Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
care prezinta intamplari sipersonaje ce starnesc rasul si care are un final vesel.Chirita, comedie de
moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare inmod indirect in text prin
intermediul actiunii si al personajelor.Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina
in protipendada, e o cucoana cuteribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant
jargon frantuzit. Chirita poate fisocotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins
inovatoare, asa cum ursuzul si greoiulBarzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi
tabieturi.Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza
cusarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a
leindeparta.Tema piesei este demascarea parvenitismului, a snobismului si a
abuzurilor administratiei.Conflictul dintre conceptia conservatoare reprezentata de Barzoi, sau
de fals progres, reprezentata deChirita, personaje zugravite caricatural, si ideile noi, progresiste,
reprezentate de Leonas, un tanar istetsi cinstit, indragostit de Luluta, se desfasoara gradat, intr-o
actiune complicata cu situatii comice, plinede neprevazut. Demascand corupria lui Barzoi, Leonas
devine ispravnic in locul acestuia si se casatorestecu Luluta. Deznodamantul aduce victoria
reprezentantului ideilor noi, Leonas, adica a onestitatii si asentimentelor sincere asupra moravurilor
satirizate: pervenitismul, snobismul si coruptia. Chirita in provintie este structurata pe doua acte.
Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita ,aceasta comedie este urmarea Chiritei in Iasi sau
Doua fete si o neneaca .Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea
primeste un ravas de la Iasi princare sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In
actul doi, Chirita se plictisise deprovincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii
logodeasca pe Gulita si Luluta.Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar
Leonas este tipul tanaruluiinteligent.Cuplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti membri ai
familiei Barzoi, reusesc sa inlaturepiedicile Chiritei si sa se casatoreasca. Barzoi, ajuns ispravnic,
dovedeste incapacitate si necinste
Chirita in provincie
septembrie 15, 2009Mircea Badea
Chirita in provincie, de Vasile Alecsandri
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandri a
ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple, Alecsandri
si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza.
Comediile Iasii in Carnaval , Coana Chirita in provincie , Sanziana si Pepelea , drama Despot
Voda , povestirile Istoria Unui galben Balta alba etc , sunt realizari de mare valoare artistica.
Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi de caracter
(gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.
In cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele mai
reusite personaje comice din dramaturgia romaneasca.
Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj in centrul evenimentelor:
Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii au pregatit drumul pentru comediile lui
I.L.Caragiale.
Chirita in provintie este structurata pe doua acte. Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita,
aceasta comedie este urmarea Chiritei in Iasi sau Doua fete si o neneaca.
Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi
prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de
provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor.
Actiunea comediei Chirita in provincie o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua fete,
intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand mica boierime
este dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l
casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va mosteni o mare avere.
Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate, vine la
Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm
intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le
indeparta.
Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se desprinde
din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.
Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili.
Un scurt rezumat. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa
adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia de
ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar
care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei
cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iubeste pe Leonas.
Acesta se deghizeaza in vizitiu si se preface ca are o pricina cu Barzoi, ca s-o poata vedea pe Luluta si
sa intre in casa. El afla de felul, in care trebuie sa cumpere un curcan si sa-l dea ca plocon, fiindca la
ispravnic nu se intra cu mana goala. A doua oara vine imbracat ca ofiter si pretinde sa locuiasca in
casa. El ii face curte Chiritei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-1 accepta. A treia oara vine imbracat
ca actrita. Luluta, care se preface ca a innebunit, il recunoaste si cere sa fie logodita cu actrita. In fata
invitatilor chemati la logodna lui Gulita cu Luluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria
dintre Leonas si Luluta, fiindca Leonas a obinut functia de ispravnic, si o santajeaza pe Chirita cu
portretul.
Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar Leonas este tipul tanarului
inteligent.
Chirita 1-a adus in casa pe musiu Sarl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea si pe Gulita. Din acest motiv,
jocul umoristic cu limbajele este un procedeu realist, iar comedia este si ea realista prin spiritul critic,
prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala.
Totodata dialogul este caracterizat de o mare naturalete, iar caricaturizarea vorbirii strainilor
predomina.
Cuplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti membri ai familiei Barzoi, reusesc sa inlature piedicile
Chiritei si sa se casatoreasca. Barzoi, ajuns ispravnic, dovedeste incapacitate si necinste.
Prin Chirita, Alecsandri a creat tipul boieroaicei provinciale dornica sa parvina in lumea buna a
capitalei de la mijlocul veacului trecut, dupa tipurile comediei clasice, dar nu mai putin originala (G.
Calinescu), proiectata pe fundalul autohton.
Apreciata drept o pretioasa ridicola (dupa comedia lui Molire, Pretioasele ridicole), Chirita, mica
boieroaica de provincie, ahtiata de parvenire, doreste sa fie asemeni femeilor din marea boierime, de
aceea imita obiceiurile protipendadei. De aici, ridicolul personajului, consecinta a discrepantei intre
ceea ce este in realitate si ceea ce vrea sa para personajul. Vrand cu tot dinadinsul sa fie moderna, ea
invata frantuzeste, calareste ca o
armazoana, fumeaza, cocheteaza, angajeaza un profesor de franceza pentru fiul ei, isi insuseste
obiceiurile unei case mari, spre uimirea celor obisnuiti ai casei.
Astfel, pretinde ca ravasul de la Barzoi, plecat la Iasi, sa-i fie adus pe talger cu servetel.
Tehnica qui-pro-quo-ului naste situatii comice, in care personajul isi dezvaluie ridicolul (scena in care
Leonas, travestit in ofiter, o flateaza cu complimente pe Chirita).
Limbajul ei impestritat, dar plin de savoare, o caracterizeaza, o prezinta in esenta ei; superficiala, cu o
spoiala de cultura, o snoaba. Vorbirea ei este un mestec de limba neaos moldoveneaca, plina de
farmec (sasa, sapte, cumnataca, gasi, taieta), cu constructii ale limbii populare (sarcu de mine, ma
munceste cugetul, nu dau tatarii s.a.), de frantuzisme (desirul, monsiu, uvraj) si grecisme
(metaherisaste).
Chirita este un personaj cu trasaturi ingrosate, caricaturale, dar care este totusi simptica prin firea
volubila, prin slabiciunile ei materne. Ea devine un pesonaj pitoresc, manifesta o rapida receptivitate
fata de nou. (G. Calinescu).
Personajul este viabil si astazi, rezistand timplui. Explicatia o formuleaza George Calinescu:
Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-
roman, de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental, da un tablou inedit pentru ochiul de
azi. Veselia nebuna a cupletelor, bufoneria enorma, dar nu triviala, dau nastre unei placute emotii
arheologice.
Nascut 21 iulie 1821 Bacau Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director al teatrului din Iasi
impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara
(Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la
1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele
Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la
luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si
ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de
22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti.
Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840)
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza kre prezinta intamplari si personaje c
starnesc rasul si kre are un final vesel.
Subiectul este comic si critica arivismul micilor boieri rurali, care-si dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe doua acte . Actul
intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas d la Iasi prink re sotul
ei o anunta k a fost avansat in functie k ispravnic. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in
provintie hotaraste s plece la Paris si incearca s faca logodna dintre Gulita si Luluta kre il iubeste pe
Leonas, un prieten din copilarie. Insa, Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta kre se preface k a
innebunit cere s fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui
fapt Chirita si Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia
de ispravnic.
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon
frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa
cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas
oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para
foarte manierat si inteligent.
Comedia este realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata
sociala. Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonas este tipul tanarului
inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in
primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de
limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) , utilizarea
calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea unor neologisme cu
forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de character personajele sunt ridicule prin contrastul
dintre esenta si aparenta ; comicul de nume cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita
; comicul de moravuri ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi misca personajele, le da viata,
folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm
intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le
indeparta.
??
??
??
??
referat.clopotel.ro
... asile Alecsandri, fruntasul generatiei pasoptiste, a manifestat o chemare certa pentru teatru.
Director al teatrului National din Iasi, alaturi de Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu, Vasile
Alecsandri a fost initiatorul unei fervente activitati de consolidare a inceputurilor teatrului nostru, de
imbogatire a repertoriului dramatic in limba romana, de introducere a unor directii care l-au plasat
pe coordonate modeme. Cu luciditate si legitima mandrie, Alecsandri si-a evaluat intreaga activitate
de dramaturg (de la prima comedie cu titlul Spatarul Hatmatuchi si pana la drama clasica Ovidiu) in
cateva cuvinte memorabile: "Nu stiu daca am creat teatrul national, dar stiu ca i-am adus un mare
concurs". Fara indoiala "bardul" de la Mircesti este ctitorul comediei in literatura romana.
El orienteaza comedia si, in sens mai larg, dramaturgia pe fagasul criticii severe a randuielilor social-
politice, innobiland-o cu fapte de interes general, desprinse din cea mai stringenta actualitate. Dupa
mai multe prelucrari si localizari (unele pierdute azi), Alecsandri semneaza prima comedie originala,
Iorgu de la Sadagura (1844), care aduce pe scena conflictul dintre traditie si inovatie, dintre generatii
prin opozitia dintre boierii de moda veche si bonjuristi.
Prin Iorgu de la Sadagura, dar mai ales prin Iasii in carnaval (1845), Alecsandri deschide procesul
personajelor retrograde potrivnice ideilor de progres. In scena pasesc boierii invinuiti de spirit
retrograd, imorali si corupti, parveniti calauziti de ambitie, de interes personal, demagogi politia,
cucoane cam trecute, dar impopotonate si cu ifose frantuzesti s.a.
Alecsandri consacra faimoasei Chirita, cu multiplele ei ipostaze, piesele Chirita in Iasi sau Doua fete s-
o neneaca (1850), Chirita in provintie (1852), Coana Chirita in voiagiu (1864) si Chirita in balon (1874).
Chirita in provintie este o continuare a comediei Chirita in Iasi in care cucoana Chirita apare ca
prototip al boieroaicei provinciale dornice sa parvina in lumea buna a "capitalei". In a doua sa
intrupare cucoana Chirita isi accentueaza frantuzomania, apare ca o arivista cu teribile fandoseli
cosmoplite, de o ingamfere si ignoranta ridicole, vizand rangul de ispravniceasca nu doar ca titlul de
noblete, ci si ca slujba profitabila La prima sa aparitie, ambitioasa provinciala si clanul ei (Aristita,
Calipsita, Gulita) nu izbutesc nici un moment sa faca racordul cu sistemul de viata al lumii bune.
Venita sa-si gaseasca la Iasi gineri de neam mare, Chirita este privita de protipendada ca un prilej de
amuzament.
Daca afectiunea pentru progenituri nu dispare in cea de-a doua comedie, candoarea si cinstea vor
face loc cu repeziciune unor impulsuri ignorabile. Actiunea comediei Chirita in provintie incepe cu o
confruntare nu tocmai vesela intre un grup de tarani si Chirita, aceasta detinand acum rolul
mosieresei haine: "Cu biciul pe spate / V-oi da / V-oi da eu dreptate/ Asa ..." Rostind aceste
amenintari, stapana Barzoienilor provoaca rasul prin tinuta sa de "amazoana" - rubiconda Grigore
Barzoi, care a patimit de boala revolutiei (o spune iara ocol Chirita "Ada-ti aminte ce groaza-l apucase
pe Barzoi ...ca striga si prin somn c-o venit zavera") reuseste sa ajunga ispravnic.
Poiectele eroinei nu mai tin de domeniul iluziilor, inaintarea sa inregistreaza victorii: devine
ispravniceasa obtine ravnitul voiaj la Paris, se imbogateste, patronand cu aplomb sistemul
"plocoanelor".
Demn de retinut este cupletul prin care-si celebreaza ascensiunea sociala 'Toata lumea mi se-
nchina/Caci aice eu domnesc,/ Si de oricare pricina/Eu intai ma folosesc".
Chirita mai doreste sa-si vada pe fiul ei, imbecilul Gulita, casatorit cu Luluta, o iata orfana aflata sub
epitropia ispravnicesei, pentru a nu pierde zestrea pupilei.
Tanarul Leunas (indragostit de Luluta), un cavaler bine dispus, destrama intrigile Chiritei, uzandde
mijloacele travestiului si ale fanteziei. Desi a fost alungat din casa de Chirita, Leunas se reintoarce la
Birzoieni, deghizat mai intai in ofiter, apoi
in vizitiu, hotarat sa se razbune. Incapabilul ispravnic "Birzoi ot Birzoieni" recurge la practici necurate
pentru a se imbogati.
Scena XI din actul II, evidentiaza una dintre modalitatile lui Grigore Birzoi de a se imbogati: un curcan
este vandut de Ion, servitorul ispravnicului, succesiv mai multor solicitanti ("Ion" "L-am vandut pan-
acum de 57 ori pe la impricinati si a slujit pan-acum de 57 de ori ca pesches"). Prin siretlicuri si
deghizamente carnavalesti Leunas joaca mai multe farse Chintei si demasca coruptia lui Birzoi,
devenind ispravnic in locul acestuia.
Junele justitiar nu-si va prelungi compania pana la sanctionarea severa a vinovatilor. Chirita va dansa
in final cu fericitul sau adversar. In lupta cu cei rai, cei buni triumfa, spre satisfactia cititorului sau
spectatorului.
Tenta educativa a comediilor lui Alecsandri este usor detectabila Prin Chirita, Alecsandri a creat un
personaj comic nemuritor, o "pretioasa ridicola" (In comedia "Pretioasele ridicole". Moliere critica
pretentia unor femei superficiale de a aparea culte, instruite). Indubitabil, cucoana Chirita este o
caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare (este evidenta dorinta ei de a unita noile
obiceiuri ale lumii civilizate din apusul Europei).
Ea este, dupa cum arata G. Calinescu, nu numai o cocheta batrana ci si o inteligenta deschisa pentru
ideea de progres, o bonjunsta. Chirita imita obiceiurile protipendadei, calareste, fumeaza angajeaza
profesor de franceza pentru fiul ei, se preteaza la aventuri galante In dorinta ei de a fi egala cu
femeile din marea boierime, Chirita debiteaza cu candoare un stupefiant jargon grecizant si frantuzit.
In monografia dedicata lui Alecsandri, genialul critic literar G. Calinescu vorbeste despre acel
"amestec de anteree si fracuri, de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman..."
Afirmatia lui Calinescu poate fi ilustrata cu cateva replici din "Chirita in provintie": "Chirita: Monsiu
Sarla ... ian dites moi. je vous prie: est-ce que vous etes... multamit de Gulita ?"; "Chirita -Dar ...
Destul am mocosit la tara ian sa mai fantaxasc si eu prin targ, ca altele ... doar is ispravniceasa..." (a
fantaxi = a-si da imporatnta); "Chirita: Buna dimineata... bonjur monsie... Cum ai petrecut noaptea ?"
("monsie" - forma stalcita a fr. monsieur = "domnule"). Comica este Chirita si cand traduce ad
litteram in limba franceza expresiile romanesti: "a bea o tigara" = boire un cigare; "toba de carte" =
tombour d'instruction; "spalam putina" = nous-laivons le bril etc). Confuziile de termeni (neologisme
sau cuvinte de jargon grecizant si frantuzit) sporesc comicul acestui personaj: "Chirita: (...) Doamne
de n-am pati si-acum ca pe la celelate baluri ... sa facem tapiserie" (confuzie intre tapiserie, din
expresia frantuzeasca "a face tapiserie" - fr. faire tapisserie = a asista la un bal fara a participa, fara a
fi invitat la dans); "Chirita: (...) Minciuni nu stiu sa spun, ca nu-s o ipo... ipocondra.. "(confuzie intre
"ipocrizie" = prefacatorie si "ipohondrie" = teama exagerata de boli).
Chirita il rasfata pe Gulita (un Goe ajuns la varsta pubertatii), iertandu-i toate ispravile, dar e dura cu
taranii pagubiti de odrasla ei. Ea ii intampina cu vorbe aspre.
"Chirita: Auza-i ... Auza-i, toparlanii ! Ei, apoi sa nu-i ei-ei la masurat cu prajina de, falce? ... Afara,
mojicilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura si rai de lucru ... Afara!". Se poate spune ca
limbajul vioi, presarat cu erori colosale, o insotesc pe baroneasa din Barzoieni, de-a lungul
metamorfozelor sale.
Grigore Birzoi este un personaj sters, lipsit de initiativa, sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas al
oricarei primeniri. Ursuz si greoi, dar priceput in jefuirea "impricinatilor ", Birzoi contribuie prin
contrast la reliefarea caracterului voluntar al Chiritei. O aparitie gratioasa este Lulut
a, fata moderna, indrazneata si sentimentala. Leunas si profesorul francez Sari sunt prezentati
schematic, avand rolul de a potenta prin comparatie aspectele negative ale Chiritei si ale lui Gulita
Servitorul Ion apare in ipostaza de comentator necrutator al faptelor stapanilor sai.
Alecsandri a realizat, inainte de orice, in ciclul "Chiritelor" un univers comic, pe suportul personajelor,
al situatiilor si al dialogului.
Prevalent in "Chirita in provintie" este comicul de situatie care scoate in evidenta pe cel de moravuri
si caracter. Comicul de limbaj (folosit in mod exagerat), comicul buf si comiculonomasticii (inaintea
lui Caragiale, Alecsandri stabileste concordanta intre nume si oameni) contribuie la caracterizarea
personajelor. In genere, scenele de caracterizare sunt bufe, enorme, nu cad in trivialitate si produc
un ras sanatos (G. Calinescu) Dialogul este de o mare naturalete: "Leunas: Ah. Chiritoaie, esti zana...
Chirita: Ean-las. Leunas: Multum... Chirita: Ei...".
Tehnica dramaturgului este indeobste de vodevil, asumandu-si ingeniozitatea farsei populare.
Privita in ansamblu, "Chirita in provintie" este o satira la adresa parvenitismului micii boierimi, a
cosmopolitismului si preziozitatii femeilor din aceasta categorie sociala inca de la prima prezentare,
comedia s-a bucurat de un deosebit succes in fata publicului. Ea a izbutit sa invinga vremea figurand
in repertoriul celor mai prestigioase teatre din tara insusi Alecsandri, intr-o scrisoare adresata lui
Matei Millo, intuise viabilitatea personajului sau: "Tipul Chiritei va ramane in repertoriul nostru si va
fi exploatat cu succes, inca mult timp, caci este o baie nesecata".
In interpretarea lui Matei Millo, Miluta Gheorghiu, Draga Olteanu-Matei s.a, cucoana Chirita
"explozie de vitalitate, de farmec, de voie buna si candoare", ramane un personaj monumental si
nemuritor. Gustul pentru teatrul buf fac, indiscutabil, ca o comedie cum este "Chirita in provintie" sa
nu-si piarda prospetimea. Desi a continuat vadit drumul deschis de Alecsandri, I.L.Caragiale, prin
ascutimea si profunzimea observatiei, prin complexitatea intrigii si gradatia savanta folosind mijloace
artistice neintrecute pana astazi, a ridicat comedia romaneasca pe o treapta superioara. El este un
inovator si un model pentru generatiile de mai tarziu. Prin comediile sale a imbogatit patrimoniul
dramaturgiei nationale si universale.
de Vasile Alecsandri
Comedia reprezint specia literara a genului dramatic cult in care ni se prezint o serie
de evenimente menite a strni rasul. Categoria estetica prin intermediul creia sunt surprinse
criticnd diferena dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa para personajele comediei.
parveni, un personaj a crui imagine este adusa in prim-plan ca fiind simbolul snobismului,
inculturii si al parvenismului. ntreaga aciune se concentreaz in jurul acestui personaj
feminin, scriitorul conturndu-i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin fuziunea
cu moda Parisului.
Comedia este structurata in doua acte, iar rsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile
text ale scriitorului sunt indicaiile scenice care, inserate intre replicile personajelor, constituie
mimica personajelor, dar si cu privire la decor. Personajele comediei sunt relativ puine, insa
capabila insa a iubi sincer; Leonas simbolizeaz tipul inteligent, abil, ce reuseste sa nving si
sa demate corupia; Gulita este tipul retardatului, incapabil a lua singur decizii si a-si asuma
responsabilitatea.
Comicul de limbaj se realizeaz prin vorbele unor personaje intr-o franceza inventata
(Chirita: Nu sunt ipocondra). Comicul de caracter se manifesta prin personajul Chirita, care
se lauda in fata celorlali ca ar fi o persoana cultiva care tie multe lucruri din Occident, dar ea
Folosirea diminutivelor ca nume Luluta, Gulita, Chirita, exprima cam ce pot gndi
personajele, ele fiind oarecum hilare. Fiecare personaj se crede grozav intr-un anumit domeniu,
dar acest lucru este eronat, deoarece termeni ca ipocrizia, incultura, snobismul si corupia
modei de la Paris cu cea din provincie, schimbarea statului social dorind investirea in funcia
Chirita si otul sau, cuplu caracterizat prin snobism, incultura si corupie, si cuplul format din
Leonas si Luluta, un cuplu romantic, de o idee pura, un cuplu adept al ideilor inovatoare,
Nscut 21 iulie 1821 Bacu Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director al teatrului din Iasi
impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara
(Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la
1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele
Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la
luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si
ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de
22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti.
Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840)
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari si personaje
c starnesc rasul si care are un final vesel.
Tema operei este critica instituiilor i moravurilor societii feudale.
Subiectul este comic i critic arivismul micilor boieri rurali, care-i dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe doua acte . Actul
intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas d la Iasi princa re
sotul ei o anunta ca a fost avansat in functie ca ispravnic. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in
provintie hotaraste s plece la Paris si incearca s faca logodna dintre Gulita si Luluta care il iubeste pe
Leonas, un prieten din copilarie. Insa, Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a
innebunit cere s fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui
fapt Chirita si Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia
de ispravnic.
Comedia este realist prin spiritul critic, prin faptul c eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viaa
social. Chiria este tipul arivistului, Brzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leona este tipul tnrului
inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in
primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de
limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) , utilizarea
calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea unor neologisme cu
forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de character personajele sunt ridicule prin contrastul
dintre esenta si aparenta ; comicul de nume cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita
; comicul de moravuri ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm
intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le
indeparta.
Chirita in provintie
De Vasile Alecsandri
Eseu
Relatia dintre
Comedia reprezint specia literara
Comicul de limbaj reiese, in principal, din stalcirea limbii romane si a limbii franceze prin:
*calchierea expresiilor romanesti (traducerea cuvant cu cuvant a expresiilor din limba
romana in franceza, rezultand o insiruire de cunte care nu formeaza o expresie in franceza
si, deci, nu are sens-..): \"boire un cigare\" (a bea o tigara), \"un tambour d\'instruction\"
(toba de sectiune), \"pour des fleurs de coucou\" (de flori de cuc), \"donner de l\'argent pour
du miel\" (sa dai bani pe miere);
*amestecul ridicol de cunte frantuzesti cu expresii argotice in acelasi enunt: \"O! non te tem
ca sunt vurtos\" (Sarl); \"est-ce que vous etes multamit de Gulita?\"; \"j\'aprendre tout
seulette le francais pre legea mea\";
* deformarea cuntelor frantuzesti prin pronuntare romanizata, barbarisme:
\"furculision\",\'\"fripturision\", \"invartision\";
* expresiile populare si regionalisme, cunte de argou si jargon: \"Mai tras-ai in carti,
cumnataco?\"; \"Da\' asa s-aduce ravasul, mai oblojaltuie?\", \"bata-te cucu,
mangosatule!\";
* pronuntia gresita a neologismelor: \"Sade toata zaua pe tandur (divan), la tauleta (toaleta)
si din blanmajale (din fr. blanc-manger), din bulionuri, din garnituri nemtasti nu ma
slabeste\";
* confuzii lingstice: \"Ils sont de minune cigeres de Halvanne\", adica tigari de halva, in loc
de Havane, \"Am sa-i durez s-un voiaj la Paris\", insemnand ca intentioneaza sa intrerihda o
calatorie la Paris;
Comicul de nume se manifesta prin diminutivele Leonas, Luluta, Gulita sau prin deformarea
numelor unor personaje, cum este \"monsiu Sarla\", in loc de \"monsieur Charles\".
Pompiliu Mareea afirma ca personajele au fost totusi salvate de scandaluri si de a fi
demascate pentru tare morale condamnabile in societate. La un moment dat, Chirita a fost in
\"pericol de a-si pierde \"onoarea de familista\", dar Alecsandri dirijeaza firul situatiilor astfel
incat femeia este salvata de a deveni adulterina. De altfel, \"happy-endul cu Barzoi si Chirita
nuni, prin constrangere e adevarat, ai lui Leonas si Lulutei e semnificativ pentru caracterul
umoristic si mai putin satiric al piesei, pentru caracterul idilic al lumii lui Alecsandri\".
Caracterizarea personajelor
Chirita Barzoi este personajul principal si eponim (care da numele operei-w.K.) al comediei,
sotia lui Grigore Barzoi si mama a trei copii: Aristita, Calipsita si Gulita. intreaga piesa se
concentreaza in jurul protagonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si grosolana, care
doreste sa para o aristocrata educata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba
franceza. Personajul dene comic tocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce
este de fapt Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti.
Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si vorbele ei, din
relatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile dramaturgului sau din opiniile
altor personaje.
Coana Chirita se infatiseaza in mai multe ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de o
mitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariziene, de
aceea ea \"trage tiutiun\", e \"armazoana\", cocheteaza cu barbatii, obliga argatul sa-i aduca
ravasul de la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza profesor de franceza pentru Gulita, ea
insasi vorbeste o franceza moldoveneasca - \"nous disons corame sa en moldave\" (\"asa
zicem noi in moldoveneasca\"). Masa nu trebuie sa fie serta inainte de ora 5 pentru ca \"Asa-
i moda la les\". Ca orice \"cucoana\" gingasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea
lesina ca sa produca impresie si trebuie ajutata cu saruri, ca sa-si rena. Aceste atitudini
edentiaza indirect, cu mare forta de sugestie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi
care o definesc.
Din atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de
boieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foarte mult sa
ajunga ispravniceasa: \"Ah! cumnataca, sa ma fac ispravniceasa! alta nu doresc pe lume!
Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!\". Dominata de dorinte ariste, isi trece in
pasaport un fals titlu de noblete, \"baroana\", fapt ce-i mira pe musafiri, carora le raspunde
cu invariabila deza: \"De ce nu? daca-i moda\". Altfel, Chirita isi ocaraste slugile intr-un
limbaj vulgar, de mahala, care contrasteaza flagrant cu pretentiile ei, de ispravniceasa
mondena: \"Tast, betilor!\"; \"Auzai, toparlanii!\"; \"Afara, mojacilor, ca va stiu eu de mult ca
sunteti buni de gura si rai de lucru\"; \"Bata-te cucu, mangosatule!\".
Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase,
trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pe
care i-o face \"motpanu\" (berbant, usuratic, afemeiat-) de Leonas: \"Iata-l, valeu!/ Fara sa
vreu/ Samt acum, zau,/ Ca ma rosesc!/ Mii de furnici,/ De tricolici,/ De vafcolici/ Vai! ma
muncesc!\". Din didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul caraghios al
eroinei, gesturile voit cochete si penibile manifestate in dialogul cu \"ofiterul\" Leonas:
\"Chirita (cochetand); (coborandochii si tragandu-si mana); (cupudoare); (cu dragoste)\".
Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin,
degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul deplasat. Superficialitatea
prind educatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei. La
inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita ca a \"vanat\" un tel,
ca a dat foc bordeiului \"cu ciubucu cel de hartie\", ca tine calea fetelor din sat, Chirita
reactioneaza cu olenta si-i ameninta \"(furioasa)\", \'\'\"\'(amenintandtaranii cu cravasa):
Taca-va gura, mojicilor!\"; \"Cu biciul pe spate/ V-oi da!/ V-oi da eu dreptate/ Asa!\".
Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si
pentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de savoare
- sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu frantuzisme - uvraj, musiu, desir,
bontonuri - si cu expresii populare - \"ma munceste cugetul\", \"nu dau tatarii\". Chirita
vorbeste o limba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii care
in limba franceza au alt sens ori nu exista deloc (decalcuri). Astfel, pentru toba de sectiune,
ea spune \"un tambour d\'instruction\", sau pentru flori de cuc, \"fleurs de coucoii\", pentru
a spala putina, \"laver le baril\" ori pentru a vorbi ca apa, \"parler comme l\'eau\" etc. Chirita
este un personaj caricatural, dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei ridicola de a
parea o parizianca, prin snobismul ei ostentativ. in fond, Chirita este o autodidacta, invatase
limba franceza de una singura, asa cum, de altfel, marturiseste: \"j\'ai apprendre toute
seulette fransais pre legea mea\". Ea creeaza cunte proprii, rostind \"apprendre \". in loc de
\"appris \" si \"toute seulette \" in lpc de \"toute seule \", forma \"seulette\" fiind \"o foarte
nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa spuna eroina\" (Pompiliu Mareea).
Din punct de vedere al portretului fizic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in ziunea
regizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o caracterizeaza astfel: \"Chirita e o
cocheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de parvenire, dar si o inteligenta
deschisa pentru ideea de progres, o bonjurista\". Autorul nu da nicio informatie despre
varsta eroinei, cu exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand acesta o
jigneste spunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda: \"Minciuni spui ca tocmai ieri am
implinit 35 de ani\". Tanarul o persifleaza malitios, \"35 fara mercuri, fara neri si fara
sambete\", iar alta data ii spune \"baba stracheta\". Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile
si situatiile care ar putea identifica varsta eroinei: \"Chirita, in Chirita in prontie, este
mama lui Gulita, iar baiatul are paisprezece ani, ceea ce aflam din dialogul cu Safta,
cumnata, pe tema itorului casnic al odraslei.[] Luluta, indragostita de Leonas, era, deci, la
cincisprezece ani, deja nubila (aflata la varsa casatoriei-..) si putem usor deduce ca
lucrurile nu se petrecusera altfel cu Chirita. Acum un secol si ceva, si chiar azi, in mediul
rural, varsta matrimoniala era, pentru fete, cam intre 15-l6 ani, iar copin veneau destul de
repede dupa casatorie. Asa stand lucrurile, daca adaugam la 16-l7 ani, maximum
maximorum 18-20, cei 14 ani ai lui Gulita, eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de
33-35 de ani, fiind, adica o femeie destul de tanara inca, astfel faptul ca se lasa curtata de
Leonas, tanarul ofiter, nu pare deloc compromitator si nici ridicol\". Un alt argument ar fi
acela ca invatase sa calareasca \"la les, la manejarie\", ori la o varsta inaintata ar fi fost
ap\"roape imposibil sa mai poata calari. Aceeasi situatie este si cu fumatul, de care se
apucase pentru ca \"asa-i moda\".
Despre \"greutatea\" Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore
Barzoi, atunci cand femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris \"sa ma mai
racoresc, ca m-am uscat aici in prontie\". Pufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic: \"Ba
ca chiar Sa vede ca nu te-ai uitat de mult in oglinda!\", sugerand ca nu este nici pe departe
\"uscata\". Altii interpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi ziune, considerand ca
eroina solicita ajutorul celorlalti pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate ca
pozitia pe cal a femeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, facea dificila coborarea.
Celelalte personaje sunt mai putin conturate. Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit, \'li sta
rugina de o schioapa la ceafa\", cu toata stradania Chiritei de a-l \"ciopli\". Se chinuie \"in
straie stramte nemtesti\", se rusineaza de nasturii mari cat niste farfurii si jinduieste dupa
bucatele \"cele crestinesti sanatoase si usoare\" pe care \"dumneaiei cucoana nu sa mai
catadiesaste\" sa le pregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi sunt
sintetizate in modalitatea ingenioasa de a stoarce bani de la impricinati: un curcan este
cumparat de solicitant in anticamera cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului, astfel incat,
in scurt timp, pasarea fusese vanduta de 57 de ori.
Gulita este fiul sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si rasfatat, care produce ube si
necazuri satenilor. El este caracterizat direct de catre profesorul de franceza, Sarl, care-l
considera \"copil obraznic\" si de Chirita, mandra ca odrasla ei \"are duh\" si-1 saruta cu
drag pe Gulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde
\"frantuzind\" cuntele romanesti, producand un comic irezistibil: pentru \"furculita\" spune
\"furculision\", la \"friptura\", \"fripturision\", iar \"invartita\" o traduce \"invartisiori\". Ea
este entuziasmata de \"inteligenta\" baiatului si exclama cu mandrie: \"Bravo Gulita! Bravo,
Gulita! (il saruta.)\". Oripilat, \"monsiu Sarla\" izbucneste furios: \"Gogomanition, va!\". Desi
are numai 14 ani, Gulita este de acord cu ul \"neneacai\" de a se logodi cu Luluta, o tanara
in varsta de 15 ani, orfana dar cu zestre mare.
Referindu-se la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele ilustreaza un
amestec de \"moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman, de ieturi patriarhale si de
inovatii de lux occidental\" care constituie un \"lou inedit pentru ochiul de azi\".
\"Valoros, cum am putut constata, in sine insusi, prin piesele cele mai izbutite, teatrul lui
Alecsandri se cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara. []
Totalitatea creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se infatiseaza, dupa peste un veac, de la
aparitie, ca o roca imensa si generoasa din care s-au it diademele ulterioare ale dramaturgiei
nationale.\" (Pompiliu Mareea)
omedia este specia genului dramatic ce starneste rasul prin practicarea unor defecte umane sauaspecte
sociale, avand un sfarsit fericit.
comediei pot fi menionate: destinat sprovoace rsul, personajele reprezint categorii sociale
diverse; subiectele sunt general umane,
eroii ntruchipnd caractere ( parvenitul obraznic, sclavul iret, aristocratul mndru ); conflictul se plas
eaz
ntr
e aparen i esen ( doar aparent, valorile sunt false ); deznodmntul este vesel, stilul
parodic.
Conflictele dramatice n comedie sunt derizorii, de nivel exterior, i ilustreaz ridicolul preocuprilor
personajelor Principalul mijloc artistic este comicul, o categorie estetica ce include situatii si personaje
ridicole,vicii si moravuri, fiind sanctionate prin rs si urmarindu-se, astfel, ndreptarea acestora.
Comiculilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta, dintre serios si derizoriu, dintre iluzie si
realitate, dintreefort si rezultatele lui etc.Principalele modalitati artistice de realizare a comicului sunt
ironia, satira si sarcasmul, folositepentru a crea ridicolul sau grotescul, att n ilustrarea aspectelor
imorale ce se petrec n societate, ct sia caracterelor umane cu defecte morale.Comedia utilizeaza
variate procedee de obtinere a comicului:comicul de situatie, reprezentat de obicei de intorsaturile
neasteptate sau de repetare
de exemplu,aceeasi scrisoare este gasita de fiecare data de Cetateanul turmentat. Comicul de caracter
estereprezentat de prezenta unor tipuri umane axate dominant pe o trasatura (caracterul este un
conceptspecific esteticii clasicismului), astfel Ghita Pristanda intruchipeaza sluga, Zoe
cocheta, in timp ceZaharia Trahanache este sotul incornorat iar Catavencu demagogul. Cele mai
savuroase efecte comice sunt insa obtinute de dramaturg prin folosirea comicului delimbaj, incepand
chiar cu numele personajelor, care ilustreaza subtil o trasatura a lor
Zaharia
Trahanache, sugestia moliciunii batranesti, maleabilitatea, aparenta credulitate (de la trahana
coca detaitei).Alte tipuri de comic sunt: comicul de moravuri care vizeaza viata de familie (triunghiul
conjugal Zoe-Trahanache-Tipatescu) si viata politica (santajul, falsificarea listelor electorale) si
comicul de intentie(intentia autorului de a satiriza necinstea din viata publica si de familie). Conflictul
comediei este si el lipsit de substanta, de asemenea izvor de comic prin miza destul demarunta-
numirea drept candidat si marile energii pe care le pune in joc- divizarea in cele doua tabere,ilustrata
cel mai bine de momentul final al adunarii electorale, care se transforma intr-o bataie generala.Toate
aceste forte care ascund cuvintele sforaitoare si demagogice doar interesul personal seimpaca in ultima
scena, specificul comediei fiind tocmai finalul fericit, ceea ce dovedeste din plin lipsa desubstanta a
conflictului. Toti sunt multumiti, obtinand ce si-au dorit
chiar daca in cazul lui Catavencu,este promisiunea ca la viitoarele alegeri va fi sprijinit, dovedind ca,
spre deosebire de AgamemnonDandanache (mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu)
si-a dovedit o oarecare
onestitate fata de coana Joitica.
Prin aceste mijloace, piesa provoaca rasul, dar, in acelasi timp atrage atentia cititorilor/spectatorilor,
in
mod critic asupra comediei uman