Sunteți pe pagina 1din 3

Viata

S-a nascut pe data de 21 mai 1880 la Bucuresti in strada Tarani nr. 46. Este fiul lui Noe Theodorescu si al
Mariei. Intre 1887 si 1891 este elev al scolii primare "Petrache Poenaru" sub indrumarea primului sau
dascal, Nicolae Abramescu. intre 1891 si 1896 urmeaza cursurile gimnaziului "Dimitrie Cantemir" si apoi pe
cele ale liceului "Sfantul Sava" din Bucuresti. De la varsta de 11 ani, datorita situatiei vietii familiare este
nevoit sa se intretina singur, dand meditatii.

Anul 1896 este anul debutului sau literar. La 30 iunie publica in ziarul "Liga Ortodoxa", condus de Alexandru
Macedonski, poezia "Tatal meu", semnata I.N. Theodorescu. La cenaclul lui Macedonski il va cunoaste pe
Grigore Pisculescu (Gala Galaction), cu care va ramane prieten apropiat. Intre 1897 si1899
publica versuri si poeme in proza la "Revista Moderna" si "Viata noua" pe care le semneaza pentru prima
oara cu pseudonimul Ion Th. Arghezi. Intrerupe studiile si se angajeaza, in urma unui examen de chimie,
laborant la fabrica de zahar Chitila.

In primele zile ale lui februarie 1900 intra la manastirea Cernica, iar dupa un noviciat de sase luni este
diacon, primind numele Iosif. Pe data de 15 aprilie 1904 scoate revista bilunara "Linia dreapta", impreuna cu
V. Demetrius, care isi asuma directia, el neavand dreptul sa participe la "viata gazetareasca". in aceasta
revista va publica o serie de poezie si o parte din ciclul "Agate negre". La 30 ianuarie 1905 se naste fiul lui
Tudor Arghezi si al Constantei Zissu. Mama copilului, profesoara, este nevoita sa-si ascunda maternitatea si
isi lasa fiul la Paris in grija unei doici. Ingrijorat, Arghezi se hotaraste sa plece la Paris, unde intentioneaza
sa-si continue si studiile. Dupa cateva luni petrecute la Fribourg, unde intentionase sa frecventeze cursurile
Universitatii catolice, pleaca la Geneva unde invata mestesugul de bijutier, care-i asigura existenta si
independenta.

In 1910 numele lui Tudor Arghezi reapare in presa romaneasca, odata cu publicarea poemului "Ruga de
seara". scriitorul colaboreaza cu o serie de reviste, printre care "Facla", "Viata sociala", "Rampa" si "Viata
romaneasca". Acesta militeaza in articolele revistei "seara" pentru neutralitatea "Romaniei". In anul 1915
scoate revista "Cronica" impreuna cu Gala Galaction. Pe data de 5 noiembrie 1916 se casatoreste cu
Paraschiva Burda, pe care o cunoscuse in 1910. Tudor Arghezi, impreuna cu un grup de ziaristi si scriitori,
este condamnat si inchis la Vacaresti. Dupa nasterea celor doi copii ai sai, Mitzura si Iosif-Barutu, scriitolul la
varsta de 47 de ani scoate primul sau volum de versuri, "Cuvinte potrivite". Urmeaza apoi volumele "Icoane
de lemn", "Poarta neagra", "Tablete din tara de Kuty", "Carticica de seara", "Cimitirul Buna-Vestire", "Hore"
si "Lina". In anul 1944 este eliberat din lagar.

Dupa 21 de ani, la varsta de 85, Tudor Arghezi este sarbatorit pe plan international. I se decerneaza prin
Universitatea de la Viena premiul Gottfried von Herder. Este ales membru al Academiei Sirbe de Stiinte si
Litere. In anul 1966 moare sotia acestuia, Paraschiva Arhezi, iar dupa un an se stinge din viata insusi
scriitorul Tudor Arghezi pe data de 14 iulie 1967.



Opera
Cuvinte potrivite, Bucureti, 1927;
Icoane de lemn. Din amintirile ierodiaconului Iosif, Bucureti, 1929;
Poarta neagr, Bucureti, 1930;
Flori de mucigai, Bucureti, 1931;
Cartea cu jucrii, Bucureti, 1931;
Tablete din ara de Kuty, Bucureti, 1933;
Ochii Maicii Domnului, Bucureti, 1934;
Cuvinte potrivite i ncruciate, Bucureti, 1934;
Crticic de sear, Bucureti, 1935;
Cimitirul Buna-Vestire, Bucureti, 1936; ediia Bucureti, 1968; ediia Bucureti, 1997;
Versuri, Bucureti, 1936; ediia II, Bucureti, 1940; ediia III, Bucureti, 1943;
Ce-ai cu mine, vntule? Povestirile boabei i ale frmei, Bucureti, 1937; ediia (Ce-ai cu mine, vntule? Pe o
palm de rn), ediie ngrijit de G. Pienescu, prefa de Mircea Tomu, Bucureti, 1970;
Hore, Bucureti, 1939;
Una, Bucureti, 1942; ediie ngrijit de Gabriel Dimisianu, Bucureti, 1980;
Eminescu, Bucureti, 1943;
Bilete de papagal, Bucureti, 1946;
Manual de moral practic, Iai, 1946; ediie ngrijit de Simona Cioculescu, Galai, 1993;
Versuri alese, Bucureti, 1946;
Una sut una poeme, Bucureti, 1947;
Prisaca, Bucureti, 1954;
Pagini din trecut. Bucureti, 1955; ediie ngrijit de G. Pienescu, prefaa autorului, Bucureti, 1956;
1907 Peizaje, Bucureti, 1955; prefa de Constantin Cublean, Bucureti, 1973;
Cntare omului, Bucureti, 1956; postfa de Adrian Anghelescu, Bucureti, 1972;
Stihuri pestrie, Bucureti, 1957;
Din drum, Bucureti, 1957;
Cartea mea frumoas, Bucureti, 1958;
Versuri alese, Bucureti, 1958;
Lume veche, lume nou, Bucureti, 1958;
Versuri, prefa de Mihai Beniuc, Bucureti, 1959;
Versuri, prefa de Mihai Ralea, Bucureti, 1960;
Versuri i proze, prefa de Paul Georgescu, Bucureti, 1960;
Tablete de cronicar, prefa de D. Micu, Bucureti, 1960;
Versuri, Bucureti, 1961;
Frunze, Bucureti, 1961;
Cu bastonul prin Bucureti, Bucureti, 1961;
Scrieri, vol. I-XXXIII, Bucureti, 1962-1983, vol. XXXIV-XXXVIII, ediie ngrijit de Mitzura Arghezi, Bucureti,
1985-1988, vol. XXXIX-XIIV, ediie ngrijit de Mitzura Arghezi i Traian Radu, Bucureti, 1994-2003;
Poeme noi, Bucureti, 1963;
Cadene, Bucureti, 1964;
Rzlee, Bucureti, 1965;
Silabe, Bucureti, 1965;
Animale mari i mici, Bucureti, 1965;
Versuri lungi, prefa de D. Micu, Bucureti, 1965;
Ritmuri, Bucureti, 1966;
Versuri, I-II, Bucureti, 1966;
Noaptea, Bucureti, 1967;
Litanii, Bucureti, 1967;
Teatru, Bucureti, 1968;
Frunzele tale, Bucureti, 1968;
Crengi, Bucureti, 1970;
Poezii, Bucureti, 1970;
XC. Poeme inedite, ediie ngrijit de Mitzura i Baruu T. Arghezi, Bucureti, 1970;
Frnturi, Bucureti, 1970;
Poezii, ngrijit i postfa de Nicolae Manolescu, Bucureti, 1971;
Din pragul casei, Bucureti, 1972;
Poeme noi, prefa de Al. Piru, Craiova, 1972;
Versuri i proze, prefa de Graziella tefan, Bucureti, 1973;
Cltorie n vis, Bucureti, 1973;
Poemele rnii, ngrijit i prefa de Mircea Iorgulescu, 1973;
Pensula i dalta, ediie ngrijit de G. Pienescu, Bucureti, 1973;
Articole vorbite. Conferine radiofonice, ediie ngrijit de Victor Crciun, Bucureti, 1974;
Stihuri, ngrijit i prefa de Al. Piru, Craiova, 1974;
Povestirile boabei i ale frmei, ediie ngrijit de Mitzura i Baruu T. Arghezi, Cluj Napoca, 1974;
Ars poetica, ediie ngrijit de Ilie Guan, Cluj Napoca, 1974;
Caligula, postfa de Z. Sngeorzan, Bucureti, 1975;
Poezia filosofic, ngrijit i prefa de Elena Zaharia-Filipa, Bucureti, 1976;
Zdrean, Craiova, 1977;
Cuvinte potrivite, postfa de Gh. Grigurcu, Bucureti, 1977;
Pamflete, ngrijit i prefa de Mariana Ionescu, Bucureti, 1979;
Versuri, I-II, ngrijit i postfa de G. Pienescu, prefa de Ion Caraion, Bucureti, 1980; ediia II, I-II, ngrijit i
postfa de G. Pienescu, Bucureti, 1985;
Versuri, repere istorico-literare Mircea Scarlat, Bucureti, 1980;
Versuri, prefa de Al. Piru, Craiova, 1980;
Desluiri, ediie ngrijit de Mitzura Arghezi, Bucureti, 1980;
50 de poeme 50 poemes, ediie bilingv, traducere de Armie Bentoiu, prefa de Eugen Simion, Bucureti,
1981;
Tudor Arghezi. Autoportret prin coresponden, ngrijit i prefa de Barbu Cioculescu, Bucureti, 1982;
Poeme Poems, ediie bilingv, traducere de Andrei Banta, prefa de Nicolae Manolescu, Bucureti, 1983;
Poezii-Stihi, ediie bilingv, traducere de Larisa Manea i Traian Radu, prefa de Mihai Mangiulea, Bucureti,
1985;
Poeme n proz, ediie ngrijit de Ilie Guan, Bucureti, 1985;
Arte poetice, ediie ngrijit de G.I. Tohneanu i Livius Petru Bercea, Bucureti, 1987;
Opere, I-IV, ediie ngrijit de Mitzura Arghezi i Traian Radu, prefa de Eugen Simion, Bucureti, 2000-2003.
Traduceri
F. Dostoievski, Amintiri din casa morilor, Bucureti, 1912;
I.A. Kuprin, Moloh, Bucureti, 1951 (n colaborare cu R. Vasiliu);
I.A. Krlov Fabule, Bucureti, 1952;
M. Saltkov-Scedrin, Povestiri, Bucureti, 1952 (n colaborare cu O. Panaitescu);
Anatole France, n floarea vieii, Bucureti, 1953;
N.V. Gogol, Suflete moarte, Bucureti, 1954 (n colaborare cu I. ranu, N.D. Gane, R. Donici);
La Fontaine, Fabule, Bucureti, 1954;
Bertolt Brecht, Ana Fierling i copiii ei, Bucureti, 1957;
Moliere, Comedii. Mizantropul. George Dandin sau soul pclit. Avarul. Domnul de Pourceaugnac, Bucureti,
1964, n Scrieri, XXXVI, Bucureti, 1986;
Fr. Rabelais, Paul Verlaine, Rimbaud, Baudelaire, Teophrast, La Fontaine, I.A. Krlov, n Serien, V, Bucureti,
1964;
Walt Whitman, I. Ehrenburg, N. Mizin, n Frunzele tale, Bucureti, 1968;
D.I. Fonvizin, Tristan Bernard, Bertolt Brecht, n Teatru, Bucureti, 1968.