Chirita in provintie,”comedie cu cantic in 2 acte”este reprezentate pe scena in anul 1852.

Chirita reprezinta un anumit tip

uman: boieroaica de provintie dornica de parvenire,reprezentativ pentru epoca imediata de dupa 1848.Piesa are urmatoare
tema:demascarea parvenismului,a snobismului si a abuzurilor administratiei.Conflictul este intre conceptia conservatoare
reprezentata de Barzoi sau de fals progres reprezentat de Chirita, personaje zugravite caricatural,si ideile noi , progresiste ,
reprezentate de Leonas , tanar istet ,cinstit ,indragostit de Luluta.Conflictul se desfasoara gradat intr-o actiune complicata
cu situati comice pline de neprevazut.Leonas demasca coruptia lui Barzoi si devine ispravnic in locul acestuia si se
casatoreste .El este reprezentantul ideilor noi,a onestitati,a sentimentelor sincere , iar Chirita si Barzoi sunt reprezentanti
ideilor parvenite,a snobismului si coruptiei. V.Alecsandri satirizeaza imitarea modei accidentale de catre Chirita fara
asimilarea culturi corespunzatoare: ” Chirita este o chocheta batrana si tot o data o buna mama , o burgheza cu dor de
parvenire , dar si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres o bonjurista.Amestecul de anteree si tracuri,de
moldoveneasca grecizanta si de jargon franco-roman ,de tabieturi patriarhale si de inovatii de loc occidental da un tablou
inedit incantator pentru ochiul de azi”.(G.Calinescu,istoria literaturii romane de la origini pana in prezent
,Ed.Minerva,Bucuresti ,1986)

Chirita,sotia lui Grigore Barzoi ot Barzoieni ,boier de tara , este dornica de a fi la moda , de marire , combinatie de
parvenitizm si snobism . Prin contrastul intre ceea ce este si ceea ce vrea sa para Chirita este un personaj ridicol.Chirita are
3 scopuri: sa aduca la Barzoieni moda timpului ,sa devina ispravniceasca si sa-l insoare pe Gulita,fiul natang,cu
Luluta,orfana crescuta in casa ei,care va mosteni o mare avere.Din primul act al comediei reiese aceste
scopuri.Chirita,boieroaica de provincie,recent intoarsa de la Iasi,vrea sa impuna moda vremii la Barzoieni.De acea fumeaza
“ca un caporal” tigari “de halva ” ,calareste imbracata in ” amazoanca”, chocheteaza cu barbati mai tineri
(Leonas,profesorul Sarl) spunand de fiecare data “daca-i moda “.Pentru ca e la moda,il plateste pe Sarl,profesor,sa-l invete
frantuzeste pe fiul sau Gulita,un gogoman prost crescut,care ucide viteii taranilor pe care ii batjocoreste,le aprinde bordeile
” cu ciubucul cel de hartie “.Gulita nu este in stare sa retina prima fraza din poemul scriitorului francez Fenelon,”Les
aventures de Telemaque ,fils d’Ulysse”.In porezenta profesorului Gulita trecu cu bine examinarea facuta de mama,oferind
drept corespondent in franceza cuvinte inventate:furculision, fripturision,invartision fiind o scena memorabila ca dovada a
falsei culturi.Chirita isi expune “temeiurile” ridicole ale pretentiei ca Barzoi sa obtina ispravnicia intr-o discutie cu
Safta.Demagogia,falsul patriotism,parvenitismul,ii definesc monoogul si anticipeaza persoanejele caragialiene,precum
Catavencu (“vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de atata vreme”) sau Dandanache(“Eu,familia mea, de la patuzsopt… lupta
,lupta si da-i,si da-i si lupta …”) vrea sa introduca la Barzoieni eticheta din casele de la oras imita cu orice pret moda situatie
comica infatisata magistral in scena 4 a primului act.Nerebdatoare sa afle denumirea lui Barzoi in functia de
ispravnic,Chirita vrand sa respecte “obiceiurile din Iesi ” si nu deschide ravasul primit de la Iasi,pana cand Ion,feciorul din
casa i-l aduce pe o tava cu servet.Buimacit de regulile noi,Ion , nu intelege ordinea in care trebuie sa aseze obiectele si le
tot incurca.Barzoi este comod,lipsit de initiativa.Chirita il obliga sa-si schimbe obiceiurile vestimenare,culinare,dupa
moda.El stie cum sa aobtina avantaje materiale din fuctia sa , ca in scena vanzarii repetare a curcanului si a primiri
peschesiului .Spre deosebire de Chirita,Barzoi este un provincial conservator,cu nostalgia traiului patriahal.Chirita ii
marturiseste lui “monsiu Sarla” ca a invatat singura franceza,limba de conversatie in saloanele vrenii.In realitate ea foloseste
un jargon roman-francez,care amesteca ciudat graiul neaos moldovenesc cu “frantuzisme” construite de ea: ” nous disous
comme ca en moldove”.In schimbul de replici intre cei dou soti,se confrunta vechiul si noul, orientul si occidentul
caracteristic civilatiei romanesti pasoptiste.Barzoi se plange de moda noua,”nemteasca” :”Barzoi:Apui da! de cand m-ai
scos din minte ca sa ma schimonosesti din strae stramte pun cate 2 ceasuri pana ma imbrac …Si ian priveste ce seaman …
cu bumbii isti mari…Parca-s negustor de farfuri”.Cuplul Leonas si Luluta pune in lumina caracterul Barzoienilor prin
antiteza.Ei sunt tineri , cinstiti, reprezentanti ideilor noi.Ion feciorul din casa comenteaza cu ironie si bunul simt al omului
simplu “moda”si tertipurile stapanilor.Chirita, boieroaica de provincie cu dorinta de parvenire este creonata calicatural,este
un personaj comic realizat din contraste.

Conflictul dramatic este reprezentat de incrancenarea cu care Chirita se impotriveste, din motive meschine si
rautacioase, casatoriei dintre Luluta si Leonas, doitineri care se iubesc si care triumfa in finalul comediei.Comedia este
structurata in doua acte, iar răsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile personajelor stârnesc hazul. Ca moduri de expunere
dominante întâlnim dialogul si monologul ce constituie modalitatea de caracterizare indirecta a personajelorsi au rolul de a
contura caracterul personajelor, dezvăluindu-ne totodată firul întregii acţiuni. Singurele intervenţii in text ale scriitorului
sunt indicaţiile scenice care, inserateintre replicile personajelor, constituie o modalitate directa de caracterizare a
personajelor oferindu-ne informaţii cu privire la gestica, mimica personajelor, dar si cu privire la decor. Personajele
comediei sunt relativ puţine, insa conturează prototipuri umane, viabile si in ziua de astăzi. Astfel, Chirita simbolizează
snobismul, incultura, corupţia, parvenismul, ca si şotul acesteia. Luluta simbolizează orfana, capabila insa a iubi sincer;
Leonas simbolizează tipul inteligent, abil, ce reuseste sa învingă si sa demaşte corupţia; Gulita este tipul retardatului,
incapabil a lua singur decizii si a-si asuma responsabilitatea.Comicul de limbaj se realizează prin vorbele unor personaje
intr-o franceza inventata de ele („furculission”, „lingurission”), utilizarea unor neologisme cu forme si sensuri greşite
(Chirita: „Nu sunt ipocondra”). Comicul de caracter se manifesta prin personajul Chirita, care se lauda in fata celorlalţi ca
ar fi o persoana cultiva care ştie multe lucruri din Occident, dar ea inga mai are idei învechite, specifice Orientului.Folosirea
diminutivelor ca nume – Luluta, Gulita, Chirita, exprima cam ce pot gândi personajele, ele fiind oarecum hilare. Fiecare
personaj se crede grozav intr-un anumit domeniu, dar acest lucru este eronat, deoarece termeni ca ipocrizia, incultura,
snobismul si corupţia descriu foarte bine acţiunile personajelor din opera.De-a lungul comediei, prin intermediul situaţilor
hilare, V.Alescsandri satirizează societatea, moravurile acesteia, ridiculizându-si totodată personajele călăuzite de dorinţa
de a parveni si de a accede in societate. Dorinţele Chiritei, un personaj ilar, privesc sincronizarea modei de la Paris cu cea
din provincie, schimbarea statului social dorind investirea in funcţia de ispravnic al şotului si casatoria unicului fiu, Gulita,
cu orfana Luluta.Utlizand un procedeu romantic, Vasile Alecsandri pune in antiteza doua cupluri: Chirita si şotul sau, cuplu
caracterizat prin snobism, incultura si corupţie, si cuplul format din Leonas si Luluta, un cuplu romantic, de o idee pura, un
cuplu adept al ideilorinovatoare, capabil in finalul operei a demasca corupţia. CARACTERIZAREChirita este sotia unui
boier de tara, Grigore Barzoi ot Barzoieni, cu pretentii, dornica de marire si de a fi la moda, o combinatie de parvenitism si
snobism.Chirita este un personaj ridicol prin contrastul inte ceea ce este si ceea ce vrea sa para. Comportamentul Chiritei
ocazioneaza satira unor moravuri specifice epocii : falsacultura, negarea traditiei, imitarea modei cu orice pret,
cosmopolitismul.Cele trei scopuri ale Chiritei sunt: sa ajunga ispravniceasa, sa isi insoare fiul natang, Gulita, cu Luluta, o
orfana care va mosteni o mare avere si sa introduca la Barzoieni moda timpului.

Aceste scopuri sunt evidentiate inca din primul act al comediei, in scena 3. De lainceput, boieroaica de provincie, recent
intoarsa de la Iasi, vrea sa impuna moda vremii la mosie. De aceea calareste imbracata in „armazoanca”, fumeaza „ca un
caporal” tigaride „halva” si cocheteaza cu barbatii mai tineri (musiu Sarl, Leonas), motivandu-si mondenitatile cu expresia
„daca-i moda?”. Din acelasi motiv, ca e la moda, il plateste pe profesorul Sarl sa il invete franceza pe fiul sau, Gulita, un
gogoman prost crescut , care ii batjocoreste pe tarani, le omoara viteii ca vanat si le aprinde bordeiele cu „ciubucul cel de
hartie”. Desi nu este in stare sa retina prima fraza din poemul scriitorului francez Féleon, Gulita trece cu brio examinarea
facuta de mama, in prezentaprofesorului, oferind drept corespondent in franceza cuvinte inventate : „furculision”,
„fripturision”, „invartision”. Scena comica este memorabila ca dovada a falsei culturi.Ca sa devina ispravniceasa, il trimite
pe Barzoi la Iasi. In discutia cu Safta, Chrita isi expune „temeiurile” ridicole ale pretentiei ca Barzoi sa obtina functia de
ispravnic. Parvenitismul, demagogia si falsul patriotism care ii definesc monologul, anticipeaza personajele caragialiene
precum Dandanache sau Catavencu.Imitarea cu orice pret a modei, faptul ca vrea sa introduca la Barzoieni eticheta caselor
mari de la oras, se infatiseaza magistral prin situatia comica din scena 4 a primului act. Desi este nerabdatoare sa afle de
numirea in functie a lui Barzoi, nu deschide ravasul primit de la Iasi, pana cand Ion, feciorul din casa, nu i-l aduce pe o tava
cu servet. Ion, buimacit insa de noile reguli, nu intelege ordinea asezarii obiectelor pe tava si le incurca de fiecare data, spre
nemultumirea stapanei sale, sustinatoarea provinciala a unui fel de „civilisation... cu serviette”.In personajul Chirita al lui
V. Alecsandri, parvenitismul si snobismul sunt inseparabile. Pentru atingerea unui scop (material sau social) este necesar
un anumit comportament. Parvenitismul isi schimba existenta, de la vestimentatie si limbaj, la relatii de familie. Femeie
voluntara, Chirita se foloseste de Barzoi, comod si lipsit de initiativa, ca sa parvina pe scara sociala si il obliga sa isi schimbe
obiceiurile culinare sivestimentare dupa moda. Caracterizarea Chiritei se realizeaza prin moidalitati specifice textului
dramatic: directe, prin didascalii si autocaracterizare, si indirecte, prin realtiile cu celelalte personaje.In relatia cu fiul sau,
Chirita aminteste de cele trei dame care il educau pe d-l Goe, rasfatandu-l. Ca o mama buna, aceasta vrea sa ii faca lui Gulita
o educatie in franceza si sa il capatuiasca cu zestrea Lulutei. Numai ca dorintele ii raman neimplinite,in parte din cauza
prostiei fiului, dar si a iubirii fetei pentru Leonas. In portretizarea Chiritei, comicul de limbaj reda incultura si dorinta de a
imita vorbirea la moda cu orice pret. Chirita ii marturiseste lui „monsiu Sarla” ca a invatat franceza singura, cu volubilitatea
unui jargon romano-francez care amesteca ciudat graiul neaos moldovenesc cu „frantuzisme”, de fapt decalcuri comice
construite de Chirita si urmate de expresia „nous disons comme ça en moldave”