Chirita in provinie

de Vasile Alecsandri
Comedia reprezint specia literara a genului dramatic cult in care ni se prezint o serie de
evenimente menite a strni rasul. Categoria estetica prin intermediul creia sunt surprinse
evenimentele se numete comic. Sursele comicului variaz in funcie de ceia ce surprinde si
satirizeaz scriitorul: comicul de situaie, de limbaj, intenie, nume, caracter.
Cirita in provinie! reprezint o comedie de moravuri "ntruct #lecsandri surprinde,
satirizeaz moravurile societarii: corupia, snobismul, incultura, parvenismul. #stfel, $.#lecsandri
abordeaz tema inlaturarii corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu%si personajele, impingadu%le
in zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esena si aparenta, criticnd diferena dintre ceia
ce sunt in realitate si ceia ce vor sa para personajele comediei.
&itlul comediei ne indica numele protagonistei, Cirita, un personaj ridicol, dornic de a
parveni, un personaj a crui imagine este adusa in prim%plan ca fiind simbolul snobismului,
inculturii si al parvenismului. 'ntreaga aciune se concentreaz in jurul acestui personaj feminin,
scriitorul conturndu%i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin fuziunea modalitilor
de caracterizare directa (indicaii scenice si replicile altor personaje) cu modalitile de
caracterizare indirecta (limbajul, atitudinile, faptele personajului). &itlul operei conine de
asemenea si o coordonata spaiala: in provinie!, ce subliniaz si anticipeaz inarvertenta dintre
esena si aparenta, #lecsandri ironiznd dorina Ciritei de a se sincroniza cu moda *arisului.
Comedia este structurata in doua acte, iar rsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile
personajelor strnesc azul. Ca moduri de e+punere dominante "ntlnim dialogul si monologul ce
constituie modalitatea de caracterizare indirecta a personajelor si au rolul de a contura caracterul
personajelor, dezvluindu%ne totodat firul "ntregii aciuni. Singurele intervenii in te+t ale
scriitorului sunt indicaiile scenice care, inserate intre replicile personajelor, constituie o modalitate
directa de caracterizare a personajelor oferindu%ne informaii cu privire la gestica, mimica
personajelor, dar si cu privire la decor. *ersonajele comediei sunt relativ puine, insa contureaz
prototipuri umane, viabile si in ziua de astzi. #stfel, Cirita simbolizeaz snobismul, incultura,
corupia, parvenismul, ca si otul acesteia.
,uluta simbolizeaz orfana, capabila insa a
iubi sincer- ,eonas simbolizeaz tipul
inteligent, abil, ce reuseste sa "nving si sa
demate corupia- .ulita este tipul retardatului,
incapabil a lua singur decizii si a%si asuma
responsabilitatea.
Comicul de limbaj se realizeaz prin
vorbele unor personaje intr%o franceza
inventata de ele (furculission!,
lingurission!), utilizarea unor neologisme cu
forme si sensuri greite (Cirita: /u sunt
ipocondra!). Comicul de caracter se manifesta
prin personajul Cirita, care se lauda in fata
celorlali ca ar fi o persoana cultiva care tie
multe lucruri din 0ccident, dar ea inga mai are idei "nvecite, specifice 0rientului.
1olosirea diminutivelor ca nume 2 ,uluta, .ulita, Cirita, e+prima cam ce pot gndi
personajele, ele fiind oarecum ilare. 1iecare personaj se crede grozav intr%un anumit domeniu, dar
acest lucru este eronat, deoarece termeni ca ipocrizia, incultura, snobismul si corupia descriu
foarte bine aciunile personajelor din opera.
3e%a lungul comediei, prin intermediul situailor ilare, $.#lescsandri satirizeaz
societatea, moravurile acesteia, ridiculizndu%si totodat personajele cluzite de dorina de a
parveni si de a accede in societate. 3orinele Ciritei, un personaj ilar, privesc sincronizarea modei
de la *aris cu cea din provincie, scimbarea statului social dorind investirea in funcia de ispravnic
al otului si casatoria unicului fiu, .ulita, cu orfana ,uluta.
4tlizand un procedeu romantic, $asile #lecsandri pune in antiteza doua cupluri: Cirita si
otul sau, cuplu caracterizat prin snobism, incultura si corupie, si cuplul format din ,eonas si
,uluta, un cuplu romantic, de o idee pura, un cuplu adept al ideilor inovatoare, capabil in finalul
operei a demasca corupia.