Sunteți pe pagina 1din 2

Cozac ConstantinSeral XII-B

Caracterizarea personajelor Chirita in provintie


de Vasile AlecsandriChirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui
Grigore Barzoi simama a trei copii: Aristita, Calipsita si Gulita. intreaga piesa se concentreaza in
jurul protagonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si grosolana, care doreste sa para o
aristocrataeducata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba franceza. Personajul dene
comictocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de fapt Chirita si impresia
pecare vrea s-o lase celorlalti.Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din
atitudinile si vorbele ei, dinrelatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile
dramaturgului sau din opiniilealtor personaje.Coana Chirita se infatiseaza in mai multe ipostaze.
Mai intai, Chirita este o pronciala de omitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele
maniere ale saloanelor pariziene, deaceea ea trage tiutiun, e armazoana, cocheteaza cu barbatii,
obliga argatul sa-i aduca ravasulde la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza profesor de franceza
pentru Gulita, ea insasivorbeste o franceza moldoveneasca nous disons corame sa en moldave
asa zicem noi inmoldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie serta inainte de ora 5 pentru ca Asa-i
moda la les. Caorice cucoana gingasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa
producaimpresie si trebuie ajutata cu saruri, ca sa-si rena. Aceste atitudini edentiaza indirect, cu
mareforta de sugestie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc.Din atitudinea
si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de boieroaica de nivel
mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foarte mult saajunga ispravniceasa: Ah!
cumnataca, sa ma fac ispravniceasa! alta nu doresc pe lume!Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n
coada!. Dominata de dorinte ariste, isi trece in pasaportun fals titlu de noblete, baroana, fapt ce-i
mira pe musafiri, carora le raspunde cu invariabiladeza: De ce nu? daca-i moda. Altfel, Chirita isi
ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, demahala, care contrasteaza flagrant cu pretentiile ei, de
ispravniceasa mondena: Tast, betilor!;Auzai, toparlanii!; Afara, mojacilor, ca va stiu eu de mult ca
sunteti buni de gura si rai delucru; Bata-te cucu, mangosatule!.Chirita este la varsta critica,
ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase,trasaturi ce reies indirect din
cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pecare i-o face motpanu (berbant,
usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vreuSamt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de
furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! ma muncesc!".Din didascaliile autorului reies,
direct/indirect comportamentul caraghios al eroinei, gesturilevoit cochete si penibile manifestate
in dialogul cu ofiterul Leonas: Chirita (cochetand);(coborandochii si tragandu-si mana);
(cupudoare); (cu dragoste).Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie
sa-si educe copin,degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul deplasat.
Superficialitatea prindeducatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele
eroinei. Lainceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita ca a vanat un
tel, ca adat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita
reactioneaza cuolenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; Cu biciul pe spate V-oi
da! V-oi daeu dreptate Asa!.Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru
spoiala de cultura si pentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca,
plina de savoare
- sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu frantuzisme - uvraj, musiu, desir, bontonuri si cu expresii populare - ma munceste cugetul, nu dau tatarii. Chirita vorbeste olimba franceza
ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii care in limbafranceza au alt sens ori
nu exista deloc (decalcuri). Astfel, pentru toba de sectiune, ea spuneun tambour d'instruction, sau
pentru flori de cuc, fleurs de coucoii, pentru a spala putina, laver le baril ori pentru a vorbi ca apa,
parler comme l'eau etc. Chirita este un personaj caricatural,dar simpatic prin firea volubila, prin
agitatia ei ridicola de a parea o parizianca, prinsnobismul ei ostentativ. in fond, Chirita este o
autodidacta, invatase limba franceza de unasingura, asa cum, de altfel, marturiseste: j'ai apprendre
toute seulette fransais pre legea mea.Ea creeaza cunte proprii, rostind apprendre . in loc de appris

si toute seulette in lpc de touteseule , forma seulette fiind o foarte nostima formula de
autotandrete: singurica, vrea sa spunaeroina.Din punct de vedere al portretului fizic, Chirita este,
in montarile spectacolelor si in ziunearegizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o
caracterizeaza astfel: Chirita e ococheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de
parvenire, dar si o inteligentadeschisa pentru ideea de progres, o bonjurista. Autorul nu da nicio
informatie despre varstaeroinei, cu exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci
cand acesta o jignestespunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda: Minciuni spui ca tocmai
ieri am implinit 35de ani. Tanarul o persifleaza malitios, 35 fara mercuri, fara neri si fara sambete,
iar alta data iispune baba stracheta. Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile si situatiile care ar
puteaidentifica varsta eroinei: Chirita, in Chirita in prontie, este mama lui Gulita, iar baiatul
are paisprezece ani, ceea ce aflam din dialogul cu Safta, cumnata, pe tema itorului casnic
alodraslei. Luluta, indragostita de Leonas, era, deci, la cincisprezece ani, deja nubila (aflata
lavarsa casatoriei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera altfel cu Chirita. Acumun
secol si ceva, si chiar azi, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru fete, cam intre15-l6 ani,
iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa stand lucrurile, daca adaugamla 16-l7 ani,
maximum maximorum 18-20, cei 14 ani ai lui Gulita, eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai
mult de 33-35 de ani, fiind, adica o femeie destul de tanara inca, astfelfaptul ca se lasa curtata de
Leonas, tanarul ofiter, nu pare deloc compromitator si nici ridicol.Un alt argument ar fi acela ca
invatase sa calareasca la les, la manejarie, ori la o varstainaintata ar fi fost aproape imposibil sa
mai poata calari. Aceeasi situatie este si cu fumatul, decare se apucase pentru ca asa-i
moda.Despre greutatea Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore
Barzoi,atunci cand femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai racoresc,
cam-am uscat aici in prontie. Pufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic: Ba ca chiar Sa vedeca
nu te-ai uitat de mult in oglinda!, sugerand ca nu este nici pe departe uscata. Altiiinterpreteaza
scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi ziune, considerand ca eroina solicitaajutorul celorlalti
pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate ca pozitia pe cal afemeilor, cu ambele
picioare in aceeasi parte, facea dificila coborarea.Celelalte personaje sunt mai putin conturate.
Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit, li starugina de o schioapa la ceafa, cu toata stradania
Chiritei de a-l ciopli. Se chinuie in straiestramte nemtesti, se rusineaza de nasturii mari cat niste
farfurii si jinduieste dupa bucatele celecrestinesti sanatoase si usoare pe care dumneaiei cucoana
nu sa mai catadiesaste sa le pregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi sunt
sintetizate in modalitateaingenioasa de a stoarce bani de la impricinati: un curcan este cumparat
de solicitant inanticamera cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului, astfel incat, in scurt timp,
pasareafusese vanduta de 57 de ori.Gulita este fiul sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si
rasfatat, care produce ube sinecazuri satenilor. El este caracterizat direct de catre profesorul de
franceza, Sarl, care-lconsidera copil obraznic si de Chirita, mandra ca odrasla ei are duh si 1
saruta cu drag pe
Gulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde frantuzind
cunteleromanesti, producand un comic irezistibil: pentru furculita spune furculision, la
friptura,fripturision, iar invartita o traduce invartisiori. Ea este entuziasmata de inteligenta
baiatului siexclama cu mandrie: Bravo Gulita! Bravo, Gulita! (il saruta.). Oripilat, monsiu
Sarlaizbucneste furios: Gogomanition, va!. Desi are numai 14 ani, Gulita este de acord cu
ulneneacai de a se logodi cu Luluta, o tanara in varsta de 15 ani, orfana dar cu zestre
mare.Referindu-se la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele ilustreaza
unamestec de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman, de ieturi patriarhale si deinovatii
de lux occidental care constituie un lou inedit pentru ochiul de azi.Valoros, cum am putut
constata, in sine insusi, prin piesele cele mai izbutite, teatrul luiAlecsandri se cune apreciat si ca
un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara.Totalitatea creatiei dramatice a lui
Alecsandri ni se infatiseaza, dupa peste un veac, de laaparitie, ca o roca imensa si generoasa din
care s-au it diademele ulterioare ale dramaturgieinationale.