Textul Dramatic

Termenul dramaturgie provine din francezul dramatique si desemneaza

totalitatea operelor scrise in forma dialogata carora le sunt associate forme ale
spectacolului teatral, menite a fi reprezentate pe scena. Cele doua specii pure ale
dramaturgiei sunt: tragedia si comedia. Pe langa acestea mai sunt si vodevilul,
melodrama, tragi-comedia.

Trasaturi:

 Tectul dramatic este destinat reprezentarii in scena;

 Organizarea textului este in acte, scene sau tablouri;
 Modul principal de expunere este dialogul dramatic;
 Personajele comunica prin replici;
 Sunt prezente indicatiile scenice aflate de regula intre paranteze si numite
didascalii care ofera informatii despre actiunea scenica, mimica(gesturi),
atmosfera,contribuind la evolutia actiunii si la constructia personajelor.

Comedia este specie a genului dramatic in proza sau versuri, care provoaca rasul
prin surprinderea moravurilor sociale a unor tipuri umane sau a unor situatii
neasteptate avand un final fericit. Conflictul comediei presupune contrastul dintre
aparenta si esenta.

Personajele ei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capicitatilor…. iar

valorile pentru care acestea se infrunta nu sunt valori autentice. Principala
modalitate de realizare a comediei este categoria comicului.

Comicul este categoria estetica ce vizeaza o atitudine umana manifestata

nuantat de la zambet la rasul in hohote. Sursele comicului variaza in functie de
ceea ce surprinde si satirizeaza scriitorul.

Chirita in provintie
 de Vasile Alecsandri
“Chirita in provintie” comedie cu cantice in doua acte reprezentata pe scena in
1852, este a doua piesa din ciclul “chiritelor” care mai cuprinde: “Chirita in Iasi”,
“Cucoana Chirita in voiaj” si “Chirita in balon”.

Comedia “Chirita in provintie” este una de moravuri intrucat Alecsandri

cuprinde si satirizeaza moravurile societatii precum coruptia, nobismul,
incultura, parvenitismul astfel Alecsandri abordeaza tema inlaturarii coruptiei, a
dorintei de a parvenu ducandu-si personajele in zona ridicolului, subliniind
discrepanta dintre aparenta si esenta criticand diferenta dintre ceea ce sunt in
realitate si ceea ce vor sa para personajele comediei.

Titlul comediei indica numele protagonistei Chirita, un personaj ridicol, dornic

de a parvenu un personaj a carui imagine este adusa in prim plan ca fiind
simbolul snobismului, inculturii si al parvenismului. Intreaga actiune se
concentreaza in jurul acestui personaj feminin a carei imagine se construieste
atat prin caracterizarea directa oferita de didascalii cat si prin caracterizarea
indirecta. Titlul operei contine de asemenea si o coordonata spatiala “in
provintie” ce subliniaza si anticipeaza inadvertenta dintre aparenta si esenta,
Alecsandri ironizand dorinta Chiritei de a se sincroniza cu moda Parisului

Tema operei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale iar ideea
care se desprinde din continutul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz
trebuie sa dispara.

Comedia este structurata in doua acte, iar rasturnarea de situatii, limbajul si

gesturile personajelor starnesc hazul. Subiectul apartine comicului si critrica
aparismul micilor boieri de la tara care isi dau aere de nobili si tind la ranguri.

Actiunea comediei “Chirita in provintie” o prezinta pe Chirita dupa ce isi

maritase cele doua fete intr-o alta ipostaza caracteristica perioadei anterioare
evenimentelor de la 1848 cand mica boierime e dornica de parvenire. Chirita
vrea sa isi vada sostul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, s-al casatoreasca cu Luluta,
o fata orfana care va mosteni o avere. Dar Luluta este indragostita de Leonas, un
tanar istet si cinstit care intors din strainatate vine la Barzoieni pentru a se
casatori cu Luluta spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna.

Chirita este un symbol al micului proprietar dornic sa parvina intr-o

protipendada. E o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu
candoare un superfiant jargon frantuzit altoit pe graiul moldovenesc, traducand
ad litera (cuvand cu cuvant intocmai expresii timice limbii romane, de exemplu
“fleur de coucou”, “tambour de livre” (toba de carte), “il parle comme l’eau”.
Chirita poate fi travestita ca o caricaturizare a sentintelor exagerat sau pretins
inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul,
conservat in vechi tabieturi, sclerozat in vechi tabieturi.

Gulita, fiul Chiritei, este tipul retardatului incapabil de a lua singur hotarari, este
un baiat lipsit de minte si de educatie, dar care vrea sa para foarte manierat si
inteligent.

Luluta simbolizeaza orfana care e capabila de a iubi sincer. Leonas simbolizeaza

tipul intelligent, abil, ce reuseste sa invinga si sa… Chirita este tipul arivistului,
Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar Leonas este tipul

Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica. Mijloacele de realizare
a comicului sunt variate:

1. Comicul de limbaj- este dat de vorbirea unui jargon frantuzit: furculision,

fipturision, musiu Sarla; dar si utilizarea unor cuvinte neologisme cu
sensuri gresite
2. Comicul de caracter- reiese din contrastul dintre aparenta si esenta: ea se
lauda a fi o persoana cultivate dare a inca mai are idei invechite
3. Comicul de nume- este dat de diminutivele Luluta, Gulita, Chirita;fapt ce
exprima cam ce pot gandi personajele
4. Comicul de situatii- satirizeaza societatea moravurile acesteia, ridiculizand
totodata personajele

Utilizand un procedeu romantic, Vasile Alecsandri pune in antiteza doua cupluri:

Chirita si sotul sau, cuplu caracterizat prin snobbism, incultura si coruptie; si
cuplul format din Leonas si Luluta, un cuplu romantic de o idee pura, un cuplu
adept al ideilor inovatoare, capabil in finalul operei de a demasca coruptia.