Sunteți pe pagina 1din 2

CHIRITA IN PROVINTIE

COMEDIE CU CANTECE,IN 2 ACTE

VASILE ALECSANDRI

Mare parte din piesele comice ale lui Vasile Alecsandri (comedii,vodeviluri,farse) au
character satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii.Cgirita in
provintie,comedie cu cantece,in doua acte,reprezentata pe scena in 1852,este a doua piesa
din ciclul Chiritelor,care mai cuprinde:Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca
(1850),Cucoana Chirita in voiaj-cantecel comic (1868),Chirita in balon.Farsa de
carnaval(1876).Toate au in centrul lor acelasi personaj feminine comic,reprezentativ
pentru momentul social-istoric si pentru un anumit tip uman.
Chirita este sotia unui boier de tara,Grigore Barzoi ot Barzoieni,cu pretentii,dornica de
marire si de a fi la moda,combinatie de parvenitism si de snobbism.
Daca in prima piesa Chirita vine in capitalie ca sa-si capatuiasca fetele cu gineri de
oras,dar pana la urma le marita pe Aristita si Calipsita cu doi boiernasi din vecini,Brustur
si Cociurla,alesi de Barzoi,in Chirita in provintie personajul comic are trei scopuri:sa
introduca la Barzoieni moda timpului,sa devina ispravniceasca si sa-si insoare fiul
natang,Gulita,cu Luluta,o orfana crescuta in casa ei,care va mosteni o mare avere.Cel
care se opune este Leonas,un tanar istet si cinstit,indragostit de Luluta.
Tema piesei este demascarea parvenitismului,a snobismului si a abuzurilor
administratiei.Conflictul dintre conceptia conservatoire,(reprezentata de Barzoi),sau de
fals progress (reprezentata de Chirita),personaje zugravite caricatural,si ideile
noi,progresiste (reprezentate de Leonas),se desfasoara gradat,intr-o actiune complicate,cu
elemente pline de neprevazut,cu travestiri neverosimile si qui pro quo.Demascand
coruptia lui Barzoi,Leonas devine ispravnic in locul acestuia si se casatoreste cu Luluta.
Deznodamantul adduce Victoria reprezentantului ideilor noi,Leonas,adica a onestitatii si
a sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate:parvenismul,snobismul si coruptia.
Chirita este un personaj ridicol prin contrastul intre ceea ce este si ceea ce vrea sa
para,prin intermediul caruia sunt criticate o serie de aspecte din epoca:incultura,imitarea
cu orice prêt a modei,cosmopolitismul,negarea traditiei.Dupa ce vrea sa introduca la
Barzoieni eticheta din casele mari de la oras,ca ispravniceasca isi doreste sa calatoreasca
la Paris: Of! ca nu mai pot trai in tara asta!.
Pe Gulita,un gogoman prost-crescut,vrea sa-l invete frantuzeste,ca este la moda,sis a-l
capatuiasca cu zestrea Lulutei.Femeie voluntara,Chirita se foloseste de Barzoi,comod si
lipsit de initiative,ca sa parvina si il oblige sa-si schimbe obiceiurile vestimentare si
culinare,dupa moda.Impreuna de nevasta sa obtina ispravnicia,provincialul stie cum sa
obtina avantaje materiale din functia sa,ca in scena vanzarii repetate a curcanului.
Cuplul romantic,Leonas si Luluta,tineri cinstiti,reprezentanti ai ideilor
noi,progresiste,are si rolul de a pune in lumina caracterul Barzoienilor,prin antiteza.Din
grupul taranilor,care apar ca personaj colectiv,se desprinde Ion,feciorul din casa,care
comenteaza cu ironia si bunul-simt al omului simplu moda si tertipurile stapanilor.
Alaturi de comical de moravuri,in piesa presarata cu cantece ca in vodevilurile
vremii,este present comical de situatii si de limbaj.
Dincolo de filiatiile pe care unii cercetatori le-au gasit cu protagonista comediei lui
Molière Contesa d’Escarbagnas ori cu Madame Agnot (Madame Agnot sau mitocana
parvenita) de Maillot,Chirita ramane un personaj autohton,tipic epocii imediat de dupa
1848,dar si altor vremuri marcate de parvenitism.Prin aceasta “pretioasa ridicola”,Vasile
Alecsandri realizeaza expresia comica a “formelor fara fond”,inainte de formularea
teoriei lui Titu Maiorescu.