Istoria Ieroglifica- Dimitrie

Cantemir

Material realizat de:

Adrian Costin
Prof. Sturza Viorica

LICEUL TEORETIC ,,MIHAI

EMINESCU”
Dimitrie CANTEMIR Istoria ieroglifica
"Istoria ieroglifica", opera elaborata de Dimitrie Cantemir intre
anii 1703-1705, este un roman alegoric, un pamflet politic, o
fabula si un eseu filozofic, fiind printre putinele opere scrise
in limba romana. Opera imbina, asadar, mai multe specii si
genuri literare, precum si o gama larga a modalitatilor de
expunere, cum ar fi: naratiunea, monologul artistic, proza
lirica, fraza rimata in interiorul textului, descrierea etc.

Desi greoaie la lectura, din cauza frazei latinesti care-i era atat
de familiara autorului, opera are o importanta deosebita, fiind
considerata de catre George Calinescu singura opera literara
viabila din perioada veche.
Tema o constituie conflictul dintre Brancoveni
si Cantemiresti pentru ocuparea tronului
Moldovei de catre Mihail Racovita, o ruda a
domnitorului din Tara Romaneasca, in
defavoarea fratilor Cantemir. Conflictul s-a
manifestat intre anii 1688 - 1705 si este
prezentat sub forma alegoriei luptei dintre
Tara Pasarilor si Tara Patrupedelor, vreme de
17 ani.
 Titlul
Titlul este o metafora, sugerand
istoria secreta a unui conflict
prelungit intre Moldova si Tara
Romaneasca privind ocuparea
tronului din Moldova de catre o
ruda a lui Brancoveanu, Cantemir
demascand astfel intrigile
subterane ale politicii din acea
vreme.
Structura operei este complicata
si complexa, avand o alcatuire
organizata si explicita, Cantemir
urmarind intelegerea in
profunzime si dezlegarea de
catre cititor a acestei istorii
ascunse:
*În perioada martie-aprilie1693 , după moartea tatălui său, a fost domn al Moldovei,
dar Înalta Poarta nu l-a confirmat, astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-şi
continua studiile. Cu prilejul unui război turco-austriac, a efectuat o călătorie în
Europa.
* În perioada martie-aprilie1693 , după moartea tatălui său, a fost domn al Moldovei,
dar Înalta Poarta nu l-a confirmat, astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-şi
continua studiile. Cu prilejul unui război turco-austriac, a efectuat o călătorie în Europa
Centrală, ajungând şi în Banat, la Timişoara.
Centrală, ajungând şi în Banat, la Timişoara.
* S-a căsătorit cu fiica lui Şerban Cantacuzino, Casandra, care i-a dăruit doi copii,
Maria şi Antioh (viitorul poet, scriitor şi diplomat rus Antioh Dimitrievici
Cantemir(1709- 1744).)

* După numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alăturat lui Petru cel Mare în
războiul ruso-turc şi a plasat Moldova sub suzeranitate rusească. După ce au fost
înfrânţi de turci în Lupta de la Stănileşti- ţinutul, neputându-se întoarce în Moldova, a
emigrat în Rusia, unde a rămas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I şi
a desfăşurat o activitate ştiinţifică rodnică.A fost investit cu titlul de Principe
Serenissim al Rusiei la 1 august 1711.

*A murit pe moşia sa Dimitrievka la Harkovîn 1723 şi a fost înmormântat în Rusia.

Actualmente, osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
Portretul lui Dimitrie Cantemir:
Moreau de Brassey,unul din ofiterii
tarului Rusiei ,prezent la întâlnirea
dintre acesta si D.Cantemir,ne-a
lăsat portretul domnitorului
Moldovei:,,Acest domnitor era un
om de mica statură,cu trupul
slefuit in chip delicat,bărbat
frumos si grav,cu o înfătisare
asa de placută cum nu s-a mai
vazut . Era om politicos,afabil,cu
conversatie blandă,
politicoasă,curgătoare,vorbi
latineste în chip ales..”
» Cuvantul pentru cititor include in titlu si o urare,
"Izvoditoriul (autorul -n.n.) cititorului, sanatate";
» "Scara numerelor si cuvintelor straine, talcuri", in
care explica neologismele folosite in textul operei;
» Subiectul este alcatuit din 12 parti;
» Ultimul capitol, "Scara numerelor si a cuvintelor
ieroglifice, talcuri", dezvaluie (descifreaza) numele
personalitatilor istorice simbolizate de pasarile si
animalele prezente in roman, precum si al
celorlalte "vietuitoare" participante la conflict.
Subiectul operei
Batalia pentru tronul Moldovei este imaginata ca
un "divan", o adunare oficiala, la care participa
pasarile si dobitoacele, aflate intr-o acerba lupta
pentru putere.
Cantemir are si o pozitie antiboiereasca, deoarece
boierii formasera o adevarata oligarhie care stabilea
cursul politicii si determina alegerea domnitorilor.
Boierimea este reprezentata de "jiganii" sau "paseri"
de prada, simbolizand astfel rautatea si egoismul,
aviditate in strangerea averilor, fiind bucuroasa
chiar de "varsarea sangelui nevinovat", daca acest
lucru era necesar propriilor interese. Autorul,
intristat de rapacitatea si perfidia boierilor, exprima
un avertisment amar: "Auziti voi jiganii, nu atata
predinafara, precat pe dinlauntru vapsite, ajunge-va
cat pana acum si pana-ntr-atata monarhiile ati
amestecat si toata si mai nestinsa iasca a vrajbii intre
dansele ati aruncat: puneti-va hotar si tenchiu
(limita, sfarsit -n.n.) rautatilor voastre: parasiti-va
mai mult clestele strambatatii si mana lacomiei a
alcatui"
Poporul este metaforizat prin "muste", Cantemir
construind astfel primul personaj colectiv, atunci cand
relateaza rascoala din vremea lui Mihail Racovita,
cauzata de crunta exploatare la care erau supusi taranii,
carora autorul le ia apararea pentru ca ei sunt gata
"pentru slobozenie si mosie cu cinste a muri, decat prin
multi vecii cu necinste a trai, mai de folos si mai de laudat
este". Suferintele indurate de masele taranesti, lipsurile
pe care le suportau din pricina lacomiei boierilor il
intristeaza pe Cantemir: "Undeva glas de bucurie sau
viers de veselie nu se simtea, fara numai raget, muget,
obide, suspine, vaietaturi si olecaituri in toate partile si in
toate colturile sa audzea". Acolo unde legea nu este
respectata si atata timp cat numai bunul plac domneste in
Moldova, rascoalele apar ca o reactie fireasca, deoarece
"unde pravila in sila si tarie, iara nu in buna socoteala si
dreptate se sprijina, acolo nici o ascultare a supusilor
trebuitoare nu este".
Personajele Istoriei ie-roglijice sunt luate din lumea animalelor
si a pasarilor. Se relateaza lupta dintre cele trei imparatii: a
Leului (MoldovA), a Vulturului (Tara RomaneascA) si a
Pestilor (Imperiul OtomaN). Tara Leului este populata de
animale fioroase: Pardosul (leoparduL) il reprezinta pe
lordache Ruset, Ursul, pe Vasile Vornicul Costache, Lupul, pe
Bogdan Hatmanul, iar Vulpea, pe Ilie Tifescu. Patria Vulturului
(Tara RomaneascA) este, la randu-i, populata cu pasari de
prada: Corbul (Constantin Bran-coveanU), Cucunozul si
Brehnacea (Mihail si Constantin Cantacu-zinO), Blendaul
(Serban GreceanU). imparatia Pestilor, adica Imperiul
Otoman, se amesteca in lupta dintre cele doua familii care
doresc ocuparea tronului Moldovei.