Proiect individual:

Studiile,cunostintele
enciclopedice pe care le-a
detinut Dimitrie Cantemie.
Biografia lui Dimitrie Cntemir:

 Dimitrie Cantemir s-a născut pe 26 octombrie 1673 la Iaşi în familia lui

Constantin Cantemir.
 Data morții: 21 august 1723.
 Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. La moartea tatălui
său în 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu,
însă Poarta nu l-a confirmat în domnie. Și-a petrecut următorii ani la
Constantinopol, unde a fost capuchehaie (trimis la Poartă ca garant al fidelității) și
a însoțit armata otomană în expediția eșuată din Ungaria, fiind martor al
înfrângerii oștilor otomane ale sultanului Mustafa al II-lea de către austrieci în
luptele de la Petrovaradin și Zenta, unde s-a convins de decadența
Imperiului Otoman.
Cunostintele enciclopedice ale lui Dimitrie
Cantemir.
 Constantin Cantemir preocupat de educaţia fiilor săi, Constantin Cantemir a adus
la Iaşi pe Ieremia Cacavela, un învăţat care studiase în Germania şi care cunoştea
operele filosofului van Helmont.
 Dimitrie a fost trimis în 1688 de tatăl său ostatec la Constantinopol, oraş în care a
studiat la Academia Patriarhiei Ortodoxe cu unii dintre cei mai mari profesori
greci şi turci de pe atunci. A învăţat limbile greacă, latină, slavonă, turcă, arabă şi
persană şi a intrat în contact cu literaturile clasice, cu filosofia neoaristotelică,
opusă misticismului ortodox şi bizantin.
Studiile lui Dimitrie Cantemir

 Studiile obţinute în Patrie Dimitrie Cantemir le-a perfecţionat la Constantinopol,

în anii şederii sale ca ostatic (capuchehaia) al tatălui său şi al fratelui Antioh
(1690—1691, 1693—1699, 1700—1710), când aceştia erau domnitori în
Moldova. În acest scop a frecventat Academia teologică grecească de pe lângă
Patriarhia din Constantinopol, o instituţie de învăţământ turcă pentru copiii
creştinilor bogaţi, numită Ederum Hümayün, unde a avut ocazia să converseze
despre diverse probleme ştiinţifice, inclusiv politico-juridice, istorice,
diplomatice, cu unii savanţi turci, demnitari de stat şi prelaţi creştini şi
musulmani, cu unii ambasadori ai statelor europene etc.3 De asemenea, în toţi anii
cât s-a aflat în Imperiul Otoman şi în Moldova, Dimitrie Cantemir a investigat
numeroase documente, acte legislative, lucrări ştiinţifice semnate de notorietăţi
din domeniile istoriei, geografiei, jurisprudenţei, etnografiei, religiei şi culturii,
atât din statele unde a locuit, cât şi din alte state.
CARTURAR ENCICLOPEDIST,
DOMN AL MOLDOVEI:
 Domnitor patriot si mare carturar, Dimitrie Cantemir este una din figurile cele mai
de seama de la sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea.
Dimitrie Cantemir, prin prodigioasa lui activitate, reprezinta in cultura
romaneasca un moment hotaritor, in evolutia spre lumea moderna. A fost un
deschizator de drumuri noi, in multiple domenii de creatie, un spirit care respira
atmosfera intelectuala a Europei, istoric, literat, geograf, dar mai presus de toate
un filozof in toate aceste ramuri de activitate intelec­tuala pe care le-a ilustrat.
Dimitrie Cantemir - cărturar

 A fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. În opera
lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintată din
Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-
istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al
XVIII-lea.
Opere principale

 Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu

trupul, scrisă în română şi tipărită la Iaşi în 1698. Această operă este prima
lucrare filozofică românească. În această lucrare întâlnim disputele medievale
despre timp, suflet, natură sau conştiinţă. Dimitrie Cantemir sugerează
superioritatea omului asupra celorlalte vieţuitoare, face din om un stăpân al lumii,
susţine superioritatea vieţii spirituale asupra condiţiei biologice a omului, încearcă
să definească concepte filosofice şi să alcătuiască o terminologie filosofică.
 maginea tainică a ştiinţei sacrosante 1700, lucrare filosofică în care încearcă să
integreze fizica într-un sistem teist, un fel de împăcare între ştiinţă şi religie, între
determinismul ştiinţific şi metafizica medievală. Cantemir manifestă un interes
deosebit pentru astrologie şi ştiinţele oculte, sacre, specifice Renaşterii.
Opere principale

 Istoria ieroglifică, scrisă la Constantinopol în română (1703 - 1705). Este

considerată prima încercare de roman politic-social. Cantemir satirizează lupta
pentru domnie dintre partidele boiereşti din ţările române. Această luptă alegorică
se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii, simbolizate de Inorog şi
Corb. Lucrarea cuprinde cugetări, proverbe şi versuri care reflectă influenţa
poeziei populare.
 Istoria Imperiului Otoman (Istoria creşterii şi descreşterii curţii otomane),
redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae
Othomanicae) între 1714 şi 1716. În această lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat
istoria imperiului otoman şi a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea
sa. A insistat şi asupra posibilităţilor popoarelor asuprite de a-şi recuceri
libertatea. Lucrarea a fost tradusă şi publicată în limbile engleză, franceză şi
germană.
Temele abordate de catre Dimitrie
Cantemir in operele sale.
 Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul,
scrisă în română şi tipărită la Iaşi în 1698. Această operă este prima lucrare
filozofică românească. În această lucrare întâlnim disputele medievale despre
timp, suflet, natură sau conştiinţă. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea
omului asupra celorlalte vieţuitoare, face din om un stăpân al lumii, susţine
superioritatea vieţii spirituale asupra condiţiei biologice a omului, încearcă să
definească concepte filosofice şi să alcătuiască o terminologie filosofică. •
Imaginea tainică a ştiinţei sacrosante 1700, lucrare filosofică în care încearcă să
integreze fizica într-un sistem teist, un fel de împăcare între ştiinţă şi religie, între
determinismul ştiinţific şi metafizica medievală. Cantemir manifestă un interes
deosebit pentru astrologie şi ştiinţele oculte, sacre, specifice Renaşterii.