)
 Speianu Paulin Chiril (n.1960), soția Zinovia (n.1967), Știrbu Maria Pavel (n.1930)
312

copii: Victor (n.1989), Iacob (n.1992)

Stoian Nicolai Petru (n.1951)
Speianu Serghei Anatolie (n.1962), soția Maria (n.1967),
Stolearenco Gheorghe Ion (n.1936), soția Maia (n.1938)
M ereni

copii: Alexandru (n.1989)

1859
Speianu Tudor Chiril (n.1938)
Speianu Valentin Chiril (n.1956) Straistă (Burlac) Gheorghe Zaharia (31 ani), soția Maria (30
ani), copii: Constantin (13 ani), Ion (7 ani), Timofei (3 ani)
Speianu Victor Tudor (n.1953), soția Ana (n.1958), copii:
Tatiana (n.1982) Straistă Alexandru Iacob (40 ani), soția Axenia (36 ani),
1859 copii: Grigore (6 ani), Elisaveta (10 ani), Maria (9 ani)

Sprânceană Timofei Nicolae (53 ani), soția Feodosia (48 Straistă Constantin Simion (15 ani), frați: Ion (9 ani),
ani), copii: Ion (17 ani), Elena (15 ani), Tatiana (5 ani) Zinovia (14 ani), Anastasia (12 ani)

1942 Straistă Constantin Zaharia (29 ani), soția Ioana (25 ani),
copii: Grigore (2 ani), Ana (1 an)
Sprânceană Iovu (n.1904), mama Suzana (n.1872), nepoții
Eudochia (n.1927), Ana (n.1930) Straistă Ion Ion (58 ani), soția Casandra (47 ani), copii:
Grigore (19 ani), Constantin (13 ani), Elena (17 ani),
2002 Doamna (15 ani)
Staci Vasile Simion (n.1955), soția Eugenia (n.1953) Straistă Ion Pintilie (13 ani), mama Agafia (28 ani)
1859
Straistă Ion Zaharia (36 ani), soția Zinovia (34 ani), copii:
Stângă Grigore Vlas (24 ani), mama Maria (45 ani) Anton (12 ani), Grigore (2 ani), Ecaterina (16 ani), Soltana
2002 (13 ani), Agafia (9 ani), Elisaveta (7 ani), Maria (4 ani)

Stânga Veronica Gavril (n.1971), copii: Cristina (n.1989), Straistă Simion Niță (73 ani), soția Smaranda (62 ani),
Irina (n.1992) fratele lui Simion Enachi (decedat în 1854, în 1850 avea
1942 87 ani)

Stasiev Stepanida (n.1914), copii: Olga (n.1936), Nadejda Straistă Ștefan Zaharia (25 ani), soția Rarița (20 ani)
(n.1938) Straistă Zaharia Andronachi (decedat în 1857, în 1850
1859 avea 75 ani)
Știrbu Constantin Gheorghe (34 ani), soția Elena (22 ani), 1942
copii: Ion (1 an)
Straistă Anton (n.1888), soția Ioana (n.1890), copii:
Știrbu Iacob Pavel (50 ani) Alexandra (n.1922), Teodor (n.1926), Alexei (n.1929)
1942 Straistă Avram (n.1893), copii: Parascovia (n.1894),
Știrbu Andrei (n.1882), soția Agafia (n.1902), copii: Tudosia (n.1930)
Elisaveta (n.1930), Varvara (n.1932), Olga (n.1939) Straistă Ecaterina (n.1910), copii: Liuba (n.1934), Manoil
Știrbu Cozma (n.1880), soția Maria (n.1886) (n.1935)
Știrbu Gheorghe (n.1896) Straistă Eudochia (n.1892), copii: Maria (n.1922)
Știrbu Pavel (n.1893), soția Anisia (n.1900), copii: Straistă Eudochia G. (n.1882), copii: Vera (n.1922)
Ștefan (n.1923), Ion (n.1925), Gheorghe (n.1927), Maria
Straistă Grigore (n.1916), soția Anghelina (n.1912)
(n.1935), Carp (n.1936)
Straistă Ion (n.1889), soția Parascovia (n.1892), copii:
2002
Maria (n.1925), Pavel (n.1927), Vasile (n.1929), Ioana
Știrbu Agrepina Haralampie (n.1925) (n.1934)
Știrbu Eugenia Arsene (n.1943) Straistă Ion (n.1902), soția Tudosia (n.1905), copii: Teodor
(n.1928), Natalia (n.1937), Vasile (n.1942)
Știrbu Maria Leon (n.1937)
Straistă Marcu (n.1875), soția Cristina (n.1886), copii:
Stepanida (n.1926), Nicolae (n.1929), Vladimir (n.1930),
Ioan (n.1938), Vasile (n.1939)
Straistă Maria (n.1912), copii: Mihail (n.1934)
Straistă Mihail (n.1915), soția Agafia (n.1918)
Straistă Petru (n.1892), soția Parascovia (n.1894), copii:
Olga (n.1922), Tatiana (n.1923), Alexandra (n.1928)
Straistă Simion (n.1901), soția Ana (n.1906), copii: Maria
(n.1928), Constantin (n.1930), Nadejda (n.1934), Ion
(n.1942), Olga (n.1939)
Straistă Simion (n.1910), soția: Ulita (n.1888), copii:
Varvara (n.1923), Natalia (n.1940), Parascovia (n.1931),
Grigore (n.1938), Ivdenia (n.1936)
Straistă Vasile (n.1900), soția Eufrosenia (n.1902), copii:
Luca (n.1923), Anastasia (n.1927), Ion (n.1929), Teodor
(n.1932), Andrei (n.1934), Olga (n.1936), Vera (n.1937),
Mihail (n.1939)
2002
Straistă Abghelina Ion (n.1916)
Straista Alexandra Dumitru (n.1959)
Straistă Alexandra Grigore (n.1950)
Straistă Alexandru Petru (n.1927), soția Efimia (n.1922)
Straistă Ana Ion (n.1936), nepotul Eugeniu (n.1979)
Straistă Anatolie Luchian (n.1948), soția Natalia (n.1955),
copii: Ana (n.1983)
Straistă Andrei Alexandru (n.1960), soția Vera (n.1961),
copii: Ion (n.1987), Victor (n.1992)
Straistă Boris Grigore (n.1972), soția Svetlana (n.1974),
copii: Doina (n.1995), Luminița (n.2002)
Straistă Dumitru Ion (n.1964), soția Nadejda (n.1969),
copii: Alexandru (n.1990), Cristian (n.1993)
Straistă Eugeniu Luchian (n.1957), soția Nina (n.1961),
copii: Liliana (n.1981)
Straistă Eugeniu Mihai (n.1973), soția Anelea (n.1975),
copii: Sanda (n.1998)
Straistă Gheorghe Ion (n.1963), soția Elena (n.1964),
copii: Denis (n.1986)
Straistă Gheorghe Mihai (n.1967), soția Natalia (n.1973),
copii: Alexandra (n.1992), Andrei (n.2000)
Straistă Grigore Vasile (n.1944), soția Fevronia (n.1951),
copii: Mariana (n.1980)
Straistă Ion Grigore (n.1952), soția Maria (n.1953), copii:
313
Tatiana (n.1977), Serghei (n.1976), Victoria (n.1987)
Straistă Ion Mihai (n.1959), soția Valentina (n.1962), copii:
M ereni
Mihai (n.1983), Andrei (n.1984)
Straistă Ion Simion (n.1938), soția Zinaida (n.1943)
Straistă Leonid Eugeniu (n.1982)
Straistă Mihai Vasile (n.1940), soția Elena (n.1942)
Straistă Nadejda Tudor (n.1959)
Straistă Serghei Gheorghe (n.1956), soția Silvia (n.1956),
copii: Alexandru (n.1978), Eugeniu (n.1985)
Straistă Serghei Gheorghe (n.1957)
Straistă Serghei Mihai (n.1967)
Straistă Serghei Mihai (n.1971), soția Liudmila (n.1976),
copii: Ștefan (n.1994), Cristina (n.1998)
Straistă Valeriu Ion (n.1959), soția Valentina (n.1962),
copii: Adrian (n.1984), Viorel (n.1989)
Straistă Valeriu Ion (n.1969), soția Natalia (n.1977), copii:
Irina (n.1995)
Straistă Valeriu Nicandru (n.1955), soția Nadejda (n.1954),
copii: Elena (n.1978), Aurelia (n.1979); nepoatele Mihaela
(n.1995), Doina (n.1999), Maria (n.1999)
Straistă Victor Mihai (n.1956), soția Vera (n.1958), copii:
Tatiana (n.1982), Mihai (n.1984)
Straistă Victor Mihai (n.1961), soția Natalia (n.1963),
copii: Eugeniu (n.1985), Alexandru (n.1987), Anișoara
(n.1995)
Straistă Victor Tudor (n.1961), soția Olga (n.1962), copii:
Maria (n.1993)
1859
Strâmbu Melente Ion (decedat în 1850, în 1850 avea 60 ani)
1942
Stratu Gavril (n.1900), soția Olga (n.1910), copii: Alexandra
(n.1928), Nadejda (n.1931); mama Ecaterina (n.1882)
Stratu Ion (n.1908), soția Ana (n.1909), copii: Olga
(n.1934), Ion (n.1936), Ștefan (n.1938), Maria (n.1940)
Stratu Ion S. (n.1903), soția Varvara (n.1903), copii: Petru
(n.1924), Valentina (n.1927), Vladimir (n.1932), Fevronia
(n.1935), Nistor (n.1941)
Stratu Leon (n.1906), soția Irina (n.1918), copii: Maria
(n.1937)
 Stratu Mihai (n.1902), soția Iadviga (n.1908), copii:
314
Valentin (n.1928), Alexandru (n.1928); mama Dionisia
(n.1870)
M ereni
Stratu Roman (n.1913), soția Alexandra (n.1914), copii:
Eugenia (n.1935), Pavel (n.1940)
Stratu Simion (n.1914), soția Pilagheia (n.1915), copii:
Gheorghe (n.1940)
Stratu Teodosie (n.1904), soția Varvara (n.1903), copii:
Maria (n.1925), Elisaveta (n.1928), Nicolae (n.1933)
Stratu Vasile (n.1887), soția Maria (n.1890), copii:
Panteleimon (n.1923), Maria (n.1925), Anastasia (n.1927),
Zinovia (n.1932)
Stratu Vladimir (n.1911), soția Eugenia (n.1914), copii:
Emilian (n.1938), Teodor (n.1940)
2002
Stratu Constantin Leon (n.1935)
Stratu Emilian Vladimir (n.1939), soția Agafia (n.1942)
Stratu Eugenia Tudor (n.1924)
Stratu Ion Gheorghe (n.1949), soția Eufrosenia (n.1956),
copii: Andrei (n.1977), Gheorghe (n.1982), Olga (n.1986)
Stratu Mihai Pavel (n.1967)
Stratu Olga Andrei (n.1948)
Stratu Panteleimon Cristofor (n.1932), soția Elena (n.1931)
Stratu Simion Hristofor (n.1924), soția Alexandra (n.192?)
Stratu Ștefan Iovu (n.1937), soția Ecaterina (n.1939)
Stratu Vasile Ștefan (n.1967), soția Veronica (n.1975),
copii: Grigore (n.1995), Irina (n.1997)
Stratu Victor Panteleimon (n.1958), soția Liuba (n.1964),
copii: Elena (n.1984), Victoria (n.1990)
Stratu Victor Simion (n.1951), soția Valentina (n.1951),
copii: Serghei (n.1974), Andrei (n.1978)
1942
Surchicean Leon (n.1886), soția Daria (n.1889), copii:
Vasile (n.1930)
Suruceanu Arion (n.1872), soția Maria (n.1886)
Suruceanu Teodor (n.1911), soția Alexandra (n.1912),
copii: Andronic (n.1930)
Suruceanu Toma (n.1917), soția Ana (n.1920), copii:
Tudora (n.1941)
2002
Suruceanu Claudia Andrei (n.1961), copii: Ruslan
(n.1980), Liudmila (n.1982), Eugeniu (n.1991)
Suruceanu Ion Zaharia (n.1955), soția Maria (n.1955),
copii: Ion (n.1987), Maria (n.1978)
Suruceanu Vasile Zaharia (n.1933), soția Olga (n.1940
Șveț Ana Cozma (n.1954), copii: Diana (n.1985), Ruslan
(n.1974), nora Lidia (n.1979)
Șveț Ion Vasile (n.1962), soția Alexandra (n.1965), copii:
Natalia (n.1985), Ion (n.1993), Mihai (n.1993)
Șveț Iurie Petru (n.1962), soția Vera (n.1952)
Svișci Nicolai Tudor (n.1959), soția Larisa (n.1962), copii:
Constantin (n.1981), Olga (n.1984)
1859
Tăbăcar Feodor Ion (61 ani), soția Zinovia (33 ani), co-
pii: Gheorghe (15 ani), Constantin (12 ani), Ion (7 ani),
Alexandru (7 ani)
Tăbăcari Andrei Ion (65 ani), soția Maria (55 ani)
Tăbăcari Ion Andrei (25 ani), soția Alexandra (18 ani)
2002
Tăbăcaru Liudmila Petru (n.1976)
1859
Tacotă Dumitru Terente (73 ani)
Tacotă Spiridon Terente (69 ani), soția Pilagheia (53 ani)
Tacotă Vasile Dumitru (33 ani), soția Maria (26 ani), copii:
Ion (7 ani), Alexei (3 ani), Ana (4 ani)
Tacotă Vasile Spiridon (27 ani), soția Maria (21 ani), copii:
Ecaterina (1 an)
2002
Tâdânean Natalia Alexei (n.1931)
1942
Talmazan Gheorghe (n.1903), soția Ana (n.1903), copii:
Maria (n.1924), Simion (n.1923), Alexandra (n.1930);
mama Maria (n.1870)
2002
Talmazan Ion Simion (n.1950), copii: Rodica (n.1982)
Talmazan Ștefan Demian (n.1952), soția Teodora (n.1953),
copii: Ina (n.1977), Igor (n.1981), Doina (n.1985)
Talpă Ion Ion (n.1966), soția Ana (n.1964), copii: Maxim
(n.1990), Mariana (n.1992)
Tanasev Olga Sevastian (n.1939)
Tanasiuc Artur Oleg (n.1974), soția Tatiana (n.1979), copii:
Maxim (n.1999), Dorian (n.2002)
1859
Țâncu Constantin Lazăr (36 ani), soția Varvara (34 ani),
copii: Vasile (7 ani), Maria (11 ani)
Țâncu Filip Lazăr (41 ani), soția Zamfira (35 ani)
2002
Țăranu Vadim Boris (n.1970), soția Lidia (n.1968), copii:
Lidia (n.1992), Alexandra (n.2002)
Țăranu Valentin Ion (n.1940), soția Georgeta (n.1938)
Țăranu Veceaslav Valentin (n.1966)
1859
Țerca Ion Nicolae (38 ani)
Țerche Eroftei Andrei (60 ani), soția Ioana (55 ani)
Țerche Nicolae Andrei (decedat în 1858, în 1850 avea
55 ani), soția Elena (58 ani)
2002
Țărnă Victor Gavril (n.1972), soția Nadejda (n.1978), copii:
Valentina (n.1999)
Tatarciuc Vladimir Simion (n.1956), soția Eufrosenia
(n.1956), copii: Aliona (n.1981), Nadejda (n.1983), Ion
(n.1993)
Tcacenco Vladimir Andrei (n.1937), soția Tamara (n.1939)
1859
Terinte Dumitru Vasile (33 ani), soția Elena (29 ani),
copii: Zaharia (5 ani), Soltana (9 ani), Pilagheia (3 ani),
Parascovia (1 an)
1942
Terinte Calestru (n.1893), soția Eudochia (n.1890), copii:
Ion (n.1921), Vasile (n.1927), Ștefan (n.1929), Efimia
(n.1931)
Terinte Marcu (n.1880), soția Teodora (n.1895), copii:
Efim (n.1924), Marfa (n.1929), Ion (n.1930)
Terinte Teodor (n.1896), soția Anastasia (n.1898), copii:
Pilagheia (n.1920), Ion (n.1922), Constantin (n.1926),
Nicolae (n.1937)
Terinte Tudosia (n.1902), copii: Chilina (n.1924)
2002
315
Terente Lidia Ion (n.1950)
Terente Mihai Efim (n.1952), soția Nina (n.1958), copii:
M ereni
Victoria (n.1980), Irina (n.1980), Vera (n.1983)
Terente Nadejda Spiridon (n.1930)
Terente Nicolai Ion (n.1959), soția Lidia (n.1962), copii:
Andrei (n.1983), Alina (n.1988), Denis (n.1990)
Terente Petru Ion (n.1962), soția Galina (n.1966), copii:
Ghenadie (n.1987), Valentina (n.1997)
Terente Serghei Ion (n.1971), soția Tatiana (n.1974), copii:
Dumitrița (n.1994), Marcu (n.2000)
Terenti Efim Ion (n.1966), soția Valentina (n.1967), copii:
Diana (n.1991), Teodora (n.1998)
Terenti Simion Ion (n.1963), soția Tamara (n.1965), copii:
Cristina (n.1987), Alina (n.1991)
Terentii Gheorghe Ion (n.1956)
Ternovețchi Andrei Tudor (n.1937), soția Lidia (n.1945)
1859
Țigan Constantin Pahomie (52 ani), soția Stepanida (50
ani), copii: Gheorghe (18 ani), Elena (16 ani)
Țigan Gheorghe Ion (30 ani), mama Ioana (62 ani), frați:
Elena (25 ani), Eufrosenia (19 ani)
Țigan Grigore Constantin (31 ani), soția Elena (26 ani)
Țigan Grigore Grigore (62 ani), soția Maria (53 ani)
Țigan Ion Constantin (26 ani), soția Ana (18 ani)
Țigan Ion Grigore (28 ani), soția Margareta (23 ani), copii:
Demente (1 an)
Țigan Larie Pahomie (decedat în 1854, în 1850 avea 41
ani), soția Axenia (47 ani), copii: Dumitru (24 ani), Zaharia
(18 ani), Ion (9 ani)
Țigan Lupu Vasile (28 ani), soția Agafia (18 ani), copii:
Ana (1 an)
Țigan Vasile Grigore (24 ani), soția Alexandra (22 ani)
Țigan Vasile Pahomie (53 ani), soția Elena (49 ani), copii:
Ion (18 ani), Zinovia (19 ani)
Țigan Zaharia Pahomie (51 ani), soția Maria (47 ani),
copii: Ioana (20 ani)
1942
Țiganu Nicolae (n.1902), soția Anastasia (n.1897), copii:
Alexandra (n.1931), Varvara (n.1934)
 Țiganu Agafia (n.1890), copii: Ion (n.1922), Stepanida
316
(n.1924), Anastasia (n.1926), Maria (n.1930), Axenia
(n.1934)
M ereni
Țiganu Andrei (n.1902), soția Agafia (n.1907), copii:
Timofei (n.1929), Milania (n.1931), Valentina (n.1934),
Nadejda (n.1937), Simion (n.1939)
Țiganu Andrei (n.1914), soția Maria (n.1915), copii: Ioan
(n.1938), Filip (n.1940)
Țiganu Anton (n.1892), soția Eudochia (n.1896), copii:
Ioana (n.1929), Vera (n.1934)
Țiganu Chiril (n.1910), soția Tatiana (n.1914), copii:
Teodor (n.1931), Andrei (n.1934)
Țiganu Efim (n.1892), soția Ecaterina (n.1894), copii:
Nicolae (n.1927), Alexandra (n.1929), Valentina (n.1934);
mama Zinovia (n.1860)
Țiganu Emilian (n.1894), soția Ana (n.1897), copii: Olga
(n.1930)
Țiganu Eudochia (n.1902)
Țiganu Ion (n.1896), soția Iulita (n.1898), copii:
Eufrosenia (n.1925), Ștefan (n.1927), Gheorghe (n.1929),
Simion (n.1930), Alexandra (n.1936), Stepanida (n.1941)
Țiganu Ion (n.1900), soția Eudochia (n.1901), copii: Ion
(n.1927), Timofei (n.1930), Nadejda (n.1934), Gheorghe
(n.1940)
Țiganu Ion T. (n.1904), soția Eufrosenia (n.1908), copii:
Macarie (n.1932), Petru (n.1934), Serghei (n.1941)
Țiganu Maria (n.1900)
Țiganu Mihail (n.1897), soția Maria (n.1902), copii:
Alexandra (n.1924), Dumitru (n.1926)
Țiganu Moisei (n.1867)
Țiganu Pavel (n.1914), soția Domnica (n.1914), copii:
Maria (n.1935), Alexandru (n.1941)
Țiganu Petru (n.1904), soția Elena (n.1912), copii: Teodor
(n.1934), Ana (n.1931)
Țiganu Simion (n.1882)
Țiganu Simion (n.1882), soția Elena (n.1886), copii:
Pilagheia (n.1934), Alexandru (n.1933)
Țiganu Spiridon (n.1898), soția Maria (n.1908), copii:
Teodora (n.1928), Ion (n.1926), Petru (n.1938), Olga
(n.1941)
Țiganu Ștefan (n.1917), soția Alexandra (n.1919), mama
Sofia (n.1880)
Țiganu Teodor (n.1902), soția Eudochia (n.1905), copii:
Natalia (n.1917), Toma (n.1929), Fevronia (n.1931), Maria
(n.1934), Ana (n.1936), Ion (n.1937), Agafia (n.1942)
Țiganu Teodor G. (n.1902), soția Elena (n.1900)
Țiganu Timofei (n.1902), soția Parascovia (n.1901), copii:
Pavel (n.1928), Valentina (n.1931), Maria (n.1933), Ion
(n.1940)
Țiganu Trofim (n.1870), soția Pilagheia (n.1874)
Țiganu Vasile (n.1908), soția Anastasia (n.1907), copii:
Ion (n.1930), Iulita (n.1932), Elisaveta (n.1938), Varvara
(n.1936), Ioana (n.1941)
Țiganu Vasile (n.1908), soția Anastasia (n.1907), copii:
Ion (n.1930), Iulita (n.1932), Elisaveta (n.1936), Varvara
(n.1938), Ioana (n.1941)
2002
Țiganu Afanasie Efim (n.1948), soția Vera (n.1949), copii:
Diana (n.1979)
Țiganu Alexandra Ion (n.1937)
Țiganu Alexandra Lazăr (n.1929)
Țiganu Anatolie Gheorghe (n.1970), soția Natalia
(n.1977), copii: Eugeniu (n.1996)
Țiganu Andrei Tudor (n.1954), soția Maria (n.1958), copii:
Minodora (n.1977), Radu (n.1981), Serghei (n.1986)
Țiganu Artimon Chiril (n.1960), soția Maria (n.1964),
copii: Tatiana (n.1985)
Țiganu Dumitru Ion (n.1949), soția Zinaida (n.1949),
copii: Iurie (n.1974), Tatiana (n.1978), Andrei (n.1984)
Țiganu Dumitru Ion (n.1973), copii: Daniela (n.2002)
Țiganu Dumitru Pavel (n.1953), soția Natalia (n.1956),
copii: Ghenadie (n.1980), Ion (n.1985), Tudor (n.1998)
Țiganu Elisaveta Ion (n.1936)
Țiganu Filip Andrei (n.1940), soția Vera (n.1942)
Țiganu Ghenadie Dumitru (n.1980), soția ? (n.1982), copii:
Alexandru (n.2002)
Țiganu Ghenadie Gheorghe (n.1973), soția Larisa
(n.1978), copii: Denis (n.1999)
Țiganu Ghenadie Macar (n.1979)
Țiganu Ghenadie Petru (n.1978), soția Tatiana (n.1983),
copii: Marin (n.2000)
Țiganu Gheorghe Chiril (n.1958), soția Lidia (n.1963),
copii: Natalia (n.1983), Igor (n.1992), Anișoara (n.1993)
Țiganu Gheorghe Ion (n.1941), soția Olga (n.1946)
Țiganu Gheorghe Ion (n.1948), soția Lucia (n.1947), copii:
Liudmila (n.1974), Natalia (n.1978)
Țiganu Gheorghe Ion (n.1964), soția Viorica (n.1965),
copii: Olga (n.1988), Irina (n.1991)
Țiganu Grigore Dumitru (n.1949), soția Maria (n.1958),
copii: Teodora (n.1989), Angela (n.1983)
Țiganu Ion Chiril (n.1946), soția Lidia (n.1950)
Țiganu Ion Timofei (n.1941), soția Ana (n.1940)
Țiganu Ion Timofei (n.1951), soția Xenia (n.1951), copii:
Diana (n.1984)
Țiganu Ion Tudor (n.1956), soția Parascovia (n.1958),
copii: Leonid (n.1980), Natalia (n.1983)
Țiganu Ion Vasile (n.1928)
Țiganu Iurie Ion (n.1970), soția Viorica (n.1970), copii:
Doina (n.1992), Aliona (n.1995)
Țiganu Iurie Petru (n.1963), soția Aurelia (n.1967), copii:
Lilia (n.1986), Ana (n.1995), Cristina (n.1989)
Țiganu Macar Ion (n.1936)
Țiganu Macar Pavel (n.1950), soția Olga (n.1953), copii:
Andrei (n.1981)
Țiganu Maria Tudor (n.1934)
Țiganu Mihai Ion (n.1955), soția Vera (n.1959), copii:
Andrei (n.1981), Ion (n.1983), Serghei (n.1984), Lina
(n.1990)
Țiganu Mihai Ion (n.1963), soția Minodora (n.1966), copii:
Denis (n.1987), Doinița (n.1990)
Țiganu Mihai Petru (n.1962), soția Valentina (n.1966),
copii: Diana (n.1985), Igor (n.1989), Ion (n.1994)
Țiganu Nadejda Efim (n.1919)
Țiganu Nicolai Andrei (n.1968), soția Mariana (n.1976),
copii: Sandu (n.1990), Nicoleta (n.1997)
Țiganu Nicolai Tudor (n.1958), soția Valentina (n.1959),
copii: Ruslan (n.1980), Liudmila (n.1981)
Țiganu Olga Nichita (n.1935)
Țiganu Spiridon (n.1939), soția Vera (n.1943)
Țiganu Petru Efim (n.1946), soția Olga (n.1947), copii: Ion
(n.1982), Andrei (n.1976); nora Natalia (n.1981)
Țiganu Petru Ion (n.1934), soția Iulita (n.1940)
317
Țiganu Petru Ion (n.1950), soția Maria (n.1954), copii:
Rodica (n.1975), Serghei (n.1980)
M ereni
Țiganu Pilagheia Tudor (n.1926)
Țiganu Serghei Filip (n.1974), soția Nadejda (n.1977)
Țiganu Teodora Luchian (n.1926)
Țiganu Trofim Efim (n.1956), soția Iulia (n.1958), copii:
Oleg (n.1982), Tatiana (n.1984), Ana (n.1989)
Țiganu Valentina Vasile (n.1934)
Țiganu Vasile Ion (n.1952), soția Maria (n.1955), copii:
Vitalie (n.1977)
Țiganu Veronica Gheorghe (n.1944)
Țiganu Victor Chiril (n.1955), soția Maria (n.1958)
Țiganu Victor Filip (n.1967), soția Liudmila (n.1971),
copii: Alexandru (n.1993), Dumitru (n.1995)
Țiganu Vitalie Afanasie (n.1972), soția Diana, copii:
Cristian (n.1996)
1859
Țiganciuc Grigore Chiril (34 ani)
Ținghia Iancu Lazăr (56 ani)
2002
Timuș Valeriu Marcu (n.1961), soția Nina (n.1965), copii:
Radu (n.1986), Oxana (n.1988)
Țiplea Nadejda Simion (n.1962), copii: Alin (n.1994)
Todorov Valentin Gheorghe (n.1924)
Tofilat Gheorghe Vasile (n.1951), soția Ana (n.1949),
copii: Andrei (n.1979)
1859
Toma Afanasie Agachi (39 ani), soția Maria (37 ani), copii:
Gheorghe (18 ani), Zamfir (15 ani), Onisim (13 ani)
Toma Ion Agachie (61 ani), soția Ana (38 ani)
Toma Lupu Agachi (46 ani), soția Aftenia (30 ani), copii:
Ion (18 ani), Dumitru (7 ani), Eugenia (5 ani)
Toma Vasile Agachie (50 ani), soția Alexandra (40 ani),
copii: Gheorghe (19 ani), Ion (16 ani), Grigore (12 ani),
Anton (7 ani), Constantin (4 ani)
Toma Vasile Zaharia (61 ani)
Toma Zamfir Ion (31 ani), soția Maria (25 ani), copii:
Alexandru (7 ani), Ion (4 ani), Anton (2 ani)
 1942
318
Toma Afanasie (n.1884), soția Maria (n.1896), copii:
Dumitru (n.1919), Parascovia (n.1923), Ioana (n.1926),
M ereni
Ion (n.1928)
Toma Afanasie (n.1888), soția Maria (n.1893), copii:
Nicolae (n.1929), Ion (n.1932), Olga (n.1933), Natalia
(n.1935), Tamara (n.1940)
Toma Afanasie Ion (n.1909), soția Vera (n.1910)
Toma Andrei (n.1907), soția Vera (n.1913), copii: Neculai
(n.1932), Teodora (n.1934), Ion (n.1941)
Toma Anton (n.1922), soția Maria (n.1923), copii: Iacob
(n.1941)
Toma Carp (n.1889), soția Alexandra (n.1895), copii: Efim
(n.1919), Ion (n.1921), Maria (n.1923), Tatiana (n.1928),
Gheorghe (n.1930), Teodor (n.1934)
Toma Casian (n.1904), soția Eudochia (n.1908), copii: Ion
(n.1935), Elena (n.1941)
Toma Efim (n.1888), soția Pilagheia (n.1889), copii:
Teodor (n.1926), Ana (n.1930)
Toma Filip (n.1910), soția Hristina (n.1910), copii: Maria
(n.1930), Liuba (n.1934), Eugenia (n.1936)
Toma Gheorghe (n.1904), soția Parascovia (n.1904), copii:
Petru (n.1933), Alexandra (n.1937)
Toma Gheorghe (n.1905), soția Cristina (n.1906), copii:
Ion (n.1934), Elena (n.1942)
Toma Ion (n.1908), soția Domnica (n.1914), copii:
Constantin (n.1935)
Toma Ion (n.1908), soția Agafia (n.1918), copii: Nicolae
(n.1938), Elena (n.1939)
Toma Ion (n.1912), soția Agrăpina (n.1914), copii: Maria
(n.1937)
Toma Ion (n.1919), soția Maria (n.1922), copii: Efimia
(n.1942)
Toma Iovu (n.1920), soția Agafia (n.1923)
Toma Macar (n.1900), soția Olga (n.1907), copii: Maria
(n.1931)
Toma Matei (n.1910), soția Maria (n.1909), copii:
Constantin (n.1934), Gheorghe (n.1942)
Toma Matroana (n.1922), copii: Ion (n.1933), Tamara
(n.1940)
Toma Mihail (n.1901), soția Anastasia (n.1901), copii:
Alexandru (n.1926), Maria (n.1928), Ștefan (n.1930), Ion
(n.1932), Dumitru (n.1939)
Toma Simion (n.1895), soția Elisaveta (n.1898), copii:
Maxim (n.1923), Maftei (n.1929), Alexandru (n.1932),
Gheorghe (n.1935)
Toma Ștefan (n.1893), soția Anastasia (n.1902), copii:
Mihail (n.1922), Teodor (n.1925), Nicolae (n.1928), Petru
(n.1935), Alexandra (n.1940)
Toma Tudosie (n.1890), soția Ana (n.1896), copii: Petru
(n.1926)
Toma Vasile (n.1885), soția: Anastasia (n.1890), copii:
Nicolae (n.1925), Gheorghe (n.1931)
Toma Vasile (n.1869), soția Ecaterina (n.1870), copii:
Olga (n.1914)
Toma Vasile O. (n.1894), soția Alexandra (n.1902), co-
pii: Petru (n.1922), Iulita (n.1926), Gore (n.1932), Elena
(n.1936)
2002
Toma Afanasie Ion (n.1956), soția Eufrosenia (n.1957),
copii: Andrei (n.1978), Igor (n.1981), Valentin (n.1986),
Olga (n.1996)
Toma Anatolie Ion (n.1963), soția Svetlana (n.1970),copii:
Ștefan (n.1989), Corina (n.1998)
Toma Andrei Gheorghe (n.1954), soția Nadejda (n.1957),
copii: Ruslan (n.1981), Ion (n.1983), Mariana (n.1994)
Toma Andrei Mihai (n.1942), soția Tamara (n.1947), copii:
Mihai (n.1980)
Toma Andrei Petru (n.1962), soția Victoria (n.1968), copii:
Adrian (n.1988), Vlada (n.1995)
Toma Arcadie Andrei (n.1963), soția Lilia (n.1969), copii:
Daniela (n.1991)
Toma Boris Nicolai (n.1982), soția Tatiana (n.1976), copii:
Daniela (n.1997), Mirela (n.2001)
Toma Domnica Mihai (n.1914)
Toma Dumitru Sava, soția Natalia, copii: Radion
Toma Eufrosenia Anton (n. 1907)
Toma Ghenadie Ion (n.1977)
Toma Gheorghe Ion (n.1951), soția Liuba (n.1956), copii:
Rodica (n.1976), Ruslan (n.1979), Liudmila (n.1982)
Toma Gheorghe Iovu (n.1961), soția Eugenia (n.1961),
copii: Natalia (n.1987), Dorin (n.1995)
Toma Ion Afanasie (n.1941), soția Ana (n.1941)
Toma Ion Casian (n.1936), soția Maria (n.1938)
Toma Ion Gheorghe (n.1933), soția Eudochia (n.1935)
Toma Ion Mihai (n.1937), soția Claudia (n.1945), copii:
Igor (n.1984),
Toma Ion Petru (n.1946), soția Veronica (n.1960), copii:
Andrei (n.1974)
Toma Ion Tudor (n.1954), soția Tamara (n.1957)
Toma Isidor Ion (n.1945), soția Vera (n.1952)
Toma Liudmila Ion (n.1962), copii: Ghenadie (n.1983),
Svetlana (n.1988), Ștefan (n.1998)
Toma Mihai Petru (n.1959), soția Galina (n.1965), copii:
Ion (n.1983), Svetlana (n.1985)
Toma Mihai Ștefan (n.1922), soția Alexandra (n.1928)
Toma Natalia Ion (n.1973)
Toma Nicolai Ion (n.1937), soția Vera (n.1942)
Toma Nina Ion (n.1953), copii: Vitalie (n.1975), Olga
(n.1980), Galina (n.1982)
Toma Parascovia Eremei (n.1923)
Toma Parascovia Simion (n.1948), copii: Pavel (n.1977)
Toma Parascovia Sofroni (n.1953), copii: Ion (n.1975),
Viorel (n.1977), Vasile (n.1982), Pavel (n.1980)
Toma Petru Ștefan (n.1935), soția Maria (n.1936)
Toma Serghei Dănilă (n.1933)
Toma Serghei Gheorghe (n.1966), soția Lilia (n.1970),
copii: Marcel (n.1990), Marta (n.1989)
Toma Serghei Grigore (n.1967), soția Liliana (n.1966)
Toma Simion Petru (n.1969), soția Tatiana (n.1972), copii:
Andrei (n.1994), Vitalie (n.2000)
Toma Tamara Afanasie (n.1940)
Toma Tamara Vasile (n.1938)
Toma Trofim Dumitru (n.1950)
Toma Tudor Ion (n.1957), soția Valentina (n.1961), copii:
Alexandru (n.1982), Olga (n.1985), Irina (n.1991)
Toma Valentin Ștefan (n.1970), soția Zinaida (n.1970),
copii: Cristina (n.1992), Cristian (n.1995)
Toma Valentina Petru (n.1958)
Toma Valentina Roman (n.1935)
Toma Valeriu Grigore (n.1957), soția Liuba (n.1958),
319
copii: Denis (n.1982), Irina (n.1987), Ana-Maria (n.1990)
Toma Vasile Ion (n.1962), soția Tatiana (n.1958), copii:
M ereni
Dumitru (n.1989), Igor (n.1992)
Toma Vera Efim (n.1935)
Toma Victor Ion (n.1960), soția Zinaida (n.1962), copii:
Serghei (n.1985), Mihai (n.1987)
Toma Victor Nicolai (n.1964)
Toma Victor Stelian (n.1957), soția Teodora (n.1962), co-
pii: Ștefan (n.1983), Valentina (n.1984), Vladimir (n.1993)
Toma Victor Tudos (n.1951), soția Lilia (n.1954), copii:
Aliona (n.1979), Veaceslav (n.1982)
Toma Zinaida Petru (n.1961), copii: Vadim (n.1987),
Nelea (n.2000)
2002
Tomașevscaia Marina (n.1923)
Torgan Simion Ion (n.1949), copii: Eugeniu (n.1982)
Trombițchi Ion Simion (n.1954), soția Vera (n.1959), copii:
Olga (n.1988), Cristina (n.1999)
Trombițchi Viorica Ion (n.1974), copii: Alexandru (n.1991)
Tudor Demente (n.1918)
Tuni Gheorghe Ion (n.1941), soția Elisaveta (n.1949),
copii: Corneliu (n.1987)
1859
Țurcan Ion Trofim (30 ani), soția Maria (24 ani)
Țurcan Nicolae Toader (27 ani), soția Alexandra (22 ani),
copii: Elena (3 ani), Ecaterina (1 an)
Țurcan Toader Andrei (61 ani), soția Ana (53 ani)
1942
Țurcanu Timofei (n.1912), soția Ana (n.1919), copii: Vera
(n.1941)
Țurcanu Alexandru (n.1904), soția Eudochia (n.1903),
copii: Alexandra (n.1926)
Țurcanu Andrei (n.18??), soția Sofia (n.1888), copii:
Natalia (n.1933), Tudosia (n.1934)
Țurcanu Chiril (n.1896), soția Chilina (n.1898), copii:
Alexandra (n.1923), Teodor (n.1924)
Țurcanu Conache (n.1887), soția Maria (n.1890), copii:
Procopie (n.1917), Gheorghe (n.1924), Minache (n.1930),
Tudosica (n.1922)
 Țurcanu Conon (n.1890), soția Maria (n.1886), copii: Ion
320
(n.1918), Elisaveta (n.1924)
Țurcanu Iacob (n.1893), soția Maria (n.1898), copii:
M ereni
Gheorghe (n.1926), Nicolae (n.1928), Nadejda (n.1930),
Constantin (n.1933)
Țurcanu Ioana (n.1891), copii: Teodor (n.1923), Timofei
(n.1928), Elisaveta (n.1931), Pavel (n.1936), Natalia
(n.1936)
Țurcanu Ion (n.1902), soția Hristina (n.1905), copii: Iacob
(n.1926), Maria (n.1928), Zinovia (n.1934)
Țurcanu Maria (n.1894)
Țurcanu Pavel (n.1895), soția Eugenia (n.1892), copii:
Nicolae (n.1919), Maria (n.1926), Ion (n.1928), Alexandra
(n.1930)
Țurcanu Pavel (n.1896), soția Natalia (n.1897), copii:
Eudochia (n.1923), Serghei (n.1925), Alexandra (n.1928),
Nicolae (n.1930)
Țurcanu Pavel Calestru (n.1893), soția Natalia (n.1907),
copii: Eudochia (n.1922), Serghei (n.1923), Alexandru
(n.1928), Nicolae (n.1930)
Țurcanu Ștefan (n.1898), soția Efimia (n.1900), copii:
Maria (n.1923), Vladimir (n.1922), Ecaterina (n.1926),
Ion (n.1928), Ana (n.1931), Olga (n.1938)
Țurcanu Suzana (n.1870)
Țurcanu Teodor (n.1892), soția Ecaterina (n.1894), copii:
Ștefan (n.1927), Ana (n.1928), Eufrosenia (n.1936)
Țurcanu Trofim (n.1909), soția Vera (n.1912), copii:
Eugenia (n.1934), Olga (n.1938), Ștefan (n.1941)
2002
Țurcanu Anatolie Iachim (n.1953), soția Liudmila
(n.1954), copii: Alexandru (n.1973)
Țurcanu Anatolie Serghei (n.1962) , soția Liudmila
(n.1964), copii: Serghei (n.1985), Grigore (n.1986), Oxana
(n.1993)
Țurcanu Anatolie Tudor (n.1961), soția Galina (n.1964)
Țurcanu Andrei Nicolai (n.1969), soția Mariana (n.1977),
copii: Dorin (n.1996), Dorina (n.1997), Dumitru (n.2000)
Țurcanu Constantin Nicolai (n.1963), soția Ecaterina
(n.1959), copii: Natalia (n.1985), Serghei (n.1987)
Țurcanu Efim Nicolai (n.1952), soția Teodora (n.1953),
copii: Ion (n.1983)
Țurcanu Efim Tudor (n.1942), soția Maria (n.1947), copii:
Anatolie (n.1976)
Țurcanu Filip Ion (n.1961)
Țurcanu Filip Timofei (n.1956), soția Alexandra (n.1959),
copii: Eugeniu (n.1982), Natalia (n.1986)
Țurcanu Grigore Pavel (n.1956), soția Elena (n.1958),
copii: Maria (n.1978), Veaceslav (n.1980)
Țurcanu Hristina Grigore (n.1923)
Țurcanu Ion Eugeniu (n.1971), soția Angela (n.1970),
copii: Ecaterina (n.1991), Nina (n.1995)
Țurcanu Ion Nicolai (n.1952), soția Maria (n.1955), copii:
Igor (n.1983)
Țurcanu Ion Ștefan (n.1929), soția Tamara (n.1933)
Țurcanu Ion Ștefan (n.1953), soția Maria (n.1954), copii:
Natalia (n.1979)
Țurcanu Ion Tudor (n.1962), soția Liudmila (n.1966),
copii: Andrei (n.1986), Ilinca (n.1996)
Țurcanu Maria Luchian (n.1955), copii: Cristina (n.1990)
Țurcanu Mihai Ion (n.1967), soția Minodora (n.1967),
copii: Alexandru (n.1986), Ion (n.1990)
Țurcanu Mihai Nicolai (n.1953), soția Elena (n.1957), co-
pii: Tatiana (n.1979), Natalia (n.1981), Liudmila (n.1984),
Nadejda (n.1983), Viorica (n.1986)
Țurcanu Mihai Ștefan (n.1952)
Țurcanu Nicolai Mina (n.1953)
Țurcanu Nicolai Ștefan (n.1944), soția Nina (n.1950)
Țurcanu Nina Zaharia (n.1949)
Țurcanu Olga Filip (n.1928)
Țurcanu Olga Ion (n.1938)
Țurcanu Parascovia Gheorghe (n.1930)
Țurcanu Pavel Nicolai (n.1955), soția Maria (n.1962),
copii: Ana (n.1981), Valentin (n.1985)
Țurcanu Ștefan Tudor (n.1927), soția Nadejda (n.1927)
Țurcanu Teodosia Efim (n.1952), copii: Nadejda (n.1984)
Țurcanu Tudor Gheorghe (n.1953), soția Zinaida (n.1955),
copii: Marcel (n.1980), Rodica (n.1982)
Țurcanu Tudor Ion (n.1956), soția Alexandra (n.1960),
copii: Ion (n.1988)
Țurcanu Tudor Nicolai (n.1954), soția Alexandra (n.1956),
copii: Vitalia (n.1978), Andrei (n.1984), Nicolai (n.1992)
Țurcanu Tudor Serghei (n.1957), soția Ana (n.1961), copii:
Diana (n.1984), Tatiana (n.1987)
Țurcanu Valeriu Anatolie (n.1969), soția Liudmila 2002

321
(n.1971), copii: Tatiana (n.1993), Irina (n.1994)
Ursu Anatolie Gheorghe (n.1966), soția Angela (n.1969),
Țurcanu Varvara Petru (n.1948), copii: Tudor (n.1972), copii: Eugeniu (n.1989), Alexandru (n.1993)

M ereni
Natalia (n.1978)
Ursu Angela Mircea (n.1972)
Țurcanu Vasile Nicolai (n.1968), soția Larisa (n.1970),
copii: Dumitru (n.1992), Sandu (n.1994), Nicolai (n.1998) Ursu Gheorghe Simion (n.1956), soția Alexandra (n.1956),
copii: Serghei (n.1989); fratele Ursu Mihail Simion
Țurcanu Victor Ion (n.1961) (n.1958)
Țurcanu Vitalie Anatolie (n.1972) Ursu Maria Pintilie (n.1938)
2002 Ursu Mihai Simion (n.1975)
Tureac Boris Vasile (n.1958), soția Larisa (n.1961), copii: Ursu Mircea Serafim (n.1959), soția Raisa (n.1963), copii:
Eugeniu (n.1985), Galina (n.1987) Olga (n.1983), Natalia (n.1984), Gheorghe (n.1994)
Turețchi Petru Gheorghe (n.1962) Ursu Serafim Gheorghe (n.1931)
1859 Ursu Simion Gheorghe (n.1983)
Țușcă Manole Ion (47 ani), soția Solomia (38 ani) Ursu Valeriu Serafim (n.1967), soția Larisa (n.1970), copii:
Țușcă Nicolae Ion (decedat în 1855, în 1850 avea 35 ani), Mihai (n.1990), Irina (n.1993)
copii: Gheorghe (19 ani); soția lui Gheorghe – Anica (16 Ursu Victor Simion (n.1955), soția Ana (n.1956), copii:
ani); frații lui Nicolae: Nistor (15 ani), Maria (17 ani), Aliona (n.1984)
Parascovia (13 ani), Ana (7 ani)
Ursu Vitalie Ștefan (n.1969)
Țușcă Straton Ion (30 ani), soția Maria (20 ani), copii:
Andrei (2 ani) 1859
1942 Văcaru (Țâncu) Grigore Lazăr (41 ani), soția Elena (36
ani), copii: Grigore (decedat în 1852, în 1850 avea 8 ani)
Țușcă Petru (n.1896), soția Ioana (n.1898), copii: Tamara
(n.1939); mama Maria (n.1882) Văcaru (Țâncu) Vasile Lazăr (48 ani), soția Vasilca (43
ani), copii: Petru (16 ani), Maria (10 ani), Ana (5 ani)
2002
2002
Țușca Ecaterina Anton (n.1928)
Udovicencu Ion Mitrofan (n.1913) Vâlcu Axenia Mihai (n.1941), copii: Mihai (n.1984), Ion
(n.1986)
1859
1859
Ungurean Vasile Simion (decedat în 1856, în 1850 avea
52 ani) Vântu Iordachi Zlotea (33 ani), soția Elena (29 ani), copii:
Constantin (decedat în 1854), Zinovia (7 ani)
2002
1942
Uracova Zinaida Petru
Varticeanu Ion (n.1891), copii: Liuba (n.1927), Elena
Ursachi Zinovia Gheorghe (n.1952) (n.1929), Claudia (n.1933)
1942
2002
Ursu Gheorghe (n.1899), soția Elisaveta (n.1907), copii:
Vascan Eufrosenia Alexandru (n.1948)
Serafim (n.1931), Serafima (n.1932), Nicolae (n.1935),
Vasile (n.1939), Maria (n.1942) 1942
Ursu Ion (n.1882), soția Maria (n.1875), copii: Vasile Vasiliță Arsenie (n.1892), soția Parascovia (n.1896), copii:
(n.1914) Ion (n.1924), Sava (n.1926)
 Vasiliță Chiril (n.1890), copii: Ion (n.1925), Ilie (n.1929),
322
Olga (n.1935)
Vasiliță Filip (n.1882), soția Varvara (n.1880), copii:
M ereni
Dumitru (n.1921)
Vasiliță Gheorghe (n.1905), soția Ioana (n.1919), copii:
Petru (n.1931), Vera (n.1935), Teodor (n.1941)
Vasiliță Ioan (n.1902), soția Maria (n.1905), copii:
Eudochia (n.1930), Nadejda (n.1934), Maria (n.1938),
Pavel (n.1941)
Vasiliță Ion (n.1908), soția Anastasia (n.1912), copii:
Efim (n.1932), Domnica (n.1935), Elena (n.1937), Mihai
(n.1941)
Vasiliță Lazăr (n.1896), soția Milania (n.1905), copii:
Maria (n.1925), Pilagheia (n.1927), Alexandra (n.1929),
Nicolae (n.1936), Gheorghe (n.1939), Constantin (n.1940),
Gheorghe (n.1933), Eufrosinia (n.1942)
Vasiliță Simion (n.1905), soția Ana (n.1921), copii:
Eugenia (n.1931), Eudochia (n.1933), Gheorghe (n.1941);
mama Varvara (n.1871)
Vasiliță Teodor (n.1894), soția Zinovia (n.1896), copii: Ion
(n.1922), Stepanida (n.1927), Leon (n.1936)
2002
Vasiliță Afanasie Ion (n.1952), soția Veronica (n.1957),
copii: Ghenadie (n.1977), Eugeniu (n.1988)
Vasilița Andrei Ion (n.1949), soția Natalia (n.1951), copii:
Aliona (n.1979)
Vasiliță Efim Ion (n.1934), soția Anastasia (n.1936)
Vasiliță Filip Simion (n.1952), soția Antonina (n.1956),
copii: Tatiana (n.1982)
Vasiliță Mihai Andrei (n.1954), soția Ana (n.1959)
Vasiliță Mihai Efim (n.1959)
Vasiliță Mihai Ion (n.1958), soția Larisa (n.1967), copii:
Andrei (n.1984), Irina (n.1990)
Vasiliță Nadejda Ion (n.1934), copii: Valeriu (n.1967)
Vasiliță Petru Ion (n.1938), soția Olga (n.1938)
Vasiliță Sava Arsene (n.1926), soția Alexandra (n.1928)
Vasiliță Serghei Sava (n.1964), soția Taisia (n.1968), copii:
Felicia (n.1986), Lilia (n.1988), Valeria (n.1998)
Vasilița Svetlana Serghei (n.1963), copii: Andrei (n.1984),
Mariana (n.1989)
Vasiliță Vadim Vasile (n.1970)
Vasilița Valeriu Mihai (n.1962), soția Elena (n.1963), copii:
Mihai (n.1985), Rodica (n.1988), Diana (n.1992)
Vasilița Vasile Ion (n.1947), soția Liuba (n.1950)
Vasilița Vasile Ion (n.1950), soția Feodosia (n.1949),
Vasiliță Victor Ion (n.1963), soția Eugenia (n.1966), copii:
Ilinca (n.1989)
Vasiliță Victor Ion (n.1970), soția Lilia (n.1975), copii:
Maria (n.1994), Constantin (n.1998)
1942
Vicol Ion (n.1887), soția Mărina (n.1880), copii: Teodor
(n.1912), Filimon (n.1917), Hristinca (n.1922), Elisaveta
(n.1923)
1859
Vidrașcu Constantin Toader (22 ani), sora Anastasia (18 ani)
Vidrașcu Trofim (46 ani)
Vieru Ștefan Tănase (decedat în 1854, în 1850 avea 57 ani),
soția Anastasia (58 ani), copii: Andrei (18 ani), Vasile (14 ani)
1942
Vieru Ioana (n.1882), copii: Elena (n.1917), Domnica
(n.1919), Maria (n.1921), Lazur (n.1923)
Vieru Iulita (n.1878), copii: Filip (n.1914)
Vieru Sofia (n.1889), copii: Vasile (n.1930)
Vieru Teodor (n.1912), soția Varvara (n.1912), copii: Maria
(n.1938), Mihai (n.1942)
2002
Vieru Grigore Tudor (n.1956), soția Tamara (n.1955),
copii: Valentin (n.1982), Veaceslav (n.1983), Dumitru
(n.1987)
Vieru Ion Tudor (n.1948), soția Maria (n.1950), copii:
Svetlana (n.1976), Valeriu (n.1978); nepoata Nicoleta
(n.1996)
Vieru Mihai Tudor (n.1941), soția Vera (n.1942)
1859
Vițălar Pavel Pavel (43 ani), soția Maria (30 ani)
Vițălaru Anton Pavel (50 ani), soția Maria (33 ani), co-
pii: Miron (21 ani), Afanasie (11 ani), Feodora (16 ani),
Ana (9 ani)
Vițălaru Ion Pavel (48 ani)
 2002
Vișnevscaia Alexandra Ion (n.1931)
Vlad Ion Mihai (n.1964), soția Antonina (n.1964), copii:
Serghei (n.1985), Mariana (n.1986), Ion (n.1992)
Vlad Maria Zaharia (n.1963), copii: Ion (n.1984), Ina
(n.1981)
Vlad Mihai Ion (n.1932)
Vlad Vasile Ion (n.1962)
Voinescu Igor Petru (n.1969), soția Larisa (n.1965), copii:
Daniela (n.1983), Cornelia (n.1994), Gabriela (n.2000)
Voinescu Petru Vasile (n.1944), copii: Rodica, nepoții
Andrei (n.1997) și Olga (n.2001)
Voinescu Rodica Petru (n.1975)
1859
Volna Gheorghe Ion (49 ani)
Volna Gheorghe Luca (33 ani), soția Ecaterina (34 ani),
copii: Elisaveta (5 ani)
Volna Luca Afanasie (63 ani), copii: Vasile (31 ani), soția
lui Vasile Doamna (23 ani)
2002
Vornicescu Olga Alexandru (n.1981), copii: Victor
(n.2001)
1942
Vlase Anica (n.1890), copii: Petru (n.1912), Parascovia
(n.1920), Procopie (n.1923), Alexandra (n.1926), Nichita
(n.1928), Chilina (n.1930)
Vlase Efim (n.1909), soția Maria (n.1914), copii: Varvara
(n.1936), Alexandra (n.1938); mama Natalia (n.1882)
Vlase Ion (n.1919), soția Eudochia (n.1920), copii: Olga
(n.1942)
Vlase Pavel (n.1893), soția Teodosia (n.1895), copii: Ioan
(n.1928), Nadejda (n.1933)
Vlase Tecla (n.1896), copii: Serghei (n.1923), Parascovia
(n.1931), Maria (n.1933), Zenovia (n.1936)
Vlase Teodor (n.1908), soția Ana (n.1902), copii: Gheorghe
(n.1932), Ion (n.1933), Olga (n.1938), Zinovia (n.1939)
2002
Vlas Alexandra Gheorghe (n.1968)
Vlas Ana Sevastian (n.1910)
Vlas Claudia Filip (n.1934)
Vlas Dumitru Ion (n.1946)
Vlas Grigore Procopie (n.1947), soția Lidia (n.1951)
323
Vlas Ion Nichita (n.1966)
Vlas Ion Serghei (n.1957), soția Natalia (n.1959), copii:
M ereni
Dorin (n.1981), Irina (n.1985)
Vlas Ion Tudor (n.1937), soția Valentina (n.1941)
Vlas Leonid Gheorghe (n.1970), soția Rodica (n.1972),
copii: Daniel (n.1995), Georgian (n.2002)
Vlas Mihai Gheorghe (n.1958), soția Larisa (n.1965),
copii: Olga (n.1984), Dora (n.1986)
Vlas Parascovia Simion (n.1927)
Vlas Serghei Ion (n.1962), soția Olga (n.1964), copii:
Tudor (n.1987), Igor (n.1991)
Vlas Serghei Ion (n.1971), soția Galina (n.1977), copii:
Crina (n.1996), Inesa (n.1999)
Vlas Tudor Ion (n.1953), soția Lidia (n.1958)
Vlas Varvara Ion (n.1923)
Vlas Vasile Procopie (n.1963)
Vlas Victor Nichita (n.1957)
Vlas Vladimir Procopie (n.1953), soția Elena (n.1962),
copii: Serghei (n.1984), Igor (n.1988), Lidia (n.1994)
1859
Vrabie Ion Astahie (61 ani)
2002
Vragaliov Liuba Mihai (n.1967), copii: Maxim (n.1987),
Olesea (n.1987)
1859
Zaharia Grigore Agachi (53 ani), soția Maria (51 ani),
copii: Alexandru (27 ani), Vasile (21 ani)
1942
Zaharia Simion (n.1908), soția Maria (n.1912), copii:
Vasile (n.1930), Olga (n.1935), Nina (n.1931)
2002
Zaharia Tudor Simion (n.1956), soția Larisa (n.1957),
copii: Ion (n.1981)
2002
Zatic Iurie Nicolai (n.1966), soția Liudmila (n.1972), copii:
Corina (n.1996), Cristina (n.1994)
Zatic Maria Simion (n.1948), copii: Natalia (n.1978)
 Zatin Mihai Nicolai (n.1969), soția Natalia (n.1973), copii: Zlotea Efim Constantin (n.1938), soția Feodosia (n.1929),
324

Ina (n.1991), Daniela (n.1995) copii: Svetlana (n.1975); nepoata Alina (n.1994)
1859 Zlotea Gheorghe Tudor (n.1935), soția Valentina (n.1944)
M ereni

Zlotea (Marin) Constantin Gheorghe (41 ani), soția Irina
(36 ani), copii: Ion (1 an), Maria (7 ani), Fevronia (3 ani),
Alexandra (3 ani)
Zlotea Constantin Ion (24 ani), soția Ioana (22 ani), copii:
Gavril (3 ani), Grigore (1 an)
Zlotea Igor Gheorghe (n.1962), soția Tatiana (n.1960),
copii: Inga (n.1983), Igor (n.1986)
Zlotea Mihai Simion (n.1944)
Zlotea Nicolai Gheorghe (n.1970)

Zlotea Constantin Iosip (36 ani), soția Maria (20 ani), Zlotea Nina Ion (n.1954), copii: Alexandru (n.1982)
copii: Maria (9 ani), Ana (1 an) Zlotea Panteleimon Vicol (n.1914), soția Maria (n.1926)
Zlotea Constantin Ștefan (26 ani), soția Arghira (27 ani) Zlotea Valeriu Simion (n.1964), soția Valentina (n.1967),
Zlotea Ion Gheorghe (50 ani), soția Irina (43 ani), copii: copii: Ina (n.1987), Andrei (n.1991), Lidia (n.1993)
Gheorghe (21 ani) Zlotea Viorel Dumitru (n.1976), soția Maria (n.1979),
Zlotea Ion Gheorghe (58 ani), soția Maria (48 ani), copii: copii: Inesa (n.1998)
Zaharia (18 ani), Varvara (15 ani) Zmeu Paulina Tudor (n.1949), copii: Veaceslav (n.1973),
Zlotea Vasile Ștefan (15 ani); frați: Timofei (11 ani), Elena Vitalie (n.1977)
(13 ani) Zolotin Liudmila Serghei (n.1967)
Zlotea Zaharia Gheorghe (47 ani), soția Maria (40 ani), 1942
copii: Costachi (7 ani), Ioana (13 ani), Fevronia (1 an)
Zuzin Petru (n.1894), soția Anastasia (n.1897), copii:
Zlotea Zamfir Gheorghe (39 ani), soția Axenia (30 ani), Tatiana (n.1927), Mihail (n.1928), Stepanida (n.1934)
copii: Constantin (11 ani), Ion (7 ani), Trofim (3 ani),
Agafia (5 ani), Maria (3 ani)
1942
Zlotea Anton (n.1917), soția Natalia (n.1920)
Zlotea Constantin (n.1910), soția Sofia (n.1916), copii:
Efim (n.1938), Axenia (n.1940)
Zlotea Feodosie (n.1882), soția Irina (n.1884)
Zlotea Grigore (n.1911), soția Teodora (n.1919), mama
Pilagheia (n.1890)
Zlotea Iacob (n.1899), soția Maria (n.1897), copii: Ion
(n.1926), Simion (n.1924), Victor (n.1922), Trofim
(n.1932), Dumitru (n.1940)
Zlotea Panteleimon (n.1916), soția Cristina (n.1912), copii:
Maria (n.1942); mama Zinovia (n.1889)
Zlotea Teodor (n.1898), soția Teodora (n.1900), copii: Ion
(n.1926), Ștefan (n.1929), Haralampie (n.1933), Gheorghe
(n.1934)
2002
Zlotea Anatolie Pintilie (n.1962), soția Elena (n.1963),
copii: Alexandru (n.1985), Liudmila (n.1987)
Zlotea Ecaterina Ion (n.1944)
 Rezumat
Monografia de față reprezintă o primă încercare
de a elabora istoria satului Mereni. În acest sens
demersul colectivului de autori s-a axat pe punerea în
valoare informației vii, culese de la martori oculari,
participanți nemijlociți la evenimentele, pentru
perioada contemporană și pe punerea în circulație a
materialelor de ordin arhivistic-documentar pentru
alte perioade.
Satul răzeșesc Mereni, situat la circa 30 km
sud-est de orașul Chișinău, este una dintre așezările
tipice pentru spațiul românesc de la răsărit de Prut.
Comunitățile de acest tip au jucat un rol important în
configurarea matricei economice și spirituale a vechii
Moldove voievodale; au determinat evoluția și au
conturat fizionomia actuală a Republicii Moldova,
cel de-al doilea stat românesc apărut pe harta politică
a lumii după destrămarea Uniunii Sovietice, din care
– ca urmare a rapturilor teritoriale repetate din 1812,
1940 și 1944 – odinioară a făcut parte.
Axat pe tradiții seculare de conviețuire în bună
pace și prosperare, știind să pună gospodărește în
valoare patrimoniul cultural-spiritual moștenit de la
înaintași, satul Mereni însumează astăzi un număr de
circa șapte mii de locuitori și are un potențial industrial-
economic dezvoltat, dispune de cadre calificate apte să
facă față celor mai înalte exigențe ale contemporaneității
în diversele sfere de activitate umană.
Istoria scrisă a satului Mereni începe din anul
1475, când domnitorul Țării Moldovei Ștefan cel
Mare și Sfânt a oferit sătenilor o diplomă prin
care stipula drepturile localnicilor asupra moșiei
strămoșești. Se consideră, că denumirea satului
Mereni provine de la un prim întemeietor – bătrânul
Marea (Mearea), înrudit prin fiică, la începutul
secolului al XV-lea, cu domnitorul Țării Moldovei
Alexandru cel Bun.
Preistoria satului este mult mai veche, fiind
documentată prin așezări și necropole din perioada
eneoliticului, epoca bronzului, perioada antică și evul
mediu timpuriu.
Satul posedă multiple spații desemnate cu
diverse toponime istorice.
Populația satului Mereni este compusă din
diverse neamuri, printre care se remarcă neamurile
istorice: Anton, Barbăroșie, Baciu, Begliță, Buga,
Bujac, Caraman, Cazacu, Chirița, Ciobanu,
Ciorchină, Cerăscu, Crețu, Gavriliță, Grosu, Gurschi,
Ermurache, Iordăchescu, Lungu, Malai, Margină,
Mardari, Mura, Nicula, Nuța, Oglindă, Platon,
Postică, Sava, Speianu, Straistă, Toma, Zlotea, ș.a.
În perioada interbelică în satul Mereni s-a
format un sistem economic evoluat cu gospodării
țărănești puternice, care însă au avut mult de suferit
de pe urma regimului totalitar sovietic. În anii 1940,
1945-1948 au fost deportați în Siberia circa 300 de
locuitori, cei mai buni gospodari. În anii 1946-1947
merenenii au suferit de foametea organizată de
sovietici și au pierdut într-un timp relativ scurt sute
de oameni, maturi și copii.
Satul Mereni dispune de un potențial intelectual
puternic: profesori, medici, artiști, specialiști în
zootehnie, tehnicieni, oameni de afaceri. Localitatea
dispune de o biserică creștină ortodoxă construită la
începutul secolului XIX; are un liceu teoretic și o
școală primară exemplară cu corp de cadre didactice
bine instruite, devotate cauzei, oameni cu suflet
mare, care se dedică în continuu muncii pedagogice.
Școala din Mereni pregătește specialiști de valoare,
ce se manifestă nu numai pe plan local sau național,
dar și internațional.
Veșnicia s-a născut la sat
(Lucian Blaga)
 Drumul spre sat
 Vedere către biserică și școală
La poalele dealului Mereni
M ereni 331
M ereni 332
Liceul teoretic din Mereni
 335
M e reni

Banca din Mereni

Policlinica satului
Tumul de pământ din dealul Movilei
M ereni 336
 Drumul central lângă moară
Copii din Mereni la o întâlnire cu Spiridon Vangheli și Valeriu Oglindă
Școala primară
Cântecul primăverii
Fântână din sat
Prestolul bisericii vechi a satului
M ereni 339
340
M ereni

Case tradiționale din Mereni

Merenii la început de primăvară
M ereni 344
 345
M ereni
Extras dintr-un registru mitrical din satul Mereni, 1873

,
Activul bisericesc din anii 90
346
M ereni

Biserica – locul spiritual al neamului răzeșesc din Mereni

M ereni 347
M ereni 348
 349
M ereni

Biserica satului Mereni

Corul bisericesc în anii 30 a sec. XX
Preotul bisericii, anul 2004
 Pietre funerare din
cimitirul satului Mereni
M ereni 351
352
M ereni

Grupul de creație.
De la stânga spre dreapta: Anatolii Caraman, Ion Postică, Gheorghe Postică, Vasilii Bujac, Valeriu Oglindă, Veaceslav Stavilă,
Emilian Baciu, Alexandru Ermurache, Alexandru Macovei

Secvență de lucru:
Eugen Sava, Gheorghe Postică și Valeriu Oglindă
... Așa am voit a-i cinsti pe toți cei care, cu gândul, cu slova, cu fapta lor,
au zidit de-a lungul veacurilor această Țară, jertfind tot ceea ce au avut
mai bun în numele a ceea ce se numește dragoste de Neam.

Emil Chendea
(„Meșterul Manole”, Editura Albatros, 1976)
 Summary
The given monograph represents a first attempt
to investigate the history of the village Mereni. In this
context, the inquiry of the collective of the authors
was focused on the emphasis of the live information,
collected from the direct witnesses, immediate
participants to the events, for the contemporary
period and on the introduction into circulation of
the archival-documentary materials regarding other
periods.
The freeholder’s village Mereni, located at circa
30 km South-East from the city of Chișinău, is one of
the typical settlements for the Romanian space to the
east of Prut river. The similar communities played an
important role in the configuration of the economic
and spiritual matrix of the old voyevodal Moldova;
they determined the evolution and outlined the actual
physiognomy of the Republic of Moldova, the second
Romanian state that appeared on the political map
after the break of the Soviet Union, of which – as a
result of the repeated territorial raptures from 1812,
1940 and 1944 – it was part of once.
Focused on century old traditions of living
together in good peace and prosperity, knowing to
put to good use the cultural-spiritual legacy inherited
from the predecessors, the village Mereni sums up
today a number of circa seven thousand inhabitants
and has a developed industrial-economic potential, it
disposes of well-trained personnel capable to respond
to the highest exigencies of modern world in different
spheres of human activity.
The written history of the village Mereni begins
in the year 1475, when the reign of the Country of
Moldova Stephen the Great and Saint had offered
a diploma in which were mentioned the rights of
the locals over the ancestors’ estate. It is considered
that the name of the village Mereni comes from a
first founder – the old man Marea (Mearea), kindred
through his daughter, at the beginning of the 15th
century, with the reign of the Country of Moldova
Alexander the Kind.
The prehistory of the village is tough older,
being documented through settlements and necropolis
from the period of Eneolithic, Bronze Age, ancient
period and early Medieval Ages.
The village possesses multiple spaces delimited
with diverse historical names.
The population of the village Mereni is
composed of diverse families, among which are
remarked the historical families of Anton, Barbăroșie,
Baciu, Begliță, Buga, Bujac, Caraman, Cazacu,
Chirița, Ciobanu, Ciorchină, Cerăscu, Crețu,
Gavriliță, Grosu, Gurschi, Ermurache, Iordăchescu,
Lungu, Malai, Margină, Mardari, Mura, Nicula, Nuța,
Oglindă, Platon, Postică, Sava, Speianu, Straistă,
Toma, Zlotea, etc.
In the interwar period in the village Mereni was
formed a developed economical system of strong
peasantry households, which after had a lot to suffer
as a result of the soviet totalitarian regime. In the
years 1940, 1945-1948 were deported in Siberia circa
300 workers, the best hospodars. In the years 1946-
1947 the inhabitants of Mereni suffered of starvation
organized by the soviets and lost in a relatively short
period o time hundreds of people, adults and children.
The village Mereni holds a great intellectual
potential: teachers, doctors, artists, specialists in
zoo technology, technicians, and businessmen. The
locality has a Christian orthodox church build at the
beginning of the 19th century; has a theoretic lyceum
and a primary school with a well-trained teaching
stuff, devoted to their cause, hearted people, that
dedicate themselves continuously to the pedagogical
work. The school from Mereni prepares valuable
specialists, that manifest themselves nor only locally
or nationally, but also internationally.
 Cuprins

Cuvânt înainte............................................................................................6
Prefață........................................................................................................7
Introducere.................................................................................................8
Așezări străvechi........................................................................................9
Toponimia................................................................................................15
Cele mai vechi mențiuni documentare.....................................................19
Populația și asistența medicală.................................................................23
Moșia satului: aspecte economice............................................................33
Administrația............................................................................................73
Învățământul și cultura.............................................................................91
Biserica și cimitirul................................................................................113
Etnografia...............................................................................................127
Folclorul.................................................................................................145
În anii ultimului război mondial............................................................161
Foametea................................................................................................171
Deportările.............................................................................................179
Personalități marcante............................................................................203
„Pohod na Mereni”................................................................................219
Satul în viziunea copiilor ......................................................................223
Anexă genealogică.................................................................................229
Rezumat.................................................................................................326
Satul în imagini......................................................................................327
Summary................................................................................................354
ACVILA GRUP
Str. Calea Ieșilor, 17, or. Chișinău,
Republica Moldova, MD-2012
tel.: (0037322) 58-03-54;
fax: (0037322) 22-47-97
e-mail: info@acvila.md
www.acvila.md

Sancos ArtGallery
Bd. Ìîsñîva, 16, or. Chișinău,
Republica Moldova, MD-2068
tel.: (0037322) 49-74-10;
fax: (0037322) 32-15-00
e-mail: sancos@mednet.md
www.sancos.md

Editura Atelier
Str. Al. Mateevici 50, or. Chișinău,
Republica Moldova
tel.: 244650; fax: 245024
e-mail: atelier@iatp.md

Imprimat la Combinatul Poligrafic

Str. Petru Movilă, 35; or. Chișinău,
Republica Moldova, MD-2004
Comanda Nr. 42162