Sunteți pe pagina 1din 3

Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru, Vasile

Alecsandri a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu


resurse multiple, Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in
proza.
Comediile „Iasii in Carnaval” , „Coana Chirita in provincie” , „Sanziana si Pepelea” ,
drama „Despot Voda” , povestirile „Istoria Unui galben Balta –alba” etc , sunt realizari
de mare valoare artistica.

Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure trasaturi de
caracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.
In cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre
cele mai reusite personaje comice din dramaturgia romaneasca.

Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj in centrul


evenimentelor: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj, Chirita in balon. Aceste comedii au
pregatit drumul
pentru comediile lui I.L.Caragiale.

„Chirita in provintie” este structurata pe doua acte. Numita initial „Inturnarea cucoanei
Chirita”, aceasta comedie este urmarea „Chiritei in Iasi” sau „Doua fete si o neneaca”.
Actul intai prezinta personajele
, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o
anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de
provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si
Luluta.

Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata


, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si
al personajelor.
Actiunea comediei „Chirita in provincie” o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele
doua fete, intr-o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la
1848, cand mica boierime este dornica de parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul
ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va
mosteni o mare avere.
Dar, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate,
vine
la Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se
opuna.

Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o


cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon
frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins
inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in
vechi tabieturi.

Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza


cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta.
Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se
desprinde din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.
Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de
nobili.
Un scurt rezumat. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa
parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa
obtina functia de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste
Luluta, o nepoata orfana, dar care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea
sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta.
Luluta il iubeste pe Leonas.

Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari
si personaje ce starnesc rasul si care are un final vesel.

Tema operei este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale.

Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şi dau aere de nobili.

Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul
apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este
structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii.
Ea primeste un ravas d la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de
ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanara orafana ramasa la
casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Leonas apare
intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de la mosia Barzoieni. Inainte de
a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii va face multe sotii.

In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa plece la Paris. In


vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia petrecerii urma sa il
logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avut loc deoarece Leonas
apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere sa fie logodita cu
actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si
Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de
ispravnic.

Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea


poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum
ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas
oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care
vrea sa para foarte manierat si inteligent.

Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul, subiectul sunt
luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este tipul ispravnicului abuziv,
Leonaş este tipul tânărului inteligent.

Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera
aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului
sunt variate :

�comicul de limbaj �personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza furculision,


fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita �leurs du coucou� ,
utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita �u sunt
ipocondra�;

�comicul de caracter �personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta
(Chirita care se dadea o doamna cu idei noi, are inca obiceiuri orientale);

�comicul de nume �cele mai multe sunt diminutive �Luluta, Gulita, Chirita ;

�comicul de moravuri �ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.

Formele comicului sunt umorul si ironia.


Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de
catre alte personaje.

O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi �isca�personajele,
le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.

Opera �hirita in provintie�se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza


cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta.