Sunteți pe pagina 1din 1

Comedia reprezint specia literara a genului dramatic cult in care ni se prezint o serie de

evenimente menite a strni rasul. Categoria estetica prin intermediul creia sunt surprinse
evenimentele se numete comic. Sursele comicului variaz in funcie de ceia ce surprinde si
satirizeaz scriitorul: comicul de situaie, de limbaj, intenie, nume, caracter.
Chirita in provinie reprezint o comedie de moravuri ntruct Alecsandri surprinde,
satirizeaz moravurile societarii: corupia, snobismul, incultura, parvenismul. Astfel,
V.Alecsandri abordeaz tema inlaturarii corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu-si
personajele, impingadu-le in zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esena si aparenta,
criticnd diferena dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa para personajele comediei.
Titlul comediei ne indica numele protagonistei, Chirita, un personaj ridicol, dornic de a
parveni, un personaj a crui imagine este adusa in prim-plan ca fiind simbolul snobismului,
inculturii si al parvenismului. ntreaga aciune se concentreaz in jurul acestui personaj
feminin, scriitorul conturndu-i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin fuziunea
modalitilor de caracterizare directa (indicaii scenice si replicile altor personaje) cu
modalitile de caracterizare indirecta (limbajul, atitudinile, faptele personajului). Titlul operei
conine de asemenea si o coordonata spaiala: in provinie, ce subliniaz si anticipeaz
inarvertenta dintre esena si aparenta, Alecsandri ironiznd dorina Chiritei de a se sincroniza
cu moda Parisului.
Comedia este structurata in doua acte, iar rsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile
personajelor strnesc hazul. Ca moduri de expunere dominante ntlnim dialogul si monologul
ce constituie modalitatea de caracterizare indirecta a personajelor si au rolul de a contura
caracterul personajelor, dezvluindu-ne totodat firul ntregii aciuni. Singurele intervenii in
text ale scriitorului sunt indicaiile scenice care, inserate intre replicile personajelor, constituie
o modalitate directa de caracterizare a personajelor oferindu-ne informaii cu privire la gestica,
mimica personajelor, dar si cu privire la decor. Personajele comediei sunt relativ puine, insa
contureaz prototipuri umane, viabile si in ziua de astzi. Astfel, Chirita simbolizeaz
snobismul, incultura, corupia, parvenismul, ca si otul acesteia. Luluta simbolizeaz orfana,
capabila insa a iubi sincer; Leonas simbolizeaz tipul inteligent, abil, ce reuseste sa nving si
sa demate corupia; Gulita este tipul retardatului, incapabil a lua singur decizii si a-si asuma
responsabilitatea.
Comicul de limbaj se realizeaz prin vorbele unor personaje intr-o franceza inventata
de ele (furculission, lingurission), utilizarea unor neologisme cu forme si sensuri greite
(Chirita: Nu sunt ipocondra). Comicul de caracter se manifesta prin personajul Chirita, care
se lauda in fata celorlali ca ar fi o persoana cultiva care tie multe lucruri din Occident, dar ea
inga mai are idei nvechite, specifice Orientului.
Folosirea diminutivelor ca nume Luluta, Gulita, Chirita, exprima cam ce pot gndi
personajele, ele fiind oarecum hilare. Fiecare personaj se crede grozav intr-un anumit domeniu,
dar acest lucru este eronat, deoarece termeni ca ipocrizia, incultura, snobismul si corupia
descriu foarte bine aciunile personajelor din opera.
De-a lungul comediei, prin intermediul situailor hilare, V.Alescsandri satirizeaz
societatea, moravurile acesteia, ridiculizndu-si totodat personajele cluzite de dorina de a
parveni si de a accede in societate. Dorinele Chiritei, un personaj ilar, privesc sincronizarea
modei de la Paris cu cea din provincie, schimbarea statului social dorind investirea in funcia
de ispravnic al otului si casatoria unicului fiu, Gulita, cu orfana Luluta.
Utlizand un procedeu romantic, Vasile Alecsandri pune in antiteza doua cupluri: Chirita
si otul sau, cuplu caracterizat prin snobism, incultura si corupie, si cuplul format din Leonas
si Luluta, un cuplu romantic, de o idee pura, un cuplu adept al ideilor inovatoare, capabil in
finalul operei a demasca corupia.