,, Unii tac din intelepciune, altii tac din prostie, oricum tacerea lor vorbeste.

(Dimitrie Cantemir, citat despre tacere)

,, tiina omeneasc nu mai e un viciu, i mai ales, logica nu mai este o nscocire a diavolului, ca n Imaginea de nedescris a tiinei sacre, ci o comoar a disciplinelor minii, cheia porilor celor mai bine ferecate ale filozofiei, lumina natural, prin care omul ajunge la adevrata nelepciune. (n. 26 octombrie 1673-d.21 august 1723)

Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi n comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui. A fost fiul lui Constantin i al Anei. La 15 ani a fost nevoit s plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 22 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pefratele su, devenit ulterior domn al Moldovei. n perioada martie - aprilie 1693, dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui rzboi turco-Austriac, soldat cu btlia de la Zenta, a traversat Banatul. S-a cstorit cu fiica lui Constantin Cantacuzino , Casandra, care i i-a druit pe Matei, Constantin, erban si Maria Din a doua cstorie (dup moartea Casandrei), cu fiica unui general rus, a avut o fat: Anastasia. A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea socialistoric a Moldovei de la sfr itul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Este considerat pn astzi unul dintre marii umani ti ai Europei. C. Negruzzi scrie: "El avu cu so ia dinti ase feciori i dou fete, iar cu cea a doua, numai o fat. Una din fete i doi feciori murir, nc trind el; i aa-i rmaser dou fete: Maria i Smaragda i patru feciori: Matei, Constantin, erban i Antioh."

Opere principale:
1) Divanul sau Glceava neleptului cu lumea sau Giude ul sufletului cu trupul, scris n romn i tiprit la Iai n 1698. Aceast oper este prima lucrare filozofic romneasc. n aceast lucrare ntlnim disputele medievale despre timp, suflet, natur sau contiin. Dimitrie Cantemir sugereaz superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, face din om un stpn al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, ncearc s defineasc concepte filosofice i s alctuiasc o terminologie filosofic.

2) Istoria ieroglific, scris la Constantinopol n romn (1703 - 1705). Este

considerat prima ncercare de roman politico-social. Cantemir satirizeaz lupta pentru domnie dintre partidele boiereti din rile romne. Aceast lupt alegoric se reflect printr-o disput filosofic ntre dou principii, simbolizate de Inorog i Corb. Lucrarea cuprinde cugetri, proverbe i versuri care reflect influena poeziei populare.

Prin vasta si remarcabila sa opera stiintifica si literara, s-a situat cu mult deasupra carturarilor vremii. Turcii l-au inscaunat socotindu-l om de incredere, ca pe unul care, trimis ostatec de mic copil, a stat 17 ani la Constantinopol. Despre cea dintai carte a lui Dimitrie Cantemir Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, s-a spus ca e mai mult decat un tratat de etica, e intaiul eseu scris in limba romana. A doua lucrare a sa, aparuta in 1700, la Constantinopol in latineste, poarta titlul Imaginea stiintei sacre, care nu se poate zugravi. A fost tradusa, tarziu si doar partial in romaneste su titlul Metafizica. Lucrarea face din autorul ei un precursor in filozofia romaneasca. Urmatoarea carte, Logica, este primul manual didactic de acest gen, scris de un roman. Ideile filozofice si politice, extrase din realitatea istorica traita intens de fostul si viitorul domn al Moldovei, sunt prezentate sub forma literar-alegorica in Istoria ieroglifica. Lucrarea a avut ca scop sa realizeze un pamflet politic in care sa demaste puternicele disensiuni dintre familiile boieresti aflate la putere in cele doua tari romanesti si rolul nefast jucat de Poarta Otomana in politica si in viata Moldovei si Tarii Romanesti; toate acestea cu personaje luate din lumea fabulelor. n 1688 Dimitrie Cantemir este trimis la Istanbul pe lng curtea sultanului n calitate de ostatic. La alt nivel, superior, Dimitrie i continu studiile la Constantinopol, att la nalta coal a Patriarhiei din acest ora, ct i la diveri profesori particulari de formaie cultural european i oriental. n timpul ederii sale ndelungate (circa 22 de ani cu mici intermitene) n capitala Imperiului Otoman, Dimitrie a manifestat un mare interes fa de istoria, cultura i civilizaia oriental, mai cu seam fa de cea turco-otoman. n acest mediu tnrul Dimitrie a studiat filosofia, logica, teologia, geografia, istoria, muzica, medicina, folclorul, limbile occidentale i orientale, desenul i arhitectura. Aceste cunotine temeinice i-au permis s elaboreze mai multe lucrri dedicate istoriei, civilizaiei i culturii. Mai mult ca att, unele din concluziile sale pe care le-a tras de pe urma studierii religiei musulmane, istoriei Imperiului Otoman, a ncercat s le pun la temelia activitii sale practice ca domn al rii Moldovei n anii 1710-1711. Cu timpul,

tnrul Cantemir deveni cunoscut n cercurile cele mai nalte ale curii i aristocraiei otomane, stabilind totodat legturi cu reprezentani diplomatici ai diferitor ri europene Franei, Rusiei, Olandei. Este apreciat n cercurile naltului cler ortodox, precum i n cele ale oamenilor de tiin de cea mai aleas cultur din capitala imperiului. Datorit cunotinelor cptate n patrie, ct i celor dobndite la Istanbul, n mediul unor mari personaliti ale culturii europene i orientale, Dimitrie devine un om de cea mai aleas pregtire intelectual.