LATINITATE SI DACISM

Temelia limbii si a poporului romn o reprezinta latinitatea si dacismul, dou curente

de opinie care au strbtut cultura romneasc de-a lungul timpului, generate de
condiiile istorice n care au trit romnii.

LATINITATEA este un curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca

in sec XIX,care pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane,a incercat sa elimine
din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine,incat sa le apropie
cat mai mult de forma originala.
DACISMUL este un curent in istoriografia autohtona,afirmat la inceputul sec al-
XX-lea prin absolutizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general
la istoria universala.

Latinitatea a aprut ncepnd cu secolul XIV, ncepnd cu cronice, ale cronicarilor:

Miron Costin, Grigore Ureche i Ion Neculce, iar apoi n secolele XVII-XVIII de coala
Ardelean: Samuil Micu Gheorghe incai
Dacismul a aprut abia n secolul XIX, odat cu preocuparea romanticilor pentru
cunoaterea etnogenezei: Paoptitii, M. Eminescu i L. Blaga.
Primul care demonstreaz latinitatea limbii romne este Grigore Ureche, ntr-un
capitol din lucrarea sa Letopiseul rii Moldovei, consacrat special acestei
probleme.

Relund o tem a cronicarilor moldoveni, Dimitrie Cantemir in lucrareaHronicul

vechimei a romano-moldo-vlahilor ( 1719 - 1722) nfieaz trecutul ndeprtat al
poporului nostru, originea comun a tuturor romnilor. El afirm c sntem urmaii
unui popor care a creat o civilizaie i o cultur clasic. Este o lucrare de sinteza si
infatiseaza conceptia savantului asupra formarii poporului roman si a limbii romane,
tratand, cu o documentare extrem de bogata, de peste 150 de izvoare, originile poporului
roman si evolutia sa.

Idea de baza este continuitatea elementului roman in Dacia, intr-o unitate deplina in cele
trei provincii romanesti, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor " reprezentand
prima incercare de a trata impreuna istoria romanilor de pretutindeni.
Dimitrie Cantemir combate ipoteza potrivit careia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce
imparatul Aurelian a parasit Dacia in anul 271:
"...poporul romano-moldovlahilor nu din glogozala de nasteri de stransura sa fie
scornit, ce din cetateni romani si din mari familii sa fie ales. Apoi din buni si tari
romano-moldo-vlahii, din buni si tari parinti romani nascandu-se, a sangelui curatenie si
a niamului evghenie nestricata si nebetejita sa fie ferit, precum si astazi tot asea o
feresc."
Dacismul:
Una dintre creaiile ce susin Dacismul este Memento mori scris de Mihai
Eminescu, poem n care se surprinde istoria apariiei i stingerii marilor imperii de la
nceputurile istoriei - confruntarea dintre daci i romani capt dimensiuni dramatice,
apocaliptice , angrennd n lupta dintre cele dou fore att zeii ct i strbunii i
ntregul pmnt.
Fragmentul debuteaz cu imaginea lui Decebal cruia Zamolxe i promite
ajutorul su. Decebal nelege c nu are sori de izbnd. Se simte copleit i rspunztor
fa de strbuni. Ridicarea coroanei anticipeaz pierderea puterii. Este surprins
imaginea armatelor i figura lui Traian uimit de fora dacilor.Ultima parte surprinde
dramatismul ultimei confruntri.

Istoric, arheolog i eseist, VASILE PRVAN (1882-1927) s-a preocupat

ndeosebi de arheologie, preistorie i istoria civilizaiei greco-romane.n scopul
rezolvrii problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de spturi n
staiunile arheologice din a doua epoc a fierului. Pe baza rezultatelor pariale ale
spturilor a scris Getica (1926), o vast sintez istorico-arheologic, prin care a readus
n prim planul cercetrii istorice rolul politic i cultural al daco-geilor; VASILE
PARVAN afirma ca ,,spre deosebire de restul tracilor, care erau politeiti geii se arat
n credinele lor henoteiti.
O alt creaie ce susine Dacismul este Revolta fondului nostru nelatinde
Lucian Blaga(1895-1961). Articolul aprut n revista"Gandirea" n anul 1921, a fost
scris pentru a contracara exclusivismul latin.El ncearc s demonstreze c suntem mai
mult dect latini / limpezi, raionali, cumptai, iubitori de form. Pentru c nu se
dorea ndrudirea cu slavii i tracii, au rmas motenire vremurile n care a trebuit s
suferim rsul batjocoritor al vecinilor ce ne doreau subjugai.
Dacismul capt i alte forme , ajungndu-se la exagerri. n perioada interbelic
, cnd se pune accent pe spiritul naional apare tracismul curent n care se exagereaz
fondul primar autohton de origine trac. n timpul comunitilor i dup 1980 se ajunge
la tracomanie, fcndu-se cultul spiritualitii dacice i exagerndu-se ideea c dacii
au fost un popor drept , care a luptat doar pentru aprarea pmntului strmoesc.

n consecin, cele 2 curente de idei au aprut din necesitate pentru a aprarea

intereselor poporului romn.n prezent , analiza scrierilor i operelor ce aduc n prim
plan aceste curente, ne poate feri de exagerri, cci poporul romn motenete caliti
sau defecte n egal masur si de la daci i de la romani, trsturile acestora regsindu-
se astzi n spiritul naional ntr-o fuziune perfect ce ne confer identitate proprie ca
neam.