Sunteți pe pagina 1din 4

Ion Creanga (1 martie 1837-31 decembrie 1889) s-a nascut la Humulesti, Iai. A fost un mare scriitor roman.

Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romane mai ales datorita operei sale autobiografice Amintiri din copilarie.

Viata:
Data exacta a nasterii lui Ion Creanga este necunoscuta. Conform operei sale Fragment de biografie s-a nascut la 1 martie 1837, iar conform unui document care numeste toti noi-nascutii din Humulesti s-ar fi nascut in 1 iunie 1839. Creanga a mai avut nca sapte frati si surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile i Petre. Copilaria sa este foarte cunoscuta de publicul larg datorita operei sale Amintiri din Copilarie. Incepe scoala in 1847 la biserica locala. dar mai apoi este incredintat de catre mama sa, bunicului sau, David Creanga pentru a il duce la scoala in Brosteni pe valea Bistritei. Dup dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, este nscris la Scoala catihetica din Falticeni . Aici apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vieii. Dupa desfiinarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. S-a desparit cu greu de viata taraneasca, dupa cum marturiseste in Amintiri: Dragi mi-erau tata si mama, fraii i surorile si baieii satului, tovaraii mei de copilarie, cu cari, iarna, n zilele geroase, ma desfatam pe gheata i la sniu, iar vara n zile frumoase de srbtori, cntnd i chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu holdele, cmpul cu florile i mndrele dealuri, de dup care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrst a tinereii! Asemenea, dragi mi-erau eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleire. Dupa ani de studii la diferite scoli isi ia atestatul, iar in 1859 se casatoerste cu fiica preotului Ioan Grigoriu iar mai tarziu in acel an devinde diacon la biserica Patruzeci de Sfinti din Iasi. La 19 decembrie 1860 se naste fiul sa Constantin. Acesta devine profesor la o scoala primara din Iasi dupa ce este apreciat de Titu Maiorescu in anul 1864. El colaboreaza la scrierea a 4 manuale scolare 12 ani este diacon la diferite biserici dar este exclus din randurile clericului in anul 1872 deoarece si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile de deasupra bisericii comportament considerat nepotrivit pentru un diacon. In 1873 se incheie
2

divortul iar copilul ii este dat in grija, Creanga cautandu-si o locuinta in mahalaua icu In 1875, il cunoaste pe Mihai Eminescu, atunci revizor scolar la Iai i Vaslui, cu care se mprietenete. ntre 1875 i 1883, la indemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. Intre 1883 si 1889 a suferit mult din cauza epilepsiei , dar si la aflarea decesului lui Mihai Eminescu si a Veronicai Micle. Ion Creanga moare pe data de 31 decembrie 1889, n casa sa din cartierul Ticau.

Creatia:
Amintirile din copilarie reprezinta partea cea mai personala a operei lui Creanga. Acestea i-au adus reputatia de mare prozator. Umorul face parte din intreaga creatie a lui Creanga, nelipsind din operele sale. Umorul lui Creanga parcurge o intreaga gama. Autorului ii place sa glumeasca, poate si datorita firii sale voioase. Tonul povestirii e placut, degajat, autorul provocand permanent zambetul sanatos, privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemisind sau autoironizandu-se. Creanga pune un mare accent pe umor in romanul "Amintiri din copilarie", unde autorul isi povesteste ispravile de demult cu mult umor si duiosie. Umorul este prezent in roman si in portretele pe care autorul le face diferitelor personaje. Contributia lui Creanga la imbogatirea si mladierea limbii noastre e una dintre cele mai mari. Criticii au afirmat ca "limba lui Creanga e o limba literara cu inalte calitati artistice, fiind lesne de inteles de toti locuitorii tarii". Varietatea termenilor de care dispune autorul e impresionanta. Iata o serie de cuvinte si expresii sinonimice folosite numai pentru a arata actiunea de "a fugi": "a alerga", "a o lua la sanatoasa", "a se carabani", "a-I scapara picioarele", "a o prli la fuga", "a se duce tot ntr-o fuga", "a o croi la fuga", "a-si lua ramas bun de la calcie", "a o sparli". Creanga foloseste n mod frecvent dativul etic, pentru a arata ca povestitorul sau ascultatorul participa sufleteste la actiune: "aici mi-ai fost?", "si odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap".

Operele lui Ion Creanga:


Poveti

Capra cu trei iezi (1875) Danila Prepeleac (1876) Fata babei i fata moneagului (1877) Fat Frumos, fiul iepei (1877) Povestea lui Harap-Alb (1877) Ivan Turbinca (1878) Povestea lui Ionica cel prost (1877)
3

Povestea lui Stan-Patitul (1877) Povestea porcului (1876) Povestea povetilor (1877-1878) Povestea unui om lenes (1878) Pungua cu doi bani (1875) Soacra cu trei nurori (1875)

Povestiri

Acul si barosul (1874) Cinci paini (1883) Inul si camea (1874) Ion Roata si Cuza-Voda (1882) Mos Ion Roata si Unirea (1880) Pacala (1880) Prostia omeneasca (1874) Ursul pacalit de vulpe (1880)

Nuvele

Mos Nichifor Cotcariul (1877) Popa Duhul (1879)

Trasatura dominanta a artei , a creatiei sale, o constituie talentul narativ, povestirea definindu-se preponderent epic. Umorul operei izvoraste din viata si o exprima plenar. Prin opera sa, se inscrie in randul marilor scriitori ai lumii. Dimensiunea universala este unanim pusa in valoare de J. Boutiere, Angelo de Gubernatis, Mitte Kremnitz, G. Weigand, Constancia Mayzlowna, Lucy Byng, Agnesina Silvestri-Giorgi, Luigi Salvini ca si de alti cercetatori, iar la noi de catre G. Cainescu, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Valeriu Cristea.

Bibliografie:
George Calinescu, Ion Creanga (Viata si Opera) Jean Boutiere, Viata si opera lui Ion Creanga Mircea Mot, Ion Creanga si impactul cu cititorul Dan Gradinaru, Creanga.Monografie

Proiect realizat de:


Carcu Vlad Antoniu Radu Avram Florin