Formarea constiintei istorice

Pag 3

Contributia cronicarilor moldoveni la formarea constiintei Pag 7 istorice

Scoala Ardeleana Pag 16 Perioada pasoptista

Pag 14

Literatura in perioada interbelica Pag 18 Literatura in perioada comunista Pag 29

Formarea constiintei istorice a poporului roman se realizeaza treptat,fiind reflectata in scrierile umanistilor din secolele XVI-XVII,care consemneaza in documentele ce ni s-au pastrat (scrise mai intai in limba slavona , apoi in latina , iar mai tarziu in limba romana) modul in care romanii din diferitele provincii se inscriu in cursul istoriei:situarea lor in timp si spatiu(originile,limba,continuitatea),evenimentele istorice,personalitatile,obiceiurile,cultura si civilizatia. In secolul al XVII-lea si-a facut aparitia in tarile romane un nou tip de carturar,instruit,iubitor de cultura,cunoscator al mai multor limbi,calatorit prin tari straine,nu rareori investit cu functii importante in stat.Cei care i-au dat expresia au fost cronicarii moldoveni si munteni. Imprejurarile au facut ca viata oamenilor de la Carpati si Dunare sa ramana mai mult decat in alte parti aspra si dramatica.Pentru ca au stat in mijlocul evenimentelor ca militari,oameni politici si diplomati,cronicarii din secolele XVII-XVIII ne-au lasat relatari pretioase nu numai ca documente istorice,ci si ca marturii ale unor sentimente si ganduri plamadite odata cu istoria tarii la care participau.

Umanismul este o micare social-cultural care s-a dezvoltat n perioada

Renaterii (sec XIV XVI).

Pe teritoriul rii noastre, umanismul se dezvolt destul de trziu (sec XVII) odat cu apariia primilor crturari cunosctori ai culturii antichitii, a limbilor latin, greac i slavon. Reprezentanii umanismului romnesc sunt cronicarii care susin n operele lor idei fundamentale ale culturii romneti:

-originea latin a poporului i a limbii romane; -continuitatea existenei acestui popor pe teritoriul romnesc; -unitatea tuturor romnilor din provinciile romneti; -rolul civilizator al tipriturilor; -fora educativ a istoriei; -credina n adevr i documente; -dorina de a salva oamenii de ignoran

Dimitrie Cantemir

Este cea mai reprezentativa personalitate a umanismului in cultura noastra.Vastele sale cunostiinte in diferite domenii,il recomanda drept un erudit,adevarata intruchipare a umanismului renascentist.A beneficiat de o educatie solida,asimilarea culturii greco latine,a principiilor filozofice fundamentale,insuflandu-i admiratia pentru valorile antichitatii si increderea in ratiune.Lunga sedere la Constantinopol i-a desavarsit educatia,completandu-si cunostiintele sub indrumarea celor mai de seama savanti ai timpului.

Dimitrie Cantemir

Cronicarii sunt boieri luminati , carturari preocupati de consemnarea istoriei poporului , fiind constienti de rolul sau educativ.Temele fundamentale abordate de cronicari si care au contribuit la formarea constiintei noastre istorice sunt: originea latina , comuna a tuturor romanilor , latinitatea limbii romane , fenomenul continuitatii poporului roman in acest spatiu geografic , consemnarea evenimentelor istorice trecute sau contemporane (istoriografia ), institutia domniei (chipuri si tipuri de domnitori , rolul lor in politica interna si externa) Cronicarii moldoveni , Grigore Ureche , Miron Costin , Ion Neculce , scriu Letopisetul Tarii Moldovei , continuand scrierea de unde a parasit-o predecesorul. Conceptia cronicarilor asupra rolului istoriei este umanista . Motivul pentru care consemneaza evenimentele este cunoasterea istoriei . Ei cred in functia educativa si valoarea moralizatoare a istoriei Pentru consemnarea istoriei neamului , carturarii umanisti se preocupa de cercetarea critica a izvoarelor si documentelor , pentru ca scrierile istorice trebuie sa slujeasca adevarul , fiind un act de responsabilitate morala in fata urmasilor .,,Eu voi da seama de ale mele ,cate scriu afirma Miron Costin in Predoslovie la De neamul moldovenilor

Grigore Ureche
Cronicarul este fiu de mare boier, de la care mosteneste inclinatii spre cultura si politica. Din 1611 urmeaza cursurile unei scoli din Polonia si apoi, intors in tara, ocupa, treptat, diferite functii.Este autorul "Letopisetului Tarii Moldovei", cea mai veche cronica in limba romana, redactata intre anii 1642-1647 si tratand istoria Moldovei intre 1359-1594. In cronica lui Ureche sunt cuprinse trasaturile caracteristice, de inceput, ale umanismului romanesc. Ureche intregeste imaginea limbii romane aratand ca ea este mostenitoarea unui fond latin bogat Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G. Ureche este intemeiatorul portretisticii in literartura romana veche. In virtutea talentului sau, el selecteaza figurile domnitorilor sau boierilor, le ierarhizeaza, le da contur propriu, punand alaturi de trasaturile fizice si anecdote Om de larga cultura la vremea lui, Ureche, pornind de la limba populara, inaugureaza in scrisul sau limba creatiei literare, plina de naturalete si savoare.

Grigore Ureche

Miron Costin
A trait si a invatat pana la 20 de ani in Polonia. Miron Costin continua "Letopisetul Tarii Moldovei" lui Ureche, descriind istoria romanilor intre 1594-1661. Cronicarul a lasat un numar insemnat de lucrari istorice si poeme, in limba romana si polona, dar poate ca nicaieri personalitatea lui Miron Costin nu iese in evidenta ca in "Predoslovia" la "De neamul moldovenilor", marturisire dramatica a unui carturar patriot, care nu a putut suporta "ocarile" aduse acestui neam "de o seama de scriitori". Indignarea lui se indreapta impotriva unor copisti ai cronicii lui Ureche, mai ales impotriva lui Simion Dascalu, "om de multa nestiinta si minte putina", care afirmase ca moldovenii ar proveni din talharii de la Roma exilati pe teritoriul Daciei. Astfel, textul are un caracter polemic capata pe alocuri accente pamfletare.

Miron Costin

Ion Neculce
Cronica lui Neculce, "Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat" (evenimentele dintre anii 1661-1743), precedata de cele 42 de legende, intitulate "O sama de cuvinte", se intemeiaza pe fapte traite, de aceea are un caracter memorialistic. Dintre cronicari cel mai preocupat de traditiile populare a fost Neculce care scrie si O sama de cuvinte" despre voievozi, boieri sau tarani, "ce sintu audzite din om in om, de oameni vechi si batrani, si in letopisetu nu sintu scrise". Cronicarul se manifesta mai putin ca un istoric interesat de autenticitatea izvoarelor si mai mult ca un artist care scrie el insusi povestea, prelucrand si transfigurand fondul legendar popular. Mai ales in fragmentele narative Neculce isi defineste arta: darul de a pigmenta epicul cu anecdoticul, inviorand relatarea istorica prin ironie si haz ca si Creanga. Povestitor innascut, Ion Neculce a creat o opera durabila, a carei forta artistica se datoreaza si limbajului, mereu proaspat si surprinzator.

Ion Neculce

Cronicarii munteni
-Letopisetul Cantacuzinesc -Letopisetul Balenilor -Incepatura istorii vietii luminatului si preacrestinului domnului Tarii Romanesti la Constantin Brancoveanu Basarab voievod de cand Dumnezeu cu domniia l-au incoronat, pentru vremile si intamplarile ce in pamantul acesta in zilele marii-sale s-au intamplat -Radu Greceanu -De aicea sunt cele ce au scris chiar Rafail monahul, care pe nume mirenesc l-au chemat Radu Popescu-Radu Popescu -Istoria Tarii Romanesti intre care sa cuprinde numele ei cel dintai si cine au fost locuitorii ei si apoi ce o au mai descalecat si o stapanit pana si in vremile de acum cum s-au tras si staConstantin Cantacuzino

Opera cronicarilor este stiintifica prin continut , dar literara prin forma . Importanta cronicarilor consta, pe de o parte , in realizarea artistica a scrierilor (dezvoltarea unor tehnici narative si descriptive ). Chiar daca unele idei s-au dovedit ulterior exagerari , fara temei stiintific (cum este teza purismului etnic prin dorinta de a sublinia nobletea poporului roman ), liniile de cercetare abordate de cronicari au condus la dezvoltarea istoriografiei romanesti , au dat impuls formarii constiintei identitare si au contribuit la impunerea limbii nationale ca limba de cultura. Temele abordate de cronicarii moldoveni se regasesc si in cronicile din Tara Romaneasca (Letopisetul Cantacuzinesc , Cronica Balenilor , Cronica anonima despre Brancoveanu ) , pentru ca mai apoi sa fie tratate savant de catre Dimitrie Cantemir. In a doua jumatate a secolului XVIII-lea , Scoala Ardeleana continua prin reprezentantii ei, in lucrari stiintifice monumentale , argumentarea pe baza de dovezi istorice lingvistice ,demografice a ideilor care condus la formarea constiintei istorice a neamului : latinitatea limbii , originea romana si constituirea romanilor . Preocuparea pentru istoria nationala se continua in perioada pasoptista in contextul social- politic si cultural entuziast.
-Cronicarii realizeaz prin operele lor un act de cultur. -Ofer surse de inspiraie pentru scriitorii de mai trziu. -Au contribuit la dezvoltarea istoriografiei limbii i literaturii. -Au format contiina naional.

SCOALA ARDELEANA
Cel dintai nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, aparuta ca urmare a excluderii romanilor din viata social-politica conform actului cunoscut sub numele de "Unio trium nationum" (1437)Preluand esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social. In ansamblu, activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii 1) prima, socio-culturala, este in stransa legatura cu esenta miscarii iluministe, si urmareste emanciparea oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se dezvolta si se organizeaza invatamantul in limba romana. Gheorghe Sincai infiinteaza 300 de scoli; se tiparesc manuale scolare, carti de popularizare stiintifica, calendare si carti populare. 2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai

Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de pretios. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor gramaticale ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice. Scoala Ardeleana are marele merit de a fi creat un mediu favorabil literaturii, in mijlocu caruia Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat "Tiganiada" Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in felul acesta, prin aspectele lui specifice, in iluminismul european. coala Ardelean continu eforturile de a produce dovezi care s conduc la formarea contiinei istorice a neamului. Preocuparea pentru istoria naional ocup un loc privilegiat n perioada paoptist, strbtuta de entuziasmul european al constituirii naiunilor moderne

Perioada pasoptista
Perioada paoptist (1830-1860) este o epoc de afirmare a literaturii naionale, n preajma Revoluiei de la 1848. Perioada se caracterizeaz printro orientare cultural i literar cu trsturi specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naionala, de militare pentru realizarea Unirii. Principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Contiina faptului artistic, ideea de beletristic, se nasc n aceast perioad, cnd se petrece i transformarea autorului n scriitor. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa iniial a traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor, a respectrii structurilor date.Activitatea publicistic a lui Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi a contribuit la instituirea premiselor culturii romne moderne. Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie

primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. [...] Traducerile ns nu fac o literatur." afirm Koglniceanu n Introducie la Dacia literar, n
1840.

Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i parcurge un drum sinuos. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti. Poezia paoptist cultiv specii lirice i epice. n unele opere se mbin trsturi ale mai multor specii.
Pasoptismul este o perioada importanta pentru literatura romana si datorita faptului ca acum sunt puse bazele primelor specii literare cum ar fi : meditatia, elegia, pastelul, balada, poemul filozofic, satira, epistola, fabula, idila si egloga.

In jurul anului 1848 romantismul este un curent la moda in toata Europa, astfel incat el ajunge si in tarile romane sub o forma moderata insa, fiind mai ale un curent cultural, impregnat de idei iluministe. Reprezentantii romantismului de acum dau operei lor un pronuntat caracter militant ei fiind deopotriva scriitori si revolutionari. Reprezentanti Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Heliade Radulescu, V. Carlova, D. Bolintineanu, Nicolae Balcescu .

MIHAIL KOGALNICEANU

VASILE ALECSANDRI

ION HELIADE-RADULESCU

ALECU RUSSO

GRIGORE ALEXANDRESCU

COSTACHE NEGRUZZI

Poezia pasoptista
Poezia pasoptista raspunde, in general, directiilor si principiilor formulate de Mihail Kogalniceanu in sensul ca este o poezie sociala, adaptata la momentul istoric si chiar politic, conforma cu idealurile de libertate si unire ce animau sufletele romanilor de pretutindeni. Se dezvolta astfel o poezie retorica, declamativa, grandilocventa, cu exprimare directa a ideilor si sentimentelor, intr-un stil avantat; cu un limbaj adecvat intelegerii de catre marea masa de cititori, in care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea se completeaza cu meditatia asupra locului omului in istorie, cu motivul constiintei sociale, al luptei, al creatorului-bard, al ruinelor,al mormintelor, al revolutiei . Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematical poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poporului,ale pamantului si ale traditiilor romanesti Scriitorii devin constienti ca literatura si cultura romana pot intra in universalitate doar prin valorificarea specificului nostru national, a surselor tematice si de exprimare pe care le ofera folclorul si istoria nationale.

Un rasunet
Andrei Muresanu

Desteapta-te, Romne, din somnul cel de moarte, n care te-adncira barbarii de tirani! Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani! Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume Ca-n aste mni mai curge un snge de roman, Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume Triumfatori n lupte, un nume de Traian!

Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, Romna natiune, ai vostri stranepoti, Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, Vieata-n libertate ori moarte! striga toti.

George Cosbuc
Pe voda-l zareste calare trecand Prin siruri, cu fulgeru-n mana. In laturi s-azvarle multimea pagana. Caci voda o-mparte, carare facand, Si-n urma-i se-ndeasa, cu vuiet curgand, Ostirea romana. Cu tropote roibii de spaima pe mal Rup fraiele-n zbucium si salta; Turcimea-nvrajbita se rupe deolalta Si cade-n mocirla, un val dupa val, Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchina prin balta. Hassan de sub poala padurii acum Lui Mihnea-i trimite-o porunca: In spatele-ostirii muntene s-arunca Urland ianicerii, prin flinte si fum,Dar pasa ramane alaturi de drum Departe pe lunca. Mihai ii zareste si-alege vro doi, Se-ntoarce si pleaca spre gloata, Ca volbura toamnei se-nvarte el roata Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi, Si-o frange degraba si-o bate-napoi Si-o vantura toata. - Stai, pasa! Sa piara azi unul din noi. Dar pasa mai tare zoreste; Cu scarile-n coapse fugaru-si loveste Si gatul i-l bate cu pumnii-amandoi; Cu ochii de sange, cu barba valvoi El zboara soimeste. Turbanul ii cade si-l lasa cazut; Isi rupe cu mana vestmantul Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul Si lui i se pare ca-n loc e tinut; Alearga de groaza pieririi batut, Mananca pamantul. Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit! Dar Alah din ceruri e mare! Si-Alah ii scurteaza grozava-i carare Caci pasa-i de taberi aproape sosit! Spahiii din corturi se-ndeasa grabit, Sa-i deie scapare. Si-n ceasul acela Hassan a jurat Sa zaca de spaima o luna, Vazut-au si beii ca fuga e buna Si bietului pasa dreptate i-au dat, Caci voda ghiaurul in toti a bagat O groaza nebuna.

Grigore Alexandrescu

Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, Catre tarmul dimpotriva se intind, se prelungesc, S-ale valurilor mandre generatii spumegate Zidul vechi al manastirii in cadenta il izbesc. Dintr-o pestera, din rapa, noaptea iese, ma-mpresoara, De pe muche de pe stanca, chipuri negre se cobor; Muschiul zidului se misca... printre iarba se strecoara O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nalucirii: un mormant se dezveleste, O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc... Iese... vine catre tarmuri... sta... in preajma ei priveste... Raul inapoi se trage... muntii varful isi clatesc. Ascultati!... marea fantoma face semn... da o porunca... Ostiri, taberi fara numar imprejuru-i inviez...

..

Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stanca-n stanca, Transilvania-l aude, ungurii se inarmez. Oltule, care-ai fost martor vitejiilor trecute, Si puternici legioane pe-a ta margine-ai privit, Virtuti mari, fapte cumplite iti sunt tie cunoscute, Cine oar poate sa fie omul care te-a-ngrozit? Este el, cum il arata sabia lui si armura , Cavaler de ai credintei, sau al Tibrului stapan, Traian, cinste a Romei ce se lupta cu natura , Urias e al Daciei, sau e Mircea cel Batran? Mircea! imi raspunde dealul; Mircea! Oltul repeteaza. Acest sunet, acest nume valurile il primesc, Unul altuia il spune; Dunarea se-nstiinteaza, Si-ale ei spumate unde catre mare il pornesc. Sarutare, umbra veche! primeste inchinaciune De la fiii Romaniei care tu o ai cinstit: Noi venim mirarea noastra la mormantu-ti a depune; Veacurile ce-nghit neamuri al tau nume l-au hranit. Ravna-ti fu neobosita, indelung-a ta silinta: Pana l-adanci batranete pe romani imbarbatasi; Insa, vai! n-a iertat soarta sa-ncununi a ta dorinta, Si-al tau nume mostenire libertatii sa il lasi.

Steluta
Vasile Alecsandri
Tu, care esti pierduta n neagra vecinicie, Stea dulce si iubita a sufletului meu! Si care-odinioara luceai att de vie Pe cnd eram n lume tu singura si eu! O! blnda, mult duioasa si tainica lumina! n veci printre stelute te cata al meu dor, S-adeseori la tine, cnd noaptea e senina, Pe plaiul nemuririi se nalta c-un lung zbor. Trecut-au ani de lacrimi, si multi vor trece nca Din ora de urgie n care te-am pierdut! Si doru-mi nu s-alina, si jalea mea adnca Ca trista vecinicie e fara de trecut! Placeri ale iubirii, placeri ncntatoare! Simpri! marete visuri de falnic viitor! V-ati stins ntr-o clipala ca stele trecatoare Ce las-un ntuneric adnc n urma lor. V-ati stins! si de atunce n cruda-mi ratacire N-am alta mngiere mai vie pe pamnt Dect sa-nalt la tine duioasa mea gndire, Steluta zmbitoare dincolo de mormnt!

Caci mult, ah! mult n viata eu te-am iubit pe tine, O, dulce dezmierdare a sufletului meu! Si multa fericire ai revarsat n mine Pe cnd eram n lume tu singura si eu! Frumoasa ngerela cu albe aripioare! Precum un vis de aur n viata-mi ai lucit, Si-n ceruri cu grabire, ca un parfum de floare, Te-ai dus, lasndu-mi numai un suvenir iubit. Un suvenir, comoara de visuri fericite, De scumpe, si fierbinte, si dulce sarutari, De zile luminoase si ndumnezeite, De nopti venetiane si pline de-ncntari. Un suvenir poetic, coroana vietii mele, Ce mngie si-nvie duioasa-inima mea, Si care se uneste cu harpele din stele Cnd ma nchin la tine, o! draga, lina stea! Tu dar ce prin iubire, la a iubirii soare, Ai desteptat n mine poetice simtiri, Primeste-n alta lume aceste lacrimioare Ca un rasunet dulce de-a noastre dulci iubiri!

Dup primul rzboi mondial ziare cu pagin literar i reviste literare sporesc la numr. Aa avem Viaa romneasc. Apare la 6 martie 1906 la Iai sub conducerea lui Constantin Stere i Paul Bujor Din 1915 directorul unic al revistei rmne Garabet Ibrileanu Din 1930 revista se mut la Bucureti, conducerea fiind preluat de Mihail Relea i George Clinescu

n Viaa romneasc accentul se pune pe autenticitate i specificul naional neles ca dimensiune social, important fiind poporul i rasa europenizarea ca asimilare a spiritului naional repudierea decadentismului i simpatia pentru rnime. n jurul acestei reviste se dezvolt curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Dintre scriitori de la Viaa romneasc amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hoga, Jean Bart, Ptcanu, Mironescu, Sadoveanu, Toprceanu, Ionel Teodoreanu

n perioada interbelic disputele literare duc n jurul modernismului i al tradiionalismului. Modernismul denumete tendina inovatoare ntr-o anumit etap a unei literaturi. Modernismul apare n literatura secolului al XX.-lea opunndu-se tradiionalismului proclamnd noi principii creaiei. Tendina modernist susine: -europenizarea (sincronizarea) literaturii naionale cu literatura Europei -promovarea scriitorilor tineri -trecerea de la o literatur cu tematic rural la una de inspiraie urban -cultivarea prozei obiective -evoluia poeziei de la epic la liric i a prozei de la liric la epic n literatura romn Eugen Lovinescu teoretizeaz asupra modernismului n revista Sburtorul i n cenaclul cu acelai titlu. Prin tradiionalism se nelege continuarea vechilor curente tradiionale prelundu-se ideea c istoria i folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste concepii se adaug factorul spiritual, credina religioas ortodox care ar fi elementul esenial de structur a sufletului rnesc. Consecina acestei teze era c opera de cultur cu adevrat romneasc trebuia s includ n substana ei ideea de religiozitate. Revista tradiionalist este Gndirea care apare la Cluj n 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu

Dintre scriitorii tradiionaliti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale i dintre dramaturgi Adrian Maniu i Lucian Blaga. Anii interbelici se caracterizeaz n literatura romn printr-o remarcabil dezvoltare a romanului care n scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romnesc i lrgete tematica, el cuprinznd medii sociale diferite i problematici mai bogate i mai complexe. Un an de referin pentru romanul romnesc este 1920, cnd apare Ion a lui Liviu Rebreanu. Pn la apariia acestui roman au aprut i alte romane cum sunt Ciocoii vechi i noi a lui Nicolae Filimon, Romanul comnetilor a lui Duliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici i Neamul oimretilor de Mihail Sadoveanu. Ion este ns primul roman romnesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia copleitoare de viaa pe care o degaj.

Marin Preda este adesea considerat cel mai important romancier romn de dup al doilea razboi mondial. Romanul su Moromeii descrie viaa i dificultile unei familii obinuite de rani din Campia Romana din Romnia de dinainte de rzboi i mai trziu din perioada de nceput a comunismului din Romania. Cea mai important carte a sa rmne ns Cel mai iubit dintre pamanteni o crud descriere a societii comuniste S-a spus despre perioada comunista ca poate fi impartita in trei mari perioade in ceea ce priveste literatura: perioada proletcultismului (1948-1964), perioada liberalizarii si a deschiderii (1964-1971) si o perioda de degradare, cand Ceausescu incearca sa imprime o nota nationalista comunismului. Prima este perioada unui holocaust cultural, cand elitele au fost marginalizate, o cultura complet acaparata de ideologia marxista, in varianta ei ruseasca. Dislocarea culturii incepe cu atacurile impotriva scriitorilor consacrati precum Blaga, Arghezi, Calinescu, cu infiintarea cenzurii ce stabilea ce autor putea fi tiparit sau nu, cu aruncarea in inchisoare a dizidentilor sau a celor ce erau doar banuiti ca erau adversari ai regimului.

tefan al III-lea, supranumit tefan cel Mare (n. 1433, Borzeti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei ntre anii 1457 i 1504. Calitile umane, cele de om politic, de strateg i de diplomat, aciunile sale fr precedent pentru aprarea integritii rii, iniiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraia unor ilutri contemporani, iar, graie tradiiei populare, a fost transformat ntr-un erou legendar.

Mircea cel Batran a fost unul dintre cei mai straluciti voievozi pe care i-a avut Tara

Romaneasca. Viteaz in razboi, iscusit diplomat in timp de pace, bun organizator si carmuitor de tara, putini din domnii nostri ii pot sta alaturi. Dusmanii insisi l-au laudat; astfel, un cronicar al turcilor, Leunclavius il socoteste drept cel mai viteaz si cel mai ager dintre principii crestini. Pe vremea lui Mircea cel Batran, Tara Romaneasca a atins cea mai mare intindere din toate timpurile

Mihai Viteazu (n. 1558, Drgoeti, Vlcea- 9 august 1601, Turda), este una din

cele mai marcante personaliti ale istoriei romneti. Ca nume i origine este considerat ca fiind un descendent al familiei Ptracu, una dintre cele mai nstrite din ara Romneasca din acea perioad, Mihai Ptracu fiind considerat cal mai mare latifundiar al acelei perioade. A fost ban de Mehedini, stolnic domnesc i ban al Craiovei, apoi domnitor al rii Romneti i, pentru o scurt perioad n 1600, conductor al tuturor celor trei ri ce urmau s formeze Romnia de astzi: ara Romneasc, Transilvania i Moldova. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia romneasc primul unificator al poporului romn i erou naional.

Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus - d. 10 septembrie 1872, ebea) a fost un

avocat romn transilvnean care a jucat un rol important n Revoluia de la 1848 din Transilvania. A fost conductorul de fapt al rii Moilor n anul 1849, calitate n care a comandat armata romnilor transilvneni, cu ajutor austriac, mpotriva trupelor revoluionare maghiare ale lui Lajos Kossuth.

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al

statului national Romnia (1862-1866). Sub domnia sa, s-au pus bazele dezvoltarii moderne a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural. A participat la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, iar dupa aceea la miscarea pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie si al Tarii Romnesti, infaptuindu-se astfel unirea celor doua tari. Devenind domnitor, Cuza a obtinut, prin demersurile sale, recunoasterea unirii din partea marilor puteri. In domniei lui Cuza, a fost desavarsita Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernamant, ca: contopirea adunatorilor de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic, numirea unui singur guvern si fixarea capitalei noului stat la Bucuresti (1862).

Mihail Kogalniceanu
Mare om politic de obrsie moldoveana, orator neintrecut, istoric, scriitor. Se naste la Iasi, unde capata primele invataturi de la calugarul maramuresean Gherman Vida . Studii literare stralucite la Luneville (Franta), istorice si juridice la Universitatea din Berlin. Reintors la Iasi, conduce reviste, dnd o noua orientare literaturii romne, in sensul specificului national (Alauta romneasca, 1838; Dacia literara, 1855). E director al Teatrului National din Iasi, alaturi de V. Alecsandri si C. Negruzzi. In 1843 e profesor la Academia Mihaileana, inaugurnd cursurile de istorie printr-un inimos Cuvnt de

deschidere

Carol I, pe numele su complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen -- (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen - 10 octombrie, 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele Romniei, care a condus Principatele Romne i, apoi Romnia, dup abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a fost membru de onoare al Academiei Romne, iar ntre 1879 i 1914 a fost protector i preedinte de onoare al aceleiai instituii. n cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lung domnie din istoria statelor romneti), Carol I a obinut independena rii, creia i-a i crescut imens prestigiul, a redresat economia i a pus bazele unei dinastii. A construit n munii Carpai castelul Pele, care a rmas i acum una dintre cele mai vizitate atracii turistice ale rii. n perioada sa au fost construite primele universiti, la Iai, respectiv Bucureti. Dup rzboiul ruso-turc, Romnia a ctigat Dobrogea, iar Carol a ordonat ridicarea primului pod peste Dunre, ntre Feteti i Cernavod, care s lege noua provincie de restul rii.

Decebal

Traian

Stefan cel mare

Mircea cel Batran

Mihai Viteazu

Avram Iancu

Nicolae Balcescu

Al. I. Cuza