Formarea constiintei istorice

Motto: Artele patrund in masa claselor si produc astfel o constiinta unitara publica, care pe nesimtite se preface intr-o solidaritate etica.

Mihai Eminescu

1.Premisa. Definirea problemei Formarea constiintei istorice a poporului roman se realizeaza treptat, incepand cu preocuparile umanistilor din secolele al XV-lea- al XVII-lea, care consemneaza in documentele ce ni s-au pastrat scrise mai intai in limba slavona, modul in care romanii din diferitele provincii se inscriu in cursul istoriei : situarea lor in timp si spatiu,evenimentele istorice, limba, cultura, obiceiurile. Incepand cu secolul al XVII-lea, destinul culturii romanesti se schimba, cultura nu mai este decat in sfera vietii religioase, a activitatii mitropolitilor, preotilor si calugarilor. Atat in Moldova, cat si in Muntenia, prin influenta ideilor umaniste si boierilor luminati apare incercarea de a recupera trecutul istoric si de a se demonstra ideea unitatii de neam si de limba a romanilor.

2.Aparitia primelor cronici Primul roman care scrie despre originea romanilor si despre unitatea limbii roamne si a poporului roman este Nicolaus Olahus. Informatiile apar in lucrarea sa numita Hungaria (1536) scrisa in limba latina. 3.Umanismul european Umanismul este o miscare culturala aparuta in sec. XIV-XVI care a pus in centrul preocuparilor sale omul , considerandu-se necesara educatia trupului si a mintii sale. Reprezentanti ai umanismului sunt Francesco Petrarca si Giovanni Boccaccio. 4.Umanismul romanesc Umanismul romanesc se dezvolta mai mult din perspectiva culturala. Cei mai de seama umanisti sunt boierii Moldovei feudale care au urmat scoli inalte in Polonia si in Constantinopol. Cea mai importanta manifeste a umanismului romanesc este preocuparea pentru afirmarea identitatii nationale prin lucrarile de istoriografie.

5.Dimitrie Cantemir In opera lui Cantemir s-au oglindit cele mai importante probleme roidicate de dezvoltarea social-istorica a Moldovei de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea. Istoria ieroglifica , scris ala Constantinopol in romana este considerata prima incercare roman politic-social. Cugetarea cuprinde proverbe, cugetari si versuri care reflecta influenta poeziei populare.

6.Cronicari In veacul al XVII-lea si-a facut aparitia in tarile romane un nou tip de carturar, instruit, iubitor de cultura, cunoscator al mai multor limbi, calatorit prin tari straine, nu rareori investit cu functii importante in stat. Cronica este scrierea istoric n care sunt consemnate n ordine cronologic evenimentele dintr-o anumit perioad, dup surse diverse, att scrise, ct i orale. In spaiul medievalitii romneti, denumirea ei este de letopise i limba de expresie este la nceput slavona, limba oficial, de cancelarie, preluat din mediul bisericesc care o consacrase ca limba a culturii scrise. 6.1. Grigore Ureche Cronicarul este fiu de mare boier, de la care mosteneste nclinatii spre cultura si politica. Baza informativ a cronicii lui au constituit-o manualele slavone de curte, cronica Poloniei alui Joachim Bielski i o cosmografie latin. Este autorul"Letopisetului Tarii Moldovei",cea mai veche cronica n limba romna, redactata ntre anii 1642-1647, tratnd istoria Moldovei ntre 1359-1594. n cronica luiUreche sunt cuprinse trasaturile caracteristice, de nceput, ale umanismului romnesc. "Letopisetul" urmareste istoria uneitari: succesiunea domnilor, destinele, Gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor.

Citate: Vor unii Moldovei s-i zic c au chemat-o Sitia,sau Schitia,pre limbasloveneasc.Ce Sitia coprinde loc mult,nu numai al nostru,ce nchide i Ardealul iara Munteneasc i cmpii prestre Nistru,de coprinde o parte mare i de ara Leeasc.Chiemat-o-au unii i Flachia,ce scriu letopiseele latineti,pre numelehatmanului rmlenescu ce l-au chiemat Flacus,carile au btut rzboiu cu sitii preaceste locuri i schimbndu-s i schimonosindu-s numele,din Flachia iau zisVlahiia.

6.2.Miron Costin A nceput prin a scrie versuri, domeniu aproape inexistent la noi.Poemul filozofic"Viata lumii", o meditatie asupra trecerii necontenite a timpului, i demonstreaza vocatia de scriitor. Miron Costin continua "Letopisetul Tarii Moldovei" nceput de Ureche, descriind istoria romnilor ntre 1594-1661, si avnd n efigie personalitatea lui Vasile Lupu. Citate: Aa i neamul acesta,de carele scriem,al rlor acestora,numele vechiu i maidireptu ieste rumn,adec rmlean de la Roma.Acest numede la desclicatul lor deTraian,i ct au trit pn la pustiirea lor di pre aceste locuri i ct au tritunmuni,n Maramoro i pe Olt,tot acest nume au inut i in pn astzi i nc maibine muntenii dect moldovenii c ei i acum zic i scriu ara sa rumneasca,ca iromnii cei din Ardeal.

6.3.Ion Neculce Continuatoarul cronicii lui Miron Costin este boierul Ion Neculce, care duce letopisetul pana in vremurile contemporane lui. Opera sa, Letopisetu l Tarii Moldovei curpinde evenimente petrecute intre anii 1661-1743, o etapa dramatica a istoriei moldovenesti, marcata de razboaie, intrigi, decadere si de inceputurile domniilor fanariote. Ion Neculce aeaz 42 de legende istorice, sub titlul O sam de cuvinte despre care spune c sunt auzite din om n om, de oameni vechi i btrni, i n letopiseu nu sunt scrise i care ilustreaz evenimente ce au cutremurat sraca ar Moldov. Citate: Ce, fratilor moldoveni, rogu-va sa luati luati aminte, sa va nvatati si sa va paziti. Orict ar fi n cinste la vrun domn, bine este sa-i slujesti cu dreptate, ca de la Dumnedzau ai plata. Dar cu domnul niciodata sa pribegesti, macar cum ar hi, si nu numai n tara streina, ce nici n Tarigrad cu dnsul sa nu mergi, fiind tu moldovan.

7.Concluzii Cronica si literatura romana au avut un rol foarte important in dezvoltarea culturii romanesti deoarece orice roman poate sa-si cunoasca originile oricand doreste cu ajutotul scrierilor din timpurile vechi ,care reprezinta poporul nostru si ne arata punctul de plecare si importanta pe care o datam de secole intregi.