Introducere (despre teme lucrrii i personalitatea lui Creang)

Monografia satului lui Creang:a ezare,oameni i contextul social

Amintirile, primul roman al copilriei din literatura romn, au ca punct de plecare elemente din
biografia autorului. Cartea evoc vrsta inocenei, dar !i procesul complex al formrii umane.
"roiectat #n spaiul satului moldovenesc de la $umtatea secolului al %&%'lea, copilria relev att
dominatele vrstei, ct !i specificul mediului ambiant.
Asemenea lui Mar( )*ain, &on Creang prive!te perioada minunat a copilriei nu numai cu
oc+ii omului matur, dar !i cu oc+ii ,,copilului universal, (-. Clinescu). Ca !i contemporanul su
american, Creang, pentru care .zana este un fel de Mississippi, este un om matur, genial, care a
rmas totu!i copil, firea lui contemplativ a$utndu'l s se re#ntoarc #n trecut, fr ca peste praful
acestui trecut s pluteasc lirismul.
)otul este vzut din perspectiva copilului de aproximativ /0 ani, pentru care localitatea natal
este un axis mundi: ,,sat vec+iu, rz!esc, #ntemeiat #n toat puterea cuvntului, cu gospodari tot
unul !i unul, cu flci voinici !i fete mndre, care !tiau a #nvrti !i +ora, dar !i suveica, de vuia satul
de vatale #n toate prile1 cu biseric frumoas !i ni!te preoi !i dascli ca aceia, de fceau mare
cinste satului lor,.
Atmosfera general este edenic, perspectiva unic cenzurnd percepia. .pera relev evoluia
copilului de la primii ani de !coal pn la desprirea lui de satul natal pentru a se duce la !coala
din 2lticeni. 3ntmplrile din viaa sa sunt ,,evenimente de cunoa!tere, fiindc simbolizeaz
#nc+eierea unei etape (copilria) !i #nceputul alteia (drumul spre maturitate). 2cnd referire la
aceast trecere, 4ean 5outiere observ: ,,Creang scrie cartea retririi unei vrste cu sentimentul
re#ntoarcerii acas dintr'un exil ne#nduplecat,.
Amintiri din copilrie este greu de #ncadrat #ntr'o specie. Are trsturi de $urnal, memorii, de
reporta$, fiind #n fond o oper de ficiune, un roman autobiografic, prezentat sub forma unui
bildungsroman, deoarece vizeaz #n punctele ei eseniale zidirea interioar a lui 6ic. Acesta
evolueaz att spiritual, ct !i fizic de'a lungul desf!urrii aciunii, fiecare fapt, #ntmplare,
pozn avnd un vdit rol iniiatic.
7in punct de vedere compoziional, aceast creaie literar este alctuit din patru pri cu o
vag legtur cronologic #ntre ele, dar unite prin laitmotivul dorului de sat. 3n partea &, dup o
scurt prezentare subiectiv a satului, sunt evocate !colile de la 8umule!ti !i de la 5ro!teni,
interesul fiind focalizat pe ideea de instrucie !i de #nvtur.
3n cea de'a doua parte, care nu respect cronologia, se revine la copilrie, la imaginea mamei !i'
a tatlui, fiind mai apoi evocate diferite #ntmplri +aioase (smntnitul oalelor, cire!ele, pupza !i
scldatul), viaa copilului amintind de fericirea edenic. "artea a treia prezint !coala de cati+ei de
la 2lticeni, critica sistemului de #nvmnt !i manualele greoaie. 3n ultima parte, este conturat
drumul de la 8umule!ti la &a!i !i pregtirile pentru plecare, bun prile$ de'a evoca satul !i copilria,
pe cale de'a fi definitiv pierdut.
Amintiri din copilrie a prut unora o simpl scriere autobiografic, plin de umor rnesc.
"rimul care semnaleazcalitatea de scriitor autentic a lui Creang este -. Clinescu, #n &storia
literaturi romne de la origini pn #n prezent, unde precizeaz c etic+etarea lui ca scriitor
,,poporal, este incorect, deoarece opera lui Creang ,,este peste #nelegerea unui om de la ar,,
considerndu'l totodat pe marele +umule!tean c+iar un scriitor livresc, asemenea lui 9abelais.
7in perspectiva unei interpretri contemporane, Amintirile ofer cititorului competent adevrate
delicii spirituale. Aplicnd noiunile moderne de naratologie, se poate u!or observa c opera lui
Creang rspunde surprinztor tuturor cerinelor, mai ales pentru c naratorul este unul cu
#nclinaii ludice.
6aratorul, plasat la nivelul discursului, este un om matur care #!i aduce aminte, cu nostalgie, de
copilrie: ,,:tau cteodat !i'mi aduc aminte;,. 3ntre timpul istoriei !i cel al discursului este o
distan de dou'trei decenii, ceea ce face ca viziunea naratorului s fie subiectiv.
7iegeza operei se caracterizeaz prin veselie !i lips de gri$i, care #!i pun amprenta !i asupra
discursului, ameninat #ns din umbr de un registru grav, gata oricnd s se manifeste: ,,uite cum
te trage pe furi! apa la adnc, !i din veselia cea mai mare cazi deodat #n urcioasa #ntristare< 8ai
mai bine despre copilrie s povestim, cci ea singur este vesel !i nevinovat;,. 7iscursul
tinde, prin urmare, s aib o existen independent.
:criitorul Amintirilor prezint o monografie a satului romnesc, mitic, atemporal, utopic. 7in
partea #nti se poate afla c 8umule!tiul era un sat mare, rz!esc, cu gospodari vestii. Aici
situarea #n spaiu !i timp nu este bine determinat: ,,pe vremea aceea,. 2olosirea verbelor la
imperfect !i prezent creeaz impresia duratei. 3n cea de'a doua parte, familia este prezentat ca
nucleu al societii.
"redomin o atmosfer de calm !i armonie: casele sunt #ndestulate, iar copiii !i copilele
megie!ilor ,,erau de'a pururi #n petrecere cu noi,. :e continu !i #n partea a treia prezentarea
satului a!ezat la rscruce de drumuri: spre Cetatea de scaun a Moldovei, spre mnstirea Agapia !i
=ratic, precum !i spre Cetatea 6eamului. "artea a patra, #n care 6ic este obligat s prseasc
locurile natale, este strbtut de un puternic fior nostalgic, sugerat de imaginea Cetii 6eamului,
care se oglinde!te ,,cu m+nire, #n apele .zanei. >ste recapitulat parc universul rnesc de la
munte, #n felul de a munci !i de a se #nveseli.
.cupaiile fixe ale oamenilor care sunt !i negustori, tietori de lemne, postvari, se desf!oar
#ntr'o economie #nc+is. .amenii se duc la trg s'!i vnd produsele !i cu aceast ocazie, Creang
introduce #n oper terminologia monetar: bani, lei, +us!i, sorocovei, iar me!te!ugurile aflate #n
plin dezvoltare implic enumerarea uneltelor utilizate la diferite munci: crue, trboane, covei.
3n sat, #n afar de preot !i #nvtor, mai sunt !i doftori. Cntecele !i $ocurile de srbtori
creeaz culoarea local, valoarea documentar a Amintirilor fiind completat prin prezentarea unor
concepii de via ale eroilor care sunt convin!i c trebuie ,,s se ridice deasupra nevoilor,, cum
spune mo! =asile. Astfel, ranii se strduiesc s #!i gseasc un rost #n afara satului: plecatul la !es,
la pdure, negustoria, cru!ia, dar !i #nvtura de carte.
Capitolul I
Prezentarea satului moldovenesc n viziunea lui
Ion Creang n Amintiri din copilrie
cu obiceiuri i tradi ii
1.1. Context fizic : a ezare ?satul natal i zona #ncon$urtoare'8umule ti(locul
copilriei),5ro teni,"ipirig,=ntori,2lticeni,drumul spre &a i la :ocola
3n romanul @Amintiri din copilarie, de &on Creang este normal ca totul s par frumos si fericit,
fiind privit satul cu oc+ii copilului care nu are alta ocupatie decat $ocul si zburdalnicia. &nsa unele
afirmatii ale autorului las s se inteleaga ca nea$unsurile si necazurile nu i'au ocolit nici pe
+umulesteni : @Ce'i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la nea$unsurile vietii, la ce poate
sa le aduca ziua de maine, sau ca'i framanta alte ganduri pline de ingri$orare.,
.amenii din 8umulestiul copilriei sale, @sat vec+i rzsesc, intemeiat in toata puterea
cuvntului, erau @gospodari tot unul si unul, care stiau @a ivarti si +ora, dar si suveica,. Creanga
ne vorbeste despre ocupatiile de baza ale locuitorilor care erau negustori, +arabagii, ciubotari,
crescatori de vite. )aranul lui Creanga este un om +arnic, muncitor, nestiutor de carte, dar dornic
sa'si dea copilul la scoala pentru a'l face preot intrucat acesta este scutit de o serie de obligatii.
:maranda Creanga, mama autorului, doreste ca fiul ei sa a$unga preot c+iar daca ar trebui sa faca
mari sacrificii. &n lumea satului descris de Creanga, omul este privit prin prisma utilitatii lui.
:emnificativ pentru satul lui Creanga este c+iar gospodaria parinteasca. Mama sa tesea si facea
sumane, iar tatal sau le vindea la iarmaroc.
Ceea ce caracterizeaz satul lui Creang este +arnicia care aduce bunstare si veselie. &n prima
i a treia parte a @Amintirilor,, autorul descrie asezarea satului intr'un registru foarte intins de
activitati, intemeiat pe treburile gospodaresti, intr'o dinamica permanenta, de aceea dimensiunile
sunt de viata eterna. 8umulestiul este ca viziune artistica un sat etern pentru ca oamenii lui
intruc+ipeaza virtuti si capacitati morale legate de viata de familie, cu nevoile si aspiratiile ei
dintotdeauna.
Atat in basme cat si in @Amintiri,, omul si comunitatea umana sunt surprinsi, insa, ca
permanente, @materia e mereu universala, persona$ele tipice in gradul cel mai inalt, (6.
Manolescu , @9ecitind povestile lui Creanga,).
Aa inceputul fiecarui capitol din @Amintiri, autorul descrie satul ori casa parinteasca, mediul.
7escrierea e insa foarte saraca. 6umarul persona$elor este mare fara ca portretul lor sa fie adancit
in mod deosebit. >roii se pot imparti nu dupa @caracterul interior, moral putin desfasurat, ci dupa
debitul verbal, : vorbitorii sunt @molatici ori plini de reticenta, ori glgietori si muscatori, (-.
Calinescu). 2emeile fac parte din ultima categorie si autorul le pune sa vorbeasca cu o voluptate
extraordinara.&at'o pe :maranda : @' :armane omule< daca nu stii boaba de carte, cum ai sa ma
intelegiB Cand tragi sorcovetii la mustata, de ce nu te olicie!ti atataB "etre )odisiici, crasmarul
nostru, asa'i ca ti'a mancat noua sute de leiB 9u!tei lui =alic, si Mariucai lui .nofreiu, gasesti sa
le dai si sa le razdaiB Mai omule, mai< Ai sa te duci in fundul iadului si n'au sa aiba cine te scoate,
daca nu te'i sili sa'ti faci un baiet popa ;,. 5arbatii au dimpotriva, vorba apasata, moale, cu o
intonatie usoara de dispret pentru femeie, ca :tefan a "etrei : @7oamne, mai femeie. 7oamne,
multa minte'ti mai trebuie;,, @&an taci, mai femeie, ca biserica'i in inima omului;,. "ovestitorul
surprinde personalitatile neaccentuate, asa cum apar in viata de toate zilele, atunci cand nu
cunoastem nimic din intimitatile lor, din gandurile sau sentimentele ce le anima.
&n partea a doua, Creanga evoca gospodaria si celula familiei, iar in ultima parte a @Amintirilor,,
apare sentimentul solidaritatii cu vatra care este atat de puternic, incat desprinderea de ea este
dureroasa. Creanga nu vrea sa plece din 8umulesti in toamna anului /CDD la &asi asa cum @nu se
da scos ursul din barlog, taranul de la munte, stramutat la camp si pruncul dezlipit de sanul mamei
sale,.
&n satul lui Creanga, munca este o forma de existenta si apare in coordonatele cele mai intime, in
ritmurile si miscarea ei specifice. 8umulestenii, razesi fara pamanturi sunt +arnici si iscusiti.
@Amintiri din copilrie@ este primul roman al copilriei rne ti romne ti, dar i o monografie a
satului moldovenean cu tradi iile i obiceiurile sale de la $umatatea secolului al %&%'lea.
6u intmpltor, fiecare parte a amintirilor #ncepe cu descrierea satului natal sau a familiei.
Autorul construieste un spatiu ideal, fata de care isi exprima fidelitatea si dragostea.
Astfel c+iar la #nceputul romanului este prezentat satul natal: @sat mare si vesel cu vec+i rze i,,
@#ntemeiat #n toat puterea cuvntului,. :tenii sunt prezenta i #n timpul muncii i a $ocului, fiind
+arnici i veseli. :atul are: biserica, coala, preot si dascl care fac cinste locului.
Creanga prezinta cu nostalgie casa parinteasca #n care este #n elegere, veselie i bunstare,
acolo unde a petrecut ani ferici i #ntre: prin i, fra i i surori: @casa printeasca din 8umule ti cu
stilpul +ornului... pric+iciul vetrei...cuptorul pe care ma ascundeam cind ma $ucam cu
baiatii...doamne frumos era pe atunci ,.
Creang prezint 8umule tiul ca un sat etern, al crei oameni #ntruc+ipeaz vie i legate de
munc i via a familiei. 8umule ti nu este un sat oarecare luntric, izolat ca alte sate, este
prezentat in rela iile cu asezrile #nvecinate. 7impotriv, satul este a ezat la #ncruci area marilor
drumuri, care duc spre mnstirile: Agapia, =ratic, :ecu, Cetatea de :caun a Moldovei i spre
)rgu 6eam .
Autorul insista asupra geografiei economice i spirituale a inutului. Astfel oamenii sint definiti
prin ocupatie si psi+ologia lor. =natorii 6eam ului sunt @smin e de vite$i, pentru ca s'au luptat
cu armatele lui :obies(i, cei din 5ledea sunt genero i. Aocuitorii se ocupa cu: stupritul, olritul,
prelucrarea lnii, cresterea animalelor. Astfel aceste inuturi sunt prezentate prin elemente de
permanenta din istoria Moldovei, sunt prezentate mnstiri, domnitori i mitropoli i.
Cu nostalgie Creang descrie inuturile .zanei cu apele curgtoare i limpezi #n care se
oglindesc vec+ile ziduri ale Cet ii 6eam ului. :atul este vzut prin ceea ce impresioneaz sufletul
su de flcu (+ore, petreceri...)
7e i #n Amintiri scriitorul prive te retrospectiv, cu oc+ii copilului de odinioarE, lipsit de gri$i,
preocupat de $ocurile sale i nu de nea$unsurile oamenilor, sunt zugrEvite #n aceastE operE i
destule aspecte amare de viaE ruralE.
CreangE #i admirE pe +arnicii Erani +umule teni, gospodari vesti i, care Fnu's trEii ca #n brlagul
ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de toatE mnaF, fiind ei asezai pe drumuri umblate. >i
erau #nsE @rEzE i fErE pEmnturi,, nevoi i sE' i c tige existen a mai mult din confecionarea i
vnzarea sumanelor.
:ErEcia #n care se zbEteau muli Erani este evidentE #n prezentarea gospodEriei &rinucEi
FtoatE averea &rinucEi erau cocioaba, doi boi, un ap si douE capre slabe i rioaseF.
Aa arE existau puine coli i cele care func ionau erau create de particulari, care adesea
urmEreau numai beneficii personale. colile nu aveau localuri proprii ca #n cazul colii din
8umule ti. Copii trebuiau sE plEteascE taxe mari i din aceastE cauzE mul i rEmneau pe dinafarE.
:tatul nu era preocupat nici de pregEtirea cadrelor didactice. 3nvEEtorii erau improvizai din
dascElii bisericilor, din preoi sau cElugEri Fcare i ei se mirau cum au a$uns profesoriF. Ace tia nu
le explicau niciodatE nimic, #i #nvEau mai ales rugEciuni si c#ntece religioase. 6u existau manuale,
#nvEau pe cEri bisericesti (ceasloave) si cnd exista cte un manual colar, acela era a a delimitat
(gramatica lui )rEsnea) sau de gre it, cE mai rEu #ncurca pe copii. >levii neav#nd o bunE #ndrumare
didacticE erau obligai sE memoreze fErE a #nelege ceva. 3n scoli se folosea bEtaia (:f#ntul 6iculai
si Calul 5Elan).
CElugErii i preo ii sunt aspru criticai, ei formau o categorie de privilegiai. "e preoii no tri din
sat nu'i #ncape cureaua de pntecari ce sunt, cEci Fpopa are mnE de luat, nu de dat1 el mEnncE i
de pe viu i de pe mortF. Clericii transformaserE biserica #ntr'o tarabE, un mi$loc de #mbogE ire
sigurE si rapidE.
>ste apoi criticatE recrutarea #n armatE (prinderea cu arcanul a lui bEdia =asile)1 si lipsa de
gri$E a statului faE de sEnEtatea publicE, lipsa oricErei asistente medicale la 8umulesti FmedicF era
mo =asile GandurE, iar descntecele ineau locul tratamentelor.
Amintirile #ncep cu descrierea satului: sat mare si vesel, vec+i, rz esc, #ntemeiat #n toat
puterea cuvntului.
Caracteristica acestui sat este +arnicia oamenilor fiind surprin i #n timpul muncii i al $ocului:
cu gospodari tot unul i unul care tiau a #nvrti i +ora dar i suveica.
:atul are biserica, coala, preot i dascl, care fac mare cinste locului.
Autorul foloseste imperfectul evocarii pentru a crea senza ia de durata. 7eterminarea temporal
este vag, pe vremea aceea, proiectnd #n fond satul pe dimensiunile eternit ii.
H 6u tiu al ii cum sunt, dar eu, cnd m gndesc la locul na terii mele, la casa printeasc din
8umule ti, la stlpul +ornului unde lega mama o sfoar cu motocei la capt, de crpau m ele
$ucndu'se cu ei, la pric+iciul vetrei cel +umuit, de care m ineam cnd #ncepusem a merge
copcel, la cuptiorul pe care m ascundeam, cnd ne $ucam noi, baie ii de'a mi$oarca, i alte $ocuri
i $ucrii pline de +azul i farmecul copilresc, parc'mi salt i acum inima de bucurie< i,
7oamne, frumos era pe atunci, cci i prin ii i fra ii i surorile imi erau snto i, i casa imi era
#ndestulat, i copiii i copilele imi mergeau dup plac, fr de suprare, de parc era toata lumea a
mea<,
3nceputul pr ii a doua evoca casa printeasc. Autorul reconstituie spa iul domestic, familiar #n
care domnea #n elegerea, veselia, buna'starea. )ot fragmenul exprima nostalgia omului matur,
dup anii ferici i ai copilariei #n mi$locul prin ilor, fra ilor, surorilor.
7e la bun inceputul pr ii a treia, autorul precizeaz ca 8umulestiul nu este un sat oarecare,
laturalnic, mocit si lipsit de priveli tea lumii ca alte sate.
7impotriva, satul este a ezat la incrucisarea marilor drumuri, 8umule ti este definit de data
aceasta #n rela ie cu asezrile #nvecinate. Autorul insista asupra georgafiei economice si spirituale a
tinutului: astfel oamenii sunt definiti prin ocupatiile si psi+ologia lor: vanatorii 6eamtului sunt
samanta de vite$i, pentru ca s'au luptat cu armatele lui :obies(i1 cei din 5oistea sunt bogati si
cinstiti1 cei din 5lebea sunt generosi.
Aceste tinuturi sunt definite prin elemente de permanenta din istoria Moldovei: manastriri, cetati,
domnitori, mitropoliti.
:e vorbe te i despre ocupatiile localnicilor: stupritul, oieritul, prelucrarea lnii, cre terea
animalelor. >xista o prezentare gradata, care culmineaza cu exclamatia din final: Aume si iar lume<
3n acest fragment sunt prezentate coordonatele unui sat etern ai crui oameni #ntruc+ipeaz
virtu i si calitati morale, legate de munc i de via a familiei.
"artea a patra #ncepe cu descrierea .zanei, #n care se oglindesc vec+ile ziduri ale cet ii
6eam ului. Autorul evoca concentrat, recapitulnd lumea rneasc de la munte, familia, $ocurile
copilariei fericite. =iziunea este din nou nostalgica.
H7rag'mi era satul nostru cu .zana cea frumos curgtoare i limpede ca cristalul #n care se
oglinde te cu ma+nire Cetatea 6eam ului de attea veacuri. 7ragi'mi erau tata si mama, fra ii i
surorile, i baie ii satului, tovara ii mei din copilrie, cu cari #n zilele geroase de iarna, m desftam
de srbatori, cutnd i c+iuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, prundul cu stioalnele,
arinile cu +oldele, cmpul cu florile i mandrele dealuri de dupa cari'mi zambeau zorile in
zburdalnica varsta a tineretii.,
Amintiri din copilrie ne ofera pre ioase informa ii despre modul de viata al +umulestenilor1
acestia sunt razesi fara pamanturi, angrenati intr'o industrie de tip casnic, bazata pe prelucrarea
lanei si a pielii.
2lacii torc i ei #n rnd cu fetele i se ocup cu esutul i croitul sumanelor, a i ariilor, a
stergarilor de borangic pe care le vindeau la iarmaroacele de la 2oc ani, 5acu, 9oman, )rgu'
2rumos.
H Cci trebuie s v spun ca la 8umule ti torc si fetele si baietii, i femeile si brba ii1 se fac
multe giguri de sumani, i lai, i de noatem, care se vnd i panura, i cusute1 i acolo pe loc, la
negustori armeni, veni i #nadins din alte trguri: 2oc ani, 5acu, 9oman, )rgu'2rumos, si de pe
aiurea, precum si pe la iarmaroacele in toate partile. Cu asta se +rnesc mai mult +umulestenii,
razasi fr pmnturi, i cu negustoria din picioare: vite, cai, porci, oi, brnza, lna, oloi, sare si
fina de ppusoi1 sumane mari, genunc+ere si sardace1 i ari, berneveci, camesoare, laicere si
scorturi #nflorite1 tergare de borangic si alte lucruri ce le ducea lumea in trg de vnzare sau $oia
pe la mnstirile de maici, crora le vine cam peste mna targul.,
.amenii i i lucreaz singur #ncaltamintea si imbracamintea. 7e exemplu bunicul 7avid Creanga
din "ipirig isi croieste singur incaltamintea dintr'un piele de porc salbatic.
8umulestenii se ocupa si cu comertul, ceea ce implica si o terminologie monetara specifica
epocii: bani, lei, +usasi, icusari, irmilici.
Creanga ne ofera informatii pretioase si despre mestesugarile practicate de 8umulesteni: astfel
gasim o multime de termeni de specialitate in fragmentul in care este prezentat "avel Ciubotarul,
gazda lui 6ica: m'am asezat in gazda la "avel Ciubotarul din ulita 9adaseni, unde erau si ceilalti
tovarasi ai mei. Catineul care facea ziua noapte si noaptea zi, $ucand stos, rar venea pe la scoala.
6oi, daca vedeam asa, ne duceam si mai rar1 dar nebunii stiu ca faceam de'a$uns. "avel era +olteiu,
si casa lui destul de incapatoare: laiti si patui de $ur impre$ur1 langa soba, altul, si toate erau prinse.
&ara gazda, robotind zi si noapte, se proselavea pe cuptor, intre sanuri, calupuri, astragaciu,
bedreag, dic+iciu si alte custuri taioase, muscea, piedeca, +asca si c+in, ace sule, cleste, pila,
ciocan, g+int, piele, ata, +arbul cu calacau, leiu si tot ce trebuie unui ciubotar.
Astfel de termeni gasim si in prezentarea mosului C+iorpec ciubotarul, care ungea ciubotele cu
do+ot de cel bun care face pielea moale cum ii bumbacul.
.amenii sunt +arnici, buni gospodari, muncesc din greu dar stiu sa se bucure si sa petreaca la
sarbatori: se aduna la sezator si la claci, spun povesti, canta si $oaca dansuri specifice zonei, ca
mariuta, corabiceasca, alivencile si +orodinca.
:emnificative in acest sens sunt fragmentele in care Creanga prezinta figura lui mos 5odranga,
care le canta tinerilor din fluier.
&n timpul sarbatorilor oamenii respecta obiceiuri, traditii vec+i. 7e craciun copii merg la colindat,
iar de boboteaza insotesc preotul, primind daruri de la oamenii din sat, la inmormantari copiii
primesc nuci, mere si covrigi.
&maginea vietii se completeaza si prin multe detalii, privind mancarile specifice moldovenesti:
Costite de porc afumate, c+iste si buft umplut, trandafiri usturoieti si slanina de cea subtire, facute
de casa, taiate la un loc, fripte bine cu tigaie si cu mamaliguta calda, se duc unse pe gat.
colile functionau pe lnga biserici, #nfiintate de preoti, coala din 8umulesti este patronata de
preotul &oan 8umelescu, iar copiii sunt invatati de 5adita =asile, aplicandu'se sistemul monitorial,
se aplicau si metode coercitive (btaia). :crisul si cititul se #nva au pe ceasloave.
Aa coala din 5ro teni i din 2lticeni se punea accentul pe memorizare, pe invatatul mecanic.
Creanga, el insusi autor de manuale, gaseste prile$ul sa critice gramatica lui Macarescu pentru
definitiile grele, aproape imposibile de retinut1 semnificativ in acest sens este fragmentul in care
)rsnea invta pronumele.
7e asemenea Creanga critica dascalii de la fabrica de popi din 2alticeni, care ddeau mai rar pe
la scoala, preocupati mai ales de castig si de $ocurile de carti.
Creanga precizeaza luarea la oaste cu arcanul a lui 5adita =asile, prin organizarea unei claci
mincinoase. Creanga apreciaza in mod deosebit straduinta unor dascali, preoti, implicati in viata
satului, de exemplu &oan 8umulescu, alteori satirizeaza preotii lacomi, pusi pe imbogatire: "icioare
de cal, gura de lup, obraz de scoarta si pantece de iapa se cer unui pop si nimic alta ceva.
&n alte parte unul din persona$e noteaza ca popa are mana de luat si nu de dat, el ia si de pe viu
si de pe mort.
&n general traiul oamenilor este modest, ei reusind sa se ridice deasupra nevoii. :atul 5rosteni
este mic, alcatuit din case imprastiate printre munti. Avea o cocioaba vec+e de barne cu ferestrile
cat palma. )ot avutul &rinucai se reduce la doua capre slabe si raioase. &rinuca si barbatul ei
robotesc toata saptamana pentru a castiga cele necesare traiului.
.amenii practica medicina populara1 gasim o intreaga terminologie medicala1 astfel mos =asile
tandura ii trateaza pe bolnav cu +ostine de sau si otet de leustean.
>vocarea 8umulestilor desc+ide fiecare capitol al @Amintirilor din copilarie,, reliefand simultan
sentimentul nostalgic al povestitorului si mandria ca a apartinut unui spatiu mirific, nu numai fizic
ci si spiritual si moral.
Aa amintirile pline de +azul si farmecul copilaresc izvorate din casa parinteasca ori din vatra
magica a 8umulestilor sau din perimetrul mai intins nemtean, se adauga acum si evenimente
placute inimii lui de adolescent.
@:i &asii, pe care nu'i vzusem niciodata, nu erau aproape de 6eamt, ca 2alticenii, de unde,
toamna tarziu, si mai ales prin caslegile de iarna, fiind noptile mari, ma puteam repezi din cand in
cand, paslind'o asa cam pe dupa toaca, si tot inainte, seara pe luna, cu tovarasii mei de claci din
8umulesti, pe unde stiam noi, tinand tot o fuga, ca telegarii. :i dupa ce $ucam cat $ucam, furam
cate'un sarutat de la cele copile sprintare, si pana'n ziua, fiind iesiti din sat, cam pe la pranzul cel
mare ne aflam iar la 2alticeni, trecand desculti prin vad, in dreptul 5aei, Moldova ing+etata pe la
margini, si la dus si la intors, de ne degera maduva'n oase de frig< &nima insa ne era fierbinte, ca ce
gandeam si izbandeam de la 6eamt la 2alticeni si de la 2alticeni la 6eamt era pentru noi atunci o
palma de loc. 7ar acum se sc+imba vorba: o cale scurta de doua poste, de la 2alticeni la 6eamt,
nu se potriveste cu o intindere de sese poste, lungi si obositoare, de la &asi pana la 6eamt.,
>vocarea satului este facuta in randuri de inegalabila poezie ? care pun in evidenta
tristetea, regretul despartirii si duiosia.
Adolescentul, desi intuieste o anume teama de necunoscut, un fior al instrainarii, nu
traieste o asa'zisa drama a dezradacinarii, ci regretul despartirii de satul natal care'l indeparteaza,
cum insusi marturiseste, de farmecul frumusetilor de acasa.
Cele trei dimensiuni ale comunitatii rurale si ale asezarii moldave spirituala, morala si
peisagistica ? se intalnesc exprimate in discursul evocativ, structurat poematic, simetric, cadentat.
"entru Creang 8umulestiul nu inseamna numai numai @locul nasterii,I ci un adevarat
cemtru al lumii, al intregului univers in care copilul s'a format, de aceea, inca de la inceputul
primei parti, vorbeste cu mandrie despre acest @sat mare si vesel si impartit in trei parti care se tin
tot de una: =atra :atului, 7elenii si 5e$enii,. Acest sat nu este ca oricare altul, @asa un sat de
oameni fara capatai, ci sat vec+i, razesesc, intemeiat in toata puterea cuvantului,. Ceea ce
apreciaza autorul la comunitatea rurala careia ii apartine este nu numai frumusetea fizica, ci si cea
morala, un loc aparte ocupandu'l +arnicia, caci satul e plin @cu gospodari toti unul si unul, cu
flacai voinici si fete mandre care stiau a invarti si +ora, dar si suveica, de vuia satul de vatale.,
@Aocul nasterii,, 8umulestiul, este asociat casei parintesti, evocata la inceputul celei de'a
doua parti a @Amintirilor,. >numerand detalii semnificative ale interiorului taranesc, Creanga
creioneaza de fapt cadrul in care se desfasoara acele @$ocuri si $ucarii pline de +azul si farmecul
copilaresc,, un univers in care existenta se desfasoara intr'un veritabil taram al fericirii caracterizat
prin voie buna (@copiii si copilele megiesilor erau de'a pururea in petrecere cu noi,) prin lipsa de
gri$i a copilului (@casa ni era indestulata,) si prin starea de sanatate desavarsita a familiei (@si
parintii, si fratii, si surorile imi erau sanatosi,). &ntr'un astfel de orizont existential in care toate ii
@mergeau dupa plac, fara leac de suparare,, copilul are sentimentul satisfactiei depline pe care o
retraieste si la maturitate: @"arca'mi salta si acum inima de bucurie< J;K si, 7oamne, frumos era
pe'atunci; de parca era toata lumea a mea<,
7esi satul 8umulesti era inftisat ca o asezare ar+aic, pstratoare a unor datini si
obiceiuri stravec+i, la inceputul partii a treia, scriitorul precizeaza ca @nu'i un sat laturalnic, mocnit
si lipsit de privelistea lumii ca alte sate,, realizand astfel @desc+iderea satului spre lume, (-.
Calinescu). 9aportat la vecinii sai, 8umulestiul apare ca o oaza de frumusete si moralitate
desavarsita, ca un loc de trecere pentru o lume @mai mult bogata si aleasa,, pentru ostiri straine,
crai si imparati, caci +umulestenii nu's traiti ca in barlogul ursului, ci au fericirea de a vedea lume
de toata lumea,.
9apsozii, pastratori ai cantecelor, mangaind cu viersul lor atatea daruri, simuland pasul in
$oc al fetelor si al feciorilor, impodobind noptile cu doine de ramas bun, sporesc zestrea spirituala a
8umulestilor de care &on se desparte cu dificultate.
@7e piatra de'ai fi fost, si nu se poate sa nu'ti salte inima de bucurie cand auzeai uneori in
puterea noptei, pe Mi+ai :cripcariul din 8umulesti umbland tot satul cate c'o droaie de flacai dupa
dansul si cantand: (;)
:i cate si mai cate nu canta Mi+ai lautariul din gura si din scripca sa rasunatoare, si cate
alte petreceri pline de veselie nu se faceau la noi, de'ti parea tot anul zi de sarbatoare< =orba unei
babe: LL :a dea 7umnezeu tot anul sa fie sarbatoare si numai o zi de lucru, si atunci sa fie praznic
si nuntaMM
Apoi lasa'ti, baiete, satul, cu tot farmecul frumusetilor lui, si pasa de te du in loc strein si
asa departat, daca te lasa pardalnica de inima<,
"astrand aceeasi viziune de ansamblu a petrecerilor din sat, rememorand, naratorul creaza
imaginea unui 8umulesti aureolata de o sarbatoare fara sfarsit. 9atiunea si sentimentul par
incompatibile in comportamentul lui &on care va trebui sa plece la :ocola (@)rebui sa plec, si
@daca te lasa pardalnica de inima,). Ca o concluzie si ca un argument intemeiat, el da in vileag
slabiciunea lui sentimentala care'l impiedica sa se desprinda de locurile natale.
@Acus ii spun mamei ca ma duc la calugarie, in 6eamt, ori la :ecu. :i cu cata carte stiu, cu
cata nu stiu, peste cativa ani pot s'a$ung dic+iu la vreun mitoc si sa strang un stiubei plin de
galbeni, ca parintele C+irilas, de la $ugarit, din =anatorii 6eamtului.
; Caci, fara sa vreau, aflasem eu, pacatosul, cate ceva din tainele calugaresti; umbland
vara cu baietii dupa; bureti prin partile acele, pe unde prinsesem si gust de calugarie;,
7e dragul +otarului nemtean, &on continua sa refuze posibilitatea de a se face preot,
@nazuind, sa devina calugar, nu in alta parte decat la 6eamt ori la :ecu, in acel spatiu sivestru
ispititor si fermecator, unde, pretinde naratorul, descoperise si el, tanarul, din @tainele, calugaresti.
)oata noaptea se gandeste cum ar putea s'o induplece pe mama sa'l lase sa imbratiseze viata de
obste, pentru a ramane in perimetrul nemtean.
8umulestiul, paradisul copilariei lui 6ica, este evocat si in momentul despartirii de sat, caci
era in zi de sarbatoare, cand flacaii si fetele, gatiti frumos, foiau in toate partile cu bucuria
@zugravita pe fete, ceea ce sporeste tristetea dezradacinarii care se accentueaza pe masura
departari de acele locuri dragi sau in momentul in care batranul Auca elogiaza viata oamenilor de
la munte.
"lecarea la :ocola este ruptura ultima si definitiva a lui 6ica de vatra satului natal si o data
cu dezradacinarea din 8umulesti s'a inc+eiat o etapa din viata, cea a copilariei traite intr'un taram
al fericirii, intr'un paradis terestru, copilul trecand acum intr'o alta lume care ii va marca, la randul
ei, evolutia.
@>ra dimineata, in ziua de )aierea Capului :fantului &oan 5otezatorul, cand ieseam din
8umulesti, si fetele si flacaii, gatiti frumos, ca in zi de sarbatoare foiau prin sat in toate partile, cu
bucuria zugavita pe fete< 6umai eu cu Na+aria, g+emuiti in caruta lui mos Auca, ne duceam
surgun, dracului pomana, ca mai bine n'oi putea zice.,
:atul 8umule ti este surprins intr'un moment de sarbtoare. 6u este numai o zi de
srbatoare pecetluit #n calendarul cre tin.
1.2..amenii:persona$e pentru fiecare a ezare (familia,preotul,prietenii), 5ro teni
(&rinuca cu caprele)
Cand vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii, remarcam o unitate in familia lui
6ica: tatal ' :tefan a "etrei', mama ' :maranda', si ce sapte copii, dintre care sunt amintiti viitorul
&on Creanga si Na+ei.
6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. &n FAmintiri din
copilarieF ele sunt bazate pe afectivitate, respect reciproc. Atomosfera creata este una placuta, in
care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios.
>le prezinta oamenii asa cum sunt, cum calitati si cu defecte. :tefan a "etrei este tipul tatalui aF.
&n Famintiri din copilarieF ei apar ca traind o perioada a fericirii, lipsita de orice gri$i, traind intr'o
inocenta completa.>i sunt nazdravani, tinandu'se de glume, si se $oaca tot timpul.autoritar, stalp al
casei, protector, gospodar, conservator, pragmatic, dar si indulgent cu copii sai.
&n FAmintiri din copilarieF relatiile sunt afective. On exemplu este 7avid din "ipirig, bunicul lui
6ica, care il duce pe acesta la scoala din 5rosteni. 7e asemenea, si matusa Marioara mai
reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii extinse.
2amilia lui :tefan a "etrei este respectata in sat, ambii parinti fiind priviti cu respect. Cu
aceiasi oc+i va fi privit si 6ica, dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta F8ristos a inviatF la
biserica. &on Creanga zugraveste o lume in care +abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si
protector.
&on Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii romane care s'au afirmat in cercul literar al
4unimii, in a doua $umatate a secolului al %l%'lea. > un scriitor realist, unul dintre cei mai
cunoscuti si mai iubiti, un foarte ta$entat povestitor. >l a reusit sa fidice proza romaneasca din
secolul trecut pe aceleasi culmi pe care >minescu propulsase limba literara in poezie, valorificand
vorbirea omului simplu si ridicand'o la un nivel neegalat nici pana astazi F&n Creanga traiesc
credintele, eresurile, datinile,, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului., ' scria -.
&braileanu. Creanga este un reprezentant perfect al sufletului romanesc intre popoare1 al sufletului
moldovenesc intre romani1 al sufletului taranesc intre moldoveni1 al sut fletului omului de la munte
intre taranii moldoveniF.
.pera lui literara este alcatuita din povesti (:oacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, "unguta cu
doi bani, 7aniia "repeleac, "ovestea porcului, "ovestea lui 8arap Alb, 2ata babei si fata
mosneagului), povestiri (Acul si barosul, &nul si camesa, Mos 6ec+ifor Cotcariul) si din cartea,
constituita ca un roman ce urmareste formarea unui persona$, Amintiri din copilarie.
8umulesteanul ii povesteste bunului sau prieten, Minai >minescu, in iarna anului /CPQ'/CPP,
in bo$deuca sa de la )icau, episoade savuroase din amintirile sale din copilarie. Creanga nu are de
spus despre varsta fericita a omului mai mult decat altii, insa, Fc+iotul lui este... mai plin, sonor ca
o voce minunata, distinsa intr'o gloataF si se rezuma la: F:i, 7oamne, frumos era pe atunci<F.
&mpresiona t, Minai >minescu il indeamna sa astearna totul pe +artie. Asa se face ca, incepand de
prin /CCR, invatatorul din )icau, care era tot mai bolnav, incepe sa scrie primele pagini din cea mai
importanta opera a sa, stapanit de un sentiment de profunda melancolie, dar si de placerea de a se
cufunda in impresiile luminoase si tainice din varsta tot mai indepartata.
Amintiri din copilarie este o opera compusa din patru parti, care apare in cea mai prestigioasa
revista a timpului Convorbiri literare, intre anii /CC/'/CC0, exceptie facand partea a &='a, scrisa in
/CCC, si aparuta postum, in /CS0. "ublicarea in volum a Amintirilor s'a facut la &asi, in anul /CS0.
Cartea cuprinde o imagine luminoasa a vietii satului, a obiceiurilor si a traditiilor poporului,
avand in centru intamplarile si peripetiile lui 6ica a lui :tefTn a "etrii, de cand Fa facut oc+iF si
pana cand a$unge la &asi, scos cu gre,u din lumea satului, Fca ursul din barlogF.
>roul central apare, asadar, infatisat de autor, din copilarie pana in pragul adolescentei intr'un prim
plan, sunt zugravite procesul de formare a lui 6ica si evolutia lui spirituala, strans legate de
mediile pe care le strabate. Cel
de'al doilea plan reconstituie, universul vietii taraneti, atmosfera patriar+ala a satului, cu institutiile
sale: familia, F:coala, biserica, armata.
Ca iri povestirile lui Mar( )*ain, cu care prozatorul roman are cateva puncte comune, in acest
Fprim romai al copilariei taranesti din literatura noastraF sunt evocate ispravile unui copil de /U'/V
ani, petrecute de mull si devenite frumoase prin ceata amintirii. 2armecul cartii se . afla, intre
altelo, in totala dezinvoltura cu care omul nutur isi povesteste propria copilaria, identfficandu'se,
pana &a un punct, cu mentalitatea varstei respective, dar privind'o cu nemarginita simpatie si umor.
intamplarile sunt reprezentate scenic, iar autenticitatea trairii merge pana la identificarea cu
persona$ele, pentru ca povestitorul isi F$oacaF rolul de. copil si ne invita, cu bonomie, sa gustarii
farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni.
Amintirile din copilarie sunt impartite in patru capitole distincte, cu povestiri ce pot fi privite si
ca independente, datorita unitatii si rotun$imii lor perfecte. Asta inseamna ca diferitele episoade ale
cartii decurg unele lin altele, scriitorul povestind la persoana & si dintr'o perspetiva subiectiva
intamplarile de care'si aduce aminte.
"artea intai incepe cu evocarea plina de duiosie a satului natal, a primei scoli pe la care a trecut
' c+ilioara de sub zidul bisericii ' ridicata prin stradania parintelui &oan, cu descrierea primilor
dascali (badita =asile Fun +altei frumos si voinicF, care sfatuia pe oameni sa'si dea copiii la
invatatura), a metodelor primitive de educatie (Fcalul 5alanF, F:fantul 6icolaiF, procitania de
sambata)1 sunt evocate, de asemenea, o serie de nazdravanii copilaresti, ca, de pilda, prinderea
mustelor cu ceasloavele unse. )ot in aceaita parte facem cunostinta cu primii colegi ai lui 6ica: cu
monitorul clasei, cel Finaintat la invatatura pana la genunc+iul broasteiF ' 6ica a lui Costac+e: cu
)oader a Ca'tincai, Falt +o$malauF, sau cu 7umitru, fratele mai mic al mamei sale. Asistam la
numeroasele discutii purtate intre parintii lui Creanga, cu privire la invatatura copilului lor mai
mare1 facem cunostinta cu 7avid Creanga, bunicul dinspre mama al povestitorului, care'/
sfatuieste, cii intelepciune, pe :tefan a "etrei: F6u'i rau, mai :tefane, sa slie si baietul tau oleaca
de carte1 nu numaidecat pentru popie, cum c+iteste :maranda... 7ar cartea iti aduce si oarecare
mangaiere... 7in carti culegi si multa intelepciune1 si la drept vorbind, nu esti numai asa o vaca de
muls pentru fiecareF. Capitolul se inc+eie cu descrierea scolii din 5rosteni$ imbolnavirea de raie, de
la caprele &rinucai. si pravalirea bolovanului de pe coasta, care darama bordeiul FbabeiF si omoara
doua capre.
"artea a doua se desc+ide cu reluarea descrierii satului natal, facuta cu multa duiosie, in special
cand infatiseaza casa parinteasca: F6u stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii
mele, la casa parinteasca din 8umulesti, (...), parca'mi salta si acum inima de bucurieF '
marturiseste scriitorul. Capitolul e plin de lirism si ne pregateste pentru a introduce in centrul
amintirilor c+ipul scump al mamei, pe care autorul, dupa trecerea vremii, o vede intr'o lumina
deosebit de frumoasa.
7upa ce marturiseste cu veneratie dragostea nesfarsita fata de mama, scriitorul dezvaluie cu
durere mot$vele ce'/ fac sa se'ntoarca spre trecut: F8ai mai bine despre copilarie sa povestim, caci
ea singura este vesela si. nevinovataF. :au: FAsa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost
toti copiii, de cand e lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce'a zice,F
Autorul trece apoi la povestirea succesiva a unor intamplari +azlii: nebuniile si $ocurile din casa
parinteasca, obiceiurile de Anul 6ou, mersul cu plugusorul, furatul cireselor din gradina matusii
Marioara, incercarea de a vinde pupaza din tei, la scaldat, smantanitul oalelor, cearta cu mos
C+iorpec, ciubotariul...
Capitolul se inc+eie cu o amara autocaracterizare: Fla, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu
oc+i, o bucata de +uma insufletita din 8umulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani, nici
cuminte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m'am facut 7ar si sarac ca anul acesta,
ca anul trecut si ca de cand sunt, niciodata n'am fostF.
"artea a treia ne poarta pe urmele' scolilor pe la care a mai invatat Creanga: scoala din )argu'
6eamt,'Ffabrica de preoti din 2alticeniF, prile$ de a prezenta alte metode primitive de invatatura,
dar si desele petreceri de la gazda +umulestenilor, "avei ciubotariul.
"artea a patra si ultima este mai scurta decat celelalte si Creanga evoca aici despartirea de satul
sau drag, de 8umulestii anului /CDD, cand e obligat, dupa staruintele mamei sale, sa plece la
seminarul de la :ocola, de unde avea sa iasa preot. Ca si in partea intai, revine imaginea locurilor
natale, a oamenilor, a flacailor si a fetelor din sat, de care trebuie sa se desparta, asa cum va trebui
sa o faca, pentru totdeauna, de copilaria sa fericita.
7in cartea lui Creanga se desprinde o puternica dragoste fata de popor, de viata si de obiceiurile
satului moldovean. Amintiri din copilarie ramane, sub acest aspect, o vasta monografie a satului de
munte din Moldova.
&on Creanga manuieste cu pricepere monologul si dialogul, intamplarile sunt inscenate parca, iar
autenticitatea trairii merge pana la identificarea cu persona$ele, pentru ca autorul regizeaza scenele
sau participa la F$ucareaF lor.
2ragmentul din manual apartine partii a patra si se refera la plecarea din 8umulesti a lui 6ica,
impreuna cu Na+aria lui -atlan, la :ocola, in caruta lui Mos Auca, trasa de Fdoi cai ca niste zmeiF.
"rima unitate compozitionala cuprinde o imagine luminoasa a satului moldovean de munte. >l
este evocat (in primele trei parti) cu nostalgie si duiosie.
Avea dreptate 6ica sa nu plece din 8umulesti, Fcum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la
munte stramutat la camp si pruncul, dezlipit de la sanul mamei saleF... pentru ca satul natal
constituie un spatiu ideal pentru o copilarie ideala. 6ica a lui :tefan a "etrii nu mai este copilul
care fura cirese sau prinde pupaza pe oua, ci este acum un F+oltei, din pacateF. in acest caz
imaginea satului natal apare ca loc al primelor iubiri: Fpaslind'o asa cam pe dupa toaca, si tot
inainte, sara pe luna, cu tovarasii mei la claci in 8umulesti, pe unde stiam noi, tinand tot o fuga, ca
telegarii. :i dupa ce $ucam cat $ucam, furam cate'un sarutat de la cele copile sprintareF...
6u exista ceva apropiat sufletului sau care sa nu aiba legatura cu 8umulestii (cuvantul acesta
apare ca o formula magica), iar aceasta iegatura cu satul natal este muli mai stransa. Comunitatea
+umulesteana este vazuta prin ceea ce impresioneaza sufletul sau de flacau: +ore, petreceri pline
de veselieF, toate avand ca fundai cantecul siv dor ce se revarsa din strunele viorii lui Minai
seriptarop, in Fputerea noptiiF.
:taruinta mamei de a'/ trimite pe 6ica la :ocola izvoraste din dorinta ei de a'si vedea copilul
invatat: Fmereu imi spunea mama ca pentru folosul mieu este aceastaF1 desprinderea de sat devine
pentru tanarul adolescent, o adevarata drama. Marturisirile lui sunt pline de afectivitate, capabile
sa'i puna in evidenta dragostea pentru intregul univers in care s'a format ' peisa$ul, oamenii si
obiceiurile acestora:
F7ragu'mi era satul nostru cu .zana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se
oglindeste cu ma+nire Cetatea 6eamtului de atatea veacuri< 7ragi'mi erau tata si mama, fratii si
surorile, si baietii satului, tovarasii mei din copilarie (...)< Asemenea, dragi'mi erau sezatorile,
clacile, +orile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire<...F spune
scriitorul.
.bservam, in pasa$ele citate ca, la. realizarea viziunii nostalgice, contribuie enumerarea
(construita in cadrul repetitiei). >xclamatia retorica delimiteazaF treptele narative si este sustinuta
de o formulare cu un potentat caracter imperativ.
>vocarea nostalgica a peisa$ului nu se rezuma ta .zana in care se oglindeste Cetatea 6eamtului
Fcu ma+nireF. "rintr'un cumul de complemente directe, insotite de atributele lor, &on Creanga
completeaza peisa$ul 8umulestiului:... Fcutreieram dumbravile si luncile umbroase, prundul cu
stioalnele, tarinile cu +oldele, campul cu florile si mandrele dealuriF,,. 6atura nu ocupa un loc
important in opera lui &on Creanga, nu este un obiect de contemplat, >a este insasi viata taranului
si, de cele mai multe ori, apare insotita de scene de munca. 7escrierea se opreste la suprafata si
degene'reaza in enumerare. Tehnica la care apeleaza povestitorul este cea a inventarierii.
:obrietatea dictata de o asemenea tehnica este in deplina concordanta cu tonul nostalgic al
evocarii.in concordanta cu starea de spirit a celui sortit i n 'strainarii. se afla si cantecul
scripcarului din 8umulesti. pe care autorul lui 8arap Alb il insereaza naratiunii: F2runza verde de
cicoare, Asta noapte pe racoare. Canta o privig+etoare. :i canta cu glas duios, 7e picau frunzele
$os, :i canta cu glas subtire
"entru'a noastra despartire1 :i ofta si ciripea, &nima de t'o rupea<F
7urerea celui despartit de iubita este impartasita de mediul natural... (Fpicau frunzele $osF) si, de
asemeni, (F:i ofta si ciripea,W &nima de t'o rupeaF).
Argumentele invocate intr'o doara de 6ica, pentru a spri$ini Fpardalnica de inimaF, care nu'/ lasa
sa'siparaseasca Fsatul, cu tot farmecul frumusetilor lui...F infatisate in cea de'a doua unitate
compozitionala ' nu sunt luate in seama de :maranda lui 7avid Creanga din "ipirig (F:i doar ma si
sileam eu, intr'o parere, s'o fac a intelege pe mama ca pot sa ma bolnavesc de dorul ei... si sa mor
printre streiniF, il auzim aspunand, pritre oftaturi, pe 6ica.). Mama este Fa+otnicaF si'si Fc+i+aieF si
sotul sa'si dea copilul la scoala. Ca sa fie mai convingatoare, ea apeleaza la elemente ale
paremiologiei populare. Modul de expunere este acum dialogul: ,
F ' &oane, cata sa nu dam cinstea pe rusine si pacea pe galceava<F
' 6u ma duc, mama, nu ma duc la :ocola, macar sa ma omori< ziceam eu, plangand cu zece
randuri, de lacrimi. Mai traiesc ei oamenii si fara popie.
' 7egeaba te mai sclifosesti, &oane, raspunse mama cu nepasare< la mine nu se trec acestea... "are'
mi'se ca stii tu moarea mea. :a nu ma faci, ia acu:i, sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd
cat esti de mare.F
)atal lui 6ica zice si el FposomoratF: FAre sa urmeze cum stim noi, nu cum vrea el, ca doar nu'i de
capul sauF. >l se lupta cu gandul cum Fsa'i poarte de c+eltuialaF1 caci Fbanii nu se culeg de la
trunc+i, ca surceleleF1 spera ca prin invatatura fiul cel mare va deveni spri$in pentru Fistia'. laltiF
copii (sase).
>roul se obisnuieste, in .cele din urma, cu gandul plecarii.. Acceptarea este exprimata tot prin
intermediul unei exclamatii: F=azand eu ca nu'i c+ip de stat impotriva parintilor, incepui a ma
gandi la pornire, zicand in sine'mi cu amaraciune: ACe nacaz pe capul mieu<A... prea mult mi se
cere<F
"line de sarcasm sunt aluziile la cei ce imbracau rasa mona+ala. 6ica se gandeste ca ar fi mai
bine sa se duca la calugarie, Fin 6eamt, calugar la :ecuF. intre preoti si calugari nu exista mari
deosebiri: F"reutii nostri din sat 'se gandeste el ' n'au mai trepadat pe la :ocola si, mila sfantului<
nu'i incape cureatia de pantecosi ce suntF. 7ar nici calugarilor, o Fadunatura de zamparagii duglisi,
din toata lumea, cuibariti prin manastiriF, nu le merge rau... F:i cu cata carte stiu, cu cata nu stiu, '
spune povestitorul ' peste cativa ani pot s'a$ung dic+iu la vrun mitoc si sa strang un stiubei de
galbeni, ca parintele C+irilas de la $ugarit din =anatorii 6eamtului. :'apoi atunci... pune'ti,
cuvioase &larie, plosca cu rac+iu la sold, icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare fn
buzunarile dulamei, pistoalele in brau, pe sub rasa, comanacul pe'o urec+e si, cu sabia 7u+ului in
mana si pletele in vant, ia'o la papuc, peste A"iciorul 9auA, spre ACararea AfurisitaA dintre :ecu
si Agapia din dealF. Cu deosebita subtilitate este vazuta, in final, moralitatea calu'garilor de la
:ecu si a calugaritelor de la Agapia din deal.
"unctul culminant al naratiunii este cel al plecarii de'acasa, plecare insotita de durerea despartirii
de sat: F:i, scurta vorba, ne adunam, cu rudele lui Na+aria, cu ale mele, in ograda la mos Auca,
sarutam noi mana parintilor, luandu'ne ramas bun cu oc+ii inecati in lacrimi, si, dupa ce ne suim in
caruta, suparati si plansi, ca vai de noi, Auca Mosneagu, +arabagiul nostru, da biciu cailor,F
.bservam ca fraza este ampla, cadentata, cu parti simetrice care ii confera sonoritate. Actiunea
este adusa in prim plan de abundenta verbelor la prezent. Ceea ce caracterizeaza fraza, in
fragmentul analizat, este folosirea frecventa a propozitiei temporale inaintea regentei, cu accentul
pe propozitia regenta, principala: F...cand eram +otarat a spune mamei aceste, iaca si soarele
rasare.,.F1 FCand sa'ti petreci si tu tineretea, apuca'te de carturarie.,.F1 FCand auzeam noi pe mos
Auca pomenind cu drag de casa . si cand vedeam cum raman satele si locurile frumoase in urma...,
supararea noastra crestea la culmeF etc.
Ce'a de'a treia secventa narativa prezinta drumul spre :ocola, care dezvaluie o realitate de'
acum un secol si $umatate, felul cum se realizau aceste calatorii din mediul rural spre oras. in prima
parte a calatoriei, descrisa prin verbe la imperfect ( cand mai vedeam cum raman satele,,,
supararea noastra cresteaF (...) Fpentru fiecare fantana..... ce lasam in urma'ne scoteam cate'un
suspinF), se consemneaza o intoarcere permanenta, cu gandul, a celor care pleaca, la ceea ce lasa
in urma, ca apoi despartirea sa fie definitiva, baietii nemaiauzind si ne'maivazand nimic din acest.
univers 'atat de fermecat al copilariei: FApoi, din varful acestui codru (al "ascanilor), mai
aruncam, nimernicii de noi, cate'o cautatura $alnica spre muntii 6eamtului: uriesii munti, cu
varfurile ascunse in nouri, de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele cu repe$une, sopotind
tainic, in mersul lor neincetat, si ducand, poate, cu sine multe'multe patimi si a+turi omenesti, sa le
inece in 7unarea mareataF.
7upa cum se poate constata, este foarte bine precizata imaginea peisa$ului natal, cu elementele
lui specifice, o imagine panoramica a peisa$ului de munte. )rairile eroilor se contopesc cu miscarea
naturii1 contopirea este atat de stransa, incat avem sentimentul integrarii lor in circuitul cosmic: F'
>i, ei< mai Na+arie, zic eu, coborandu'ne la vale spre "ascani: de'acum muntii i'am pierdut din
vedere si instrainarea noastra este +otarata cine stie pentru cata vreme.F
Aa 5lagesti, peste :iret, unde au facut popas de noapte, pe drumeti Fi'au cosit tantariiF, desi,
Fde cu seara si pana dupa miezul noptiiF, au stat Fnumai intr'o fumaraie de baligi ca la carantinaF.
Cu acest prile$, autorul face o ferma antiteza intre conditia omului de la munte ' categorie careia ii
apartin atat Auca mosneagu, cat si Creanga insusi ' si aceea a celor ce traiesc la ses: FCum treci
:iretul, apa'i rea si lemnele pe sponci1 iar vara te inadusi de caldura, si tantarii te c+inuiesc
amarnic. 6'as trai la camp. 7oamne fereste< 8alal pe la noi< Apeie's dulci, limpezi ca cristalul si
reci ca g+eata1 lemne, de'a$uns1 vara, umbra si racoare in toate partile1 oamenii, mai sanatosi, mai
puternici, mai voinici si mai voiosi, iar nu ca isti de pe la camp, sarbezi la fata si zbarciti, de parca
se +ranesc numai cu ciuperci fripte, in toata viata lorF.
=iziunea folclorica trece opera lui &on Creanga din zona realizarilor obiective in fabulos, fortand
soarta prin solutii imaginare sau acceptand'o vesel si optimist, facand +az de necaz. . sursa a
rasului in fragmentul analizat o constituie c+iar prezenta autorului in desfasurarea naratiunii,
$ucand propriul rol. 9asul face sa treaca, neobservata duiosia generata de reflectiile privind
destinul sau. referitoare la mama sau la satul natal. >ste un ras egal, un ras spri$init pe episoade
intregi, ca la 8omer
7e aceea, la &on Creanga, bucuria povestirii este, nu o data, covarsita de ispita taifasului.
)recerea de la naratiune la dialog se realizeaza in mod firesc, uneori fara nici un FprotocolF
scriitoricesc. 7escoperim la persona$ele Amintirilor (poate nu in aceeasi masura ca in "ovesti) o
verva, o exuberanta verbala nemaipomenita, din care se alcatuiesc farmecul si savoarea fara
perec+e a dialogului. in replici strabate tumultul vietii afective a eroilor. :uspensiile, exclamatiile,
imprecatiile, inter$ectiile, particulele demonstrative, amenintarile si FzicerileF impanzesc textul,
conferindu'i o vibratie puternica si neintrerupta...
&n fragmentul analizat, 6ica dialog+eaza cu mama, cu Na+aria lui -atlan, cu mos Auca. =om
observa mai intai ca dialogul zvacneste tot timpul datorita imprecatiilor (figura de stil care
cuprinde un blestem), in a caror alcatuire lingvistica recunoastem lesne suculenta vorbirii populare.
9esemnat cu soarta ce le'a fost +arazita, Na+aria lui -atlan zice cu intelepciune: F2ire'ar afurisit
sa fie cine a mai desfiintat si cati+etiile cele, tocmai acum in vremea noastra<... Cand sa'ti petreci si
tu tineretea, apuca'te de carturarie: parca are omul zece vieti< )ot umbland noi din scoala in
scoala, mai mult, ia, asa, Ade frunza frasineluluiA, maine, poimaine avem sa ne trezim niste
babalaci gubavi si oftigosi ' numai buni de faciit popi, iesiti din :ocola.F
9asul lui Creanga este unul sanatos, de origine populara. :i trebuie precizat ca in Amintiri sunt
prezente principalele categorii ale umorului, atat cel de situatie (izvorat din fapte, intamplari) sau
cel de caracter (provenit din felul de a fi al unor persona$e), cat si cel de limba$ ' prezent mai ales
in ultimele doua capitole (adolescentul manuieste mai bine limba, nu'/ mai intereseaza, in primul
rand, faptele, este capabil de ironie si autoironie),
. intamplare +azlie este aceea in care povestitorul insista, cu mi$loace diferite, asupra precaritatii
fizice a FzmeilorF lui Auca mosneagu:
F9ogu'te mana mai tare, mos Auca, zic eu, sa nu se mai uite satul ca la urs la noi<
Auca mosneagu, insa, mana cum stia el, caci smartoagele lui de cai erau vlaguiti din cale'afara si
slabi si ogar$iti
ca niste mati de cei lesinati, nu zmei, cum zicea mama, care nu stia cum sa ma urneasca mai
degraba din casaF.
.bservam ca epitetele, relativ sinonime, suit trei: FvlaguitiF, FslabiF, Fogar$itiF. "rimul si ultimul
sunt insotite de determinante cu valoare de indici ai superlativului, realizati fie cu a$utorul unei
comparatii (Fca niste matiF), fie printr'o locutiune adverbiala (Fdin cale'afaraF). . aata constituit,
siragul sinonimelor sporeste cu inca unul, caci termenul de comparatie (mati) are si el un epitet,
foarte expresiv, (Fde cei lesinatiF), asezat in relatie de sinonimie metaforica fata de ceilalti trei
(FvlaguitiF, FslabiF, Fogar$itiF)
:piritul FnastratinescF (-. Calinescu) se manifesta, ' la &on Creanga, prin voluptatea vorbirii
aluzive si a ironiei sau prin Flimba$ul cotcarescF, termen inspirat de titlul uneia din povestirile cele
mai caracteristice ' Mos &:ic+ifor Cotcariul. 2lacaii de pe Fro+atca "acurariF (ulitaX marginasa a
&asilor), pusi pe sotii pe seama lui mos Auca, +araba'giul, si a $alnicului sau Fec+ipa$F, vadesc
naravul vorbei impungarete: Fun flacauan al dracului ne'a luat in las cum se cade, zicand:
' Mosule, ie sama de tine bine telegarii ceia, sa nu ieie vant1 ca lasul Vsta'i mare si, 7oamne
fereste, sa nu faci vro prime$die<F...
Acestei anecdote, cu rolul de a inviora naratiunea, ii urmeaza comentariul scriitorului, ce devine
parte componenta a expunerii: FAtat i'a trebuit lui mos Auca, s'apoi lasa pe dansul cate parastase
si panag+ii, toate i le'a radicai...F
-. Calinescu observase ca de fapt FAmintirile si "ovestile sunt parti narate dintr'o intocmire,
dramatica cu un singur actor, monologica. Creanga vorbeste ca un povestitor, ca un om care sta pe
o lavita si istoriseste altora, fiind el insusi erou c+iar in naratiunea obiectivaF. Asa se explica faptul
ca autorul ne face sa'i simtim fiinta risipita printre randurile intamplarilor relatate, prin sc+imbarea
persoanei gramaticale. 9ocada persoanei & cu a &i'a se explica prin aceea ca, privita din perspectiva
maturitatii, propria copilarie ne apare cufundata intr'un timp subiectiv enorm, care indreptateste
dedublarea.
"rocedeul autoadresarii (partea a &='a) e specific artei lui Creanga si se aplica asupra unor
texte cu o structura stilistica mai complexa, de exemplu in pasa$ul: FApoi lasa'ti, baiete, satul, cu
tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te
du in loc strain si asa de departe, daca te lasa pardalnica de inima< :i doar ma si sileam eu, intr'o
parere, s'o fac a intelege pe mama ca pot sa ma si bolnavesc de dorul eiF. Acum 6ica face +az de
necaz.
.bservam ca alterneaza aici atat formele verbale de persoana a &i'a (Flasa'tiF, FpasaF, Fte duF)
cu cele de persoana & (Fma sileam euF, Fpot sa ma bolnavescF) cat si sensurile verbului Fa lasaF:
Flasa'ti, baiete, satulF (paraseste'ti, baiete, satul)1 Fdaca te lasa pardalnica de inimaF (daca iti
ingaduie). :e subliniaza astfel buna dispozitie a povestitorului. Cand intra caruta lui mos Auca in
&asi, oamenii il tot iau peste picior. 6ica pune un tol peste el si peste Na+a'ria si i se adreseaza
batranului cu ironie:
F' Mos Auca, de te'a intreba cineva, de'acum inainte, de ce trag caii asa de greu, sa'i spui ca duci
niste drobi de sare de la .cna, si las daca nu te'a crede fiecare<...F
=oiosia, expresie a optimismului poporului nostru, se mai realizeaza si prin alunecarea povestirii
de &a lucruri serioase la gluma: F=orba unei babe: A:a dea 7umnezeu tot anul sa fie sarbatori si
numai o zi de lucru, si atunci sa fie praznic si nunta.AF. :i inca un exemplu: FCaci nu va para saga:
de la 6eamt pana la &asi e catu'i de la &asi pana la 6eamt, nici mai mult, nici mai putin. :i mai bine
sa ramai pe loc, &oane, c+iteam in mintea mea cea proastaF... (observam autoadresarea).
Omorul se realizeaza si prin aluzii, proverbe, zi cat ori, expresii populare, imbinari neasteptate de
cuvinte, care, toate, dau masura inepuizabilei inventivitati verbale si frazeologice a lui .Creanga.
F)rebuie sa observam ca vitalitatea eroilor, patosul si elanul cu care ei se daruiesc faptei confera
evenimentelor proportii +iperbolice. Cand se fugaresc sau se +ar$onesc, cand se bat, cand plang si
cand rad, cand le e foame si sete si frig, persona$ele c+eltuiesc o mare cantitate de energ$ieF (-.
)o+aneanu).
&n planul expresiei, consecinta va fi frecventa ideii de superlativ realizata printr'o gama de
procedee variate si originale. 7e exemplu, autorul spune: FMos Auca era tulburat din cale'afaraF1 F
smartoagele lui de cai erau vlaguiti din cale'afaraF: Fmort'copt, trebui sa fac pe'c+eful mameiF1
FMama atunci ma si ia rapede'rapede la pornitF unde avem de'a face cu superlativul FinsusiriiF (nu
al FactiuniiF).
>fecte comice obtine scriitorul prin imbinari neasteptate de cuvinte. Cand 6ica si Na+aria a$ung in
caruta lui mos Auca, Fera dimineata inainte de taierea capulii :fantului &oan 5otezatorul... si fetele
si flacaii... foiau prin sat in toate partile, cu bucuria zugravita pe fete<F, numai tinerii nostri eroi se
duceau Fsurgun dracului pomana, ca mai bine n'oi putea ziceF. )ermenul FsurgunF este varianta
invec+ita pentru Fsurg+iunF, sinonim cu neologismul exil1 este un cuvant intrat in lexicul pasiv al
limbii noastre (dar care apartinea, cand era inca viu, si altor graiuri, nu numai celui moldovenesc)1
a fi deci in surg+iun si a fi trimis dracului pomana inseamna a te afla intr'o situatie limit: (foarte
dramatica).
"articiparea afectiva a scriitorului la evenimentele pe care insusi le evoca, sugestia prezentei sale
vii in miezul faptelor si langa propriile sale persona$e se realizeaza printr'un cumul de procedee
artistice. Anga$area sa afectiva la cele narate se face prin dativul etic, in cadrul dialogului:
F>i apoiB< :tiutu'v'am eu ca si voi mi'ati fost de'acestiaB zise mos Auca, mergand pe langa cai,
plin de nadu+F.
>xceptionala capacitate a lui Creanga de a folosi limba vorbita pentru a exprima ganduri, atitudini,
stari sufletesti variate se exprima printr'o multitudine. de procedee: propozitii exclamative si
interogative, inter$ectii, proverbe si zicatori, locutiuni verbale.
Cand este luat peste picior de un Fflacaoan al draculuiF, mos Auca zice: F&'au zi, mai< 7ac'ar sti el,
c+iol+anosul si ticaitul, de unde'am pornit asta'noapte, s'ar strange lioarba acasa, n'ar mai dardai
degeaba asupra caisorilor mei... "atruzecile mane'sa de golan< 7aca n'a stat oleaca, sa'/ invat eu
de a mai lua alta data drumetii in ras<F .
9emarcam prezenta exclamatiei, procedeu stilistic des folosit in text, prin care autorul isi exprima
mirarea, cu multiplele si variatele ei nuante. &n pasa$ul citat se exprima indignarea cea mai
puternica, mergand pana la invectiva (Fpatruzecile mane'sa de golan<F).
&ntre procedeele de stil vobit, deseori apare la Creanga particula demonstrativa FiataF, cu
variantele ei fonetice FiacaF, ori de cate ori vorbitorul se arata surprins oarecum de ivirea
neasteptata a unei persoane sau a unui eveniment: F...si +ai'+ai, +ai'+ai, pana'n ziua, iacata'ne in
)argul 2rumosF. F:i ca'mai ba sa zicem nici carcF, Fdar vai de masul nostru...F, Fiaca si soarele
rasareF, F&aca de ce nu, dragalita 7oamne: eram si eu acum +oltei, din pacateF. Cand surprinderea
este provocata de un lucru a carui existenta povestitorul p percepeX mai intai cu urec+ea1 locul lui
FiacaF il ia sinonimul1 FiaF: F&'auzi, mai< zice acum batranul.F
>xpresia Fn'ar mai dardai degeaba asupra caisorilor meiF devine foarte plastica, avand sensul1 Fn'
ar mai criticaF ' si provoaca rasul1 din relatarile anterioare am aflat ca FtelegariiF lui mos Auca erau
niste FsmartoageF de cai, Fvlaguiti din cale'afara, si slabi, si bgaii$iti ca niste mati din cei lesinatiF.
7e aceea baietii au mers intre "odu'Aeloaie si &asi mai mult pe $os decat in caruta, caci Fzmeii,., se
muiese de totF.
.ralitatea stilului este sporita si de locutiunile verbale intalnite in text: cand Na+aria isi indeamna
tovarasii sa porneasca la drum, acelasi mos Auca ii raspunde: F' Ca bine zici, dascale Na+aria<
parca ti'a iesit un sfant din gura<F >xpresia are inteles figurat de: Fasa'iF, Fbine'ai zisF. Marea lor
plasticitate serveste la sugerarea linei semnificatii oarecum abstracte. Alte exemple: FA stricai orzul
pe gasteF, Fs'a dus vestea ca de popa tunsF (ceva iesit din comun), sunt expresii care atesta marea
originalitate a lui Creanga.
9epetitia, procedeu stilistic de aseme+ea caracteristic pentru vorbirea populara, apare foarte des la
Creanga. :e repeta inter$ectiile: F>i, ei, mai Na+arie, z$ic euF1 sau F>i, apoiB< :tiutu'v'am eu ca si
voi mi'ati fost de'acestia<F.
=ariate sunt aspectele repetarii verbului1 ca exemplu:
F6u ma duc, mama, nu ma duc la :ocola<F. :a se remarce intreita repetare a epitetului ' nume
predicativ 'FdragF, totdeauna inaintea verbului copulativ, purtand, de fiecare data, accentul frazei,
in urmatoarea situatie:
F7ragu'mi era satul nostruF, Fdragi'mi erau tata si mamaF, Fdragi'mi erau sezatorileF1 sau FMama
atunci ma si ia rapede'rapede la pornit, fara sa am cand ii spune de calugarieF1 ori F:i, dupa ce
$ucaum cat $ucamF,.,1 sau F:i cu cata carte stiu, cu cata nu stiuF, F:i cate si mai cate nu canta...F :e
repeta alte parti de vorbire: Fsuim incet incet codrul "ascanilorF, Fse revarsa paraile... ducand in
sine multe'multe patimiF,
5azandu'se pe limba populara. Creanga recurge extraordinar de des la proverbe si zicatori, citate
pe care tine sa le anunte ca atare, cu a$utorul formulei Fvorba cetaF (cateodata Fpovestea ceeaF sau
Fbine'a zis cine'a zisF). :pre a mari forta convingatoare a unei constatari sau observatii personale
si a'i acorda o valoare oarecare generala, vorbitorul invoca autoritatea intregii colectivitati uraaie,
care, fiind vesnica, Fstie ce spuneF, deci nu poate gresi.
>xemple: F7ar, vorba ceea: Orsul nu $oaca de bunavoieF, FMort'copt, trebui sa fac pe c+eful
mamei, sa plec fara vointa si sa las ce'mi era dragF. :i: F)ot umbland noi doi din scoala in scoala,
ia, asa, de frunza frasinelului..F
On alt procedeu stilistic bogat in efecte este intrebuintarea, cu sens augumentativ, a
diminutivelor. Contrastul dintre forma si continut explica valoarea expresiva neobisnuit de mare a
acestui procedeu, iar pe de alta parte, folosirea lui atunci cand vorbitorul este ironic1 de exemplu,
mos Auca este Finsuratel de'al doilea a carui tanara nevasta avusese gri$a sa'/ trezeasca la timpF.
7e observat contrastul de mare efect, in care ironia iese clar la iveala, intre epitetul FMosneaguF si
diminutivul FinsuratelF, sau Fn'ar mai dardai degeaba asupra caisorilor meiF ' in care nuanta ironica
e foarte clara.
9oman al copilariei, Amintirile lui &on Creanga zugravesc zburdalnicia si nevinovatia acestei,
varste, conturand un erou cu o personalitate pregnanta. Aumea rurala este privita din interior, din
perspectiva eroului narator aflat la varsta copilariei, iar uneori la maturitatea reflectiei si a
nostalgiei. 6ica se autocaracterizeaza cateodata, dar modalitatea principala de construire a
persona$ului ramane rostogolirea formidabila de intamplari prin care trece sau la care este martor.
Autorul'povestilor interpreteaza evenimentele intr'un monolog neobosit si incitant totodata (de
aici caracterul liric ' naratiunea lirica ' din Amintiri).
pera urmareste, prin nararea faptelor si a intamplarilor, procesul de formare a lui 6ica, precum si
evolutia lui spirituala in relatiile cu mediile sociale pe care le strabate.
Amintiri din copilarie este capodopera care'/ asaza pe autorul ei intre marii prozatori ai lumii:
2laubert. )urg+eniev, 7ic(ens.
>vocarea copilariei se face din ' perspectiva departata a maturitatii. Consecinta cea mai izbitoare
a acestei atitudini este calitatea stilului , vag nostalgic si de o mare caldura sufleteasca, apartinand
unei fiinte intelegatoare, inzestratacu un limba$ de o uluitoare autenticitate si de o rara savoare
lexicala.
Creanga este o fiinta $oviala si sociabila, care rade din inima, rade spre a starni +azul. 9asul
lui nu pedepseste, e semn al dragostei de oameni.

Capitolul II
Personaje din viata satului transpuse in basme
povestiri si nuvelele lui Creanga
0./.Contextul fizic 6ordul Moldovei ,zonele descrise #n Amintiri
din copilrie,&a i
Aa 5lagesti, peste :iret, unde au facut popas de noapte, pe drumeti Fi'au cosit tantariiF, desi, Fde
cu seara si pana dupa miezul noptiiF, au stat Fnumai intr'o fumaraie de baligi ca la carantinaF. Cu
acest prile$, autorul face o ferma antiteza intre conditia omului de la munte ' categorie careia ii
apartin atat Auca mosneagu, cat si Creanga insusi ' si aceea a celor ce traiesc la ses: FCum treci
:iretul, apa'i rea si lemnele pe sponci1 iar vara te inadusi de caldura, si tantarii te c+inuiesc
amarnic. 6'as trai la camp. 7oamne fereste< 8alal pe la noi< Apeie's dulci, limpezi ca cristalul si
reci ca g+eata1 lemne, de'a$uns1 vara, umbra si racoare in toate partile1 oamenii, mai sanatosi, mai
puternici, mai voinici si mai voiosi, iar nu ca isti de pe la camp, sarbezi la fata si zbarciti, de parca
se +ranesc numai cu ciuperci fripte, in toata viata lorF.
=iziunea folclorica trece opera lui &on Creanga din zona realizarilor obiective in fabulos, fortand
soarta prin solutii imaginare sau acceptand'o vesel si optimist, facand +az de necaz. . sursa a
rasului in fragmentul analizat o constituie c+iar prezenta autorului in desfasurarea naratiunii,
$ucand propriul rol. 9asul face sa treaca, neobservata duiosia generata de reflectiile privind
destinul sau. referitoare la mama sau la satul natal. >ste un ras egal, un ras spri$init pe episoade
intregi, ca la 8omer
7e aceea, la &on Creanga, bucuria povestirii este, nu o data, covarsita de ispita taifasului. )recerea
de la naratiune la dialog se realizeaza in mod firesc, uneori fara nici un FprotocolF scriitoricesc.
7escoperim la persona$ele Amintirilor (poate nu in aceeasi masura ca in "ovesti) o verva, o
exuberanta verbala nemaipomenita, din care se alcatuiesc farmecul si savoarea fara perec+e a
dialogului. in replici strabate tumultul vietii afective a eroilor. :uspensiile, exclamatiile,
imprecatiile, inter$ectiile, particulele demonstrative, amenintarile si FzicerileF impanzesc textul,
conferindu'i o vibratie puternica si neintrerupta...
&n fragmentul analizat, 6ica dialog+eaza cu mama, cu Na+aria lui -atlan, cu mos Auca. =om
observa mai intai ca dialogul zvacneste tot timpul datorita imprecatiilor (figura de stil care
cuprinde un blestem), in a caror alcatuire lingvistica recunoastem lesne suculenta vorbirii populare.
9esemnat cu soarta ce le'a fost +arazita, Na+aria lui -atlan zice cu intelepciune: F2ire'ar afurisit sa
fie cine a mai desfiintat si cati+etiile cele, tocmai acum in vremea noastra<... Cand sa'ti petreci si tu
tineretea, apuca'te de carturarie: parca are omul zece vieti< )ot umbland noi din scoala in scoala,
mai mult, ia, asa, Ade frunza frasineluluiA, maine, poimaine avem sa ne trezim niste babalaci
gubavi si oftigosi ' numai buni de faciit popi, iesiti din :ocola.F
9asul lui Creanga este unul sanatos, de origine populara. :i trebuie precizat ca in Amintiri sunt
prezente principalele categorii ale umorului, atat cel de situatie (izvorat din fapte, intamplari) sau
cel de caracter (provenit din felul de a fi al unor persona$e), cat si cel de limba$ ' prezent mai ales
in ultimele doua capitole (adolescentul manuieste mai bine limba, nu'/ mai intereseaza, in primul
rand, faptele, este capabil de ironie si autoironie),
. intamplare +azlie este aceea in care povestitorul insista, cu mi$loace diferite, asupra precaritatii
fizice a FzmeilorF lui Auca mosneagu:
F9ogu'te mana mai tare, mos Auca, zic eu, sa nu se mai uite satul ca la urs la noi<
Auca mosneagu, insa, mana cum stia el, caci smartoagele lui de cai erau vlaguiti din cale'afara si
slabi si ogar$iti
ca niste mati de cei lesinati, nu zmei, cum zicea mama, care nu stia cum sa ma urneasca mai
degraba din casaF.
.bservam ca epitetele, relativ sinonime, suit trei: FvlaguitiF, FslabiF, Fogar$itiF. "rimul si ultimul
sunt insotite de determinante cu valoare de indici ai superlativului, realizati fie cu a$utorul unei
comparatii (Fca niste matiF), fie printr'o locutiune adverbiala (Fdin cale'afaraF). . aata constituit,
siragul sinonimelor sporeste cu inca unul, caci termenul de comparatie (mati) are si el un epitet,
foarte expresiv, (Fde cei lesinatiF), asezat in relatie de sinonimie metaforica fata de ceilalti trei
(FvlaguitiF, FslabiF, Fogar$itiF)
:piritul FnastratinescF (-. Calinescu) se manifesta, ' la &on Creanga, prin voluptatea vorbirii
aluzive si a ironiei sau prin Flimba$ul cotcarescF, termen inspirat de titlul uneia din povestirile cele
mai caracteristice ' Mos &:ic+ifor Cotcariul. 2lacaii de pe Fro+atca "acurariF (ulitaX marginasa a
&asilor), pusi pe sotii pe seama lui mos Auca, +araba'giul, si a $alnicului sau Fec+ipa$F, vadesc
naravul vorbei impungarete: Fun flacauan al dracului ne'a luat in las cum se cade, zicand:
' Mosule, ie sama de tine bine telegarii ceia, sa nu ieie vant1 ca lasul Vsta'i mare si, 7oamne
fereste, sa nu faci vro prime$die<F...
Acestei anecdote, cu rolul de a inviora naratiunea, ii urmeaza comentariul scriitorului, ce devine
parte componenta a expunerii: FAtat i'a trebuit lui mos Auca, s'apoi lasa pe dansul cate parastase
si panag+ii, toate i le'a radicai...F
-. Calinescu observase ca de fapt FAmintirile si "ovestile sunt parti narate dintr'o intocmire,
dramatica cu un singur actor, monologica. Creanga vorbeste ca un povestitor, ca un om care sta pe
o lavita si istoriseste altora, fiind el insusi erou c+iar in naratiunea obiectivaF. Asa se explica faptul
ca autorul ne face sa'i simtim fiinta risipita printre randurile intamplarilor relatate, prin sc+imbarea
persoanei gramaticale. 9ocada persoanei & cu a &i'a se explica prin aceea ca, privita din perspectiva
maturitatii, propria copilarie ne apare cufundata intr'un timp subiectiv enorm, care indreptateste
dedublarea.
"rocedeul autoadresarii (partea a &='a) e specific artei lui Creanga si se aplica asupra unor texte cu
o structura stilistica mai complexa, de exemplu in pasa$ul: FApoi lasa'ti, baiete, satul, cu tot
farmecul frumusetilor lui si pasa de te
du in loc strain si asa de departe, daca te lasa pardalnica de inima< :i doar ma si sileam eu, intr'o
parere, s'o fac a intelege pe mama ca pot sa ma si bolnavesc de dorul eiF. Acum 6ica face +az de
necaz.
.bservam ca alterneaza aici atat formele verbale de persoana a &i'a (Flasa'tiF, FpasaF, Fte duF) cu
cele de persoana & (Fma sileam euF, Fpot sa ma bolnavescF) cat si sensurile verbului Fa lasaF: Flasa'
ti, baiete, satulF (paraseste'ti, baiete, satul)1 Fdaca te lasa pardalnica de inimaF (daca iti ingaduie).
:e subliniaza astfel buna dispozitie a povestitorului. Cand intra caruta lui mos Auca in &asi,
oamenii il tot iau peste picior. 6ica pune un tol peste el si peste Na+a'ria si i se adreseaza
batranului cu ironie:
F' Mos Auca, de te'a intreba cineva, de'acum inainte, de ce trag caii asa de greu, sa'i spui ca duci
niste drobi de sare de la .cna, si las daca nu te'a crede fiecare<...F
=oiosia, expresie a optimismului poporului nostru, se mai realizeaza si prin alunecarea povestirii
de &a lucruri serioase la gluma: F=orba unei babe: A:a dea 7umnezeu tot anul sa fie sarbatori si
numai o zi de lucru, si atunci sa fie praznic si nunta.AF. :i inca un exemplu: FCaci nu va para saga:
de la 6eamt pana la &asi e catu'i de la &asi pana la 6eamt, nici mai mult, nici mai putin. :i mai bine
sa ramai pe loc, &oane, c+iteam in mintea mea cea proastaF... (observam autoadresarea).
Omorul se realizeaza si prin aluzii, proverbe, zi cat ori, expresii populare, imbinari neasteptate de
cuvinte, care, toate, dau masura inepuizabilei inventivitati verbale si frazeologice a lui .Creanga.
F)rebuie sa observam ca vitalitatea eroilor, patosul si elanul cu care ei se daruiesc faptei confera
evenimentelor proportii +iperbolice. Cand se fugaresc sau se +ar$onesc, cand se bat, cand plang si
cand rad, cand le e foame si sete si frig, persona$ele c+eltuiesc o mare cantitate de energ$ieF (-.
)o+aneanu).
&n planul expresiei, consecinta va fi frecventa ideii de superlativ realizata printr'o gama de
procedee variate si originale. 7e exemplu, autorul spune: FMos Auca era tulburat din cale'afaraF1 F
smartoagele lui de cai erau vlaguiti din cale'afaraF: Fmort'copt, trebui sa fac pe'c+eful mameiF1
FMama atunci ma si ia rapede'rapede la pornitF unde avem de'a face cu superlativul FinsusiriiF (nu
al FactiuniiF).
>fecte comice obtine scriitorul prin imbinari neasteptate de cuvinte. Cand 6ica si Na+aria a$ung in
caruta lui mos Auca, Fera dimineata inainte de taierea capulii :fantului &oan 5otezatorul... si fetele
si flacaii... foiau prin sat in toate partile, cu bucuria zugravita pe fete<F, numai tinerii nostri eroi se
duceau Fsurgun dracului pomana, ca mai bine n'oi putea ziceF. )ermenul FsurgunF este varianta
invec+ita pentru Fsurg+iunF, sinonim cu neologismul exil1 este un cuvant intrat in lexicul pasiv al
limbii noastre (dar care apartinea, cand era inca viu, si altor graiuri, nu numai celui moldovenesc)1
a fi deci in surg+iun si a fi trimis dracului pomana inseamna a te afla intr'o situatie limit: (foarte
dramatica).
"articiparea afectiva a scriitorului la evenimentele pe care insusi le evoca, sugestia prezentei sale
vii in miezul faptelor si langa propriile sale persona$e se realizeaza printr'un cumul de procedee
artistice. Anga$area sa afectiva la cele narate se face prin dativul etic, in cadrul dialogului:
F>i apoiB< :tiutu'v'am eu ca si voi mi'ati fost de'acestiaB zise mos Auca, mergand pe langa cai,
plin de nadu+F.
>xceptionala capacitate a lui Creanga de a folosi limba vorbita pentru a exprima ganduri, atitudini,
stari sufletesti variate se exprima printr'o multitudine. de procedee: propozitii exclamative si
interogative, inter$ectii, proverbe si zicatori, locutiuni verbale.
Cand este luat peste picior de un Fflacaoan al draculuiF, mos Auca zice: F&'au zi, mai< 7ac'ar sti el,
c+iol+anosul si ticaitul, de unde'am pornit asta'noapte, s'ar strange lioarba acasa, n'ar mai dardai
degeaba asupra caisorilor mei... "atruzecile mane'sa de golan< 7aca n'a stat oleaca, sa'/ invat eu
de a mai lua alta data drumetii in ras<F .
9emarcam prezenta exclamatiei, procedeu stilistic des folosit in text, prin care autorul isi exprima
mirarea, cu multiplele si variatele ei nuante. &n pasa$ul citat se exprima indignarea cea mai
puternica, mergand pana la invectiva (Fpatruzecile mane'sa de golan<F).
&ntre procedeele de stil vobit, deseori apare la Creanga particula demonstrativa FiataF, cu
variantele ei fonetice FiacaF, ori de cate ori vorbitorul se arata surprins oarecum de ivirea
neasteptata a unei persoane sau a unui eveniment: F...si +ai'+ai, +ai'+ai, pana'n ziua, iacata'ne in
)argul 2rumosF. F:i ca'mai ba sa zicem nici carcF, Fdar vai de masul nostru...F, Fiaca si soarele
rasareF, F&aca de ce nu, dragalita 7oamne: eram si eu acum +oltei, din pacateF. Cand surprinderea
este provocata de un lucru a carui existenta povestitorul p percepeX mai intai cu urec+ea1 locul lui
FiacaF il ia sinonimul1 FiaF: F&'auzi, mai< zice acum batranul.F
>xpresia Fn'ar mai dardai degeaba asupra caisorilor meiF devine foarte plastica, avand sensul1 Fn'
ar mai criticaF ' si provoaca rasul1 din relatarile anterioare am aflat ca FtelegariiF lui mos Auca erau
niste FsmartoageF de cai, Fvlaguiti din cale'afara, si slabi, si bgaii$iti ca niste mati din cei lesinatiF.
7e aceea baietii au mers intre "odu'Aeloaie si &asi mai mult pe $os decat in caruta, caci Fzmeii,., se
muiese de totF.
.ralitatea stilului este sporita si de locutiunile verbale intalnite in text: cand Na+aria isi indeamna
tovarasii sa porneasca la drum, acelasi mos Auca ii raspunde: F' Ca bine zici, dascale Na+aria<
parca ti'a iesit un sfant din gura<F >xpresia are inteles figurat de: Fasa'iF, Fbine'ai zisF. Marea lor
plasticitate serveste la sugerarea linei semnificatii oarecum abstracte. Alte exemple: FA stricai orzul
pe gasteF, Fs'a dus vestea ca de popa tunsF (ceva ifesit din comun), sunt expresii care atesta marea
originalitate a lui Creanga.
9epetitia, procedeu stilistic de aseme+ea caracteristic pentru vorbirea populara, apare foarte des la
Creanga. :e repeta inter$ectiile: F>i, ei, mai Na+arie, z$ic euF1 sau F>i, apoiB< :tiutu'v'am eu ca si
voi mi'ati fost de'acestia<F.
=ariate sunt aspectele repetarii verbului1 ca exemplu:
F6u ma duc, mama, nu ma duc la :ocola<F. :a se remarce intreita repetare a epitetului ' nume
predicativ 'FdragF, totdeauna inaintea verbului copulativ, purtand, de fiecare data, accentul frazei,
in urmatoarea situatie:
F7ragu'mi era satul nostruF, Fdragi'mi erau tata si mamaF, Fdragi'mi erau sezatorileF1 sau FMama
atunci ma si ia rapede'rapede la pornit, fara sa am cand ii spune de calugarieF1 ori F:i, dupa ce
$ucaum cat $ucamF,.,1 sau F:i cu cata carte stiu, cu cata nu stiuF, F:i cate si mai cate nu canta...F :e
repeta alte parti de vorbire: Fsuim incet incet codrul "ascanilorF, Fse revarsa paraile... ducand in
sine multe'multe patimiF,
5azandu'se pe limba populara. Creanga recurge extraordinar de des la proverbe si zicatori, citate
pe care tine sa le anunte ca atare, cu a$utorul formulei Fvorba cetaF (cateodata Fpovestea ceeaF sau
Fbine'a zis cine'a zisF). :pre a mari forta convingatoare a unei constatari sau observatii personale
si a'i acorda o valoare oarecare generala, vorbitorul invoca autoritatea intregii colectivitati uraaie,
care, fiind vesnica, Fstie ce spuneF, deci nu poate gresi.
>xemple: F7ar, vorba ceea: Orsul nu $oaca de bunavoieF, FMort'copt, trebui sa fac pe c+eful
mamei, sa plec fara vointa si sa las ce'mi era dragF. :i: F)ot umbland noi doi din scoala in scoala,
ia, asa, de frunza frasinelului..F
On alt procedeu stilistic bogat in efecte este intrebuintarea, cu sens augumentativ, a diminutivelor.
Contrastul dintre forma si continut explica valoarea expresiva neobisnuit de mare a acestui
procedeu, iar pe de alta parte, folosirea lui atunci cand vorbitorul este ironic1 de exemplu, mos
Auca este Finsuratel de'al doilea a carui tanara nevasta avusese gri$a sa'/ trezeasca la timpF. 7e
observat contrastul de mare efect, in care ironia iese clar la iveala, intre epitetul FMosneaguF si
diminutivul FinsuratelF, sau Fn'ar mai dardai degeaba asupra caisorilor meiF ' in care nuanta ironica
e foarte clara.
9oman al copilariei, Amintirile lui &on Creanga zugravesc zburdalnicia si nevinovatia acestei,
varste, conturand un erou cu o personalitate pregnanta. Aumea rurala este privita din interior, din
perspectiva eroului narator aflat la varsta copilariei, iar uneori la maturitatea reflectiei si a
nostalgiei. 6ica se autocaracterizeaza cateodata, dar modalitatea principala de construire a
persona$ului ramane rostogolirea formidabila de intamplari prin care trece sau la care este martor.
Autorul'povestilor interpreteaza evenimentele intr'un monolog neobosit si incitant totodata (de
aici caracterul liric ' naratiunea lirica ' din Amintiri).
.pera urmareste, prin nararea faptelor si a intamplarilor, procesul de formare a lui 6ica, precum si
evolutia lui spirituala in relatiile cu mediile sociale pe care le strabate.
Amintiri din copilarie este capodopera care'/ asaza pe autorul ei intre marii prozatori ai lumii:
2laubert. )urg+eniev, 7ic(ens.
>vocarea copilariei se face din ' perspectiva departata a maturitatii. Consecinta cea mai izbitoare a
acestei atitudini este calitatea stilului , vag nostalgic si de o mare caldura sufleteasca, apartinand
unei fiinte intelegatoare, inzestratacu un limba$ de o uluitoare autenticitate si de o rara savoare
lexicala.
Creanga este o fiinta $oviala si sociabila, care rade din inima, rade spre a starni +azul. 9asul lui nu
pedepseste, e semn al dragostei de oameni.
0.0 .amenii ?persona$ele lui Creang
&ntre personalitatile literaturii si culturii romane al caror discurs critic, redactat in carti ori rostit in
public, impresioneaza si seduc si astazi atat cercetatorul, cat si ascultatorul, se detaseaza
exponential Noe 7umitrescu'5usulenga.&n aceasta FintampinareF ne vom apropia cu spirit critic
(analizand), dar si cu fascinatia nestinsa a voluptatii superior'intelectuale pe care am trait'o,
ascultand, in cei peste UR de ani de discurs critic rostit la celebrele "relectiuni ale 4unimii de la &asi
(Muzeul Aiteraturii 9omane ' Casa "ogor), incepand din /SPQ, atat de monografia &on Creanga,
aparuta la >ditura pentru Aiteratura, in /SQU, cat si de "relectiunea Creanga ' un artist cult, din P
iunie /SCS. :i'o vom face decupand din cele doua abordari (discurs redactat si discurs rostit) un
element definitoriu, relevarea unei idei de esenta a scrisului +umulesteanului: omul pe dos, omul si
lumea anapoda.Marturisind inca din intro'ul acestui discurs critic inspirat faptul ca F.pera lui
Creanga este una din cele mai dificile din cate cunoaste literatura romanaF (/, p. S), Noe
7umitrescu'5usulenga va realiza, totusi, monografia operei lui &on Creanga.&ntre atatea elemente
proprii doar acestui discurs critic, autoarea isi vertebreaza demersul si pe acea nota specifica lui
&on Creanga pe care o va observa in finalul micro'monografiei sale si =ladimir :treinu (0, apud U,
p. UV): F"oporul roman a putut face pe prostul de multe ori, fara sa fie (...) el stia sa faca pe
prostul numai atat cat trebuia, pentru a putea dura in istorie. >ste insasi formula de existenta a
neamului nostru.F 2ormula pe care Creanga o topeste genial in scrisul sau. 2ormula pe care o va
analiza si autoarea monografiei in discutie si pe care o relevam si noi in paginile
urmatoare.7isimularea, paradoxul, ec+ivocul, inocenta, reala, inocenta mascata, vorba in doi peri,
cu atatea intelesuri, pe care doar apartinatorii unei FcasteF speciale, a FpovestasilorF populari, o
recepteaza asa cum trebuie. > un cod anume. On FblazonF pe care l'a primit de la FinitiatiiF acestui
univers. 7e aceea si dificultatea intelegerii tainelor scrisului +umulesteanului. F&on Creanga e
singur in felul sau in literatura noastra. :i poate si in complexul celorlalte literaturi. .mul e un
original ca aparitie, ca temperament, ca personalitate artistica (...) > un neastamparat, cu firea si cu
du+ul, vorbeste mult si aproape numai in talcuri.F (/, p. 0P'0C) Aceasta nota a personalitatii sale o
mostenea, afirma autoarea monografiei, de la tatal sau, :tefan. FCa persona$ literar al Amintirilor
putem intelege cate ceva despre conceptia lui laica, profana, neconformista, in legatura cu rosturile
lumii, atat de deosebita de conceptia conventionala, sacra despre lume a sotiei sale :maranda.F (/,
p. 0C'0S) :unt doua atitudini de viata si creatie, total contrare. :tilul scrierilor lui Creanga va
FbeneficiaF de aceasta bipolaritate.
)otul vine de departe, din istoria poporului al carui exponent este, al grupului social caruia ii
apartine. > vorba de situatia Foarecum independenta a razesimii moldovenesti, a acelei razesimi
mandre si coltoase, +atre si viclene...F (/, p. U/)Aceste doua atitudini se FtraducF in discursul
Amintirilor cel mai elocvent. Aici autorul vorbeste normal, cu sinceritate, evlavie si admiratie, cu
emotie si duiosie despre mama sa, despre sat etc. Apoi Fdeodata incepe a vorbi altfel despre toti si
despre sine. &i ia pe toti peste picior...F (/, p. V0)Cele mai reusite pasa$e sunt considerate cele in
care Creanga exagereaza constient, fie in dimensiunile fizice ale persona$elor, fie atunci cand
Falteori exagerarea atinge actiunile persona$elor care frizeaza absurdul.F (/, p. VD, s.n. ) Acesti
nazdravani vad lumea Fde'a'ndoaselea, ca "acala. &n opera lui Creanga ei se numesc .c+ila,
Mirauta din -rumazesti si 6ica a lui :tefan a "etrei. :mintitii acestia aparenti sunt construiti pe
temeiul paradoxului popular, care rastoarna datele realitatii pentru a'si putea rade de ea...F (/, p.
VD). "e parcursul demonstratiei in acest discurs critic, autoarea va mai aduce si alte exemple
(7anila "repeleac, :tan "atitul, &van )urbinca s.a.), neluand in seama insa persona$ul "acala, din
povestirea lui Creanga cu acelasi titlu, care demonstreaza, cu asupra de masura, prezenta omului
pe dos. > o formula artistica noua, de fapt, o arta noua izvorata Fdin straturi de cultura milenara si
atat de noua, incat contemporanii nici nu si'au dat seama ca e intr'adevar originala, atat in
continutul, cat si in forma ei (...) viziunea despre lume, atitudinea fata de cultura pe care o
reprezinta si constiinta lui artistica erau rasturnatoare pentru vremea aceea.F (/, p. DR)Astfel vom
intalni Fcuriozitati de constructieF, Fasimetriile, lungimile, episoadele intercalateF ce dau
compozitiei un aspect baroc. Apoi dialogul, comentariul ironic sau aluziv, paradoxurile, strigaturile
satirice, ,un $oc +azliu de aparente si esenteF. Aceste persona$e +atre, pe dos, care vor invinge
fortele obscure, au rol civilizator.&n galeria de persona$e de$a citate, F7anila "repeleac este cea
dintai incercare a lui Creanga de a face un om anapoda, un persona$ care vorbeste si actioneaza in
dodii, un prost si un +atru in acelasi timp.F (/, p. Q0, s.n.) 7anila facea toate lucrurile pe dos. 6u
mai dam acum exemplele prin care isi sustine demonstratia si Noe 7umitrescu'5usulenga. :i
Ftreburile lui sunt anapoda facute, ca si +otararile pe care le ia, si mai ales ca si vorbele pe are le
spune. 7in talcurile lui 7anila intelegem adevarata lui structura, fiindca vorba lui in dodii este
sugerata de Creanga in zicale, in moduri de exprimare fundate pe paradoxuri, deci pe termeni
contrastanti, care se nuleaza sau se resping.F (/, p. QU'QV, s.n.) )ot ce intreprinde face in dodii, in
subtext, datorita aerului mucalit din limba$ mai ales, vom afla dovezi care ne vor face sa ne indoim
de prostia adevarata a persona$ului. > un model de latura bivalenta, nebun intelept, 7anila
"repeleac.Ormeaza :tan "atitul si el Fun persona$ +atru, in dodiiF (s.n.). vorbirea sa pastreaza acel
iz paremiologic, este voalata, in talcuri. Asistam apoi la transferul de limba$ si atitudine a
comportamentului ec+ivoc, pe dos, in dodii, proprii lui :tan, catre C+irica.FCu .c+ila ne aflam in
prezenta unui +atru urias, a unui gigant $ovialF. 2acultatea cu care e inzestrat il defineste ca facand
parte din oamenii pe dos, anapoda. &ata micro'discursul delicios al lui .c+ilaFprin amestecul lui de
naivitate si intelepciune facetioasa. Cuprinzand o viziune a lumii pe dosF (s.n.): F&aca... toate
lucrurile mi se arata gaurite ca sitisca si stravezii ca apa cea limpede1 deasupra capului meu vad o
multime nenumarata de vazute si nevazute1 vad iarba cum creste din pamant1 vad cum se
rostogoleste soarele dupa deal, luna si stelele cufundate in mare, copacii cu varful in $os, vitele cu
picioarele in sus si oamenii umbland cu capul intre umere. F8arap Alb, persona$ normal, va
imprumuta si el, cu timpul, traind si nemurind alaturi de tovarasii sai de drum si de implinire a
misiunii initiatice, comportamente, atitudini, expresii ale +atrilor ciudati. "ortretul facut lui .c+ila
este elocvent in acest sens:
F"oate ca acesta'i vestitul .c+ila, frate cu .rbila, var primare cu C+iorila, nepot de sora lui
"andila, din sat de la +itila, peste drum de 6imerila, ori din targ de la :a'l'cati, megies cu Cautati
si de urma nu'i mai dati. Ma rog, unui .c+ila pe fata pamantului care vede toate si pe toti altfel de
cum vede lumea cealalta. F 7incolo de inventia verbala, ametitoare, ce pare ca este fara limite
omenesti,
F"ersona$ul anapoda e definit foarte exact in aceste cuvinte, ceea ce dovedeste cunoasterea ca
atare de catre scriitor a procedeului lumii pe dos...F (/, p. CQ, s.n.) Aceste forte ale persona$elor
ce'l insotesc pe 8arap Alb sunt puse in slu$ba sa, eroul bun, spre a infrange raul.
F"rezenta raului in lume inseamna rasturnarea ordinii firesti, rasturnarea tuturor valorilor,
intoarcerea lumii pe dosF (/, p. CP, s.n.) &ar infrangerea raului nu poate veni de la oameni obisnuiti,
in viziunea aceasta a lui Creanga, care pun in slu$ba lor forte telurice, cu intelepciune si ec+ilibru,
pentru a'si indeplini FmisiuneaF, ci de la acesti +atri, care sunt Fpersona$e anapoda, pe dos, deci in
afara lumii, sau in contratimp cu eaF (/, p. CC, s.n.) Aceasta idee, FdecupataF de autoarea
discursului critic in discutie, Noe 7umitrescu'5usulenga, nu apartine acesteia, dupa cum si
recunoaste, ci ea se Fdega$a din comentariul lui Creanga in momentul constituirii grupului si al
indreptarii lui spre tara imparatului 9os: F:i gandesc eu ca din cinci nespalati cati merg cu 8arap
Alb, i'a veni el vreunul de +ac (... ) 7ar iar ma intorc si zic: mai stii cum vine vremeaB Aumea asta
e pe dos. W )oate merg cu capu'n$os. F
FAcest comentariu expune cu toata intelepciunea si naivitatea lui de ton popular, am zice, bazele
teoretice ale persona$ului anapoda, completand viziunea lui .c+ila. :i iata cum se descopera
intentia viguros protestatara si moralizatoare a lui Creanga intrupata in excelenta imagine artistica
a persona$ului anapoda, atat de frecvent in opera sa si atat de putin gratuit, in ciuda celor spuse de
unii critici estetizanti romani si straini.F (/, p. CC, s.n.))recand la analiza Amintirilor..., autoarea
nuanteaza relatia dintre elementul documentar si partea de fictiune din acest discurs, precum si
alternarea pasa$elor lirice, evocatoare, cu cele comice, ce se potenteaza reciproc, te+nica a
alternarii celor doua ritmuri de discurs literar, din care se detaseaza persona$e active, utile,
cumsecade, normale, precum si lumea railor, a betivilor, a lenesilor, a mancailor, observand si
diferenta intre 2ragmentul de biografie si textul Amintirilor... si ca aici
F:ursele rasului sunt doua:introducerea de fictiune este evidentaF, va demonstra in capitolele ce
vor urma cum persona$ul 6ica este unul pe dos. Funa din ele consta in comicul persona$elor, pe
care povestitorul popular le manuieste cum isi manuieste rapsodul popular irozii sau papusile,
ingrosandu'le anumite trasaturi specifice. Cealalta sursa a rasului consta in specificul talentului de
povestitor al lui CreangaF. (/, p. /DC) "rin mimare, comentariu, facand tot felul de aluzii la lucruri
si elemente cunoscute de cei pe care'i cunoaste si carora apartine. FAutorul rade parca impreuna
cu ei, nu de ei, sau rade cu satisfactie admirativa.F (/, p. /DS).Aumea pe dos pe care ne'o aduce
Creanga e generatoare de ras sanatos. :a ne amintim de +azul lui .c+ila cand ne ofera viziunea sa
anapoda asupra lumii. Asemeni persona$elor populare "acala, "epelea sau 6astratin
careFintreprind adeseori actiuni contrare celor asteptate, care provoaca rasul tocmai prin elementul
imprevizibil, si aceasta viziune rasturnata a lumii da nastere aceleiasi reactiiF. (/, p. /QD) Asemeni
acestora sunt multe persona$e analizate de autoare si numite si mai sus. Construirea persona$elor
anapoda ofera posibilitatea scriitorului de a transmite ceea ce nu'i era ingaduit. Aceasta se petrece
Fla adapostul unei prostii simulateF, a inocentei sale autentice, prezentate din mai multe
perspective in Mastile inocentei, (vezi U) "rostia simulata a taranului roman, a poporului roman
(vezi studiul de$a citat, 0) s'a transformat la &on Creanga intr'un mod de viata, o dominanta a
scrisului si personalitatii sale artistice.&n acest sens, ideea de mai sus este ilustrata de mai toate
persona$ele scrierilor sale. . fatarnica umilinta, o inocenta trucata. &dentitatea intre atitudinea si
viziunea scriitorului si persona$ele sale a fost demonstrata de mai multi cercetatori. 6aratorul din
Amintiri... se scuzaF cu fatarnica umilinta ca asurzeste lumea cu taraniile lui. Mos &on 9oata
simuleaza si el prostia pentru a'l infunda pe boier pana la sfarsit. "rin exagerarea acestei atitudini,
s'au creat in literatura persona$ele anapoda.F (/, p. /QQ, s.n.)
Aa fel se petrec lucrurile si cu 7anila care Fe comic fiindca dovedeste o gandire pe dosF (s.n.), cu
&van )urbinca si mai cu seama cu 6ica din Amintiri... care se autocaracterizeaza, singur, ca un
persona$ comic si pe dos: F:i'apoi mai aveam si alte bunuri: cand ma lua cineva cu raul, putina
treaba facea cu mine1 cand ma lua cu binisorul, nici atata1 iar cand ma lasa de capul meu, faceam
cate o draguta de trebusoara ca aceea, de nici sfanta 6astasia izbavitoarea de otrava nu era in stare
a o desface cu tot mestesugul ei. "ovestea aceea: un nebun arunc'o piatra in balta si zece cuminti
n'o pot scoate... FFAcelasi spirit se va pastra in povestitorul varstnic, care va ramane un poznas,
un om mereu pus pe sotii si insufletit de intentii ludice.F (/, p. /PU) Altfel nu i'ar fi reusit
memorabilele portrete din scrierile sale daca nu ar fi fost si parte din fiinta si personalitatea sa.
(vezi in acest sens si 0, p. /PD'lSD, cap. "ortretul scriitorului din povestiri si povesti).Noe
7umitrescu'5usulenga nuanteaza aceasta dominanta a scrisului lui Creanga, intr'un discurs
potentat atat de exemple lamuritoare, cat si de comentarii proprii topite intr'un flux seducator al
zicerii. Aceste nenumarate nuante utilizate de creator pentru crearea persona$ului anapoda Feste
de'a dreptul genialaF. :i aceasta se vede si din felul cum utilizeaza materialul lingvistic. Astfel ca
&on Creanga, Fstapanit de acelasi du+ g+idus, se $oaca nu numai cu logica structurilor umane, dand
persona$ele in dodii, anapoda, rastoarna nu numai structurile sintactice si uluieste logica generala a
raporturilor verbale dintre oameni, ci merge mai departe, consecvent cu stilul sau comic, satiric, si
se $oaca, plin de iscusinta si inventivitate, cu cuvintele in sine.F (/, p. /CR, s.n.)>xagerarea, de cele
mai multe ori, pana la absurd, Fse extinde mai ales in construirea persona$elor anapoda, cele cu
viziunea +atra sau pe dos a lumiiF (s. n. ), adica &van )urbinca, 7anila "repeleac, .c+ila, Mirauta
din -rumazesti si ultimul, Fdar nu cel din urma, 6ica a lui :tefan a "etriiF.Marturisirea autoarei, la
peste UR de ani de cand lucra pe textele lui Creanga, in /SCS, la "relectiunea despre Creanga,
citata de$a, putea surprinde: inca descopera sensuri noi, nuante care rotun$esc coloanele de forta
ale studiului sau monografic. &ar ca una din ele, daca nu cea mai lamuritoare despre specificul
scrisului lui &on Creanga, ramane o Fviziune care exprima o mentalitate ' venind din strafunduri,
din subconstientul colectiv, nu numai romanesc, ci si europeanF. > vorba de Ftoposul lumii pe dos
preluat in c+ip foarte interesant prin rasturnarea regulilor obisnuiteF.Astfel revine si vorbeste
Fdespre o viziune a lumii pe dos la Creanga pentru ca foarte multe lucruri se vad inversate, cu
stiinta, probabil, invatase de la >minescu cum se lucreaza un motiv, cum se construieste o
tipologieF. 7a exemplu de$a mult citatului .c+ila, reluand faptul ca Fviziunea lui este cea a lumii
pe dos si lucrurile nu sunt intamplatoareF. Apoi revine cu afirmatia ca Fpersona$ele acestea sunt
mult mai numeroase decat ne putem inc+ipui in opera lui Creanga, persona$e care fac totul de'a'
ndoaselea ca 7anila "repeleac sau ca &van )urbincaF.7e asemenea revine asupra autoportretului in
paradox, prin 6ica, persona$ul din Amintiri... , ca si la Mirauta din -rumazesti care Fintra in
aceeasi categorie a persona$elor anapoda, a acelora care sunt intoarse pe dos in raport cu lumea
normala, cu lumea supusa regulilor traditionale ale vietii sociale.F (s. n.):i, concluzia studiului de'o
viata asupra scrisului +umulesteanului: F>l se aseza in randul marilor prozatori c+iar moderni,
pentru ca toata aceasta viziune a lui pe dos, toate aceste indrazneli ne fac sa'l consideram un fel de
clasic al absurdului.F 9ecitirea textului monografiei discutate, audierea "relectiunii despre
Creanga din /SCS, ca si recursul la amintirile noastre din atatea zile si seri cu noroc in care ne
puteam bucura de savoarea discursului critic al acad. Noe 7umitrescu'5usulenga, ne'au confirmat
inca o data ce izvoare exceptionale asteapta sa ne intoarcem la ele. Aratam, intr'un portret dedicat
acestei personalitati de a carei atentie si prietenie m'am bucurat in ani (vezi V, p. SS'lRS), cum
Fconferentiarul Noe 7umitrescu'5usulenga ridica oc+ii spre in sus, cu un c+ip taiat marmoreean in
linii clasice, armonice, privirea scaparand, fulgerand bland, daltuiri in cristal, fraze emblematice, cu
miez si lucire, decupate parca din dictionare de expresii idiomatice. 6ici o banalitate, nimic din ce'
ai mai auzit, citit. 2ormulari memorabile care ordonau o ar+itectura savanta si'n acelasi timp atat
de plastica, atat de poetica, seducatoare (...) 6imic fortat, caznit, construit atunci, improvizat (...)
)otul iesea ca dintr'un izvor fermecat. >ra o flacara, o idee, o inima, un poem, un cantec rostit din
sine, rostindu'se pe sine, minunand si bucurand lumea, infrumusetand'o, facandu'te sa fii fericit ca
te afli impreuna in acelasi timp si loc. Astfel m'am vazut cucerit si de om si de discurs, sesizand
repede unicul, fantasticul, extraordinarul, geniul. 7in acest moment s'ar fi putut ca ratiunea sa nu'
si mai arate rostul, ca si'ntr'o mare iubire, si de aici la idolatrizare, la exagerari suspecte, n'ar mai
fi fost decat un pas. Ar fi putut fi si asa, dar cand argumentele se adauga din ce in ce mai
convingatoare, lamuritoare, cand nu se arata nici un dezacord, nici o intunecare in atatia ani, din
cand in cand macar mai trebuie sa nu ne ferim de cuvinte si cand simtim exceptia, forta, sa o
recunoastem si s'o rostim.F (V, p. /RV'lRD)Argumente ce'au fost aduse si aici, acum, despre
seductia unui discurs critic al acad. Noe 7umitrescu'5usulenga despre Creanga sau .mul pe dos.
"rimul monografist al operei lui Creang, 4ean 5outiYre, face o #ncadrare fr ec+ivoc a
acestuia #ntre scriitoriiWpovestitori europeni. Acesta #ncadreaz opera lui Creang, din punctul de
vedere al originalitii !i a$unge la concluzia c acesta nu este un moralist, ca !i Canon :c+mid, nici
un poet sau un filosof ca Andersen, ci este #ntr'un mod cu totul neintenionat un folclorist, ca fraii
-rimm !i c ,,#n primul rnd Creang este un artist, ca "errault,( 4ean 5outiYre, La vie et loeuvre
de Ion Creang, "aris, /SUR, p. /PS, traducere personal.) Aceast afirmaie a contrariat pe muli
critici europeni !i deopotriv i'a #ncntat pe criticii romni ai vremii respective, care'l apreciau pe
Creang !i'l puneau pe piedestalul marilor povestitori.
2cnd o paralel #ntre fraii -rimm, care au cules folclor apelnd la un sistem meticulos, c+iar
!tiinific, ca ni!te #mptimii colecionari, !i &on Creang, s'a observat c s'a rezumat, la #nceput, la
a asculta povesti pe la !eztori, #n copilrie .
2raii -rimm au scris basme auzite !i colecionate, de la directorul unei !coli, 2erdinand :iebert,
nscndu'se astfel Alb ca zpada, sau aplicnd c+estionare #nvailor de la sate, pe care #i
#ndemnau s culeag pove!ti pentru copii, legende, obiceiuri, proverbe etc.. Aa fel !iScufia
roie !i Cenureasa sunt rodul pove!tii !tiute !i spuse de o btrn care a fost ciobni.
3n sc+imb &on Creang a ascultat, a #nmagazinat !i a inut la dospit toate pove!tile !i legendele pe
care el le'a auzit, nefiind interesat s le publice #ntr'o colecie. &deea conceperii unei culegeri a
venit din partea prietenilor !i a cuno!tinelor lui, care erau vr$ii de stilul, uneori nefiresc, de a
povesti. 7e acest lucru ne putem da seama prin faptul c el #ncepe s fie cunoscut ca scriitor abia
la aproape VR de ani, cnd public #n HConvorbiri literare,, #n octombrie, Socra cu trei nurori !i #n
decembrie, Capra cu trei iezi .
7ac vrem s concluzionm, Creang difer de fraii -rimm, pentru c el nu are calitatea de
folclorist deoarece el nu colecioneaz din popor, notnd, ci memoreaz, poveste!te, le macin, le
prelucreaz #n interiorul lui, crend astfel o mixtur #ntre folclor !i basm. Mai mult dect att fraii
-rimm vin cu povestea din exterior, pe cnd la povestitorul nostru, totul vine din interior.
Onicitatea lui &on Creang deriv din faptul c este unicul povestitor !i converte!te basmul
popular, #n basm cult.
Cu fraii -rimm se aseamn prin temele abordate, de exemplu, tema din Dnil Prepeleac se
#ntlne!te #n Hans i !luc(. ,,3n raport cu fraii -rimm, un mare grad de participare la ilustrarea !i
mrirea puterii de ptrundere a folclorului constatm #n secolul al %&%'lea, la un alt mare furitor
de basme europene ? 8ans C+ristian Andersen (/CRD'/CPD). "ovestitorul danez debuteaz cnd
&on Creang abia se na!te !i moare cnd povestitorul romn abia debuteaz #n Convorbiri literare.
:e poate spune, cu toate acestea c cei doi scriitori au fost contemporani, prnd c !i'au transmis
!i !tafeta nevzut a basmului european al secolului al nousprezecelea.
8ans C+ristian Andersen scrie poeme, comedii !i romane, dar devine celebru prin volumele sale
de povestiri, publicate #ntre anii /CUD'/CVC. :e consacra o oper, !i, undeva, la poalele munilor
6eam, #ncepea o via veg+eat de acelea!i ursitoare. On copil cu prul blond !i oc+ii alba!tri
rdea Zla soare ca s se sc+imbe vremea[ . >ra o copilrie luminoas, dar care nu prevedea nimic
din ce avea s fie mai trziu, marele povestitor &on Creang. 6atura, #n planurile ei ameitoare,
dincolo de timp !i spaiu, +otrse o dinastie a reprezentanilor basmului pe pmnt : -rimm,
8.C+. Andersen, &on Creang.,( Mi+ai Apostolescu, Ion Creang "ntre ari povestitori ai luii,
5ucure!ti, >ditura Minerva, /SPC, p. /Q0.)
Att Andersen, ct !i Creang, fac un amestec omogen #ntre seriozitate !i glum, dar rezultatul
este diferit. Aa Andersen gluma este fr explicaie, pe cnd la &on Creang gluma are rolul de a
invoca zdrnicia, iar durerile se minimalizeaz #ntr'un aspect optimist.
Aa Creang supranaturalul !i absurdul se #ntlnesc cu imposibilul. 7nil "repeleac d
#ntotdeauna vina pe dracu, iar soacra cu trei nurori are un al treilea oc+i ,,purure desc+is, !i vede ,,
!i noaptea !i ziua, tot ce se face prin cas.,( &on Creang, Poveti# Aintiri# Povestiri, 5ucure!ti,
>ditura >minescu, /SCP, p. 0/.)
"eisa$ul lui Andersen se minimalizeaz, este pastelat !i interiorizat prezentnd #n tablouri pariale
trecerea pe nesimite de la lumea domestic la cea de basm. >l este !i un povestitor romantic, iar
persona$ele sale devin fantasme de vis, cele #nfiortoare'grote!ti care se transform #n plsmuiri de
co!mar.
&on Creang nu evoc frumuseea naturii, ca Andersen !i nu creeaz tablouri pastelate. "entru el
viteza desf!urrii aciunii, dinamica !i agitaia dracilor pe mo!ie creaz o imagine plastic diferit
de a lui Andersen : ,,;c #ntr'o clip adun toat drcimea !i'o pune la lucru pe cmp. Onii
secerau, alii legau snopi, alii fceau cli !i suflau cu nrile s se usuce, alii crau, alii durau
girezi; m rog, claca dracului era, ce s v spun mai mult.,( &on Creang, op. cit., p. Q0.)
Acest tablou are ritmul alert, descrierea minuioas a aciunilor evoc percepia lui Creang
despre relaia om ? natur, conductor ? supus. Mi+ai Apostolescu vine !i puncteaz: ,,Am spune,
prin urmare, c ne aflm #n faa unui dublu procedeu #n descrierea naturii. "e lng dinamizarea ei
fantastic, obinut prin rapid enumerare, autorul romn folose!te notaii vizuale, produsul
observaiei directe, dar !i notaii rezultate dintr'o precizare anterioar1 acestea din urm, #ntr'un
tablou de natur avnd o valoare plastic, precis, complementar, nu noional1 particularizant,
nu generalizatoare.,( Mi+ai Apostolescu, op.cit., p. /CR'/C/.)
9elaia om ? natur devine contradictorie #n Dnil Prepeleac atunci cnd universul este zguduit
de fore supranaturale, cnd ,,dracu se crce!te c'un picior la asfinit !i cu unul la rsrit1 s'apuc
zdravn cu minile de torile ceriului, casc o gur ct o !ur !i cnd c+iuie odat, se cutremur
pmntul, vile rsun, mrile clocotesc !i pe!tii din ele se sperie1 dracii ies afar din iaz ct
frunz !i iarb< \i oleac numai de nu s'a risipit bolta ceriului.,( &on Creang, op. cit., p. UV.)
Astfel se creeaz un tablou impresionant, gigantic, unde se #ntlne!te #ntr'o clipit cerul cu
pmntul, vzutul cu nevzutul.
:e observ u!or c natura lui &on Creang nu este tratat cu acelea!i mi$loace ca la Andersen. Aa
Creang persona$ele sunt gigantice nu micro, iar cadrul este imens, nu minuscul !i se adreseaz
omului con!tient !i de orice vrst. Mi+ai Apostolescu vine !i conc+ide: ,,&on Creang este un
scriitor al timpului su. 7escrierea euforizant romantic !i cea pozitivist a experimentali!tilor #!i
#nc+eiaser procesul !i'!i epuizaser furitorii !i admiratorii. Creang are temperament de realist
clasic !i s'a ferit de mimare, de convulsii pe drumuri btute. >l cultiv virtuile sonore ale
peisa$ului, mai mult dect pe cele plastice. Ce scria #!i citea sie!i cu voce tare. 3n permanen se
#ntreba !i #ntreba !i pe alii, transformai #n asculttori: Zcum sunB[, cutnd melodicitatea
cuvntului !i a frazei. Aceast muzic intern i'a desc+is calea spre plastica grupurilor !i a
indivizilor, ocolind eufemiznd pe cea a peisa$ului. "e artist l'au interesat #n primul rnd fondurile
interioare ale peisa$ului uman. ,( Mi+ai Apostolescu, op.cit., p. /CQ.)
-eorge Clinescu traseaz o paralel #ntre Creang !i "errault, comparndu'i1 se raporteaz la
partea istoric ' absolutismul de la curtea lui Audovic al %=&'lea ' !i cultural, pentru c lumea
folcloric a lui "errault se #nvrte #n $urul spiritului cetii. 7e asemenea lumea cultural a cunoscut
mai multe exemple, un "errault !i un 9acine, muzicali, un =oltaire spiritual, foarte asemntori cu
Creang al nostru. On alt aspect asupra cruia s'a oprit Clinescu a fost acela c pove!tile lui
"errault, ca !i ale lui Creang nu pot fi #nregistrate !i c acestea aparin, literar, poporului care i'a
nscut. "errault nu este interesat de transmiterea fidel a motivului folcloric, ci de a fi pe placul
copiilor, scriind basme cu un puternic caracter educativ.
7eosebirea const #n faptul c pe cnd "errault folose!te ca pretext unele istorisiri folclorice,
completate cu caracteristici morale, fiind astfel un explorator al valorilor morale, Creang
repoveste!te, selecteaz variantele, amestecnd, mixnd dou sau mai multe variante, recompune
pentru a se delecta !i a se face plcut nu pentru a da un caracter moral sau moralizator exploatnd
astfel la maxim !i reflectnd frumuseea basmului.
)ot ca diferen #ntre cei doi, este tematica povestirilor. 5asmul lui Creang cultiv modestia,
+rnicia oral, #n antitez cu grobianismul, trndvia, defecte care sunt #ndreptate, purificate prin
probe grele, ridicnd astfel virtutea, ca valoare, #n aciunea practic.
. alt personalitate, crturarul 6icolae &orga i'a dat lui Creang un al doilea nume, un 9abelais
romn.
7up )udor =ianu ,,9abelais este dealtfel scriitorul strin asemntor mai mult cu Creang, nu
numai prin fabulaia enorm, care face din .!lobanu, din -eril, din "sri'Ai'Aungil tipuri
#nrudite cu -argantua !i "antagruel, nu numai prin instinctivitatea acestor persona$e, nu numai prin
umorul abundent, dar !i prin oralitatea stilului, care'l determin !i pe el, pe 9abelais, s foloseasc
larg zicerile poporului, s cultive onomatopeea !i asonana !i s se lase #n voia unor adevrate orgii
de cuvinte,( )udor =ianu, Arta prozatorilor ro$ni, C+i!inu, 8]perion, /SS/, p. SS.)
Cei doi scriitori se aseamn prin nestvilita dorin de a gsi adevrul vieii !i a bunurilor
pmntului. Acest lucru #i apropie de popor, de literatura sufletului popular, fr a imita, #nsu!indu'
!i valoarea universal a folclorului naional.
On alt aspect care #i apropie pe cei doi se refer la opera cu o dubl finalitate ? satiric !i
umoristic. 7imensiunea satiric se exprim prin critica ve+ement, exprimarea dezacordului fa
de anumite caractere, iar cea umoristic urmre!te o critic, moral sau etic, mai blnd, cu
accente pe obiectivitate, distingndu'se astfel umorul de satir.
Ambii scriitori se identific cu persona$ele lor, prelund din defectele acestora !i amuzndu'se pe
seama lor, privindu'le cu simpatie, cu scopul de a se $uca !i pentru a strni rsul cititorului.
7e!i vin din dou ri diferite, c+iar !i cultural !i istoric, cei doi cultiv o oper de educaie !i
#nvmnt #n spiritul nou al vremii lor. :e raporteaz la dou sisteme educative, unul care
#ndobitocea prin #nvarea pe dinafar a textelor religioase !i aprecia capacitatea de a reproduce,
c+iar dac cea mai mare parte a populaiei nu #nelegea textul, deoarece era #n limba latin sau
greac, limbi cunoscute doar de preoi !i erudii, !i al doilea sistem care se axa pe cunoa!terea
textelor valoroase din antic+itate. 9abelais trece foarte repede peste toate acestea !i se opre!te la a
ironiza, a parodia !i a pune porecle celor care erau tob de carte !i dasclilor. Creang, preia din
folclor tema cultivrii virtuilor, aplicnd'o persona$elor sale: craiul din Harap Alb #i supune pe fiii
si la proba brbiei !i la cultivarea virtuilor, iar din povestea lui Stan Pitul se reliefeaz
necredina femeii, care poate fi tratat prin scoaterea coastei de drac, capra #!i #nva iezii s fie
cumini !i s nu desc+id u!a strinilor, mo!neagul #!i sftuie!te fata s fie supus !i cuminte
!.a.m.d.
Apropierea lui Creang de 9abelais este susinut, #n consecin, pe multiple planuri, Creang
fiind, asemenea #ndeprtatului su #nainta!, ,,un umanist al !tiinei ste!ti @(Cornel 9egman, %
biografie a operei, Clu$'6apoca, >ditura 7acia, /SSP, p. CC.)
Morala lui Creang este a tuturor reali!tilor, morala lui 5occaccio sau a lui 9abelais, care
considerau bine tot ceea ce, prin legile firii, denun orice frnicie #n ignorarea celor ce nu pot fi
altfel de cum sunt. 9abelais, ca !i 9ousseau mai trziu, consider ru ceea ce vrea s dep!easc
natura, adic tocmai ceea ce #n concepia religioas trebuia s apropie pe om de condiia divin.
Creang cultiv !i necesitatea #nvrii #n epoca #n care tria, lsnd de #neles c, din pcate,
oamenii de la ar care erau #mpovrai de nevoi nu erau interesai ca odraslele lor s #nvee, pentru
c aceasta necesita un efort, iar banii c+eltuii puteau fi folosii #n gospodrie nu pe vise !i drumuri
#nc+ise. Aceast munc nu trebuia depus de 9abelais, deoarece #n vremea lui, secolul al %=&, #n
2rana era alt interes pentru carte !i cultur. Aceast analogie o fac pentru a'l a!eza pe Creang
printre acei scriitori ai lumii care au militat pentru cultur !i a luptat pentru rspndirea !tiinei
crii, #n lumea lui.

0.U.Contextul social Mo 6ic+ifor Co cariu
5ucaile stranse laolalt sub acest etic+et generic nu au nicidecum un profil unitar, ci
difer prin natur, ct !i prin finalitatea lor. Ona are aspectul unei nuvele ,,Mo! 6ic+ifor
Cocariul,,alta este portret literar ,,"opa 7u+u,,dou sunt naraiuni cu un caracter oarecum
istoric,,Mo! &on 9oat !i Onirea,, ,,Mo! &on 9oat !i =od Cuza,, celelalte sunt istorioare
morale, pe care le #nregistrm pentru valoarea lor #n cadrul concepiei despre via a scriitorului.
3ntre ele una singur ,,"oveste("rostia omeneasc),,se apropie prin procedeele caracteristice de
literatur satiric pe care le cuprinde marea opera a lui Creang. Ceea cele reune!te #nsa !i face
totu!i posibil #ncadrarea lor #ntr'o singura seciune este lips total din estura lor a oricrui
element fabulos, miraculos. Cele mai intinse si mai valorase artistic dintre ele #l #nfai!az pe
scriitor crend tipuri umane dup modele pe care le'a cunoscut direct sau din auzite.
7intre primele Mo! 6ic+ifor Cocarilu este cea mai interesant, fiind constituit #n fapt ca o
nuvel de un soi ciudat. "ublicat #n ,, Convorbiri literare,din / ianuarie /CPP,aceast oper a
suscitat nemulumirea lui Maiorescu prin unele #ndrzneli glumee !i obi!nuitele ec+ivocuri ale
scriitorului, a!a #nct acela !i'a exprimat dorinade a nu se publica.)itlul iniial al nuvelei era,,Mo!
6ic+ifor 8arbagiul,. 3n bro!ura separat a aprut sub acela de ,,Mo! 6ic+ifor Cotuigariul,.
3ntreaga nuvel e construt aparent foarte simplu, pe o cltorie a lui Mo! 6ic+ifor, din )rgul
6eam pn la "iatra 6eam, #n tovr!ia tinerei !i frumoasei $upne!ie Malca, nora lui $upn
:trul, negustorul. 7e fapt aciunea, foarte puin, e un pretex pentru crearea acelui ran !ugub !i
vorbare att de dragul lui Creang.
&ntroducerea, cu toate relatrile pline de +az despre Mo! 6ic+ifor, violentele rbufniri de
critic antimona+al, cele mai necrutoare din toat opera satiric a lui Creang, cu toate $ocurile
de cuvinte, de logic, cu vorbirea figurat a scriitorului, se desf!oar parc greoi pna la intrarea
in scen a persona$ului central.,,.m vrednic !i dea pururea vesel,, ,,strdalnic !i iute la trepile lui,,
Mo! 6ic+ifor imprim naraiunii ritmuri !i variaiuni interesante, #ncetiniri !i accelerari, indicate de
inflexiunile vorbirii sale. Accentele plurivalente ale aceste vorbiri, plin de sub#nelesuri !i subtilitai
+tre, creeaz dou planuri ale expresiei, unul direct, incrcat cu aparen ingenuitaii, cellalt
aluziv !i ec+ivoc, relatnd ermetic aventura galat a lui Mo! 6ic+ifor cu frumoasa Malca.
Acesta nuvel este #ntia mare nuvel romnesc de atmosfer si din ea se trage toata
nuvelistica noastr modern. 6uvela trezeste mai degrab sentimentul contemplativ decat cel epic
si este cu atat mai bun cu atat lectura d nevoie mai multor respirri de contemplaie.6uvelistul a
preferat intotdeauna pe micul burg+ez, pe pronvicial, pe funcionarul nruit, pe acela care nu poate
fi niciodat eroul unei dramei oricat de gro]ave ar fi momentele prin care trece.
Mo! 6ic+ifor Cocariul fiind +arabagiu, Creang a ales unul din drumurile lui cu
+arabaua.Crua!ul fce toate mi!crile automatismului su, #!i spune tot monologul si nuvela se
#nc+eie prin epuizarea figurii. . alta nuvel cu acela!i persona$ nu mai este cu putin pentru c
eroul e o figur cu manifestarea rotativ.3n orce alt #npre$urare,Mo! 6ic+ifor va spune cu
siguran acela!i vorbe !i va face acela!i mi!cri.)ot umorul buci st #n a #ncetinii, spre o mai
bun intuire, gusturile tipice ale persona$ului #n a'l lsa s'!i rstoarne expresiile care rezuma firea
!i experiena sa.6u Creang scrie bine, orict de necontestat ar fi bogia vorbi lui, ci Mo!
6ic+ifor este cu mult culoare autentic.Astfel nuvela aceasta a lui Creng se a!eaz pe linia tradiia
+a!deiene a ,,7uduc+ii Mamuca,, cu mult mai mult perdea #ns !i cu mai mult ec+ivoc, #n spiritul
farniciei +tre a persona$elor create de scriitorul 8umule!tean. Astfel trateaz Creang o
povestire excelent.
Mo! &on 9oat face parte din aceea!i categorie a ranilor #nelepi !i +trii cu care s'a
mndrit scriitorul moldovean. Cele dou povestiri pe care i le'a #nc+inat, ,,Mo! &on 9oat !ii
Onirea,!i ,,Mo! &on 9oat !i =od Cuza, au fost publicate respectiv #n ,,Albumul Macedo'
9oman, #n /CCR !i #n ,,Almana+ul 9omniei 4une, #n /CCU. Acestea exprim #n ce mai mare
msur ideile politice ale lui Creang, resentimentul fa de o boerime capabil de numai de aciuni
demagogice, solidaritatea cu rnimea oprimat, !i mai ales, scepticismul ranilor fa de
fgduielile boere!ti cu prile$ul Onirii "rincipatelor.
3n Mo! &on 9oat !i Onirea se dezvluie foarte mult prin atitudinea caracteristic a lui
Creamg !i a eroilor si, din pricin c persona$ul principal e confruntat cu necesiti sociale !i
politice care #l oblig s reacioneze #ntr'un anumit fel. &no 9oat vorbe!te #nelept, cu blndee,
dar fr sfial, de!i afi!eaz mereu o oarecare simplitate a du+ului !i o umilin farnic, pe care in
realitate nu le are. Acesta e singurul mod de a spune tot ce crede, la adpostul prostiei !i umilinei
simulate, aceasta este modul de aprare al grupului social fa de puternicul du!man de secole,
boierimea.
Aa de!artele promosiuni boere!ti, 9oata rspunde cu politicoase insinuri, despre
neparticiparea maselor la trebile ob!te!ti, pe deoparte despre neparticiparea boierilor la marile
greuti ale exitenei lor, adic la munc. 3nfruntarea boierului din cuvinte de ctre &on 9oat cu
tlcule sale, inofensive #n aparen, dezvluie raporturile reale dintre ran !i boieri. 5oierul e
ru!inat !i Mo! &on 9oat reporteaz victoria, cu du+ul su ager de ran. Mi$loacele literare
folosite aici nu au strlucirea din marile pove!ti ale scriitorului, dar ele pot fi recunoscute ici'acolo.
7ialogul pune #n valoare mai ales demagogia boierului, ale crui replici sunt parc luate din
discursurile vremii, cu #ntorsturile de fraz !i figurile de stil caracteristice.
3n ,,Mo! &on 9oat !i Onirea,, boierul leapd masca bunvoinei !i a sfatului printesc !i
se arat insolent !i trufa! #n replic. =orbirea lui e lovit vulgaritate, a!a
cum nu e niciodat vorbirea ranului. Mo! &on 9oat este sobru !i dramatic #n replicile care
dovedesc c el poart #n suflet clocotul mniei #mpotriva asupritorului secular. Critica social
atinge prin vorbele lui accentele cele mai puternice din literatura acestei vremi, dezvluind starea
de lucru la ar.
Cuza este #nfi!at cu aureola legendei create de popor #n rndul lui, cu sufletul desc+is la
durerile celor mruni !i ca un adversar al marii boierimi. Aceast povestire #nglobeaz
resentimente !i fixeaz o viziune social critic, pe care numai foarte puini am fi putut'o bnui din
marile basme !i pove!ti !i c+iar din ,,Amintiri,. 7e aceea, ..Mo! &on 9oat !i Onirea, !i ,,Mo! &on
9oat =od Cuza,au o valoare ideologic deosebit #n complexul operei lui Creang
"opa 7u+u, aprut #n ,,Convorbiti lirerale, din / noiembrie /CC/, vorbe!te tot despre un
Creang iubitor al nonconformismului social. "ortretul pe care'l compune este al fostului su
profesorla !coala din )rgu'6eam, preotul &saia )eodorescu, zis "opa 7u+u. . ampl perioad
introductiv #nmnunc+eztrsturile distinctive, fizice !i morale, ale acestui #nelept. \i e de
remarcat modalitatea specific a lui Creang #n descrierea interioarelor, acumulare de obiecte #n
lipsa verbelor, ceea ce slu$e!te la realizarea unei oarecare simultaneiti, ca #n plastic. 6umeroase
anecdote lumineaz laturi neobi!nuite ale gndirii !i aciunilor acestui ana+oret modern, om ciudat,
care supr pe superiorii si ierar+i, convenional !i obtuzi.
Avem de a face cu un +tru ascet, faceios, dar acru, nu $ovial, o #nfi!are de sfnt Antonie
grotesc, cum le'ar fi plcut ,,micilor mae!trii,din rile nordului germanic. >xcerpte din predicile
sale, #ntemeiate pe pilde evang+elice, sau c+iar citate biblice iar aici locul vorbelor de du+
pronunate de ceilali eroi faceio!i ai lui Creang. :e vede c scriitorul s'a folosit aici cu mare
pricepere, de portretul unui mare cleric exemplar !i de cuvntul din cartea bisericeasc pentru a
face mai coroziv satira sa anticlerical. Aplicarea cuvntului biblic la #mpre$urri contemporane
are un +az rar, procedeul intrnd pe larg #n arta lui Creang cu folosirea stilului profesiei clericale
#n #mpre$urri profane. :cena petrecut #ntre "opa du+u !i mitropolit e savuroas, pe lng faptul
c e fcut cu o foarte bun regie. Aerul de profet vec+i !i srac, artndu'se mai marilor lumii
pentru a'i ru!ina, #i st bine aici popii 7u+u, care dispreuia !i rangurile, !i bogia, !i
#mbrcmintea pompoas.
Cele mai bune efecte estetice sunt scoase de Creang acolo unde'!i pune persona$ul s
bea ,, ag+easm ruseasc, !i s cnte irmoasele !i ,,antifoanele beivilor pe glas al
patrulea,.Cntecul +ac+ic e destul de reu!it cum e cu alu]ii de stil al profesiei, dar e mult mai bun
irmosul deformat profan:,,Omblat'au &srail prin valul cel #nvluit, c'un urcior ledat de gt !i c'un
curcan fript, s s'a proslvit,
"rocedeele registrului faceios sunt toate aici:persona$ul +tru, definit prin #mpre$urri care
de care mai +ilare, $ocurile de logic !i de cuvinte, stilul profesiei clericale amestecate cu starile
cele mai profane, deformarea cuvintelor, abundena de zicale !i vorbe de du+ inedite.
. alt povestire ce se #nrude!te cu celelalte opere ale lui Creang prin obiectul satirei !i
procedeele specifice este ,,"ovestea ("rostia omeneasc),. :cris pentru ,,3nvtoriul copiilor,,
unde a !i aprut, #n ediia a ='a, &a!i ,/CPC, povestirea difer de celelalte istorioare instructive !i
moralizatoare publicate #n acela!i loc. On ran fuge de acas, #nspimntat de prostia nevestei !i a
soacrei sale care $elesc pe copila!ul ce urma s fie omort de drobul de sare de pe +ornul dac
pisica !i'ar fi dat osteneala s se urce acolo.3n cale, ranul #ntlne!te neg+iobi mai mari dect ce
avea el acas !i anume unul care #ncerca cu un obroc gol s bage soarele #n cas, altul voia s
scoat un car gata #nc+eat pe u! !i se gndi s drme casa pn la urm, alta care arunca nuci din
tind #n pod cu un poi !i #n sfr!it al patrulea care voia s urce vaca pe !ur ca s mnnce fnul
#ntins acolo.
Aici nu persona$ele sunt importante #n primul rnd, ci spea prostiei lor. 7e aceea ele nu
sunt individualizate dect printr'o singur aciune unic !i extrem de expresiv prin absurditatea ei.
Ca de obiei sunt foarte +azlii aceste subtile doza$e #n spiitul caracteristic al clasificrilor faceioase
fcute de Creang !i care desparte aciunile proste!ti , dar #ntemeiate mcar #n partea pe
posibilitate realizri, de cele totale absurde ale pro!tilor #ntlnii #n cale.
"ovestea unui om lene!,publicat #n ,,Convorbiri literare, din octombrie/CPC, e tot o
povestire satiric #ndreptat #mpotriva lene!ilor. "ersona$ul principal #ntrupeaz pn la absurd
lenea, a!a cum #n povestirea anterioar era #ntrupat prostia ,,de lene! ce era, nici ctura din gur
nu !i'o mesteca,. 7ialogurile sunt susinute de mnia ranilor fa de lene!, ba una din replici are
savoarea !i inflexiunile variate ale marilor dialoguri din opera lui Creang.
Cinci pini a fost publicat #n ,,Convorbiri literare, din / martie /CCU, purtnd titlul de
,,Anectod,. Cu foarte mult dreptate &brileanu spunea c ,,nu e o poveste, ci o snoav, mai $ust,
rezolvarea unei probleme de aritmetic #ntr'o anectod cu scop moral,.
&nul !i cma!a !i Acul !i barosul au fost publicate #n ,,3nvtorul copiilor, ediia a =&'a,
&a!i, /CPS. Astfel e evident intenia instructiv, didactic a scriitorului #n amndou improvizaiile.
>le sunt interesante #n msura#n care cuprind procedee !i tonaliti specifice. Cea dinti aduce
enumerarea termenilor te+nici a industriei casnice textile prin gura inului, care, mndru de !tiina
lui, are tonul acela de satisfaci !i mndriei al scriitorului #nsu!i cnd descrie unelte sau #nsu!ir
aciuni legate de ocupaiile ranilor din vremea sa.
3n Acul !i barosul, Creang creeaz prin dialogul unui persona$ +tru, acela al barosului,
care vorbeste cu bogia de exclamaii, inter$ecii !i vorbe de du+ caracteristic. )oater aceste
povestiri mrunte arat ori gndul scriitorului esprimat direct, ori mna #ncercat pentru marile lui
piese. 7e aceea ele au meritul de a fi un fel de trepte, intermediare, explicative, #ntre planul de
gndire !i simire al scriitorului !i acela al imaginilor artistice. 9dcinie ideologice ale acestora,
care ar putea sca uneori lectorului neavizat, devine prin mruntele pove!ti moralizatoare !i
instructive evidente pentru orcie.
7ela Creang au mai rmas dou pove!ti:,,"ovestea pove!tilor, !i ,,"oveste lui &onic cel
prost,, pove!ti corozive sau ,,anecdote porce!ti, dup formula $unimi!tilor, cu un coninit mai
#ndrzne. >le au fost citite #n ,,4unimea strnind un +az consemnat de cei ce !i'au scris amintirile.
Cei care au vzut manuscrisele susin c erau ilustrate de vrsta povestitorului. 2aptul a produs
nedumeriri , iar unii s'au scandalizat dea dreptul c un att de mare scriior a putut pune pe +rtie
asemenea necuviine. 7e altminteri, critica literar a subliniat erotismul senzual al autorului, dar
mai cu seam alu]iile transpartente care nu lipsesc din opera lui.
7eocamdat e greu de precizat dac pove!tile ,,obscente,care circul #n popor sunt o
rm!i din ni!te rituri strvec+i de fertilitate disprute le noi, dar #nc vii la popoarele primitive,
unde actul sexual !i dezmul erotic sunt aspecte primordiale ale eficacitii rului sau dac unele
cum ar fi ,,"ovestea pove!tilor Har fi un ecou degradant dintr'un vec+i cult de astzi e greu s se
transpun #ntr'o astfel de mentalitate !i s #neleag c relatarea unor cruditi din sfera eroticului
nu #ndeplinesc dect o funcie comic.
"ovestea pove!tilor se bucur de o rspndire mai larg #n repertoriul folcloric. :e #nelege
c astfel de produci nu au fost consemnate de vec+ii culegtori dect #ntmpltor, rmnd apoi
necunoscute dincolo de un crec de intimi."ovestea este cunoscut !i #n folclorul altor popoare
europene. >a a fost #nc prelucrat de timpuriu #n literatura medieval.
"ovestea lui &onoc cel prost nu e semnalat pn acum #n repertoriul folcloric. > o snoav
inferioar ca realizare artistic #n comparai cu ,,"ovestea pove!tilor,, mai srac #n peripe!ii.
Creaia clasic Creang este cea mai aderent folclorului din toat literatura noastr.
3nlat pe terenul solid al geniului popular, resistematiznd la un nivel superior tot ce altminteri
circula capricios ori disparat,opera lui profund naional este, c+iar prin aceasta, un document de
literatur universal.

Capitolul III
Universul copilariei in cretia lui Ion Creanga
U./."ersona$e si universul copilariei lui Creanga
&on Creanga face parte din cea mai importanta generatie de scriitori a literaturii romane ,
generatia marilor clasici , alaturi de )itu Maiorescu ,mentorul ei , Mi+ai >minescu , &on Auca
Caragiale si &oan :lavici .
,, Amintiri din copilarie II scrise de &on Creanga inseamna pentru toata lumea o tema ,
copilaria , un persona$ , 6ica a lui :tefan a "etrei Ciubotariul , un spatiu para' diziac , satul
8umulesti . 2amilia , scoala , prietenii , sotiile reprezinta universul copi' lariei lui 6ica despre care
poate vorbi orice elev . )oata lumea a citit ,, Amintirile II. 7ar lectura unei carti se poate face de
mai multe ori din diferite motive : fie pentru ca ne'a placut foarte mult ceea ce am citit , fie pentru
ca ne propunem sa descoperim lu' cruri noi .
Ona dintre temele intalnite in ,, Amintiri II este si cea a copilarie , $ocului si $oaca , si
semnificatiile ei . Aceasta tema este evidentiata cel mai bine prin limba$ul folosit de autor, prin
te+nica narativa care'l face mereu pe cititor sa'si continue opera , starnindu'i curiozitatea si umorul
in universul +umulestean care reprezinta familia , bucuriile , $ocurile , fericirea , o existenta intr'o
colectivitate prietenoasa , o viata sub semnul traditiei care presupune si sarbatoare , dar si munca .
,, 6u stiu altii cum sunt , dar eu , cand ma gandesc la locul nasterii mele , la casa parinteasca
din 8umulesti , la stalpul +ornului unde lega mama o sfara cu moto'cei la capat , de crapau matele
$ucandu'se cu ei , la pric+iciul vetrei cel +umuit , de care ma tineam cand incepusem a merge
copacel , la cuptiorul pe care ma ascundeam , cand ne $ucam noi , baietii , de'a mi$oarca , si la alte
$ocuri si $ucarii pline de +azul si farmecul copilaresc , parca'mi salta si acum inima de bucurie < :i ,
7oamne , frumos era pe atunci , caci si parintii , si fratii , si surorile imi erau sanatosi , si casa ni era
in' destulata , si copiii si copilele megiesilor erau de'a pururea in petrecere cu noi , si toate imi
mergeau dupa plac , fara leac de suparare , de parca era toata lumea a mea <II
"ornind de la acest citat care marc+eaza debutul capitolului && si care este cel mai
reprezentativ citat al lui Creanga din ,, Amintiri II acesta ne prezinta pe scurt a micul univers al sau
cu toti cei care faceau parte din el cand toate erau frumoase si toti erau sanatosi , cand era el copil
si ca la oricare copil viata este frumoasa in anii cei dintai ai vietii .
Crenga isi povesteste propria copilariei prin persona$ul 6ica . &n ,,Amintirile II lui Creanga
nu este nimic individual , cu caracter de confesiune ori de $urnal , ci este simbolizat destinul oricarui
copil de a face bucuria si supararea parintilor si de a o lua si el cu incetul pe acelasi drum pe care l'
au luat si'l vor lua toti . Asadar autorul pre' zinta copilaria copilului universal .
6ica , fiu al lui :tefan a "etrei Ciubotariul si al :marandei Creanga merge la scoala de cu
toamna , incepandu'si invatarea de carte in /CVQ avand intre opt si zece ani . :coala care o
frecventa 6ica era facuta de parintele &oan , era defapt o c+ilie facuta la poarta bisericii , destul de
incapatoare , stiind ca avea patruzeci de ucenici . Aui 6ica nu'i prea placea scoala . .ricat de +azliu
ni se pare azi ca cineva sa stie sa citeasca si sa nu poata scrie, acest lucru multumita metodului , era
atunci cu putinta. 7avid Creanga , tatal :marandei Creanga si bunicul lui 6ica citea
,,=ietile :fintilor II
insa socotelile si le facea cu rabo$ul . :i :maranda invatase sa citeasca , dar de scris desigur ca nu
scria . Materiei fundamentale a cititului la trata$i si ceaslov se adaugau cateva materii secundare ,
cantarea la strana , mersul cu A$unul si cu 5oboteaza ..rariul nu era unul strict . "arintele si badita
=asile cam lipseau din clasa , si copiii intrau in cimitirul de langa biserica , unde , cu a$utorul
ceaslovului unsuros , striveau muste si bondari . Cercetarea progresului se facea prin pocitanii .&n
fiece zi a sapta' manii se sc+imba o tablita pe bat , iar sambata , un scolar mai mare , un monitor , ii
procitea pe ceilalti , adica ii punea sa spuna lectia si insemna greselile .
Ca mi$loace de educatie morala se foloseau ,, calul balan II, ,, :fantul 6icolaiII si colacii .
Cand scolarii se purtau rau , parintele ii punea sa incalece pe un fel de ban' ca , poreclita ,, calul
balan II , si'i corecta cu ,, :fantul 6icolai II , un bici de curele fa' cut de mos 2otea , co$ocarul
satului : colacii de la biserica slu$eau drept premii si indemn la silinta . Creanga pe care'l numeau
atunci 6ica , iesi intr'o buna zi ,prin mai, afara din clasa si fugi de'a dreptul acasa , unde notifica
parintilor +otararea lui de a nu mai merge la scoala . 2irea lui Creanga se dezvaluie asadar inca din
copilarie . 6ascut in zodia "estilor ? ca sa ne exprimam in termenii astrologici care placeau atat lui
-oet+e ? era plin de contradictii . =a fi sfios si violent , simtitor si nepasator , incapa'tanat in
urmarirea scopurilor sale , dar voind mai multe lucruri deodata , afemeiat inca din copilarie ,
intreprinzator , agresiv . Copilul asa de sfios , care , numai din ambitia de a nu calari pe calul balan
fuge de la scoala , va arunca potcapul , furios la intaia observatie a superiorilor . Creanga este inca
din copilarie lenes si totusi doritor de a invata carte , staruitor incet , in ti+na . )ata'sau il crede o ,,
tigoare de baiat II , si Creanga insusi marturiseste ca , pus sa faca vreo treaba , o cam rarea de pe'
acasa . "arintele &oan cauta sa imblanzeasca pe baiat cu fagaduieli de a'i da mai tarziu pe
:marandita , de a'l lasa in locul lui la biserica . 2ugarul multumit se intoarce in clasa . Acum Crenga
incepe sa se dea si la scris si sa a$ute si pe preot in biserica , tinand isonul si cadelnitand .
"opa &oan continua sa impartaseasca ciracilor sai , in c+ip neoficial , spe'cialitatile
sale . Avand nevoie de un adevarat dascal si neputandu'se gasi alt invatator
decat badita =asile care e dus la oaste , parintele il pune ca invatator , spre a nu se pierde anul , pe
dascalul &ordac+e de la aceeasi biserica , dar mai batran . Acesta a'
vea obiceiul sa mai bea si venea cateodata la ore du+nind a vin si in cazul in care ele'
vii nu intelegeau o slova acesta ii ridica de urec+i pana in varful nuielei si ii croia
cu biciul de curele al lui mos 2otea . "rinzand repede scarba pe oricine il lua cu rau ,
6ica incepe sa rareasca dusul la scoala , pana ce , venind vara si +olera , cursul ciuntit al dascalului
&ordac+e ia sfarsit . Mortii incep sa se'ndeseasca in sat si &onica le canta pe parleaz cum stia el mai
bine si cu un umor ascuns :
,, C+itigaie , gaie , ce ai in tigaie B
"apa puilor duc in valea socilor ,
2erice de gangur , ca sede intr'un varf de soc ,
:i se roaga rugului , si se'nc+ina cucului :
6ici pentru mine , nici pentru tine 1
Ci pentru budi+acea de la groapa ,
:a'i dai vaca de vaca si doi boi sa taca ; II
Aacom la mancare , vine incarcat cu covrigi si altele de pe la pomul mortilor.
Ca sa'l fereasca de molipsire , parintii il trimit la stana in dumbrava Agapiei , unde aveau
oile . 8olera ? asa crede Creanga ? il prinde insa c+iar acolo peste noapte . .
sete cumplita il c+inuie , si el se vaieta zadarnic , fiindca ciobanii , adanci la somn ,
sforaie si se'ntorc in nestire . A doua zi este anuntat tatal sau care vine sa'si ia odras'
la cu caruta . &l duce si'l lasa in ingri$irea lui mos =asile )andura si inca a altuia ,
doctorii empirici ai satului , care'l freaca cu otet de leustean si'l infasa intr'o panzatu' ra unsa
cu seu cald amestecat cu ceara din fagure . )ratamentul are un efect negandit si a doua zi bolnavul
se scoala teafar si merge si la scaldat .
Ormarind traseul scurt , dar bogat in peripetii , al lui 6ica observam ca co'
pilul universal care ni'l prezinta Creanga a trecut de$a printr'o serie de incercari care
mai de care , insa acesta stie sa le depaseasca prin aceasta atitudine pe care o are , adica atitudinea
unui copil lipsit de gri$i pe care le suporta parintii acestuia , in timp ce lui ii arde de pozne si de
glume pe seama mortilor .
:maranda doreste cu orice pret ca baiatul sa'si continue scoala . &l trimite
la sa'si continuie studiile la 5rosteni prin 7avid Creanga care'l va spri$ini financiar . 7avid il duce
pe 6ica impreuna cu 7umitru fiul sau la 5rosteni . 7rumul nu este lipsit de peripetii dar in cele din
urma a$ung si la 5rosteni unde 7avid ii lasa in gazda la una &rinuca , pe c+eltuiala lui . Casa era
catarata sub munte , pe malul stang al 5istritei , si era o cocioaba mai vec+e decat altele . -azda ,
&rinuca avea barbat si dupa cum spune 6ica o fata lungana si sluta ,, de'ti era frica sa innoptezi cu
dansa in casa II . A$uns pentru prima data la scoala 6ica vede ca noii scolari aveau plete , cum
purtau si gos' podarii , si profesorul , igienist , pune un baiat sa'i tunda . &onica si 7umitru incep sa
planga de frica slutirii , deoarece operatia se face cu foarfecele , si c+iar acum , la tara, in Ardeal , se
poate admira neregularitatea cu care barbierul improvizat taie parul co'
piilor . 6anu , profesorul lor da celor doi copii lectii dupa puterea lor si'i pune sa
invete pe dinafara ,, &ngerul a strigat II , propriu'zis sa'nvete sa'l cante . 7in nefericire
raia caprelor &rinucai a trecut si asupra celor doi invatacei spre disperarea acestora .Cu toate
ungerile cu lesie si scaldarile in 5istrita rece , vindecarea nu s'a produs . "rofe' sorul nu mai primea
la scoala pe cei doi si spre g+inionul acestora mancarea le era pe terminate . "arca toate acestea
prevesteau ce urma sa se intample . 7eznodamantul este grabit de o intamplare suparatoare in care
cei doi se $oaca in varful dealului si pravale o stanca de sus drept in apa invalvorata si laptoasa de
spume , insa prin casa &rinucai si prin trupul unei capre . :trengarii dupa o tura de bocete sar pe o
pluta si pornesc in $os , spre 5orca , la fratele si unc+iul =asile . >ra inspre 2lorii cand acestia
pornesc spre casa . :e opresc o noapte pe la 6astasia , o cunostinta de'a lui 7avid Creanga , din
cauza unei vifornite . Aceasta ii vindeca de raie cu do+ot de mesteacan . &n :ambata "astilor &onica
era iar la 8umulesti si'i ,, tragea II la biserica un ,, &ngerul a strigat II , spre uimirea taranilor si
legitima mandrie a :marandei .
&n acea vacanta de vara &onica nu si'a prea putut desfasura activitatile sale de baiat
neastamparat fiindca trebuia sa participe si el la treburile casei mai precis la operatiile din industria
casnica a lanei . &n iarna insa :maranda izbuteste sa'l convin'ga pe :tefan al ei sa'l dea pe baiat la
psaltul de la biserica Adormirea Maicii 7omnu'lui din )argul ? 6eamtului , la :imion 2osa . Asadar
6ica impotriva dorintei sale mer'ge la psalt , care era aproape , peste apa . Apoi spre culmea
bucuriei lui ca a oricarui copil care nu'i place scoala , nemaigasindu'se invatator ori sorcoveti , nu
mai merge la
scoala aproape trei ani .
Acum , baiatul intre /U si /D ani , face cele mai multe din nazdravaniile de care vorbeste
partea a &&'a a ,, Amintirilor din copilarie II . 2ura cirese din ograda
matusii Marioara , pupaza din pom , a$uta :marandei la tors , din care pricina primeste de la fete
spre disperarea lui porecla de ,, &on )orcalau II , si se scalda in balta.
4ocurile practicate de 6ica sunt o si ele o fila de carte din magistralul ,, ro'
man II al copilariei . Ona fara alta nu ar exista si totul ar fi prea plictisitor in univer'
sul minunat al copilului 6ica .
. alta preocupare a lui 6ica erau fetele . )oate ii placeau dar mai ales :ma'
randita popii . &i place sa mearga pe la sezatori si sa'si vare mana'n san fetelor , c+ip de a le scapa
de vreun soarece , ori sa priveasca in balta , unde ele spala panza , pi'cioarele lor subtiri , rasfrante
in apa . 7eviza lui este :
,, 2a'ma 7oamne , val de tei
:i m'arunca'ntre femei < II
&onica umbla dupa catrinta , nu se imbolnaveste de tristeti nestiute altora ,
nu este ranit de nepasarea vreunei fete . :marandita nu'i displace , desi il atrage mai mult ideea ca
prin ea ar putea sa a$unga popa la :f. 6icolai . 7aca sentimentul roman'
tic pentru femeie nu incolteste in &onica , se dezvaluie un vitiu fizic care va face mai
tarziu din el un persona$ rabelaisian , &onica e mancau . )rebuie sa precizam si faptul ca diferitele
caracteristici si atitudini ale lui 6ica nu le vom gasi in totalitate in randul celor din $urul sau astfel
copilaria aceasta narata este in mare parte o idealizare a copilului 6ica si nu a celui contemporan de
la sat si nu numai . 9evenind la ideea ca 6ica e mancau aflam ca el merge la biserica nu din cauza
fiorului necunoscutului ci a colacilor mult indragiti de 6ica . >l devora coliva si se indoapa cu
alivencile si placin'
tele mama'sii , pentru care nutreste o mare dragoste filiala , sustinuta mai tarziu de concepte cam
inferioare , ca acela de legatura prin ,, carne II si ,, tata cea dulce II .
7e o Axenia a 5ordeianului el se lasa ademenit prin purcei fripti , ramanand totusi in'
coruptibil . >ste si va fi toata viata ? ca toti oamenii mancaciosi , bautori , inclinati la obezitate
roscata ? vorbaret , plin de $ovialitate si nascocitor de glume B 7esigur ca
prin g+idusii a$unge la alivenci . &ncalta de pilda , matele cu co$i de nuci , isi face mas' ca de
scoarta , isi pune dinti de fasole si barba de lana . "acaleste pe copii cu scosul
sangelui din grinda . 7ar cand sade la masa , ceilalti manca deosebit , fiindca altfel nu se aleg cu
nimic .
Creanga mai trece prin multe scoli :maranda fiind parca obsedata de ideea
de al face popa pe &onica al ei , il urneste spre scoala de cati+eti de la 2alticeni . Aa aceasta ,, fabrica
de popi II cum ii spunea 6ica se facea un curs temporar ,, de man'
tuiala II , cu scopul de a cate+isi , adica de a da instructiuni pregatitoare celor ce aveau sa se faca
popi . &ntai invatau ,, &storia =ec+iului )estament II . &storia sfanta o mai buc+isise Creanga la scoala
din 6eamt . >levii studiau apoi frumusetile si regulile limbii romane dupa o ,, sucita II gramatica de
Macarescu , conform afirmatiilor lui Creanga . 7espre gramatica romana a lui 6icolau -.
Macarescu , Creanga vorbeste cu mari sarcasme , slu$indu'se de pilde scoase c+iar din carte , care
nu era nici mai buna , nici mai rea decat contemporanele ei . 7e aici 6ica a plecat in ciuda vointei
sale la
:ocola unde avea sa'si continuie studiile . Crenga impreuna cu Na+aria lui -atlan
pleaca la :ocola cu Auca Mosneagu cu o caruta trasa de doi ,, zmei II in ziua de )aie'
rea capului :f. &oan 5otezatorul . ,, Nmeii II lui Auca , numiti si ,, calutii tatei II , desi
erau slabi ca niste mate si umblau incet , dar fara poticnire . A$unsi la &asi cei doi tineri
pentru ca nu le mai putem spune pe deplin ,, copii II incep o noua viata care'i va duce spre drumul
maturitatii dupa cum spuneam la inceput ca ,, fiecare o ia cu incetul pe
acelasi drum pe care l'au luat si'l vor lua toti II , insa sa nu lasam uitata o copilarie
care oricat ar fi lipsita de gri$i este defapt pista de plecare in viata a fiecaruia .
&on Creanga si'a privit minunata perioada a copilariei nu numai cu oc+ii omului matur ci si
cu oc+ii copilului universal . Oniversul mirific , fabulos al copila'
riei se incadreaza unui spatiu ocrotitor , lipsit de gri$i , in care mama si tata devin simbolurile
statornice si inconfundabile ale acestei lumi .
Aumea copilariei este defapt un taram , un imperiu al $ocului . Copilul se manifesta prin
$oc , de la cea mai frageda varsta iar $ocul cunoaste o diversitate de modalitati de manifestare . 7e
fapt , $ocul copilului , al acestui ,, +omo ludens II este
nelimitat si permanent , este o stare continua , determinata de lipsa de gri$i , trait in'
tens si firesc , desfasurandu'se intr'un anumit spatiu .
)ema $ocului in copilarie este o tema eterna . "redispozitia pentru $oc , este
:pecifica omului , c+iar daca modul de viata al oamenilor se sc+imba , si , odata cu el, felul de a se
$uca al celor mici sau de a se distra al adultilor .

CAPITOU I!
"elatia basm realitate in viziunea lui Creanga
4.1. PERSONAJUL CA MODERATOR
AL UNIVERSULUI FANTASTIC LA ION CREANGA
Ca #n orice opera literara, si #n povesti sau basme, tematica, cu sirul de evenimente
concretizate #n actiuni, implica #n mod necesar existenta persona$elor. 6ici nu ne putem, de
altfel, imagina o anumita actiune #n lipsa unui 2at'2rumos sau a &lenei Cosnzene.
"rivit sub diverse aspecte, ca ,,^tre de papier, (5art+es, -oldenstein,
9a]mond), ,,+omme'r_cit, ()odorov), ,,om, (2orster), ,,actant, (-reimas), ,,actor,
(Aintvelt), ,,erou, (5a+tin), ,,fiinta fictionala, ()oma "avel) s.a., persona$ul este, #n
fond, ,,determinarea actiunii, (8enr] 4ames), caci ,,Ce este o actiune daca nu ilustrarea
persona$uluiB (...) .rice cautam noi #n alta parte, aici gasim,/.
"rezenta persona$elor #n povesti sau basme este cu att mai vie cu ct acestea sunt
selectate din diverse categorii, reprezinta tipuri att de diferite. "e una din aceste categorii
dorim sa o avem #n vedere #n lucrarea de fata, si anume cea care reuneste persona$ele care
#ntruc+ipeaza vointa de reformare si transformare a universului fantastic. Acestia sunt fie eroii
subiectului narativ, fie simple persona$e ale firului narativ, dar care #si dovedesc importanta
prin intermediul actiunilor #ntreprinse.
7aca avem #n vedere povestile lui &on Creanga, diversele #ntreprinderi sunt lasate #n
gri$a lui &van )urbinca, a lui 7anila "repeleac sau a lui :tan "atitul, a$utati de cte o baba bine
plasata #n itele actiunii si #mpiedicati uneori c+iar de #ntruc+iparea raului pe pamnt.
&on Creanga construieste #n povestile sale o realitate fictionala ideala, #n care
principiile binelui si ale raului se confrunta #n permanenta, acest conflict avnd finalitatea #n
favoarea binelui. >ste o realitate care prezinta un model perfect al lumii conceput ca
substituent imaginar al realitatii concrete. Asistam, de fapt, #n astfel de creatii, la modelarea
lumii #n directia evolutiei ascendente, a perfectionarii. &ar aceste fapte trebuie sa #si
gaseasca ,,autorii, potriviti, pe care povestitorul #i mnuieste din umbra, un povestitor cu
minte agera si cu limba ascutita de multe ori >l este responsabilul principal de o asemenea
actiune etica, dar lectorului #i sunt aduse la cunostinta #ntreprinderile respective prin
intermediul persona$elor.
Actiunea de modelare a lumii are ca premisa ideea descoperirii si promovarii
modelului ideal al lumii. 3n povestile lui &on Creanga functia aceasta este preluata si asumata
de persona$e din toate cele sapte sfere de actiune ale basmului, despre care vorbeste =ladimir
"ropp #n cunoscuta sa lucrare &orfologia basului, pornind de la persona$ul raufacator si
pna la falsul erou.
. prima poveste asupra careia ne vom opri #n demersul nostru este Povestea lui Stan
Patitul. >roul lui Creanga din aceasta poveste este un flacau care ,,slu$ind cu credinta ba la
unul, ba la altul, pana la vrsta de treizeci si mai bine de ani, si'a sclipuit putine parale, cteva
oi, un car cu boi si o vacusoara cu lapte (...) si'a #n$g+ebat si o casuta,0, dar dincolo de toate
acestea ,,urtul #i venea de +ac,. >ste, de fapt, starea esentiala a eroului care va submina
coordonatele unui atare ec+ilibru. Astfel, este inserata #n firul epic o actiune din exterior,
venita din partea unui persona$ care #ntruc+ipeaza raul etern: :caraosc+i. "ersona$ul #n cauza
#si dovedeste rolul de moderator al universului fantastic #nca de la aparitia sa pe scena
narativa: ,,:caraosc+i, capitenia dracilor, voind a'si face mendrele cum stie el, a dat poronca
tuturor slugilor sale ca sa apuce care #ncotro a vede cu oc+ii, si pretutindene, pe mare si pe
uscat, sa vre vra$ba #ntre oameni si sa le faca pacoste,U. 2inalitatea presupusa a acestor
actiuni este, astfel, prezentata #n mod transant.
.rdinea fireasca a lucrurilor, modelul ideal al lumii este afectat, de altfel, de la #nceput
prin c+iar lipsa unei familii simtita de erou, astfel #nct persona$ul responsabil de declansarea
actiunii (aici, dracul) nici nu este nevoit sa'si caute prea departe motivatia, aceasta oferindu'ise
imediat. Acuzat #n permanenta de catre mentalitatea colectiva de toate faptele rele posibile,
persona$ul ramne fidel, tocmai datorita autorului, imaginii #ncetatenite. 8otarrea ,,capeteniei
dracilor, este una autoritara, declansnd sirul evenimentelor ulterioare, a diverselor
transformari care vor constitui planul propriu'zis al naratiunii fantastice.
>venimentele nu vor fi, #nsa, posibile fara interventia profund umana a protagonistului
:tan, interventie realizata concomitent cu enuntarea poruncii lui :caraosc+i. 3n felul acesta,
eroul se alatura dracului #n asumarea rolului de persona$ civilizator. 2apta sa caritabila (,,botul
de mamaliga, lasat pe o ,,tesitura, #n speranta ca ,,a gasi'o vreo lig+ioaie ceva, a mnca'o si
ea s'a zice bodaproste,) #ntlneste ,,raspunsul, caracteristic fiintelor de teapa dracului, care,
se serveste cu dezinvoltura din ,,bucatica de mamaliga #mbrnzita,, determinnd astfel
modelarea ambelor existente: atta sa, ct si a eroului.
Actiunea atrage dupa sine pedeapsa din partea lui :caraosc+i, capetenia poruncindu'i
dracului g+inionist sa'l slu$easca pe :tan timp de trei ani fara a primi ,,simbrie #n bani,. 3n
felul acesta a$unge sluga la :tan, lundu'si #nfatisarea unui ,,baiet de opt ani, #mbracat cu
straie nemtesti, si numele de C+irica. 7e aici #nainte, prezenta acestui persona$ devine #ntradevar
activa, el prelund asumndu'si un rol definitoriu #n destinul stapnului sau: se
situeaza pe pozitia intermediarului traditional #n problemele casatoriei, fiind cel care #l va
convinge pe :tan sa renunte la statutul de celibatarV.
9olul persona$ului #n cauza abia acum #ncepe sa se contureze. :cenele care urmeaza
vin sa amplifice functia aceasta de ,,modelare,. Avem, astfel, #n ordine: participarea la +ora
trei duminici la rnd, #n satele vecine, alegerea si petirea fetei cu care urma sa se #nsoare :tan
(sau &pate, dupa cum i se mai spunea), cea careia ,,#i $ucau oc+ii #n cap ca la o serpoaica,.
&spitirea dracului are sorti de izbnda, caci &pate daduse, de$a, ,,#n prpara #nsuratului,.
.data #nsurat, :tan crede ca si'a #mplinit destinul, dar adevarata dimensiune si
finalitate a misiunii modelatoare a dracului C+irica va fi evidentiata abia acum:
scoaterea ,,coastei de drac, a nevestei lui :tan. 7e aici si aspectul moralizator si educativ #n
acelasi timp al povestii lui Creanga.
Ona dintre trasaturile interesante si inedite, #n aceeasi masura, a dracului deg+izat #n
persona$ moderator, #n povestea lui &on Creanga, este lipsa maleficului si asumarea, mai
degraba, a unui rol pacifist. 2inalul povestii ne confirma functia pe care si'a asumat'o
persona$ul despre care vorbim, #ntruct ultima actiune a acestuiaD are tot niste urmari pozitive.
7e altfel, dracul C+irica #si motiveaza toate actiunile #ntreprinse de'a lungul celor trei ani,
precum si alegerea simbriei: ,,te'a slu$it un drac trei ani de zile, numai pentru un bot de
mamaliga de pe tesitura din padure si pentru un putregaiu de capatiu ce'mi trebuieste sub
talpa'iadului,. 7isparitia babei nu pune #n pericol familia lui :tan, ci mai degraba o
consolideaza.
Mergnd pe firul aceleiasi functii, ne vom opri la o alta poveste a marelui +umulestean,
Povestea porcului. Aici, rolul #n cauza nu este atribuit unui singur persona$, ci mai multora, pe
rnd, dupa cum se desfasoara firul epic. 2iecare dintre acestea #i va conferi caracteristici
proprii felului sau de a fi, prestatiile functionale ale persona$elor fiind, #n felul acesta, diferite,
dar slu$ind aceluiasi scop de modelare a universului #n care traiesc.
5aba va fi cel dinti reformator al universului fantastic, #ntruct ea genereaza actiunile
care vor duce la desfasurarea firului epic. ,,"osomorta ca vremea cea rea din pricina ca nu
aveau copii,, baba se +otaraste sa'si ia soarta #n propriile mini. 3n calitate de prim mandatar,
un aspect care tine, de altfel, de functia de moderator, ea #l va #nsarcina pe mosneag cu sarcina
de a'i aduce ,,ce ti'a iesi #nainte #ntai si'ntai, dar a fi om, daI serpe, daI, #n sfrsit, orice alta
$ivina a fi, pentru a o creste ,,si noi cum vom putY, si acela sa fie copilul nostru,Q. 5aba va
sc+imba, #n felul acesta, starea de fapte initiala. Aceasta decizie categorica a persona$ului va
oferi o solutie acceptabila pentru lipsa resimtita de cei doi batrni. 9emedierea aceasta vine
sub c+ipul celui ,,mai ogr$it, mai rapanos si mai rapciugos, purcel, care va deveni #n scurt
timp ,,c+ipos,, ,,+azliu,, ,,gras,. "rogresul facut de ,,odorul, batrnilor este rezultatul
#ngri$irilor babei, caracterul ei de moderator fiind, astfel, redat #n mod direct, prin descrierea
fara ec+ivocuri.
3n aceeasi poveste, un alt persona$ va prelua functia de moderator, de civilizator, iar
acesta va fi c+iar ,,odorul,, ,,purcelul ogr$it,, sub a carui #nfatisare se ascundea nimeni altul
dect 2at'2rumos, blestemat de catre o ,,+rca de baba, ,,cu c+ip sa'l poata face mai pe urma
ca sa ieie vreo fata de'a ei,. 9olul pe care #l discutam aici este asumat de 2at'2rumos #n
momentul #n care, mandatar la rndul lui, #l trimite pe mosneag sa'l anunte pe #mparat ca #i va
construi podul de la casa lor pna la curtile #mparatesti pentru a se putea casatori, astfel, cu
fata #mparatului.
3n cazul ambelor persona$e moderatoare, redimensionarea lumii are un dublu sens:
senzorialWmaterial si metafizic. Ceea ce trebuie, #nsa, subliniat este faptul ca metamorfoza
cantitativa atrage dupa sine sc+imbarea din punct de vedere calitativ a coordonatelor lumii
fantastice. 7e pilda, construirea podului mentionat si casatoria cu fata #mparatului anuleaza
drastica pedeapsa data de #mparat celor care nu reuseau sa se tina de cuvnt: ,,cine s'a bizui sa
vie ca s'o ceara de nevasta si n'a izbuti sa faca podul ... aceluia pe loc #i si taie capul,.
)entatia de a'si depasi propria conditie confera povestilor lui Creanga dinamism. >ste
o tentatie caracteristica persona$elor'c+eie ale povestilor. 3n fond, aceasta semnifica si dorinta
de perfectionare a lumii. 3n Povestea porcului dorinta mentionata este constientizata #ntr'un
moment doar #n aparenta static1 modelarea unui univers care nu este tocmai pe placul
persona$elor explica pe de o parte sfatul #mparatesei catre fiica sa de a arunca pielea de porc a
ginerelui sau, iar pe de alta parte actiunea ulterioara a tinerei #mparatese. 9ezultatele initiale
vor avea, #nsa, consecinte dramatice. 3n urma actiunii tinerei, are loc, de fapt, demolarea unei
microlumi, marcata de un fals ec+ilibru. >fortul de modelare a acesteia prin aruncarea pieii de
porc #n foc declanseaza redimensionarea #n #ntregime a universului, aceasta #ntruct toti cei
din $urul tinerei vor avea de pierdut cte ceva. 3n conditiile acestea, batrnii nu #si mai pot
#ntretine nora, ei re#ntorcndu'se la starea materiala initiala, una precara. Astfel, noile
coordonate ale universului fantastic vor fi trasate de traiectoria peregrinarilor tinerei sotii.
2ata de #mparat este persona$ul care va beneficia de actiunile persona$elor'donatori (:f.
Miercuri, :f. =ineri, :f. 7uminica). Aceste din urma persona$e ofera daruri magice ? furca cu
lna de aur, vrtelnita de aur, tipsia cu closca si puii de aur ? care simbolizeaza, la rndul lor,
dorinta de reinstaurare a modelului ideal al lumii. Consecintele actiunilor destructive
ale ,,+rcii de baba, sunt evidente, dar nu ireparabile, #ntruct darurile mentionate vor sustine
obiectivul ,,civilizator, al cautarii locului unde plecase 2at'2rumos: Manastirea'de')amie.
"rincipalul motiv care frneaza mersul firesc al lucrurilor este ,,cercul zdravan de fier, care
#ncingea brul tinerei #mparatese #nsarcinate, facnd imposibila nasterea pruncului #mparatesc,
aparitia unei noi vieti care, la rndul ei, sa ofere un nou #nceput. On mic rol civilizator are aici
si ,,credinciosul #mparatului,, care contribuie la finalizarea pozitiva a #ntregii povestiri prin
interventia sa, aducndu'i apoi la cunostinta si #mparatului tot ceea ce se petrecuse #n odaia lui
#n cele doua nopti.
=ra$a aruncata de baba se va destrama odata cu ruperea cercului. "edepsirea babei are
loc ne#ntrziat: 2at'2rumos ,,porunceste sa'i aduca o iapa sireapa si un sac plin cu nuci, si sa
lege si sacul cu nucele si pe +rca de coada iepei, si sa'i deie drumul. (...) :i cnd a #nceput
iapa a fugi, unde pica nuca, pica si din )alpa'iadului bucatica1 si cnd a picat sacul, i'a picat si
+rcei capul., "rin ani+ilarea babei si nasterea pruncului #mparatesc, cele doua persona$e
contribuie la instaurarea unei noi stari de lucruri.
2iecare persona$ al universului fantastic are o anumita pozitie #n cadrul subiectului,
este introdus dupa o anumita maniera, are limba$ si gesturi tipice, functioneaza dupa reguli de
la care nu se abate. 3n economia si ec+ilibrul discursului fabulos, rolul de moderator al unui
persona$ este unul necesar. 2ara el basmul, povestea nu s'ar putea constitui. Aceste persona$e
sunt cele care sc+imba cursul evenimentelor prin interventiile lor. .mniprezenta persona$ului
care modereaza universul povestirii la &on Creanga este absolut legitima si fireasca si aceasta
#ntruct efortul de modelare a lumii este revendicat #n special de finalitatea optimista a
actiunii povestilor sale.
Consideraiile folclori!tilor Mi+ai "op !i "avel 9uxndroiu pun #n lumin faptul c lumea
basmului este cu totul aparte, fiind definit de supranatural sau fabulos !i conceput pe alte
coodonate dect cele ale realitii cotidiene.
5asmul are la origine un mit care s'a degradat, s'a transformat ne#ncetat, contamindu'se tot mai
mult cu elemente concrete, locale ,etnice. 5asmul pstreaz #n astfel de forme Hdegradate,
remini!cene din cosmologii !i antropologii ar+aice din te+nicile de iniiere !i ritualuri. 7up cum
remarca -eorge Clinescu, basmul este Ho oglindire a vieii #n moduri fabuloase,.
On prim argument referitor la caracteristicilor basmului se desprinde c+iar din citatul dat #n cerina
eseului. Manifestat #nc din antic+itate, fantasticul ia na!tere prin #nclcarea cu bun !tiin a
raionalitii !i plsmuie!te o lume opus cotidianului. HAlterarea, realitii se face prin interferena
naturalului cu supranaturalul, prin apariia imposibilului, a absurdului #n mecanismul existenei.
HAlterarea, raionalului duce la constituirea unei lumi care acioneaz dup principii diferite de
cele reale.
. categorie a fantasticului este fabulosul, care prezint persona$e sau fapte imaginare, de domeniul
incredibilului. 2abulosul este specific basmului popular, specie literar, #n care aciunea se situeaz
#nc de la #nceput pe trmul imaginar, prin formula stereotipic: HA fost odat ca niciodat,, semn
c peripeiile persona$elor pot fi puse pe seama unor fore supranaturale. 7e aceea, #n lumea
basmului voina omului nu cunoa!te limite !i nu exist contrarii care nu pot fi rezolvate.
&nspirndu'se din teme !i motive ale basmelor populare, &on Creang le'a respectat esena, dar le'a
dat o interpretare personal, de unde !i farmecul pove!tilor sale.
Capodopera sa, H"ovestea lui 8arap'Alb,, se #ncadreaz #ntr'o arie tematic mai larg, un ciclu al
H#ncercrilor grele,, #n care eroul face isprvi ie!ite din comun !i a cror realizare devine posibil
cu a$utorul unor #nsoitori nzdrvani sau al unor animale recunosctoare.
On al doilea argument privitor la trsturile basmului (H5asmul porne!te de la realitate dar se
desprinde de ea, trecnd #n supranatural,) se poate proba referindu'se la persona$e, care, pe lng
caliti !i defecte omene!ti, pot avea !i #nsu!iri supranaturale.
7up cum spune !i -. Clinescu, Heroii basmului nu sunt doar oameni, ci !i fiine +imerice !i, cnd
#ntr'o naraiune lipsesc ace!ti eroi +imerici nu avem de'a face cu un basm,. Ce altceva ar putea fi
acele persona$e: -eril, 2lmnzil, :etil, .c+il, "sri'Ai'Aungil, dac nu aceste fiine
+imerice, create de imaginaia autorului, fr corespondent #n realitate. 3ns vorbirea !i atitudinea
lor prietenoas #i umanizeaz !i acesia amintesc de tovar!i de copilrie ai lui &on Creang.
Al treilea argument, o lume #n care voina omului nu conoa!te limite, #n care nu exist contrarii,
care sa nu poat fi rezolvate, se refer la caracterul iniiatic al drumului pe care #l parcurge eroul de
la faza de mezin la cea de #mprat. H"ovestea lui 8arap'Alb, poate fi citit pe dou niveluri. On
prim nivel ar fi acela al interpretrilor curente, prin care lum contact cu povestea unui persona$ !i
al aciunilor prin care acesta trece. On al doilea este unul mai complex, prin care cititorul, dep!ind
ceea ce sugereaz #n aparen naraiunea, ptrunde #n straturile ei profunde !i identific
semnificaiile simbolice. 7in acest punct al interpretrii H"ovestea lui 8arap'Alb, este un
bildungsroman, o Hcarte, a formrii unui persona$, a evoluiei sale din stadiul de #nceptor #n cel de
cunosctor cu experin de via.
9itualul iniierii este un vec+i fundament al basmului. 7rumul persona$ului central nu este altceva
dect un traseu iniiatic, cu probe care trebuie trecute. 2iul craiului va parcurge o cale pe care
odat !i tatl su a strbtut'o. 7e aceea este sftuit de :fnta 7uminic s cear de la tatl su
calul, +ainele !i armele acestuia de pe vremea cnd a fost mire. Mezinul va trece o prim prob,
cea a #nfruntrii ursului, care de fapt era tatl su deg+izat.
7e!i a fost avertizat de ctre tatl su s se ferasc de :pn, fiul craiului #nc nematurizat se
H#ntovr!e!te, cu acesta. A$ungnd la o fntn, novicele cade #n cursa pe care :pnul i'a #ntins'
o: intr #n fntn !i nu mai poate ie!i dect cnd accept s fie sluga :pnului. Acesta este
momentul #n care eroul capt numele de 8arap'Alb.
Al patrulea argument se axeaz pe afirmaia ca Hbasmul porne!te de la realitate,. 9ealismul #n
H"ovestea lui 8arap'Alb, se observ #n arta caracterizrii !i individualizrii unor persona$e. "rin
felul de a se comporta, prin felul de a vorbi, prin descrierile #nfi!rilor lor, prin modul #n care sunt
vzute de celelalte persona$e. Astfel, ne apare figura craiului, tatl celor trei feciori, care #nzestrat
cu o #ndelungat experien de via este caracterizat prin vorbirea lui sftean, plin de proverbe
!i zictori populare, a fetei de #mprat care era frumoas Hde mama focului,.
3n concluzie, basmul cult H"ovestea lui 8arap'Alb, c+iar dac este o creaie original, nu se
#ndeprteaz prea mult de cel popular.
& se recunoa!te lui &on Creang +omerismul viziunii, adic facultatea de a vedea !i evoca #n
dimensiune uria!. &nteresul pentru gigantism, alturi de contaminarea din ung+i magic !i
miraculos al acestuia, ne conduc la concluzia c pove!tile sale fac cu putin reconsiderarea lor
din perspectiva fantasticului. Moralismul structural ce caracterizeaz #ntreaga creaie epic alui
Creang determin #ntreptrunderea !i o a!eaz #n ordine fantastic. 3n esen gradul aderenei la
fantastic este impus de fazele pe care un asemenea moralism consubstanial le parcurge de la
stadiul explicit didactic la stadiul implicit existenial.
&ntereseaz indeosebi HPungua cu doi bani,, HFata babei i fata moneagului,. Aici,
prezena persona$elor umane alturi de cele animaliere !i factorul miraculos decurge din
comunicarea dintre eroi, aparinnd unor regnuri diferite. :unt elemente prin care se
redimensioneaz contextul fabulistic al naraiunii, conferindu'se pecetea de univers realist ?
fabulos.
3n naraiunile #n care este prezent demonologia (HPovestea lui Stan Pitul, !i Hnil
Prepeleac,) restructurarea epicului din ung+i nuvelistic !i translaia suferit de evenimentul magic
? folcloric este sugestiv. 2antasticul !i fabulosul sunt tratate #n mod realist. 7esf!urarea scenic
este pstrat, dar cu o not de neprevzut. :uprarealitatea, eminamente fantastic, #!i are originea
#n impactul dintre substituirea confesionabil !i memorabila partitur realist nuvelistic imaginat
de prozator. 3n HIvan Turbinc,, scriitorul parodiaz sacrul #n ambele ipostaze, divin !i
demonic. 7emersul lui Creang const att #n nuvelizarea realist, ct !i a traseelor narative
specifice legendei +agiografice.
:intez a basmului romnesc, HPovestea lui !arap " #lb, este o creaie cu caracter
+eteroclit. 7in ung+iul temei noastre, acest basm #!i relev existena epic #n sine, ca proiecie #n
fantastic. 8omerismul viziunii creeaz acel spaiu unic unde fuziunea dintre imaginar !i real atinge
desvr!irea. )extul cuprinde o adevrat carte de #nvtur comentat. 3nainte de toate, este
vorba de motivul cltoriei iniiatice, #n privina creia btrnul crai ine s'!i instruiasc feciorul.
Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, #n plan compoziional, unor etape ale drumului
iniiatic: etapa de pregtire pentru drum, la curtea craiului ' Hfiul craiului, mezinul, (naivul),
parcurgerea drumului iniiatic ? 8arap ? Alb, novicele, cel supus iniierii ' !i rsplata ' #mpratul
(iniiatul). Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii
spirituale, concretizat #n trecerea probelor !i modificarea statutului social al protagonistului.
Considernd ca principale trsturi ale basmului lui Creang Humanizarea fantasticului, !i
Hcaracterul intrinsec nuvelistic,, )udor =ianu consider c autorul moldovean Hexecut trecerea de
la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe cale pur spontan, prin dezvoltarea organic a
unei #nzestrri exercitate #n #ntregul trecut al unei vec+i culturi rurale, a$uns acum s se
dep!easc pe sine,.
Capodopera fantasticului #n opera lui Creang (capodopera basmului cult) este, #n opinia
lui .vidiu -+idirmic, HPovestea lui !arap " #lb,, o odisee romneasc #n care, pe lng gustul
de peripeii, impresioneaz #n primul rnd savoarea limba$ului inimitabil. &nventivitatea plastic a
vocabularului, mergnd pn la invenii lexicale, unice prin #ndrzneal, pn la explorarea
efectelor eufonice, prin onomatopee ne determin s vorbim de supremaia stilului lui Creang.
2iind primul nostru mare povestitor de valoare universal, Creang ocup #n literatura romn un
loc similar cu acela a lui 5occaccio #n literatura italian !i cu a lui C+aucer, #n literatura englez.
Basmul este specia epicii populare i culte, cu larg rspndire, n care se nareaz ntmplri fantastice ale
unor personaje imaginare, aflate n lupt cu fore malefice ale naturii sau ale societii, pe care le biruiesc n
cele din urm
Basmul este specia epic de mare ntindere, de obicei n proz, care nareaz ntmplri fabuloase (fantastice)
ale unor personaje imaginare, nzestrate cu nsuiri supranaturale
$asmul cult pstrea% trsturile celui popular&
' caracterul moral: lupta dintre bine !i ru, #nc+eiat cu victoria binelui, promovarea strilor umane
unanim acceptate (cura$, vite$ie, omenie, isteime, iubire)
'caracterul mitic: evenimente care se petrec #ntre timp !i spaii nedeterminate
' caracterul iniiatic: eroul lupt pentru dobndirea unui nou statut

'aracteristicile basmului&
/. ilustreaz alt lume dect cea real: aciunea se petrece #n #mpriile lui =erde 3mprat !i ale
3mpratului 9o!, persona$ele sunt #mprai, fii !i fiice de crai
0. tema basmului: #nfruntarea dintre bine !i ru, #nc+eiat cu victoria binelui
U. finalul este fericit (triumful binelui)
V. #ntmplrile reale se #mpletesc cu cele fantastice
D. exist persona$e reale !i persona$e fantastice, acestea din urm avnd puterea de a se
metamorfoza
Q. timpul !i spaiul nu sunt clar precizate
P. timp fabulos !i spaiu mitic: @Amu cic era odat ,, @#ntr'o ar mai #ndeprtat,, @tocmai la o
margine a pmntului,
C. motive narative tipice: cltoria, probele, rzbunarea, demascarea spnului, pedeapsa, cstoria,
cifra U, superioritatea mezinului, supunerea prin vicle!ug
S. cifre fatidice: craiul avea U fii, exist U apariii ale spnului, spnul #l supune la U probe iniiatice,
calul vine de trei ori s mnnce $ratic, apoi se scutur de U ori.
/R. modaliti narative: fuziunea real'ireal
//. elemente magice
/0. umanizarea fantasticului prin compunerea eroilor
/U. dramatizarea aciunii prin dialog
/V. stil paremiologic
/D. modaliti de caracterizare a persona$elor (direct, autocaracterizare, caracterizare indirect:
gesturi, mimic, limba$)
@Povestea lui !arap(#lb) scris de Ion 'reang este un basm cult deoarece&
/. este o oper epic #n proz care nareaz o serie de #ntmplri cu a$utorul unor persona$e
0. #ntmplrile au loc #ntr'un spaiu real: curtea craiului, a #mpratului =erde, a #mpratului 9o!,
dar !i #ntr'unul fantastic: grdina cu sli pzit de un urs fabulos, izvorul unde se adap un cerb
#nstelat, trmul #n care se #ntlnesc cei cinci nzdrvani
U. la aciune particip persona$e reale (verosimile): fiul craiului, cei doi #mprai, dar mai ales
nzdrvane (fantastice, fabuloase): cei cinci nzdrvani, fata #mpratului 9o!, :fnta 7uminic
V. apar animale nzdrvane credincioase (ad$uvani): calul lui 8arap'Alb, turturica, criasa
furnicilor !i a albinelor sau care pun #n prime$die (ursul din grdina cu sli, cerbul)
D. apar obiecte miraculoase (tava cu $ratec, armele !i +ainele de mire, cele trei smicele, apa vie !i
apa moart)
Q. conflictul are loc #ntre bine (8arap'Alb) !i ru (:pn)
P. prin eroul care reprezint binele sunt personificate valorile perene ale umanitii: bine, frumos,
adevr, milostenie, prietenie, iubire
C. cultiv principii morale eseniale: adevrul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, cura$ul
S. sunt folosite formule iniiale (@Amu cic era odat #ntr'o ar un crai care avea trei feciori,),
mediane (@7umnezeu s ne ie, ca cuvntul din poveste, #nainte mult mai este,) !i finale (@Cine se
duce acolo bea !i mnnc. &ar pe la noi, cine are bani bea !i mnnc, iar cine nu, se uit !i
rabd,)
/R. motive specifice (#mpratului fr urma!, superioritii mezinului, podului, calului nzdrvan,
interdiciei, al probelor, al substituirii prin #n!elciune, al obiectelor magice)
//. are un autor cunoscut
' la &on Creang, principala trstur a fantasticului este antropomorfizarea: persona$ele fabuloase
se comport #n general ca oamenii1 este un fantastic de tip beningn, clar prin senintate, absena
tragicului
"rimul monografist al operei lui Creang, 4ean 5outiYre, face o #ncadrare fr ec+ivoc a acestuia
#ntre scriitoriiWpovestitori europeni. Acesta #ncadreaz opera lui Creang, din punctul de vedere al
originalitii !i a$unge la concluzia c acesta nu este un moralist, ca !i Canon :c+mid, nici un poet
sau un filosof ca Andersen, ci este #ntr'un mod cu totul neintenionat un folclorist, ca fraii -rimm
!i c ,,#n primul rnd Creang este un artist, ca "errault,( 4ean 5outiYre, La vie et loeuvre de Ion
Creang, "aris, /SUR, p. /PS, traducere personal.) Aceast afirmaie a contrariat pe muli critici
europeni !i deopotriv i'a #ncntat pe criticii romni ai vremii respective, care'l apreciau pe
Creang !i'l puneau pe piedestalul marilor povestitori.
2cnd o paralel #ntre fraii -rimm, care au cules folclor apelnd la un sistem meticulos, c+iar
!tiinific, ca ni!te #mptimii colecionari, !i &on Creang, s'a observat c s'a rezumat, la #nceput, la
a asculta povesti pe la !eztori, #n copilrie .
2raii -rimm au scris basme auzite !i colecionate, de la directorul unei !coli, 2erdinand :iebert,
nscndu'se astfel Alb ca zpada, sau aplicnd c+estionare #nvailor de la sate, pe care #i
#ndemnau s culeag pove!ti pentru copii, legende, obiceiuri, proverbe etc.. Aa fel !i Scufia
roie !iCenureasa sunt rodul pove!tii !tiute !i spuse de o btrn care a fost ciobni.
3n sc+imb &on Creang a ascultat, a #nmagazinat !i a inut la dospit toate pove!tile !i legendele
pe care el le'a auzit, nefiind interesat s le publice #ntr'o colecie. &deea conceperii unei culegeri a
venit din partea prietenilor !i a cuno!tinelor lui, care erau vr$ii de stilul, uneori nefiresc, de a
povesti. 7e acest lucru ne putem da seama prin faptul c el #ncepe s fie cunoscut ca scriitor abia
la aproape VR de ani, cnd public #n HConvorbiri literare,, #n octombrie, Socra cu trei nurori !i #n
decembrie, Capra cu trei iezi .
7ac vrem s concluzionm, Creang difer de fraii -rimm, pentru c el nu are calitatea de
folclorist deoarece el nu colecioneaz din popor, notnd, ci memoreaz, poveste!te, le macin, le
prelucreaz #n interiorul lui, crend astfel o mixtur #ntre folclor !i basm. Mai mult dect att fraii
-rimm vin cu povestea din exterior, pe cnd la povestitorul nostru, totul vine din interior.
Onicitatea lui &on Creang deriv din faptul c este unicul povestitor !i converte!te basmul
popular, #n basm cult.
Cu fraii -rimm se aseamn prin temele abordate, de exemplu, tema dinDnil Prepeleac se
#ntlne!te #n Hans i !luc(. ,,3n raport cu fraii -rimm, un mare grad de participare la ilustrarea !i
mrirea puterii de ptrundere a folclorului constatm #n secolul al %&%'lea, la un alt mare furitor
de basme europene ? 8ans C+ristian Andersen (/CRD'/CPD). "ovestitorul danez debuteaz cnd
&on Creang abia se na!te !i moare cnd povestitorul romn abia debuteaz #n Convorbiri literare.
:e poate spune, cu toate acestea c cei doi scriitori au fost contemporani, prnd c !i'au transmis
!i !tafeta nevzut a basmului european al secolului al nousprezecelea.
8ans C+ristian Andersen scrie poeme, comedii !i romane, dar devine celebru prin volumele sale de
povestiri, publicate #ntre anii /CUD'/CVC. :e consacra o oper, !i, undeva, la poalele munilor
6eam, #ncepea o via veg+eat de acelea!i ursitoare. On copil cu prul blond !i oc+ii alba!tri
rdea Zla soare ca s se sc+imbe vremea[ . >ra o copilrie luminoas, dar care nu prevedea nimic
din ce avea s fie mai trziu, marele povestitor &on Creang. 6atura, #n planurile ei ameitoare,
dincolo de timp !i spaiu, +otrse o dinastie a reprezentanilor basmului pe pmnt : -rimm,
8.C+. Andersen, &on Creang.,( Mi+ai Apostolescu, Ion Creang "ntre ari povestitori ai luii,
5ucure!ti, >ditura Minerva, /SPC, p. /Q0.)
Att Andersen, ct !i Creang, fac un amestec omogen #ntre seriozitate !i glum, dar rezultatul
este diferit. Aa Andersen gluma este fr explicaie, pe cnd la &on Creang gluma are rolul de a
invoca zdrnicia, iar durerile se minimalizeaz #ntr'un aspect optimist.
Aa Creang supranaturalul !i absurdul se #ntlnesc cu imposibilul. 7nil "repeleac d
#ntotdeauna vina pe dracu, iar soacra cu trei nurori are un al treilea oc+i ,,purure desc+is, !i vede ,,
!i noaptea !i ziua, tot ce se face prin cas.,( &on Creang, Poveti# Aintiri# Povestiri, 5ucure!ti,
>ditura >minescu, /SCP, p. 0/.)
"eisa$ul lui Andersen se minimalizeaz, este pastelat !i interiorizat prezentnd #n tablouri pariale
trecerea pe nesimite de la lumea domestic la cea de basm. >l este !i un povestitor romantic, iar
persona$ele sale devin fantasme de vis, cele #nfiortoare'grote!ti care se transform #n plsmuiri
de co!mar.
&on Creang nu evoc frumuseea naturii, ca Andersen !i nu creeaz tablouri pastelate. "entru el
viteza desf!urrii aciunii, dinamica !i agitaia dracilor pe mo!ie creaz o imagine plastic diferit
de a lui Andersen : ,,;c #ntr'o clip adun toat drcimea !i'o pune la lucru pe cmp. Onii
secerau, alii legau snopi, alii fceau cli !i suflau cu nrile s se usuce, alii crau, alii durau
girezi; m rog, claca dracului era, ce s v spun mai mult.,( &on Creang, op. cit., p. Q0.)
Acest tablou are ritmul alert, descrierea minuioas a aciunilor evoc percepia lui Creang despre
relaia om ? natur, conductor ? supus. Mi+ai Apostolescu vine !i puncteaz: ,,Am spune, prin
urmare, c ne aflm #n faa unui dublu procedeu #n descrierea naturii. "e lng dinamizarea ei
fantastic, obinut prin rapid enumerare, autorul romn folose!te notaii vizuale, produsul
observaiei directe, dar !i notaii rezultate dintr'o precizare anterioar1 acestea din urm, #ntr'un
tablou de natur avnd o valoare plastic, precis, complementar, nu noional1 particularizant,
nu generalizatoare.,( Mi+ai Apostolescu, op.cit., p. /CR'/C/.)
9elaia om ? natur devine contradictorie #n Dnil Prepeleac atunci cnd universul este zguduit
de fore supranaturale, cnd ,,dracu se crce!te c'un picior la asfinit !i cu unul la rsrit1 s'apuc
zdravn cu minile de torile ceriului, casc o gur ct o !ur !i cnd c+iuie odat, se cutremur
pmntul, vile rsun, mrile clocotesc !i pe!tii din ele se sperie1 dracii ies afar din iaz ct
frunz !i iarb< \i oleac numai de nu s'a risipit bolta ceriului.,( &on Creang, op. cit., p. UV.)
Astfel se creeaz un tablou impresionant, gigantic, unde se #ntlne!te #ntr'o clipit cerul cu
pmntul, vzutul cu nevzutul.
:e observ u!or c natura lui &on Creang nu este tratat cu acelea!i mi$loace ca la Andersen.
Aa Creang persona$ele sunt gigantice nu micro, iar cadrul este imens, nu minuscul !i se adreseaz
omului con!tient !i de orice vrst. Mi+ai Apostolescu vine !i conc+ide: ,,&on Creang este un
scriitor al timpului su. 7escrierea euforizant romantic !i cea pozitivist a experimentali!tilor #!i
#nc+eiaser procesul !i'!i epuizaser furitorii !i admiratorii. Creang are temperament de realist
clasic !i s'a ferit de mimare, de convulsii pe drumuri btute. >l cultiv virtuile sonore ale
peisa$ului, mai mult dect pe cele plastice. Ce scria #!i citea sie!i cu voce tare. 3n permanen se
#ntreba !i #ntreba !i pe alii, transformai #n asculttori: Zcum sunB[, cutnd melodicitatea
cuvntului !i a frazei. Aceast muzic intern i'a desc+is calea spre plastica grupurilor !i a
indivizilor, ocolind eufemiznd pe cea a peisa$ului. "e artist l'au interesat #n primul rnd fondurile
interioare ale peisa$ului uman. ,( Mi+ai Apostolescu, op.cit., p. /CQ.)
-eorge Clinescu traseaz o paralel #ntre Creang !i "errault, comparndu'i1 se raporteaz la
partea istoric ' absolutismul de la curtea lui Audovic al %=&'lea ' !i cultural, pentru c lumea
folcloric a lui "errault se #nvrte #n $urul spiritului cetii. 7e asemenea lumea cultural a cunoscut
mai multe exemple, un "errault !i un 9acine, muzicali, un =oltaire spiritual, foarte asemntori cu
Creang al nostru. On alt aspect asupra cruia s'a oprit Clinescu a fost acela c pove!tile lui
"errault, ca !i ale lui Creang nu pot fi #nregistrate !i c acestea aparin, literar, poporului care i'a
nscut. "errault nu este interesat de transmiterea fidel a motivului folcloric, ci de a fi pe placul
copiilor, scriind basme cu un puternic caracter educativ.
7eosebirea const #n faptul c pe cnd "errault folose!te ca pretext unele istorisiri folclorice,
completate cu caracteristici morale, fiind astfel un explorator al valorilor morale, Creang
repoveste!te, selecteaz variantele, amestecnd, mixnd dou sau mai multe variante, recompune
pentru a se delecta !i a se face plcut nu pentru a da un caracter moral sau moralizator exploatnd
astfel la maxim !i reflectnd frumuseea basmului.
)ot ca diferen #ntre cei doi, este tematica povestirilor. 5asmul lui Creang cultiv modestia,
+rnicia oral, #n antitez cu grobianismul, trndvia, defecte care sunt #ndreptate, purificate prin
probe grele, ridicnd astfel virtutea, ca valoare, #n aciunea practic.
. alt personalitate, crturarul 6icolae &orga i'a dat lui Creang un al doilea nume, un 9abelais
romn.
7up )udor =ianu ,,9abelais este dealtfel scriitorul strin asemntor mai mult cu Creang, nu
numai prin fabulaia enorm, care face din .!lobanu, din -eril, din "sri'Ai'Aungil tipuri
#nrudite cu -argantua !i "antagruel, nu numai prin instinctivitatea acestor persona$e, nu numai prin
umorul abundent, dar !i prin oralitatea stilului, care'l determin !i pe el, pe 9abelais, s foloseasc
larg zicerile poporului, s cultive onomatopeea !i asonana !i s se lase #n voia unor adevrate orgii
de cuvinte,( )udor =ianu,Arta prozatorilor ro$ni, C+i!inu, 8]perion, /SS/, p. SS.)
Cei doi scriitori se aseamn prin nestvilita dorin de a gsi adevrul vieii !i a bunurilor
pmntului. Acest lucru #i apropie de popor, de literatura sufletului popular, fr a imita, #nsu!indu'
!i valoarea universal a folclorului naional.
On alt aspect care #i apropie pe cei doi se refer la opera cu o dubl finalitate ? satiric !i
umoristic. 7imensiunea satiric se exprim prin critica ve+ement, exprimarea dezacordului fa
de anumite caractere, iar cea umoristic urmre!te o critic, moral sau etic, mai blnd, cu
accente pe obiectivitate, distingndu'se astfel umorul de satir.
Ambii scriitori se identific cu persona$ele lor, prelund din defectele acestora !i amuzndu'se pe
seama lor, privindu'le cu simpatie, cu scopul de a se $uca !i pentru a strni rsul cititorului.
7e!i vin din dou ri diferite, c+iar !i cultural !i istoric, cei doi cultiv o oper de educaie !i
#nvmnt #n spiritul nou al vremii lor. :e raporteaz la dou sisteme educative, unul care
#ndobitocea prin #nvarea pe dinafar a textelor religioase !i aprecia capacitatea de a reproduce,
c+iar dac cea mai mare parte a populaiei nu #nelegea textul, deoarece era #n limba latin sau
greac, limbi cunoscute doar de preoi !i erudii, !i al doilea sistem care se axa pe cunoa!terea
textelor valoroase din antic+itate. 9abelais trece foarte repede peste toate acestea !i se opre!te la a
ironiza, a parodia !i a pune porecle celor care erau tob de carte !i dasclilor. Creang, preia din
folclor tema cultivrii virtuilor, aplicnd'o persona$elor sale: craiul dinHarap Alb #i supune pe fiii
si la proba brbiei !i la cultivarea virtuilor, iar din povestea lui Stan Pitul se reliefeaz
necredina femeii, care poate fi tratat prin scoaterea coastei de drac, capra #!i #nva iezii s fie
cumini !i s nu desc+id u!a strinilor, mo!neagul #!i sftuie!te fata s fie supus !i cuminte
!.a.m.d.
Apropierea lui Creang de 9abelais este susinut, #n consecin, pe multiple planuri, Creang
fiind, asemenea #ndeprtatului su #nainta!, ,,un umanist al !tiinei ste!ti @(Cornel 9egman, %
biografie a operei, Clu$'6apoca, >ditura 7acia, /SSP, p. CC.)
M orala lui Creang este a tuturor reali!tilor, morala lui 5occaccio sau a lui 9abelais, care
considerau bine tot ceea ce, prin legile firii, denun orice frnicie #n ignorarea celor ce nu pot fi
altfel de cum sunt. 9abelais, ca !i 9ousseau mai trziu, consider ru ceea ce vrea s dep!easc
natura, adic tocmai ceea ce #n concepia religioas trebuia s apropie pe om de condiia divin.
Creang cultiv !i necesitatea #nvrii #n epoca #n care tria, lsnd de #neles c, din pcate,
oamenii de la ar care erau #mpovrai de nevoi nu erau interesai ca odraslele lor s #nvee, pentru
c aceasta necesita un efort, iar banii c+eltuii puteau fi folosii #n gospodrie nu pe vise !i drumuri
#nc+ise. Aceast munc nu trebuia depus de 9abelais, deoarece #n vremea lui, secolul al %=&, #n
2rana era alt interes pentru carte !i cultur. Aceast analogie o fac pentru a'l a!eza pe Creang
printre acei scriitori ai lumii care au militat pentru cultur !i a luptat pentru rspndirea !tiinei
crii, #n lumea lui.


Concluzii
7ea lungul timpului, basmele lui Creanga au fostinterpretate in modul cum critica literara le'
a apreciat sau le'adepartat de povestea populara.
Aa inceput, c+iar printre $unimisti"ovestea lui F8arap'AlbF
era considerata o prelungire a basmuluipopular.
Mai apoi, -.&braileanu a observat ca basmele lui Creanga au
opronuntata originalitate, intrucat acestea au o tinuta realista.
FCreanga este atat de realist incat unele din povestile luisunt aproape lipsite de miraculosF
' exegeza lui &braileanu esteprimul atac puternic impotriva celor care'l considera pe Creanga,
un simplu culegator de folclor. Calinescu reliefeaza relatia subtila abasmului lui Creanga cu cel pop
ular, sustinand ca Fdesi in fondscriitor cult, Creanga un scriitor popular intr'un sens inaltF.
Creanga se apropie de basm ca si >minescu, romanticul:
elgandeste si simte mitic, povestile amintind de intamplari, depractici magice,
de comportamentul mitologic al persona$elor.
7in basme, Creanga preia acele motive si teme care ilreprezinta pe el si epoca lui. 6umai a
sa se poate explica realismulbasmelor sale, prin umanizarea fantasticului (substituireapersona$elor
de basm cu fapturi umane obisnuite), prin coborareatranscendentului pe pamant. >ste curios, dar C
reanga demitizeazao realitate pentru a
se crea o mitologie proprie, fiind prezent inipoataza demiurgica. 7e aici acea Fculoare localaF ce in
seamna unefort personal de a da realitatii mitice o nota realist'sociala.
9ealismul rezulta din cultivarea detaliului si punerea inevidenta a unei individualitati stilistic
e, dupa cum remarca-.Calinescu F"ovestile lui Creanga au o ritmica sustinuta deprezenta in text
a scriitorului. A$ungand la fragmente versificate informulele iniale, mediane si finale, Creanga isi ex
prima momenteeuforice de creatieF. Aceste fragmente sunt o curgere continuaintre epic si liric. "o
vestile sunt remarcabile prin organicitatea lor,evidentiind in
principal, umanismul de esenta populara al luiCreanga.
Aasand la o parte proverbele si zicatorile inserate in text,reprezentand fondul principal
al gandirii noastre populare, inpovestile lui Creanga se intrezareste placerea de
a portretiza.-ri$a scriitorului de a nuanta psi+ologic, de
a umple cadrul de viata,dea da culoare locala, cea ce nu se intrevede la creatorul popular.
"revestind capodopera (FAmintiri din copilarieF), acestebasme isi au
ca spatiu de desfasurare tot satul ar+aic, iarprotagonistii oameni de aceeasi teapa c matusa Mariuc
a, cu)rasnea
:unt povesti fantastice cu multe aluzii FrealisteF,
c+air parodii,dupa cum observa =aleriu Cristea, dar urmarind sc+ema basmelorpopulare, scriitorul
le umple de viata. )oposul acestor povesti estesatul atemporal incremenit insa, in traditia lui,
cu imparati si 2eti'2rumosi, cu zmei si alte persona$e malefice privite caracterologic.
:'a vorbit de o umanizare a fantasticului in basmele lui Creanga si intr'adevar, in
F"ovestea lui :tanpatitulF, mai mult decat in oricare basm, suntem in fata unei nuvele. >ste preluat
a din sc+ema basmuluipopular, dar detaliul insufleteste intr'
atata sc+ema narativa, incat acestea devin fapte de viata, mai ales
caexcesul de naratiune este inlocuit cu dialogul si psi+ologicul, pentru a fi spuse, nu pentru a fi rep
ovestite. &nbasmul popular nu se pot intalni asemenea nuantari psi+ologice, cum apar in
F"ovestea lui 8arap'AlbF.
7e altfel,
in basmul lui &on Creanga este prezent mereu regizorul acestui spectacol de esnta populara:
F7ar ia sa nu ne departam cu vorba si sa incep a depana firul povestiiF. &n final,
la nunta imparatesei participainsusi FcreatorulF basmului: F:i mai fost'
au poftiti inca: crai, craiese si'mparati, oameni de sama bogati, si'unpacat de povestitoriu, fara ban
i in buzunariuF. &ntr'un fel Creanga este in ipostaza clasicului, care urmarestecaracterologica.
7eformarile fata de basm sunt mai vizibile cand se urmareste configuratia persona$elor. :un
tpersona$e preluate dinbasme, altele, separe, inventate de scriitor, dar fara a fi fantastice, doar cu m
alformatiispeciale, +iperbolizandu'le obisnuitul (cei cinci insotitori ai lui 8arap'Alb). 7e altfel, c+ia
r scriitorul vorbeste denatura umana a persona$elor din basm. "ersona$ele ce compun alaiul lui 8ar
ap'Alb
au figura de om, dar cutrasaturi fizice sau de caracter amplificate pana la caricatura, frizand grotes
cul. :unt persona$e venite parcadin tablourile lui 8ieron]mus 5osc+ sau din opera lui 9abelais.
-rotescul nu este insa terifiant, ci provoaca rasul, pentru ca persona$ele sunt blande, c+iar
diavoli fiind(F"oveste lui 7anila "repeleacF).
&n realizarea povestilor sale, Creanga a pornit de
la modele populare, reactualizand teme de circulatieuniversala cu o vec+ime uneori mitica. :'
au descoperit asemanari intre FCapra cu trei ieziF si un motiv dinfabulele lui Aa
2ontaine, intre F:oacra cu trei nuroriF si un basm armean, intre F"unguta cu doi baniF si unelepove
sti indiene sau intre F"ovestea lui 8arap'AlbF si F.mul fara barbaF alui >*mile Aegrand.
6otabil este faptul ca naratorul retine doar aspectele esentiale etern'umane.
F:oacra cu trei nuroriFpe prim paln evolueaza realatiilemaligne intre soacra si nora, in
FCapra cu trei ieziF viata grea a unei vaduve sarmane cu multi copii, in
FJ"ovestea porculuiF' fidelitatea sotiei fata de sot, iarin F"ovestea lui :tan patitulF este o
parabola despre instabilitatea femeii. 2ie
ca este un rapsod al existenteiromanesti, iar opera sa este Fepopeea poporului romanF, fie
ca este un moralist urmarind caracterologia, fie ca este artist al
cubvantului intre naratiunea dialogica si monologica, &on Creanga are
o contributie ma$ora indefinitivarea literaturii romane, ca valoare de
sine statatoare prin capodopere