Dimitrie Cantemir

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare

Dimitrie Cantemir

Domnitor al Moldovei Domnie Predecesor Succesor 1693 Constantin Cantemir Constantin Duca Domnitor al Moldovei Domnie Predecesor Succesor Cstorit() cu 1710 - 1711 Nicolae Mavrocordat caimacan Lupu Costachi Casandra Cantacuzino Anastasia Trubetskaia Urmai Maria Cantemir Constantin Cantemir Antioh Cantemir Smaragda Cantemir Tat Constantin Cantemir

Mam Natere

Doamna Ana 26 octombrie 1673 Siliteni, Flciu 21 august 1723 (49 de ani) Harkov

Deces

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 21 august 1723) a fost domn al Moldovei (martie aprilie 1693 i 1710 - 1711), autor, crturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic i scriitor moldovean.

Cuprins

1 Viaa i cariera politic 2 Dimitrie Cantemir - crturar o 2.1 Opere principale o 2.2 Alte opere 3 Portrete 4 Bibliografie 5 Note 6 Legturi externe 7 Vezi i

Viaa i cariera politic

Dimitrie Cantemir n haine turceti Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui. A fost fiul lui Constantin i al Anei, nscut Banta. La 15 ani a fost nevoit s plece la

Constantinopol (1688-1690), unde a stat 22 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei. n perioada martie - aprilie 1693, dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui rzboi turco-Austriac, soldat cu btlia de la Zenta, a traversat Banatul. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie precar. Din 1695 a fost capuchehaie, adic ambasador la Constantinopol, al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn. S-a cstorit cu fiica lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, Casandra, care i-a druit pe Matei, Constantin, erban, Maria i Antioh (viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744). Din a doua cstorie (dup moartea Casandrei), cu fiica unui general rus, a avut o fat: Anastasia. C. Negruzzi scrie: "El avu cu soia dinti ease feciori i dou fete, iar cu cea a doua, numai o fat. Una din fete i doi feciori murir, nc trind el; i aa-i rmaser dou fete Maria i Smaragda i patru feciori Matei, Constantin, erban i Antioh." Turcii l-au nscunat pe Dimitrie Cantemir la Iai n 1710, avnd ncredere n el, dar noul domncrturar a ncheiat la Luk n Rusia, la 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alian cu Petru cel Mare, n sperana eliberrii rii de sub dominaia turc i preciznd integritatea granielor i faptul c ele vor fi aprate de armata Moldovei. Tratatul a fost publicat de Cantemir n spaiul german. n politica extern s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodox, opus Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i a fost mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi.

Dup numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alturat lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc, dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc. Dup ce cretinii au fost nfrni de turci n Lupta de la Stnileti - inutul Flciu pe Prut, neputndu-se ntoarce n Moldova, a emigrat n Rusia, unde a rmas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I (dup ce a fost ajutat de ambasadorii Olandei i Franei la nalta Poart) i a desfurat o activitate tiinific rodnic. Lng Harkov i s-a acordat un domeniu feudal i a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711. A contribuit la cartografierea Rusiei i a lucrat n sistem Mercator. Colecia sa de hri, scrise n latin, se afl n Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg. A scris Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor, susinnd latinitatea limbii i a poporului format pe teritoriul

vechii Dacii, inclusiv faptul c romna are patru dialecte. Aceast lucrare a devenit o referin fundamental pentru corifeii colii Ardelene. Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz, ncercnd s stabileasc principiile fondrii unei Academii Ruse. A murit n refugiu, dup campania lui Petru cel Mare la Marea Caspic, n zona Derbent 1723 i a fost nmormntat n Rusia, la Dimitrovka, n biserica Sf. Nicolae, construit dup planurile sale i cu hramul ca al Bisericii Domneti din Iai. Potrivit unei legende, Dimitrie Cantemir a fost rosicrucian, iar capul su a fost luat dup moarte pentru a fi ngropat ntrun cimitir rosicrucian din Scoia. O loj masonic cu numele su i al crei Venerabil a fost i Mihail Sadoveanu, a funcionat n perioada interbelic a secolului trecut la Iai. [1] Actualmente, osemintele sale se odihnesc n Biserica Trei Ierarhi din Iai, repatriate graie lui Nicolae Iorga, n 1935. Memoria lui Cantemir este onorat prin atribuirea numei su unor strzi importante din Bucureti i din alte orae ale Romniei, prin liceele i universitile care l au ca patron. n 1973 a fost turnat un film artistic de lung metraj, intitulat Dimitrie Cantemir, n regia lui Gheorghe Vitanidis.[2]

Dimitrie Cantemir - crturar

A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Este considerat pn astzi unul dintre marii umaniti ai Europei.

Opere principale

Imaginea lui Dimitrie Cantemir pe o marc potal din Republica Moldova

Divanul sau Glceava neleptului cu lumea sau Giudeul sufletului cu trupul, scris n romn i tiprit la Iai n 1698. Aceast oper este prima lucrare filozofic romneasc. n aceast lucrare ntlnim disputele medievale despre timp, suflet, natur sau contiin. Dimitrie Cantemir sugereaz superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, face din om un stpn al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, ncearc s defineasc concepte filosofice i s alctuiasc o terminologie filosofic.

Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago 1700, lucrare filosofic n care ncearc s integreze fizica ntr-un sistem teist, n linia lui Bacon, un fel de mpcare ntre tiin i religie, ntre determinismul tiinific i metafizica medieval. Cantemir manifest un interes deosebit pentru astrologie i tiinele oculte, sacre, specifice Renaterii. Istoria ieroglific, scris la Constantinopol n romn (1703 - 1705). Este considerat prima ncercare de roman politico-social. Cantemir satirizeaz lupta pentru domnie dintre partidele boiereti din rile romne. Aceast lupt alegoric se reflect printr-o disput filosofic ntre dou principii, simbolizate de Inorog i Corb. Lucrarea cuprinde cugetri, proverbe i versuri care reflect influena poeziei populare. Istoria Creterii i Descreterii Curii Otomane (Istoria creterii i descreterii curii otomane), redactat n latin (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) ntre 1714 i 1716. n aceast lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman i a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrmarea sa. A insistat i asupra posibilitilor popoarelor asuprite de a-i recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradus i publicat n limbile englez, francez i german. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai nti n latin, dar tradus apoi de autor n romn[3] (1719 - 1722), cuprinde istoria romnilor de la origini pn la desclecare. Susine ideea lui Miron Costin: originea latin comun a tuturor dialectelor romneti. Pentru scrierea acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romne i strine n limbile latin, greac, polon i rus.

Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scris n latin (1714 - 1716), cnd tria n Rusia, la cererea Academiei din Berlin. Descriptio Moldaviae cuprinde trei pri:

Imaginea lui Dimitrie Cantemir pe o coli potal din Republica Moldova

Prima parte este consacrat descrierii geografice a Moldovei, a munilor, a apelor i a cmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hart a Moldovei. A prezentat flora i fauna, trgurile i capitalele rii de-a lungul timpului. Toponimele sunt scrise cu alfabet latin. n partea a doua a lucrrii este nfiat organizarea politic i administrativ a rii. S-au fcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau ndeprtarea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de nscunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodn, nuni, nmormntri. n ultima parte a lucrrii exist informaii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la nceput au fost latineti, dup pilda tuturor celorlalte popoare a cror limb nc e alctuit din limba cea romn, iar apoi nlocuite cu cele slavoneti. Lucrarea prezint interes nu numai pentru descrierea geografic sau politic bine documentat, ci i pentru observaiile etnografice i folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul crturar romn care a cuprins n sfera cercetrilor sale etnografia i folclorul.

Alte opere

Compendiolum universae logices institutionis (Prescurtare a sistemului logicii generale) Monarchiarum physica examinatio (Cercetarea natural a monarhiilor) Sistema religiei mahomedane n rus Kniga sistima muhamedanskoi relighii Cartea tiinei muzicii (Kitab-i-musiki)

Kitab-i-musiki, Cartea muzicii, scris n limba turc, este una dintre primele lucrri ale savantului domnitor, conceput n perioada vieii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice i religioase, primul sistem de notaie muzical al muzicii otomane (a fost contemporan cu Johann Sebastian Bach) savantul punnd n discuie i importana muzicii religioase ortodoxe i influenarea acesteia de ctre muzica bisericeasc bizantin. Studiul se refer la compozitori otomani, cuprinznd ilustrarea curentelor i tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor i gamelor ntr-un sistem de note. Este prima lucrare dedicat muzicii, conceput ntr-un stil savant. Finalul studiului este nsoit de o culegere de melodii a diverselor compoziii otomane, dar i folclor din Moldova, precum i un numr de 20 de creaii proprii. Datorit acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a intrat n istoria muzical a Turciei ca fondator al muzicii laice i studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir), primind titlul de pa cu trei tuiuri (ceilali domni aveau dou tuiuri) de la Ahmed al III-lea, cunoscut drept mare susintor al artelor.[4]

Portrete

n tineree

n timpul domniei (1710 - 1711)

n prima ediie a Descrierii Moldovei (1716)

Dimitrie Cantemir.jpg Gravur similar din aceeai perioad

URSS, marc potal, 1973 (Michel 4175, Scott 4132)

Reprezentare a lui Dimitrie Cantemir pe bancnota de 100 de ruble transnistrene din 2007.

Predecesor: Constantin Cantemir

Domnitor al Moldovei 1693

Succesor: Constantin Duca

Predecesor: Nicolae Mavrocordat

Domnitor al Moldovei 1710 - 1711

Succesor: caimacan Lupu Costachi

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1673 - 1723)

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711)

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 1723), domn al Moldovei (1693 i 1710 - 1711), autor, crturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic i scriitor romn.

Viaa i cariera politic

Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui. A fost fiul lui Constantin Cantemir i al Anei. La 15 ani a fost nevoit s plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 17 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.

n perioada martie - aprilie 1693 , dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poarta nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile. Cu prilejul unui rzboi turcoaustriac, a efectuat o cltorie n Europa Central, ajungnd i n Banat, la Timioara. A avut astfel ocazia s se conving de unitatea lingvistic a poporului romn. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie precar. Din 1695 a fost capuchehaie la Constantinopol, al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn. S-a cstorit cu fiica lui erban Cantacuzino, Casandra, care i-a druit doi copii, Maria i Antioh (viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744). Turcii l-au nscunat pe Dimitrie Cantemir la Iai n 1710, avnd ncredere n el, dar noul domn-crturar a ncheiat la Luk n Rusia, n 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alian cu Petru cel Mare, n sperana eliberrii rii de sub dominaia turc. n politica extern s-a orientat spre Rusia. n subsidiar, s-a afirmat chiar faptul c ar fi ncercat alipirea Moldovei la Imperiul Rus, aa cum fcuse i Ucraina. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i a fost mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi. Dup numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alturat lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc i a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc. Dup ce au fost nfrni de turci n Lupta de la Stnileti inutul Flciu pe Prut, neputndu-se ntoarce n Moldova, a emigrat n Rusia, unde a rmas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I (Petru cel Mare) i a desfurat o activitate tiinific rodnic. Lng Harkov i s-a acordat un ntins domeniu feudal i a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711. A murit pe moia sa Dimitrievka la Harkov n 1723 i a fost nmormntat n Rusia. Actualmente, osemintele sale se odihnesc n Biserica Trei Ierarhi din Iai.

Dimitrie Cantemir - crturar

A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea.

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, portret

Opere principale
Divanul sau Glceava neleptului cu lumea sau Giudeul sufletului cu trupul, scris n romn i tiprit la Iai n 1698. Aceast oper este prima lucrare filozofic romneasc. n aceast lucrare ntlnim disputele medievale despre timp, suflet, natur sau contiin. Dimitrie Cantemir sugereaz superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, face din om un stpn al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, ncearc s defineasc concepte filosofice i s alctuiasc o terminologie filosofic. Imaginea tainic a tiinei sacrosante 1700, lucrare filosofic n care ncearc s integreze fizica ntr-un sistem teist, un fel de mpcare ntre tiin i religie, ntre determinismul tiinific i metafizica medieval. Cantemir manifest un interes deosebit pentru astrologie i tiinele oculte, sacre, specifice Renaterii. Istoria ieroglific, scris la Constantinopol n romn (1703 - 1705). Este considerat prima ncercare de roman politic-social. Cantemir satirizeaz lupta pentru domnie dintre partidele boiereti din rile romne. Aceast lupt alegoric se reflect printr-o disput filosofic ntre dou principii, simbolizate de Inorog i Corb. Lucrarea cuprinde cugetri, proverbe i versuri care reflect influena poeziei populare. Istoria Imperiului Otoman (Istoria creterii i descreterii curii otomane), redactat n latin (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) ntre 1714 i 1716. n aceast lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman i a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrmarea sa. A insistat i asupra posibilitilor popoarelor asuprite de a-i recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradus i publicat n limbile englez, francez i german. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai nti n latin dar tradus apoi de autor n romn (1719 - 1722), cuprinde istoria noastr de la origini pn la desclecare. Susine ideea cronicarilor: originea comun a tuturor romnilor. Pentru scrierea acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romne i strine n limbile latin, greac, polon i rus. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scris n latin (1714 - 1716), cnd tria n Rusia, la cererea Academiei din Berlin.

Descriptio Moldaviae cuprinde trei pri: 1. Prima parte este consacrat descrierii geografice a Moldovei, a munilor, a apelor i a cmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hart a Moldovei. A prezentat flora i fauna, trgurile i capitalele rii de-a lungul timpului. 2. n partea a doua a lucrrii este nfiat organizarea politic i administrativ a rii. S-au fcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau ndeprtarea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de nscunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodn, nuni, nmormntri. 3. n ultima parte a lucrrii exist informaii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la nceput au fost latineti, dup pilda tuturor celorlalte popoare a cror limb nc e alctuit din limba cea romn, iar apoi nlocuite cu cele slavoneti. Lucrarea prezint interes nu numai pentru descrierea geografic sau politic bine documentat, ci i pentru observaiile etnografice i folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul nostru crturar care a cuprins n sfera cercetrilor sale etnografia i folclorul.

Alte opere
Compendium universae logices institutionis (Prescurtare a sistemului logicii generale)

Monarchiarum physica examinatio (Cercetarea natural a monarhiilor) Sistema religiae mahomedane Cartea tiinei muzicii (Kitab-i-musiki)

Kitab-i-musiki, Cartea muzicii, scris n limba turc, este una dintre primele lucrri ale savantului domnitor, conceput n perioada vieii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice i religioase, savantul punnd n discuie importana muzicii religioase i influenarea acesteia de ctre muzica bisericeasc bizantin. Studiul se refer la compozitori otomani, cuprinznd ilustrarea curentelor i tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor i gamelor ntr-un sistem de note. Este prima lucrare dedicat muzicii, conceput ntr-un stil savant. Finalul studiului este nsoit de o culegere de melodii a diverselor compoziii, precum i un numr de 20 de creaii proprii. Datorit acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a intrat n istoria muzical a Turciei ca fondator al muzicii laice i studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir).

Dimitrie Cantemir
Modificare

Istoric

Talk0 606pages on this wiki

Acest savant de renume european s-a nascut la 26 octombrie 1673, intr-o familie de moldoveni din tinutul Falciului. Tatal invatatului era un om fara carte, dar foarte istet, Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Cunostea trei limbi de circulatie pe timpul respectiv, dar fara a sti sa scrie. A fost supus turcilor, dar si boierilor moldoveni si la uneltirile celor din urma. Ordona decapitarea lui Miron Costin, fapt care care va fi atacat de fiul sau mai tarziu, intr-o scriere memografica. Instructia o primeste in familie, de la dascalii scoliti in Lipsca si Viena, invatand limbile greaca, latina, romana, italiana. La varsta de 15 ani este trimis la Constantinopol studiind la o scoala de dimensiunile celor din occident, formandu-si o cultura de admirat. A stat la Constantinopol aproape 20 ani. Dupa moartea tatalui sau a fost ales domn, de boierii mari, dar turcii, platiti de Constantin Brancoveanu (donul Tarii Romanesti), nu l-au recunoscut ci au impus la tronul tarii pe un domn muntean de incredere al turcilor si al lui Constantin Brancoveanu. Acest moment devine subiect pentru lucrarea artistica: Istoria ieroglifica sau lupta dintre noroc si corb. Scriitorul se intoarce la Constantinopol, invata turca, araba, persana, devenind primul nostru orientalist. In 1697 ia parte la lupta de la Zenta, unde va vedea dezastrul armatelor sultanului, iar situatia de pe campul de lupta I-a prilejuit scrierea unei carti istorice intitulata: istoria cresterii si descresterii Imperiului Otoman, lucrare care a stat la dispozitia cercetatorilor mai mult de un secol, fiind aproape inlocuita cu un tratat de istorie turceasca, scris de austriacul Iosef von Hammer. In 1710 devine domn al Moldovei carmuind tara doar cateva luni. Incheie un tratat de alianta cu tarul Rusiei Petru I angajandu-se sa-l sprijine in batalia impotriva turcilor. In iulie 1711 are loc lupta de la Stavilesti in care oastea ruseasca si moldoveneasca sunt invinse, apoi Dimitrie Cantemir este obligat sa se retraga din Moldova, sa-l urmeze pe tar si sa se stabileasca la Petersburg, unde moare dupa 12 ani, in 1723.

Lucrarile redactate de Constantin Brancoveanu in timpul sederii in Rusia au fost cerute de societatea culta si de catre conducatorii tarii. Cantemir a inceput sa scrie carti filozofice cu caracter religios si a terminat cu opere istorice, stiintifice si geografice. A scris mai mult in latineste, caci limba latina era pe atunci limba universala a stiintei. Scriind in limba latina, scriitorul se adresa lumii intregi, lumii invatate. Prima lui lucrare se intituleaza Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul, tiparita la Iasi in greceste si in romaneste. Subiectul acestei carti porneste de la epistola apostolului Pavel catre Galateen. In scrierea lui Cantemir, in afara de aceste texte cu continut religios, autorul face trimiteri la cateva personalitati de marca ale culturii: Cicero, Epictet, Seneca, etc. apoi la marele umanist olandez Erasmus din Rotterdam. 21295nim68vjd6k A doua lucrare a lui Dimitrie Cantemir, tot de esenta filozofica este Stiinta sacrosanta sau I se mai spune Imaginea Stiintei Sacre care nu se poate zugravi. Stiinta sacra este teologia, ea nu se poate zugravi, fiind abstracta. Cantemir are certitudinea s-a personala ca ar exista o stiinta sacra si ca aceasta stiinta nu poate sa fie decat aceea pe care Creatorul o are despre sine si despre creaturile sale. Omului ii este inacceptabila o asemenea stiinta a adevarului absolut. Atat Divanul cat si Stiinta sacrosanta au fost dedicate de catre autor, dascalului, adus de tatal sau in familie pentru ai instrui copiii Ieremia Cacavelas. Legaturile lui Cantemir cu Academia de la Constantinopol se confirma prin doua carti de gandire rationala si extrarationala: Logica si Metafizica. Scrie in limba turca Tratat de muzica turceasca cu note arabe. Dupa esecul de la Stanilesti (1711), Cantemir este luat sub protectia lui Petru I si se stabileste la Petersburg. Aici incepe sa scrie si sa-si faca cunoscuta prezenta lui de mare carturar, in occident, in special prin fiul sau, care a fost ambasador al Rusiei la Berlin, Londra, Paris. In 1714 este ales membru al Academiei din Berlin, la cererea acestui for inalt va scrie lucrarea Descrierea Moldovei, facandu-si tara cunoscuta strainatatii si lumii intregi. Lucrarea cuprinde trei parti: partea geografica (granitele, apele, impartirea pe tinuturi, forme de relief, bogatii, etc, deci geografia fizica si economica); partea a doua apartine geografiei politice, organizarea statului feudal, relatari despre religie, despre limba, despre obiceiuri, traditii, descriindu-le cu detalii, partea a treia se refera la unitatea limbii romane facand afirmatia Valahii si ardelenii au acelasi grai cu moldovenii. Este primul nostru carturar care spune ca in limba noastra se afla si cuvinte de origine daca. La sfarsitul lucrarii sale este desenata harta Moldovei, fiind prima scriere in care apare harta acestei tari in cultura noastra. Scrie o carte cu caracter memoralistic Viata lui Constantin Cantemir. Dupa ce trateaza originea familiei, subliniaza apoi calitatile tatalui sau, in final se opreste asupra unei greseli, pe care nu i-o poate ierta si anume faptul ca s-a supus turcilor si boierilor si la uneltirile celor din urma, la sacrificat pe cel mai mare invatat al timpurilor Miron Costin. Ultima carte a lui Dimitrie Cantemir se intituleaza Hronicul vechimii romano-moldo-valahilor, carte ce I-a servit celui mai mare aparator al neamului romanesc, in confruntarile lui de la curtea imperiala de la Viena Inochentie Micu Klein. De aceea Dimitrie Cantemir a fost numit un percusor al iluminismului romanesc.

La 26 octombrie 1673 se naste Dimitrie Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Principala preocupare a tanarului a fost invatatura, ceea ce il va ajuta sa devina un spirit enciclopedic, reprezentant stralucit al umanismului romanesc si prefigurator al iluminismului. Despre cea dintai carte a lui Dimitrie Cantemir "Divanul sau galcava inteleptului cu lumea", s-a spus ca e mai mult decat un tratat de etica, e intaiul eseu scris in limba romana. A doua lucrare a sa, aparuta in 1700, la Constantinopol in latineste, poarta titlul "Imaginea stiintei sacre, care nu se poate zugravi". A fost tradusa, tarziu si doar partial in romaneste su titlul "Metafizica". Lucrarea face din autorul ei un precursor in filozofia romaneasca. Urmatoarea carte, "Logica", este primul manual didactic de acest gen, scris de un roman. Ideile filozofice si politice, extrase din realitatea istorica traita intens de fostul si viitorul domn al Moldovei, sunt prezentate sub forma literar-alegorica in "Istoria ieroglifica". Lucrarea a avut ca scop sa realizeze un pamflet politic in care sa demaste puternicele disensiuni dintre familiile boieresti aflate la putere in cele doua tari romanesti si rolul nefast jucat de Poarta Otomana in politica si in viata Moldovei si Tarii Romanesti; toate acestea cu personaje luate din lumea fabulelor. "Descriptio Moldaviae" ("Descrierea Moldovei") este scrisa in 1716, in limba latina, la cererea Academiei din Berlin. In alcatuirea sa intra trei parti:

a) partea geografica, continand descrierea formelor de relief, a florei, faunei si bogatiilor minerale; si prezentarea targurile si capitalelor tarii de-a lungul timpului. Dimitrie Cantemir elaboreaza prima harta a Moldovei. b) partea politica, infatiseaza organizarea politica si administrativa a tarii, cu referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnitorilor, la obiceiurile prilejuite de inscaunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodna, nunti, inmormantari, etc. c) despre cele bisericesti si ale invataturii in Moldova, unde gasim bogate informatii despre graiul moldovenesc, despre slovele folosite, la inceput latinesti, apoi inlocuite cu cele slavonesti; tot aici sunt enumerate intruchipari mitologice, precum: "Doina", "Frumoasele", "Ursitele", "Sanzienele", "Zburatorul", etc. Lucrarea prezinta interes nu numai pentru documentata descriere politica si geografica, ci si pentru observatiile etnografice si folclorice, Dimitrie Cantemir fiin primul carturar roman ce a intreprins cercetari in aceste domenii, cat si primul nostru cartograf. Faima mondiala a lui Cantemir se datoreaza realizarii lucrarii "Cresterea si descresterea Portii Otomane" pentru subiectul ales, pentru tratarea inedita, pentru noutatea unor date cuprinse in carte; dar si datorita traducerii lucrarii in franceza si engleza. Daca lucrarea "Viata lui Constantin Cantemir" a fost, in conceptia autorului, un capitol anticipat din "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", cum s-a crezut o vreme, o continuare a "Letopisetului" lui Miron Costin, cum se poate deduce din cronologia anilor 1661-1693 descrisi aici, sau o biografie de sine statatoare despre domnia tatalui sau, asa cum s-a demonstrat de istoricii contemporani, nu se poate spune cu exactitate. Activitatea de savant a lui Dimitrie Cantemir se incheie cu "Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor", socotit multa vreme opera sa capitala, prima istorie a romanilor de pretutindeni. Scrisa in limba romana, opera este conceputa dupa un plan vast si cu o larga informatie extrasa din lucrari ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Este infatisat trecutul indepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor. Prin vasta opera pe care a creat-o, prin ideile progresiste si prin spiritul sau enciclopedic, Dimitrie Cantemir este una dintre personalitatile remarcabile ale culturii europene.

Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir a fost primul intelectual roman care a reusit sa dea gandurilor sale o forma autentic filosofica. Desi nu a fost foarte original, nu se poate contesta forta sa creatoare in acest domeniu. Multa vreme cei care l-au urmat nici macar nu l-au egalat. Dar importanta lui exceptionala in filosofia romana este data, in aceeasi masura de faptul ca e, incercand sa transpuna in limba romana concepte pana atunci straine, a inaugurat procesul de formare a limbajului filosofic romanesc, care va continua apoi pana la sfarsitul secolului al XIX-lea O dovada a valorii sale de necontestat sunt cuvintele lui George Calinescu:

Dimitre Cantemir Cantemir e scriitor, creator, aducand idei si combinatii. Figura lui, umbrita pana azi, e a unui om superior. Voievod luminat, ambitios si blazat, om de lume si ascet de biblioteca, intrigant si solitar, manuitor de oameni si mizantrop, iubitor de Moldova lui dupa care tanjeste si aventurier, cantaret in tambura, tarigradean, academician berlinez, print rus, cronicar roman, cunoscator al tuturor placerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este Lorenzo de Medicis al nostru. Dimitrie Cantemir s-a nascut la 26 octombrie 1673 si a fost fiul lui Constantin Cantemir, un simplu razes, ajuns, datorita vitejiei lui, ostas mercenar la polonezi, apoi boier in tara si, in cele din urma, a fost inaltat la domnie in 1675. Fii lui Constantin Cantemir, Antioh si Dimitrie, au invatat carte in Moldova cu Irimia Cacavelas, unul dintre cei mai renumiti dascali, adus de la Bucuresti. In fomarea orizontului intelectual al tanarului Dimitrie Cantemir s-a deschis perspectiva culturii apusene si majoritatea lucrarilor lui de mai tarziu sunt scrise in limba latina. In 1688, la varsta de 15 ani, Dimitrie a fost trimis la Poarta ca zalog pentru a garanta supunerea tatalui sau fata de turci. In perioada importanta pentru formarea sa intelectuala, a studiat la Academia Patriahiei din Constantinopol, cu o pleiada de profesori celebri, toate disciplinele umaniste, dintre care l-au pasionat filosofia si geografia, pe care l-a reprezentat stralucit in veacul sau.

Dimitre Cantemir Cunoasterea limbilor straine vorbite curent la Constantinopol (araba, turca, persana), a limbilor antice (greaca si latina), a limbilor apusene (italiana, franceza, germana) si a limbii ruse, in perioada exilului, i-au asigurat lui Dimitrie Cantemir accesul la cultura antica greco-latina, dar si la culturile bizantina, islamica si apuseana. S-a intors la Moldova in 1691, tanarul print, scolit intr-o universitate prestigioasa, a capatat experienta politica a luptei pentru putere si gustul intrigilor diplomatice. Imediat dupa moartea tatalui sau, Dimitrie a fost domn de catre boieri si a primit, la doar19 ani, toate onorurile ceremonialului de inscaunare. Insa, dupa trei saptamani, a fost arestat de turci si dus la Constantinopol, unde a ramas fara avere si fara vreo perspectiva de revenire ca domnitor. Interesele politice ale turcilor care au inceput sa se teama de un atac al armatelor tarului Petru cel Mare, l-au trimis pe tronul Moldovei, unde nu a ramas decat opt luni, timp suficient pentru a intreprinde marea aventura a incheierii unui tratat cu Petru cel Mare si a participal a lupta de la Stanilesti din 1711, soldata cu infrangerea aliatilor. Pacea, cumparata cu bani grei de tar nu a impus conditii foarte grele: domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, devenit pentru turci un tradator, a avutde a se refugia in Rusia, impreuna cu familia, dar si cu o suita formata din 5000 de moldoveni (boieri, curteni, ostasi) ramasi credinciosi, printre care se afla si Ion Neculce, viitorul cronicar. Dimitrie Cantemir a ramas in Rusia ultimii 12 ani din viata. Daca visul lui Cantemir de a-si vedea tara eliberata de turci si de a intemeia o dinastie ereditara i-a fost spulberat de imprejurarile istorice pe care le-a trait, aceleasi vremuri tulburi i-au asigurat si ragazul de a sustine o prodigioasa activitate stiintifica, istorica si filosofica in numai 50 de ani de viata. Dimitrie Cantemir ramane in constiinta generala ca erudit si scriitor. Acesta a scris, in limba latina, la cererea Academiei din Berlin, lucrarea "Descriptio Moldaviae", in 1716, opera de eruditie, ce reia la un nivel superior ideile lui Miron Costin din "De neamul moldovenilor".

Cantemir s-a facut cunoscut mai cu seama cunoscut printr-o istorie a Impeiului Otoman ( "Cresterea si descresterea Imperiului Otoman",1716), carte de circulatie europeana, care prezinta interes prin acumularea de informatii despre un imperiu mai putin cunoscut apusenilor in aspectele lui secrete si prin caracterul memorialistic al ultimei parti. Prin grija fiului sau Antioh, trimis ca ambasador in Londra, opera cunoaste versiuni in limba engleza, franceza si germana, iar Dimitrie Cantemir devine, postum, o glorie a istoriografiei si orientalisticei europene. Perioada creatoare din tinerete a lui Dimitrie Cantemir a stat sub semnul filosofiei. Inca de la 25 de ani (1698), el publica, la Iasi, atat in limba romana, cat si in limba greaca, prima sa lucrare, "Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul", care este si prima lucrare propriu-zisa de filozofie scrisa in cultura romana, in limba romana. Este o opera filosofica, etica si religioasa, conceputa ca un dialog platonic intre Lume si intelept, aflati intr-o semnificativa opozitie. La scurt timp, in anul 1700, pe aceeasi directie filosofica, a scris in limba latina lucrarea "Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago" ("Icoana de nezugravit a stiintei sacre") in aceasta creatie, Dimitrie Cantemir a fost influentat de teosofia lui Van Helmont, un filosof si ganditor flamand care considera ca se poate ajunge la cunoasterea divinitatii in mod direct, prin intuitie intelectuala, lasand deoparte toate caile obisnuite ale stiintei. In aceasta carte, Dimitrie Cantemir si-a propus sa contureze principiile sacre care stau la baza unei astfel de cunoasteri inefabile, cu statul egal de fizica si teologie, punand in discutie, de fapt, problematica unei adevarate ontologii. Lucrarea, multa vreme inedita a fost tradusa in romaneste abia in 1928 cu titlul de Metafizica dar, in realitate, ea este o opera de filosofie a naturii, in sensul Fizicii lui Aristotel. Desi nu s-a bucurat de acelasi succes ca al lucrarilor mai sus mentionate, "Istoria ieroglifica", considerata primul roman al literaturii nostre, este o creatie valoroasa si importanta pentru evolutia culturii romane. Istoria ieroglifica este numai pentru noi, cei de azi un roman, o problema de literatura pur si simplu.

Istoria Ieroglifica - Dimitrie Cantemir Pentru Cantemir era o alegorie politica transcrisa cu mijloace artistice. Chiar insistenta lui asupra ideii de lectura incifrata indica sensul real al lucrarii. El voia sa lase un document asupra evenimntelor istorice, sa-si justifice demersul si sa explice motivele pentru care nu se putea pronunta mai clar fara primejdie. Istoria ieroglifica este deopotriva un manual politic si un eseu filosofic. Cantemir a dezbatut probleme de conducere a statului, facand indirect o demonstratie a calitatilor ideale ale domnitorului luminat. El a crezut, in sens umanist, ca valorile spirituale hotarasc mersul istoriei, propunand in subtext o ierarhie sociala bazata pe meritele intelectuale ale indivizilor. Istoria ieroglifica este o carte de literatura baroca, in care se imbina temperamentul patimas al autorului cu lirismul sau. Dimitrie Cantemir a trecut de la sentimentul tragic la amuzament si sarcasm, de la sublime la grotesc, de la viziuni cosmice la miniaturi gratioase. In planul formei, autorul parcurge drumul de la expresia directa si violenta la retorism.