Caracterizarea personajelor Chirita in provintieChirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui

Grigore Barzoi simama a trei copii: Aristita, Calipsita si Gulita. intreaga piesa se concentreaza in jurul protagonistei, o
mosiereasa de la tara, inculta si grosolana, care doreste sa para o aristocrataeducata, cu preocupari mondene si
vorbitoare de limba franceza. Personajul dene comictocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de
fapt Chirita si impresia pecare vrea s-o lase celorlalti.Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din
atitudinile si vorbele ei, dinrelatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile dramaturgului sau din
opiniilealtor personaje.
Coana Chirita se infatiseaza in mai multe ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de omitocanie desavarsita,
dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariziene, deaceea ea trage tiutiun, e armazoana, cocheteaza cu
barbatii, obliga argatul sa-i aduca ravasulde la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza profesor de franceza pentru
Gulita, ea insasivorbeste o franceza moldoveneasca nous disons corame sa en moldave asa zicem noi
inmoldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie serta inainte de ora 5 pentru ca Asa-i moda la les. Caorice cucoana gingasa si
delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa producaimpresie si trebuie ajutata cu saruri, ca sa-si rena.
Aceste atitudini edentiaza indirect, cu mareforta de sugestie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o
definesc.Din atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de boieroaica de nivel
mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foarte mult saajunga ispravniceasa: Ah! cumnataca, sa ma fac
ispravniceasa! alta nu doresc pe lume!Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!. Dominata de dorinte ariste, isi
trece in pasaportun fals titlu de noblete, baroana, fapt ce-i mira pe musafiri, carora le raspunde cu invariabiladeza: De
ce nu? daca-i moda. Altfel, Chirita isi ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, demahala, care contrasteaza flagrant cu
pretentiile ei, de ispravniceasa mondena: Tast, betilor!;Auzai, toparlanii!; Afara, mojacilor, ca va stiu eu de mult ca
sunteti buni de gura si rai delucru; Bata-te cucu, mangosatule!.Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e
mare amatoare de aventuri amoroase,trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de
curtea pecare i-o face motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vreuSamt acum, zau, Ca
ma rosesc! Mii de furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! ma muncesc!".
Din didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul caraghios al eroinei, gesturilevoit cochete si penibile
manifestate in dialogul cu ofiterul Leonas: Chirita (cochetand);(coborandochii si tragandu-si mana); (cupudoare); (cu
dragoste).Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin,degradandu-le
personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul deplasat. Superficialitatea prindeducatia si instructia lui Gulita reiese,
indirect, din didascalii si din vorbele eroinei. Lainceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita
ca a vanat un tel, ca adat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita reactioneaza
cuolenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; Cu biciul pe spate V-oi da! V-oi daeu dreptate
Asa!.Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si pentru snobismul ei.
Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de savoare- sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta,
rosaie - cu frantuzisme - uvraj, musiu, desir, bontonuri - si cu expresii populare - ma munceste cugetul, nu dau tatarii.
Chirita vorbeste olimba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii care in limbafranceza au
alt sens ori nu exista deloc (decalcuri). Astfel, pentru toba de sectiune, ea spuneun tambour d'instruction, sau pentru
flori de cuc, fleurs de coucoii, pentru a spala putina, laver le baril ori pentru a vorbi ca apa, parler comme l'eau etc.
Chirita este un personaj caricatural,dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei ridicola de a parea o parizianca,
prinsnobismul ei ostentativ. in fond, Chirita este o autodidacta, invatase limba franceza de unasingura, asa cum, de
altfel, marturiseste: j'ai apprendre toute seulette fransais pre legea mea.
Ea creeaza cunte proprii, rostind apprendre . in loc de appris si toute seulette in lpc de touteseule , forma seulette fiind
o foarte nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa spunaeroina.Din punct de vedere al portretului fizic,
Chirita este, in montarile spectacolelor si in ziunearegizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o
caracterizeaza astfel: Chirita e ococheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de parvenire, dar si o
inteligentadeschisa pentru ideea de progres, o bonjurista. Autorul nu da nicio informatie despre varstaeroinei, cu
exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand acesta o jignestespunandu-i ca este de pe vremea lui
Papura Voda: Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit 35de ani. Tanarul o persifleaza malitios, 35 fara mercuri, fara
neri si fara sambete, iar alta data iispune baba stracheta. Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile si situatiile care ar
puteaidentifica varsta eroinei: Chirita, in «Chirita in prontie», este mama lui Gulita, iar baiatul are paisprezece ani,
ceea ce aflam din dialogul cu Safta, cumnata, pe tema itorului casnic alodraslei. Luluta, indragostita de Leonas, era,
deci, la cincisprezece ani, deja nubila (aflata lavarsa casatoriei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera
altfel cu Chirita. Acumun secol si ceva, si chiar azi, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru fete, cam intre15-
l6 ani, iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa stand lucrurile, daca adaugamla 16-l7 ani, maximum
maximorum 18-20, cei 14 ani ai lui Gulita, eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 33-35 de ani, fiind,
adica o femeie destul de tanara inca, astfelfaptul ca se lasa curtata de Leonas, tanarul ofiter, nu pare deloc
compromitator si nici ridicol.Un alt argument ar fi acela ca invatase sa calareasca la les, la manejarie, ori la o
varstainaintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari. Aceeasi situatie este si cu fumatul, decare se apucase
pentru ca asa-i moda.Despre greutatea Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore
Barzoi,atunci cand femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai racoresc, cam-am uscat aici in
prontie. Pufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic: Ba ca chiar Sa vedeca nu te-ai uitat de mult in oglinda!,
sugerand ca nu este nici pe departe uscata.
Altii interpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi ziune, considerand ca eroina solicitaajutorul celorlalti
pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate ca pozitia pe cal afemeilor, cu ambele picioare in aceeasi
parte, facea dificila coborarea.
Celelalte personaje sunt mai putin conturate. Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit, li starugina de o schioapa la
ceafa, cu toata stradania Chiritei de a-l ciopli. Se chinuie in straiestramte nemtesti, se rusineaza de nasturii mari cat
niste farfurii si jinduieste dupa bucatele celecrestinesti sanatoase si usoare pe care dumneaiei cucoana nu sa mai
catadiesaste sa le pregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi sunt sintetizate in
modalitateaingenioasa de a stoarce bani de la impricinati: un curcan este cumparat de solicitant inanticamera
cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului, astfel incat, in scurt timp, pasareafusese vanduta de 57 de ori.Gulita este
fiul sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si rasfatat, care produce ube sinecazuri satenilor. El este caracterizat
direct de catre profesorul de franceza, Sarl, care-lconsidera copil obraznic si de Chirita, mandra ca odrasla ei are duh si
1 saruta cu drag peGulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde frantuzind
cunteleromanesti, producand un comic irezistibil: pentru furculita spune furculision, la friptura,fripturision, iar
invartita o traduce invartisiori. Ea este entuziasmata de inteligenta baiatului siexclama cu mandrie: Bravo Gulita!
Bravo, Gulita! (il saruta.). Oripilat, monsiu Sarlaizbucneste furios: Gogomanition, va!. Desi are numai 14 ani, Gulita
este de acord cu ulneneacai de a se logodi cu Luluta, o tanara in varsta de 15 ani, orfana dar cu zestre mare.
Referindu-se la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele ilustreaza unamestec de moldoveneasca
grecizanta si jargon franco-roman, de ieturi patriarhale si deinovatii de lux occidental care constituie un lou inedit
pentru ochiul de azi.Valoros, cum am putut constata, in sine insusi, prin piesele cele mai izbutite, teatrul luiAlecsandri
se cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara.Totalitatea creatiei dramatice a lui
Alecsandri ni se infatiseaza, dupa peste un veac, de laaparitie, ca o roca imensa si generoasa din care s-au it diademele
ulterioare ale dramaturgie