Comedia este specia genului dramatic, in versuri sau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri prin

intermediul personajelor ridicole, intre care se nasc conflicte puternice. Comedia are scopul de a indrepta defecte umane si sociale prin ras, avand, asadar, rol moralizator si final fericit. Principalele modalitati artistice de realizare a comicului sunt ironia, satira si sarcasmul, folosite pentru a crea ridicolul sau grotescul, atat in ilustrarea aspectelor imorale (moravuri -n.n.) ce se petrec in societate, cat si a caracterelor umane dominate defecte morale. Tema piesei este demascarea parvenitismului, a snobismului si a abuzurilor administratiei. Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul intervine in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe doua acte. Actul intai aduce in prim plan personajele. Sunt scoase in evidente insusirile definitorii ale Chiritei: snobismul si incultura. De dragul modei de la Ie, aceasta se apuca de calarit, incepe sa fumeze, sau sa vorbeasca francesa, o francesa complet gresita de altfel, facand tate aceastea din incapatanarea cu care doreste sa respecte ea insasi moda, si, deasemeanea, sa o impuna in mediul rural. Primeste scrisoare de la Iasi, scrisoare ce genereaza una dintre mltele situatii comice. Ion, om simple, de la tara, este certat din causa ca un a adus scrisoarea conform modei. Ea afla ca sotul sau adevenit ispravnic si se bucura deoarece considera ca asta o numeste si pe ea ispravniceasa. Doreste sa o casatoreasca cu orice pret pe Luluta, orfana gazduita lin casa sa, cu Gulita, fiul sau, pentru a pune mana pe averea pe care aceasta urmeaza sa o primeasca. Aceasta insa il iubeste pe Leonas, prietenul din copilarie. Intre Chirita si Leonas apar divergente, iar cel din urma promete ca se va razbuna prin feste. In actul doi, se petrec cele trei deghizari ale lui Leonar. Prima data, imbracat ca ofiter cocheteaza cu Chirita pana obtine portretul sau. A doua oara, ca vizitiu, descopera abuzurile pe care Barzoi le facea ca si ispravnic. Ultima data, imbracat in actrita si ajutat de nebunia prefacuta a Lulutei, reuseste sa se casatoreasca cu aceasta. In urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece stiu ca Leonas ii are la mana. Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realist prin spiritul critic, prin faptul c eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viaa social. Chiria este tipul arivistului, Brzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leona este tipul tnrului inteligent. Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate. Comicul de limbaj se realizeaza prin personajele care vorbesc o franceza romanizata (Gulitza furculision, fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita fleurs du coucou) , utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita nu sunt ipocondra). Comicul de moravuri cuprinde ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia personajelor. Formele comicului sunt umorul si ironia. Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje (Sarl: ce petit cretin ?) .

O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi misca personajele, le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic. In concluzie opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le indeparta.