MONASTIREA ARGESULUI ARGUMENTARE BALADA Balada populara este o creatie in epica in versuri al carui autor este anonim si care

infatiseaza o intamplare petrecuta demult. O astfel opera epica este si balada Manastirea Argesului deoarece intamplarea realizata este dramatica, personaje sunt prezentate in antiteza . Ele traiesc sentimente puternice in sufletul autorului .Elementele reale se imbina cu cele imaginare este prezentata legatura cu natura ,figurile de stil contribuie la realizarea artistica si se imbina naratiunea si descrierea cu dialogul. Ea este o creatie populara care porneste de la existenta unei minunate constructi a carei aparitie incearca sa o explice de acea Sunt vizibile elemente specifice legendei in aceasta creatie populara. Intamplarile realizate sunt numai un pretext deoarece prin dramatismul lor si prin personaje conturate are si trasaturile baladei populare. eci in concluzie balada Manastirea Argesului este o balada legendara. !iind o creatie epica autorul popular narator obiectiv realizeaza la persoana a"III"a un sir de intamplari care se constitue in momentul subiectului. #ontinutul acestei balade poate fi prezentat pe scurt $ In prima parte a textului se sugereaza ca omnitorul negru %oda si mesterii cautau un loc pentru ridicarea unei manastiri . Acest loc il reprezinta un zid parasit unde mesteri se apuca de treaba dar ce se construia ziua se darama noaptea Sub amenintarea pedepsei cu moartea mesterii inceteaza sa stea dar in zadar Mesterul Manole are un vis in care umnezeu ii transmite ca pentru ridicarea manastiri sa jerfeasca pe prima fiinta care va aduce de &rana lor. spre nefericirea lor prima fiinta este c&iar Ana sotia lui atunci se roaga la dumnezeu si invoca fortele naturi pentru a opri" o dar in zadar. Infrangandu"si durarea si teama manole se apuca de treaba . upa ridicarea manastiri mesteri sunt intrebati de 'egru %oda daca mai pot face alta si mai frumoasa si mesteri afirmand ca da %oda i"a lasat pe acoperis . Mesterii isi fac aripi de sindrila si incearca sa zboare da in zadar.

In aceasta opera personajele sunt putine si prezentate in antiteza ) Manole este personajul principal creator de arta si de frumos, orgolios *pentru ca refuza sa construiasca un zid care se surpa noaptea+,are un moment de slabiciune *atunci cand o zideste pe Ana+, da dovada de tarie de caracter *atunci cand ies supinele Anei din zid+ 'egru voda este personajul secundar si el sete un iubitor de arta si de frumos dar este egoist deoarece totul vrea sa i se cuvina lui . Ana este personajul episodic impresioneaza prin frumusetea ei fizica dar si prin devotamentul fata de sotul ei ,se supune lui*cand o zideste in zid+ ,ersonajele deoarece sunt prezentate in antiteza au caractere opuse Ele trezesc sentimente puternice $Manole si Ana de dragoste de admiratie ,de compatimire iar 'egru %oda de ura si dispret. ,rocedeile artistice sunt intr"un numar mare) " " " Epitete ) ploaie spumegata , #omparatie )sotia lui ca floarea campului ,ersonificari )brazii ca despoaie, " -iperbola) fiind o creatie epica predomina naratiunea care se inbina cu dialogul prin care este descris locul dar si tabloul de natura. In inc&ere este vorba de versificati etc.

,,Pasa Hassan-Demonstratie apartenenta gen epi

/enul epic cuprinde totalitatea crea0iilor epice adic1 acele opere literare in care autorul isi exprima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte, a unor intamplari si prin intermediul personajelor. O opera reprezentativa a acestui gen este balada ,,,asa -assan2, un text inspirat dupa opera ,,3omanii subt Mi&ai %oievod %iteazu2, inclus in volumul ,,#antece de vitejie2 scris de /eorge #osbuc. Aceasta opera are ca tema trecutul istoric al 3omaniei, ilustrand un moment de glorie al vitejilor din trecut. esi Mi&ai %iteazul este protagonistul , iar ,asa -assan antagonistul, titlul este ,,,asa -assan2 deoarece voievodul este vazut prin oc&ii pasei , titlul ilustrand personajul negativ. O alta caracteristica specifica genului epic este prezenta momentelor subiectului.In expozitiune se prezinta campul de lupta si cei doi conducatori ai armatei.Intriga ilustreaza momentul in care Mi&ai ingrozeste prin imaginea si curajul sau pe turci, in special pe -assan, cand voievodul roman i se adreseaza direct.,unctul culminant exprima mai accentuat frica lui -assan care devine disperat si neglijent.4ltima strofa a acestei opere marc&eaza deznodamantul unde #osbuc gaseste prilejul de a"si exprima dispretul pentru tot ceea ce reprezinta personajul care da si titlul operei. ,ersonajele acestei balade sunt putine la numar $ protagonistul$Mi&ai %oievod %iteazul) antagonistul $,asa -assan)episodice$Mi&nea, Sinan #ele doua personaje ale baladei, Mi&ai %iteazul si ,asa -assan sunt comstruite in antiteza.Mi&ai %iteazul reprezinta idealul conducatorului militar, plin de curaj, pe cand ,asa -assan ilustreaza frica si lasitatea. Modul de expunere predominant este naratiunea, care este imbinata cu descriere pentru prezentarea personajelor si dialogul care este folosit pentru a dat mai multa viata lucrarii. 5imbajul baladei este presarat cu termeni ar&aici care au rolul de a reinvia atmosfera epocii$ flinte, pasa, g&iaur, spa&ii, bei.%erbele la prezent dau o nota autentica operei. 'aratorul este obiectiv, prezentand intamplarile din trecut la persoana a treia.El da farmec acestei lucrari si imbina patriotismul romanilor cu lasitatea turcilor. Sintetizand toate aspectele prezentate de mai sus, opera ,,,asa -assan2 este o opera care apartine genului epic.