Dimitrie Cantemir-

om ilustru

Cultura literară

Realizat de: Stratan Anastasia, Popovici

Vlad, Panfilov Mihai, Buga Ion, Țurea Nicu,
Danileico Vlad
 Cuprins:
- Scurtă biografie
- Studiile
- Primii pași în literatura română
- Cea mai reușită operă
- „Descrierea Moldovei”
- Filme despre Dimitrie Cantemir
 Scurtă biografie
Dimitrie Cantemir (1673–1723), domn erudit al Moldovei
(1710–1711), membru titular al Academiei din Berlin, a fost
un cărturar polivalent, unul dintre iluștrii exponenți ai culturii
și gândirii științifice occidentale și orientale de la intersecția
secolelor XVII–XVIII. Avea cunoștințe profunde în diverse
domenii. Opera științifică și artistică a lui D. Cantemir,
recunoscută de personalități de valoare internațională, este
umanistă, converge în gândirea modernă europeană, cea care
pune în centrul naturii omul. Toate manuscrisele lui D.
Cantemir sunt dispersate în mai multe arhive și biblioteci din
lume (Turcia, Rusia, SUA, Ucraina). În timpul vieții lui D.
Cantemir au fost editate doar trei lucrări: „Divanul” (1698),
„Panegiric” (1714) și „Sistemul sau întocmirea religiei
mahomedane” (1722).
 Studiile
Dimitrie Cantemir  a studiat pe parcursul multor ani prin grija tatălui
său, care nu învățase decît sa se semneze, neavînd alte cunoștințe.
Primul său dascăl a fost Ieremia Cacavela, un grec din Creta, școlit la
marile universități occidentale, adus în 1688 de tatăl sau la Iaşi. De la
acesta a învățat limbile greacă, latină şi slavonă, asimilînd şi primele
noțiuni de filozofie. Trimis ca ostatic la Istanbul, unde a stat între 1689
şi 1691, a profitat continuîndu-şi studiile la Academia Patriarhiei
Ortodoxe (Marea Școală) din Fanar, cu profesori celebri, studiind
limbile turcă, arabă şi persană, dar şi cultura, literatura, religia şi muzica
turcă. A continuat să studieze filozofia, stabilind, în acelaşi timp,
legături cu personalități diplomatice, științifice sau religioase din
Capitala Imperiului Otoman. El fiind un mare filosof, cunoștea
urmatoarele limbi: româna, rusa, greaca, persana, araba, germana,
italiana, franceza, latina, turca. 
 Primii pași în literatura română:

 "Divanul", ediţia priceps, Iaşi, 1698, foaia de titlu

   La vârsta de numai 25 de ani, Dimitrie Cantemir îşi publică
la Iaşi prima sa lucrare,  Divanul sau Gâlceava Înţeleptului
cu Lumea sau Giudeţul Sufletului cu Trupul  (1698, Iaşi; în
limba română şi greacă), carte ce încearcă să rezolve eterna
dispută dintre trup şi suflet, patimă şi raţiune, sfânt şi profan.
Concepută în manieră clasică, lucrarea se prezintă ca un
amplu dialog-dispută a două personaje alegorice: Înţeleptul
şi Lumea. Deşi inegală ca valoare, scrierea nu este lipsită de
pitorescul cuvântului şi străluciri stilistice: „Vădz  frumséţele
şi podoaba ta /lume/, ca iarba şi ca floarea ierbii; bunurile
tale în mânule tălharilor şi îş dintele moliilor; desfătările tale:
pulbere şi fum, carele cu mare grosime în aer să înalţă şi,
îndată răşchirându-să, ca cănd n-ar hi fost să fac”.
 Cea mai reușită operă

 "Istoria ieroglifică", manuscrisul original,

Însă virtuţile literare se vor consolida în cea mai importantă operă literară
a lui Dimitrie Cantemir „Istoria ieroglifică”  (terminată în 1705),
„adevărat Roman de Renard” românesc, cum o numeşte Călinescu. Din
păcate, acest prim roman  al literaturii nu şi-a lăsat amprenta asupra istoriei
literare româneşti, căci până pe la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost
departe de ochii cititorului (1883).

foaia de
  „Istoria ieroglifică” este o scriere alegorică a lui Dimitrie Cantemir,
în care cărturarul moldovean înfățișează conflictul dintre el și fratele
său Antioh Cantemir. Istoria ieroglifică poate fi înțeleasă doar

 " titlu
cunoscând cheia („scara”). Cartea a fost scrisă la Constantinopol, în
anii 1703 - 1705. Manuscrisul scrierii a fost cumpărat de la urmașii
lui Cantemir de către consilierul aulic Nicolae Bantîș-Kamenski și a
intrat în 1783 în posesia Arhivelor Ministerului de Externe din
Moscova. Din păcate, acest prim roman al literaturii noastre nu şi-a
lăsat amprenta asupra istoriei literare româneşti, căci până pe la
sfârşitul secolului al XIX-lea a fost departe de ochii cititorului.
 „Descrierea Moldovei”
„Descriptio Moldaviae” este una dintre cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir,
scrisă în latină între 1714 și 1716, pe când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia. Cartea, un
document de primă mână asupra istoriei românilor, a fost scrisă de Cantemir la cererea Academiei
din Berlin. Lucrarea a fost tradusă în limbile germană, rusă, greacă și desigur română.
Lucrarea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri pertinente și complete de natură
geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică, etnografică ale Moldovei.
Țara Moldovei este prezentată cu istoria sa, geografia fizică, fauna, instituțiile sale, structura
socială și viața poporului
„Descriptio Moldaviae” cuprinde trei părți:
-Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a câmpiilor.
Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a Moldovei.
-În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării. S-au făcut
referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurile
prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnă, nunți, înmormântări.
-În ultima parte a lucrării, intitulată Despre cele bisericești și ale învățăturii în Moldova există
informații despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latinești
Pentru istorici, Descrierea Moldovei este cea mai prețioasă dintre lucrările lui Dimitrie
Cantemir, fiind singura descriere a societății și a statului feudal moldovenesc datorată unui
român.
 Filme despre Dimitrie Cantemir
Filmul istoric "Cantemir", regizat de Gheorghe Vitanidis după un scenariu de Nihnea
Gheorghiu, a avut premiera în 1975. Pelicula evocă figura cărturarului domnitor Dimitrie
Cantemir, iar eroii se luptă pentru manuscrisul Istoriei Imperiului Otoman şi pentru bijuteriile
soţiei domnitorului, Casandra.
Iniţial, s-a încercat realizarea unei coproducţii romano-sovieto-germane. Deşi, la început, au
fost interesate de proiect, părţile sovietică (Mosfilm) şi germană (Defa) s-au retras, astfel că
filmul a fost realizat doar de români
„O poveste de capă şi spadă pentru recuperarea manuscrisului 'Istoria Imperiului Otoman' al
domnitorului Dimitrie Cantemir şi a bijuteriilor doamnei Casandra, soţia lui, care au fost furate,
pe un drum care începe la Iaşi şi ajunge la Constantinopol şi Viena. În acelaşi timp, problemele
complicate ale Europei sunt discutate de capetele încoronate şi rezolvate, inclusiv prin
declanşarea unor operaţiuni militare"
Alt film ar fi ,, Dimitrie Cantemir ", doar că scenariul şi regia filmului au fost semnate de
Vlad Ioviţă, în rolul lui Dimitrie Cantemir a jucat fostul actor Mihai Volontir. Filmul a obținut
Diploma „Pentru oglindirea temei istorice” la Festivalul unional de filme din Baku (ediția VII-
a, 1974).
Dimitrie Cantemir este un film istoric de aventuri în care se evocă figura cărturarului
Domnitor Dimitrie Cantemir în Moldova secolului XVIII.
Domnitorul Dimitrie Cantemir urzeşte planuri de eliberare a ţării sale de sub jugul otoman cu
ajutorul statului rus, bucurându-se de sustinerea ţarului Petru I.
Eroii se luptă pentru manuscrisul „Istoriei Imperiului Otoman” și bijuteriile soției
Domnitorului.
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir#Opera

https://cantemir.asm.md/dimitrie/literatura

https://www.referatele.com/referate/romana/online42/
Dimitrie-Cantemir---viata-si-activitatea-literara-referatele-
com.php
SFÂRȘIT!
Vă mulțumim de atenție.