CHIRITELE.

Spre deosebire de multi scriitori romani, Vasile Alecsandri, boier cu mosie la Mircesti, si-a
dus personajele la baluri. Este adevarat ca face aceasta pentru a ridiculiza oameni de tipul coanei Chirita,
care vor sa se ridice pe scara sociala. In piesa "Chirita in Iasi sau doua fete si-o neneaca", Chirita, sotia
mosierului provincial Grigori "ot Barzoieni", vine pe un viscol cumplit dintr-un sat indepartat in
"capitalia" Moldovei spre a le gasi soti bogati fetelor sale, Aristita si Calipsita. Ce fericita este cucoana
Chirita cand participa la balul dat de vaduva Afin, ea care visase indelung la "suarelele" si balurile din
Iasi! Venita la bal, se crede deja o doamna fina din inalta societate, cand ea nu este de fapt decat ridicola,
snoaba si inculta. Anticipand "Dale carnalului" de Caragiale, "Iasii in carnaval" este o farsa bazata pe
o incurcatura in care Alecsandri satirizeaza frica de revolutie a stapanirii si reticenta la nou. Momentul
este pe la 1845, putin inainte de Revolutia burgheza. Postelnicul Lunatescu viseaza ca niste "revoltanti"
mascati in irozi pun la cale un complot cu ocazia unui bal mascat. Aventurile de la balul real la care
participa Lunatescu scot la iveala exact acea teama de schimbare.

http://m.jurnalul.ro/mult-carnaval-putin-bal-29076.html
El recurge la scriitori precum Molliere, Regnard, Labiche, Rolland si altii. in piesele consacrate
faimoasei Chirita, de pilda, cu multipele ei infatisari (Chirita in Iasi su Doua fete si-o neneaca,
Chirita in provincie, Chirita in balon, Cucoana Chirita in voiagiu), autorul a profitat de pe urma
unor piese ca La Comtesse dEscarbagnas de Molliere La Fausse Agnes de Destouches.
Personajul ramane totusi, prin implantarea intr-un mediu specific cu moravuri de neconfundat, o
creatie originala, plina de haz, care l-a destinat unei cariere triumfale, aceasta si datorita unui
interpret genial ca Matei Millo, actor care, cu talentul sau l-a stimulat mult pe Alecsandri in
opera de dramaturg. Chirita. prototip al micului proprietar ahtiat sa parvina in protipendada, e o
cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit.
Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum
ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas
oricarei primeniri. in cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chirita ramane
cel mai izbutit. Scriitorul e un moralist cu principii de creatie deduse din normele clasiciste.
Alcatuindu-si "canticele comice" fiziologii, de fapt scriitorul configureaza o intreaga
galerie de tipuri "contimporane", unele imortalizand figuri pe cale sa dispara (Surugiul,
Paraponisitul, Barbu), altele infatisand ipochimene (demagogul retrogradul) care nu sunt legate
de o anume epoca.
Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei monomanii (gelozie,
zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri care tin de o anumita apoca. Tehnica e in deobste
de vodevil, asumandu-si facetea si ingenuitatea farsei populare. Dialogul, de o mare naturalete si
cu un pitoresc nu tocmai subtire este adesea in excese, intre care, cu deosebire caricaturizarea
vorbirii strainilor.
http://articole.famouswhy.ro/evolutia_artei_dramatice_in_literatura_romana/
Chirita in provintie de V.Alecsandri(caracterizarea Chiritiei)
V.Alecsandri a fost liderul miscarii literare a epoci pasoptiste.El a fost un deschizator de drumuri
pentru diferite speci si genuri literare si a avut un rol hotorator in formarea si dezvoltarea in
teatrul romanesc national.Mare parte din piesele comice ale lui V.Alecsandri (comedii ,
vodeviluri,farse ) au caracter satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice,ridiculizand
demagogia, snobismul si parvenismul.Chirita in provintie,comedie cu cantic in 2 acteeste
reprezentate pe scena in anul 1852.Chirita reprezinta un anumit tip uman: boieroaica de provintie
dornica de parvenire,reprezentativ pentru epoca imediata de dupa 1848.Piesa are urmatoare
tema:demascarea parvenismului,a snobismului si a abuzurilor administratiei.Conflictul este intre
conceptia conservatoare reprezentata de Barzoi sau de fals progres reprezentat de Chirita,
personaje zugravite caricatural,si ideile noi , progresiste , reprezentate de Leonas , tanar istet
,cinstit ,indragostit de Luluta.Conflictul se desfasoara gradat intr-o actiune complicata cu situati
comice pline de neprevazut.Leonas demasca coruptia lui Barzoi si devine ispravnic in locul

acestuia si se casatoreste .El este reprezentantul ideilor noi,a onestitati,a sentimentelor sincere ,
iar Chirita si Barzoi sunt reprezentanti ideilor parvenite,a snobismului si coruptiei. V.Alecsandri
satirizeaza imitarea modei accidentale de catre Chirita fara asimilarea culturi corespunzatoare:
Chirita este o chocheta batrana si tot o data o buna mama , o burgheza cu dor de parvenire , dar si
o inteligenta deschisa pentru ideea de progres o bonjurista.Amestecul de anteree si tracuri,de
moldoveneasca grecizanta si de jargon franco-roman ,de tabieturi patriarhale si de inovatii de loc
occidental da un tablou inedit incantator pentru ochiul de azi.(G.Calinescu,istoria literaturii
romane de la origini pana in prezent ,Ed.Minerva,Bucuresti ,1986)Chirita,sotia lui Grigore
Barzoi ot Barzoieni ,boier de tara , este dornica de a fi la moda , de marire , combinatie de
parvenitizm si snobism . Prin contrastul intre ceea ce este si ceea ce vrea sa para Chirita este un
personaj ridicol.Chirita are 3 scopuri: sa aduca la Barzoieni moda timpului ,sa devina
ispravniceasca si sa-l insoare pe Gulita,fiul natang,cu Luluta,orfana crescuta in casa ei,care va
mosteni o mare avere.Din primul act al comediei reiese aceste scopuri.Chirita,boieroaica de
provincie,recent intoarsa de la Iasi,vrea sa impuna moda vremii la Barzoieni.De acea fumeaza
ca un caporal tigari de halva ,calareste imbracata in amazoanca, chocheteaza cu barbati
mai tineri (Leonas,profesorul Sarl) spunand de fiecare data daca-i moda .Pentru ca e la moda,il
plateste pe Sarl,profesor,sa-l invete frantuzeste pe fiul sau Gulita,un gogoman prost crescut,care
ucide viteii taranilor pe care ii batjocoreste,le aprinde bordeile cu ciubucul cel de hartie
.Gulita nu este in stare sa retina prima fraza din poemul scriitorului francez Fenelon,Les
aventures de Telemaque ,fils dUlysse.In porezenta profesorului Gulita trecu cu bine
examinarea facuta de mama,oferind drept corespondent in franceza cuvinte inventate:furculision,
fripturision,invartision fiind o scena memorabila ca dovada a falsei culturi.Chirita isi expune
temeiurile ridicole ale pretentiei ca Barzoi sa obtina ispravnicia intr-o discutie cu
Safta.Demagogia,falsul patriotism,parvenitismul,ii definesc monoogul si anticipeaza
persoanejele caragialiene,precum Catavencu (vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de atata
vreme) sau Dandanache(Eu,familia mea, de la patuzsopt lupta ,lupta si da-i,si da-i si lupta
) vrea sa introduca la Barzoieni eticheta din casele de la oras imita cu orice pret moda situatie
comica infatisata magistral in scena 4 a primului act.Nerebdatoare sa afle denumirea lui Barzoi
in functia de ispravnic,Chirita vrand sa respecte obiceiurile din Iesi si nu deschide ravasul
primit de la Iasi,pana cand Ion,feciorul din casa i-l aduce pe o tava cu servet.Buimacit de regulile
noi,Ion , nu intelege ordinea in care trebuie sa aseze obiectele si le tot incurca.Barzoi este
comod,lipsit de initiativa.Chirita il obliga sa-si schimbe obiceiurile vestimenare,culinare,dupa
moda.El stie cum sa aobtina avantaje materiale din fuctia sa , ca in scena vanzarii repetare a
curcanului si a primiri peschesiului .Spre deosebire de Chirita,Barzoi este un provincial
conservator,cu nostalgia traiului patriahal.Chirita ii marturiseste lui monsiu Sarla ca a invatat
singura franceza,limba de conversatie in saloanele vrenii.In realitate ea foloseste un jargon
roman-francez,care amesteca ciudat graiul neaos moldovenesc cu frantuzisme construite de ea:
nous disous comme ca en moldove.In schimbul de replici intre cei dou soti,se confrunta
vechiul si noul, orientul si occidentul caracteristic civilatiei romanesti pasoptiste.Barzoi se
plange de moda noua,nemteasca :Barzoi:Apui da! de cand m-ai scos din minte ca sa ma
schimonosesti din strae stramte pun cate 2 ceasuri pana ma imbrac Si ian priveste ce seaman
cu bumbii isti mariParca-s negustor de farfuri.Cuplul Leonas si Luluta pune in lumina
caracterul Barzoienilor prin antiteza.Ei sunt tineri , cinstiti, reprezentanti ideilor noi.Ion feciorul
din casa comenteaza cu ironie si bunul simt al omului simplu modasi tertipurile
stapanilor.Chirita, boieroaica de provincie cu dorinta de parvenire este creonata calicatural,este
un personaj comic realizat din contraste.
https://w8thetime.wordpress.com/2011/12/12/chirita-in-provintie-de-v-alecsandricaracterizareachiritiei/

https://www.edusoft.ro/chirita-in-provintie-contemporana-fiecarei-generatii/
informatie)

(de

selectat

Un posibil plan:
Comedia
Definitie
Caracteristici
Tipuri de comic
Caracterizarea de personaj
Caracterizarea Chiritei
Mare parte din piesele comice ale lui Vasile Alecsandri(comedii,vodeviluri,farse) au
caracter satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii.Chirita in
provintie,comedie cu cantice,in 2 acte,este a doua piesa din ciclul Chiritelor,care mai cuprinde :
Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca,Cucoana Chirita in voiaj-canticel comic,Chirita in
balon.Farsa de carnaval. Toate au in centrul lor acelasi personaj feminin
comic,caracteristic(reprezentativ) pentru momentul social-istoric si pentru un anumit tip uman.
Chirita este sotia unui boier de tara(provincie),Grigore Barzoi,cu pretentii,dornica de marire
si de a fi la moda,combinatie de parvenitism si de snobism.
Daca in prima piesa,scopul Chiritei era de a-si marita fetele cu gineri de la oras,dar pana la
urma le marita pe Aristita si Calipsita cu doi boierasi din vecini,Brustur si Cociurla,alesi de
Barzoi ,in Chirita in provintie,personajul comic are 3 scopuri : sa introduca moda in provincie,sa
ajunga ispravniceasca si sa-l insoare pe Gulita cu Luluta,o orfana crescuta in casa ei,care va
mosteni o avere consistenta(o mare avere).
Chirita este un personaj ridicol(este apreciata ca o pretioasa ridicola) prin contrastul intre
ceea ce este si ceea ce vrea sa para,prin intermediul caruia sunt criticate o serie de aspecte din
epoca: incultura,imitarea cu orice pret a modei,cosmopolitismul,negarea traditiei.Trasaturile de
caracter ii reies in mod indirect,din atitudine si limbaj,din relatia cu alte personaje si in mod
direct din didascaliile dramaturgului sau din opiniile altor personaje.
Chirita,boieroaica de provincie,reintoarsa de la Iasi vrea sa impuna moda vremii in
provincie asa ca: invata limba franceaza singura(j'ai apprendre toute seullete le francais...pre
legea mea)" practica echitatia imbracata ca o armazoanca,fumeaza tigari "din halva",cocheteaza
cu monsiu Sarl,angajat ca sa-i fie profesor de franceza lui Gulita,un copil prost-crescut care nu
este in stare sa retina prima fraza din poemul : "Les aventures de Telemaque ,fils dUlysse ",insa
acesta trece testul mamei,inventand fiecare raspuns: furculision pt furculita,fripturision pt
friptura si invartision pt invartita,fiind o scena memorabila ca dovada a falsei culturi si a
superficialitatii Chiritei.Insa Chirita are si momente in care nu mai respecta moda,altfel ea ii
ocaraste pe tarani intr-un limbaj nu foarte elegant,care contrasteaza cu pretentiile ei de
ispravniceasca : "Tast,betilor!auzai toparlanii!Afara mojicilor ca va stiu eu de mult ca sunteti
buni de gura si rai de lucru".Limbajul ei este constituit dintr-un amestec de limba autentica
moldoveneasca(sasa,cumnataca,gasi,taieta),de elemente de jargon romano-francez,de traduceri
din limba romana in limba franceza mot-a-mot care, fie nu exista fie au alt sens.Limbajul ei este
ilustrativ pentru caracterul superficial si pentru falsa cultura de care da dovada.
*Chirita isi doreste foarte mult sa ajunga ispravniceasca : "Ah! Cumnataca,sa ma fac
ispravniceasca! Alta nu doresc pe lume!.."Dominata de dorinte ariviste isi trece in pasaport un
titlu fals,acela de baroana.
Chirita este o mama cu intentii bune:doreste ca Gulita sa invete limba franceza,vrea sa-l
insoare cu Luluta care urma sa primesca o avere considerabila(vrea sa ii asigure o stare materiala

buna),nu-l lasa sa calareasca si sa fumeze,insa are o dragoste exagerata fata de acesta ,fapt care ii
afecteaza personalitatea lui Gulita acesta fiind un (prost-crescut rasfatat).
Chirita este un personaj cu trasaturi ingrosate, caricatural,dar simpatic prin firea
volubila,prin agitatia ei de a fi in ton cu moda si prin snobismul ei ostentativ.Aceasta este o
cocheta,dar simultan o mama buna,o burgheza cu dor de parvenire,deschisa ideii de progres,o
BONJURISTA.
http://pastebin.com/BApXcqn7
Coana Chiria, una din cele mai hazoase eroine din dramaturgia romneasc, descris de Vasile
Alecsandri drept ntruchiparea parvenitismului i a infaturii, a existat n realitate. Scriitorul s-a
inspirat din experienele personale, fiind umilit n casa adevratei Chirioaia pentru simplul fapt
c era un coate-goale i aspira la mna fiicei sale TIRI PE ACEEAI TEM De ce au
moldovenii graiul dulce - lapti, legumi, carni altili? C... Chiria Brzoi, numele de scen dat
Coanei Chiria, personajul principal al celebrelor piese de teatru scrise de dramaturgul Vasile
Alecsandri, a existat n realitate. Se pare c adevrata Chirioaie era diferit fa de personajul
imaginat de scriitor, dar ar fi fost ridiculizat intenionat, ca o rzbunare a acestuia fa de
snobismul unei mame care a refuzat s-i dea mna fiicei sale, fiind un "simplu" scriitor.
Prozatorul i memorialistul Constantin Gane (1885-1962) cunotea povestea adevratei Coana
Chiria de la mama sa, strnepoata celei care l-a inspirat pe Alecsandri. Potrivit acestuia, Chiria
a fost inspirat de Anastasia Greceanu, soia vornicului Gheorghe Greceanu care avea cas la
Flticeni i conacul moiei se afla la Vadul Glodului. n casa de la Flticeni se ddeau baluri i
petreceri la care participau boierii din toate prile. La o astfel de petrecere, ar fi luat parte i
Vasile Alecsandri alturi de tinerii boieri dornici de aventuri galante i ntmplri amuzante. Se
pare c dramaturgul ar fi cerut n cstorie pe una din fiicele Anastasiei Greceanu, pe Canano,
dar ar fi fost refuzat ntr-un mod total lipsit de elegan, fiind considerat un coate-goale i un
scriitora. Drept rzbunare pentru umilina suferit, el a scris piesele de teatru care o aveau ca
eroin principal pe Coana Chiria. Anastasia Greceanu, nscut Bal, rsbunica mea dup
mam, ngropat n biserica de la Valea Glodului (omuz n Suceava). E coana Chiria a lui
Alecsandri. Se zice c acesta a venit la Prul Glodului i fiind ru primit a scris acele piese de
teatru spre a se rzbuna. Numirile din pies corespund cu ale copiilor ei: Guli = Georges
Greceanu, tatl lui tante Helene Mavrodi, Calipsia = Canano, mama tantei Elleonora, Aristia
=(nu se poate citi), nsemnrile lui Constantin Gane fcute pe spatele unei fotografii. Coana
Chiria, eroina nepieritoare n seria de comedii spumoase ale lui Vasile Alecsandri, Coana Chiria
(Chiria Brzoi) este soia lui Grigore Brzoi, devenit ispravnic, i mam a trei copii: Aristia,
Calipsia i Guli. Protagonista pieselor este o moiereas de la ar, incult i lipsit de bune
maniere, care dorete s par o aristocrat educat i elegant. Are preocupri mondene, se
mbrac de la Paris i se d drept vorbitoare de limb francez pe care o stlcete, oferind
personajului un comic de limbaj aparte. Dac I. L. Caragiale este cunoscut ca fiind un important
(i actual!) dramaturg romn, atunci Vasile Alecsandri este primul, este cel care a pus teatrului i
literaturii dramatice. Seria de piese de teatru al cror personaj principal este Chiria, critic
societatea i moravurile ei, o tim cu toii, dar dac ar fi s vorbim strict despre aceast , ar trebui
s fim drepi cu ea i s n-o considerm un personaj facil. E-adevrat c n literatura noastr
exist personaje feminine rafinate i complexe, ns Chiria are un farmec nemuritor, a spus,
pentru Adevrul, prof. Teodora Spnu, secretar literar al Teatrului V. I. Popa Brlad. n ficare
din cele patru piese ale lui Alecsandri (Chiria n Iai sau dou fete i-o neneac - 1850, Chiria n
provinie - 1855, Chiria n voiagiu - 1865 i Chiria n balon - 1875) se regsesc replici
antologice. Chiria traduce direct n limba francez expresii romneti care nu au echivalent.
Astfel, ea spune il deviendra un tambour dinstruction.[] n sensul dob de carte. Ca s
nu mai vorbim despre exprimarea lui Guli care aducea mari satisfacii mamei exeminatoare
cnd i testa cunotinele. Furculision n loc de furculi i fripturision n loc de friptur,
sunt cteva dintre franuzismele lui Guli care erau aplaudate de Chiria. Dac vrei, Chiria

este contient de inevitabilul mers spre nainte al lumii: trebuie s ne cioplim, s clrim, s
ne suim n balon, s nvm franuzete Ea este femeia puternic, soia ambiioas din spatele
unui brbat de succes (fr ea, soul molu n-ar fi ajuns ispravnic niciodat!). Dincolo de
aspectele ridicole, menite s strneasc hohote de rs, Chirioaia este o femeie informat i o
mam receptiv la nou n legtur cu educaia copiilor ei (mai mult sau mai puin prostnaci).
Practic, ntr-o lume cuprins de lentoare, ea este plin de entuziasm i optimism n tot ceea ce
face. Chiria este prezentat n opoziie cu Brzoi, soul su. Ea este exagerat inovatoare, iar el
este <nepenit> n vechi tabieturi. E-adevrat, Caragiale este actual, dar i mai adevrat este c
madam Chiria Brzoi triete nc printre noi Din pcate, coconiele de astzi sunt doar nite
parvenite lipsite de haz: ele au doar patimi i frustrri, invidii i ambiii, dar nu mai au inocena
Chirioaiei de altdat, apreciaz Teodora Spnu. Chiria n travesti Personajul grotesc,
vulcanic, dornic s ias n eviden cu orice chip, rzbuntor i meschin, a ntruchipat tot ce era
bolnav n societatea romneasc din secolul XIX. Coana Chiria a fcut deliciul publicului zeci
de ani la rnd, piesele au fost montate pe toate scenele teatrului romnesc. Coana Chiria a juns
pe secene ale teatrelor din Bratislava, Praga, Paris, Berlin, Dortmund, Moscova, Belgrad ori
Budapesta. Peste tot a strns ropote de aplauze i a avut succes rsuntor. "Peripetiile cucoanei
Chirita izbutesc sa nving vremea. Chiria este o cocheta btrna i totodat o bun mam, o
burghez cu dor de parvenire, dar i o inteligea deschis pentru ideea de progres, o bonjourist
", George Clinescu
http://adevarul.ro/locale/vaslui/cine-fost-fapt-coana-chirita-mosiereasa-inculta-l-a-inspiratvasile-alecsandri-razbunarea-scriitorului-coate-goale-1_55096259448e03c0fdabc942/index.html