Sunteți pe pagina 1din 4

Chirita in provincie, de VasileAlecsandri Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile

Alecsandria ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple,Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza.Comediile Iasii in Carnaval , Coana Chirita in provincie , Sanziana si Pepelea , dramaDespot Voda , povestirile Istoria Unui galben Balta alba etc , sunt realizari de mare valoareartistica.Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi decaracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.In cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele maireusite personaje comice din dramaturgia romaneasca.Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj in centrul evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii au pregatit drumulpentru comediile lui I.L.Caragiale.Chirita in provintie este structurata pe doua acte. Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita,aceasta comedie este urmarea Chiritei in Iasi sau Doua fete si o neneaca.Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de laIasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita seplictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita siLuluta.Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare inmod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Actiunea comediei Chirita in provincie o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua fete,intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand micaboierime este dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei,sa-l casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va mosteni o mare avere.Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate, vinela Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna.Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cuteribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poatefi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul sigreoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi.Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul dea le indeparta.Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care sedesprinde din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili.Un scurt rezumat. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea saparvina, sa adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtinafunctia de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, onepoata orfana, dar care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-1casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iubestepe Leonas.Acesta se deghizeaza in vizitiu si se preface ca are o pricina cu Barzoi, ca s-o poata vedea peLuluta si sa intre in casa. El afla de felul, in care trebuie sa cumpere un

curcan si sa-l dea caplocon, fiindca la ispravnic nu se intra cu mana goala. A doua oara vine imbracat ca ofiter sipretinde sa locuiasca in casa. El ii face curte Chiritei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-1accepta. A treia oara vine imbracat ca actrita. Luluta, care se preface ca a innebunit, ilrecunoaste si cere sa fie logodita cu actrita. In fata invitatilor chemati la logodna lui Gulita cuLuluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria dintre Leonas si Luluta, fiindca Leonas a obinut functia de ispravnic, si o
santajeaza pe Chirita cu portretul.De asemenea, Vasile Alecsandri critica administratia si moravurile sociale prezente in aceastacomedie.Chirita este un personaj comic, care creeaza situatii comice. Mijloacele de realizare a comiculuisunt variate: comicul de limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl,furculision, fripturision) , utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor silocutiunilor), utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de caracter personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume cele maimulte sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita ; comicul de moravuri ipocrizia , incultura,snobismul, coruptia. Formele comicului sunt umorul si ironia.Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar Leonas este tipul tanaruluiinteligent.Chirita 1-a adus in casa pe musiu Sarl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea si pe Gulita. Din acestmotiv, jocul umoristic cu limbajele este un procedeu realist, iar comedia este si ea realista prinspiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala.Totodata dialogul este caracterizat de o mare naturalete, iar caricaturizarea vorbirii strainilorpredomina.Cuplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti membri ai familiei Barzoi, reusesc sa inlaturepiedicile Chiritei si sa se casatoreasca. Barzoi, ajuns ispravnic, dovedeste incapacitate si necinste.Prin Chirita, Alecsandri a creat tipul boieroaicei provinciale dornica sa parvina in lumea buna acapitalei de la mijlocul veacului trecut, dupa tipurile comediei clasice, dar nu mai putin originala (G. Calinescu), proiectata pe fundalul autohton.Apreciata drept o pretioasa ridicola (dupa comedia lui Molire, Pretioasele ridicole), Chirita, micaboieroaica de provincie, ahtiata de parvenire, doreste sa fie asemeni femeilor din mareaboierime, de aceea imita obiceiurile protipendadei. De aici, ridicolul personajului, consecinta adiscrepantei intre ceea ce este in realitate si ceea ce vrea sa para personajul. Vrand cu totdinadinsul sa fie moderna, ea invata frantuzeste, calareste ca oarmazoana, fumeaza, cocheteaza, angajeaza un profesor de franceza pentru fiul ei, isi insusesteobiceiurile unei case mari, spre uimirea celor obisnuiti ai casei.Astfel, pretinde ca ravasul de la Barzoi, plecat la Iasi, sa-i fie adus pe talger cu servetel.Tehnica qui-pro-quo-ului naste situatii comice, in care personajul isi dezvaluie ridicolul (scena incare Leonas, travestit in ofiter, o flateaza cu complimente pe Chirita).Limbajul ei impestritat, dar plin de savoare, o caracterizeaza, o prezinta in esenta ei; superficiala,cu o spoiala de cultura, o snoaba. Vorbirea ei este un mestec de limba neaos moldoveneaca,plina de farmec (sasa, sapte, cumnataca, gasi, taieta), cu constructii ale limbii populare (sarcu demine, ma munceste cugetul, nu dau tatarii s.a.), de frantuzisme (desirul, monsiu, uvraj) sigrecisme (metaherisaste). Chirita este un personaj cu trasaturi ingrosate, caricaturale, dar care este totusi simptica prinfirea volubila, prin slabiciunile ei materne. Ea devine un pesonaj pitoresc, manifesta o rapidareceptivitate fata de nou. (G. Calinescu).Personajul este viabil si astazi, rezistand timplui. Explicatia o formuleaza George Calinescu:Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri de moldoveneasca grecizanta si jargonfranco-roman, de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental, da un tablou inedit pentruochiul de azi. Veselia nebuna a cupletelor, bufoneria enorma, dar nu triviala, dau nastre uneiplacute emotii arheologice
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandri a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple, Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza. Comediile Iasii in Carnaval , Coana Chirita in provincie , Sanziana si Pepelea , drama Despot Voda , povestirile Istoria Unui galben Balta alba etc , sunt realizari de mare valoare artistica. Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi de caracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca. In cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele mai reusite personaje comice din dramaturgia romaneasca. Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj in centrul

evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii au pregatitd r u m u l pentru comediile lui I.L.Caragiale. Chirita in provintie este structurata pe doua acte. Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita, aceasta comedie este urmarea Chiritei in Iasi sau Doua fete si o neneaca. Actul intai prezintap e r s o n a j e l e , si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta. Chirita, comedie de moravuri surprinde modul dev i a t a , moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Actiunea comediei Chirita in provincie o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua fete, intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand mica boierime este dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va mosteni o mare avere. Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate, vine la Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna. Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi. Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le indeparta. Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se desprinde din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara. Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili. Un scurt rezumat. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iubeste pe Leonas. Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari si personaje ce starnesc rasul si care are un final vesel. Tema operei este critica instituiilor i moravurilor societii feudale. Subiectul este comic i critic arivismul micilor boieri rurali, care-i dau aere de nobili. Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas d la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanara orafana ramasa la casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Leonas apare intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de la mosia Barzoieni. Inainte de a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii va face multe sotii. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa plece la Paris. In vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia petrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avut loc deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere sa fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de ispravnic. Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realist prin spiritul critic, prin faptul c eroii, conflictul, subiectul sunt

luate din viaa social. Chiria este tipul arivistului, Brzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leona este tipul tnrului inteligent. Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de limbaj

personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza furculision,

fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita leurs du coucou ,


utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita u sunt

ipocondra ;

comicul de caracter

personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta

(Chirita care se dadea o doamna cu idei noi, are inca obiceiuri orientale); comicul de nume

cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita ;


comicul de moravuri

ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.

Formele comicului sunt umorul si ironia. Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje. O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi isca personajele, le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic. Opera hirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, as