Caracterizarea personajului Chiria din Chirita in

provinie
n literatura romn, personajul comic Chiria este un exemplu de vitalitate,
att datorit talentului creatorului su, Vasile Alecsandri, ct i unor interprei de
mare valoare, a cror carier teatral s-a confundat adesea cu personajul nsui.

Chiria este eroina principal a unui ciclu, alctuit din patru texte (Chiria n
Iai sau Dou fete -o neneac, Chiria n provinie. Coana Chiria n voiaj i
Chiria n balon), ceea ce arat intenia autorului de a crea un univers comic n
care personajul se dezvolt n faa spectatorului din unghiuri diferite.

Piesa Chiria n provinie este de fapt o fiziologie n spiritual epocii,

comparabil cu creaiile artistice ale lui Heliade Rdulescu (Coconia Dragana,
Domnul Sarsaila, autorul)i Costache Negruzzi (Fiziologia provincialului).

Chiria ntruchipeaz boierimea ina care, dorind s parvin, imit viaa

din capital.

Fiecare act o prezint pe Chiria diferit. Primul act prezint pe personaj,

aflat la Brzoieni, ea ateapt vestea numirii lui Brzoi ca ispravnic i plnuiete
cstoria lui Guli cu Lulua. n al doilea act Chiria ajunge s practice obiceiuri
europene.

Autorul prezint personajul din perspectiva comicului de character, al

situaiilor i a comicului de limbaj. Chiria este prezentat ca un personaj original,
prcis localizat n spaiu i timp. Mentalitatea ei este proprie unei categorii sociale
mai largi, care din 1848 ncearc s adapteze forme de lux occidental la obiceiurile
noastre patriarhale.

De la inceput, Chirita da exemplu celorlalti de ce inseamna moda timpului:

iese "la primblare" pe cal, ii ia la fuga pe "mojicii"' si "taranoii" care i se plang de
purtarea "odraslei", fumeaza ("c-asa-i moda"), si-a luat profesor de franceza pentru
Gulita, pretinde sa primeasca "ravasele" pe talger si vorbeste intr-un jargon franco-
roman foarte pitoresc.

Situatiile comice sunt numeroase: cu toate ca "a invatat la les la manejarie",

Chirita nu poate cobori de pe cal si striga dupa ajutor; desi fumeaza "comme un
caporal" cere "fosfor" de la mousiu Sarla; planuieste un voiaj la Paris "sa sperie
nemtii", dar se ascunde in spatele Saftei cand "volintirur Leonas o ameninta cu
pistolul.
Mijlocul cel mai frecvent in portretizarea personajului ramane totusi
limbajul. Vorbirea Chiritei este un amestec savuros de moldovenisme neaose,
frantuzisme de epoca si uneori grecisme. Ea se exprima astfel: "tast", "betivilor",
"sufletalu", "va ieu de fuga cil calul', "rosaie", "m-o apucat de vro sapte ori
sughitu", "saracan de mine", "sa sad", "jandar", "ma tai o multime de parale",
"trantore", "bucataca taieta", "tartanii dracului", "mi-or cade ei la mani", "auzi
vorba" etc. Ea traduce liber in franceza expresii romanesti intraductibile: "boire
une cigare" ("a bea o tigara"), "tambour d 'instruction" ("toba de carte"), "pour des
fleurs de coucou" ("de florile cucului"), "il a mange une terrible tranta" ("a luat o
tranta grozava"), "nous lavons le baril ("spalam putina") etc. Iata si cateva
grecisme: "paraxan", "mixis", "metahirisr etc.

Personaj memorabil, Chirita intruchipeaza caricatural contradictia dintre

aparenta si esenta. Voind sa para moderna si inovatoare, ea reuseste sa fie ridicola
si comica sau - cum spune Barzoi insusi - "capchieta".