Semnificaţia titlului "Acuarelă" (de Ion Minulescu)

Titlul "Acuarelă", element paratextual, se află în strânsă legătură cu universul configurat de

autor, anticipând tema sau ideea poetică centrală a poeziei, sentimentul dominant sau elemente
ale cadrului descris.

Titlul este alcătuit dintr-un cuvânt, "Acuarelă", cu valoare morfologică de substantiv comun, care
dobândeşte valoare de simbol şi dezvăluie motivul central al poeziei. Construcţia are o valenţă
metaforică, definind cadrul spaţial în strânsă legătură cu tema. Acuarela este o tehnică picturală,
în care sunt întrebuinţate vopsele solide ce se diluează cu apă.

În primul rând, în cadrul discursului liric se regăsesc detalii şi simboluri ce susţin semnificaţia
titlului. Tema poeziei se referă la diluarea, ştergerea, degradarea identităţii şi a sufletului
oamenilor sub influenţa ploii cadenţate, care simbolizează monotonia şi rutina vieţii citadine.
Sub acest efect, omul devine un simplu mecanism, un robot: "orăşenii pe trotuare / Par păpuşi
automate", "În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână / Un bătrân şi o bătrână / Două jucării
stricate / Merg ţinându-se de mână ..."

În al doilea rând, imaginarul poetic constituie o prelungire a semnificaţiilor titlului. Astfel, prin
imaginile artistice create cu ajutorul figurilor de stil, se prezintă tabloul unei scene urbane pe
timp de ploaie, modul de expunere fiind descrierea. Epitetele din structura "Cu puterea unui ser /
Dătător de viaţă lentă / Monotonă, / Inutilă / Şi absentă" constituie în acelaşi timp o enumeraţie,
accentuând starea de oboseală psihică a orăşenilor, poate chiar o stare de oboseală fizică, indicată
de aluzia la serul folosit în perfuzii la cei vârstnici sau bolnavi, simbolic sugerând moartea lentă
a sufletului, diluarea acestuia, pierderea în neant. Personificarea "vechile umbre ce suspină / Şi
se-ndoaie" amplifică atmosfera deja apăsătoare a cadrului descris, iar metafora "Numărând în
gând / Cadenţa picăturilor de ploaie" sugerează monotonia chinuitoare a vieţii la oraş. Versul "În
oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână" dobândeşte valoare de refren şi accentuează starea
de disconfort creată de prezenţa obsesivă a ploii, evidenţiind totodată tema poeziei, şi anume
diluarea, descompunerea, anularea sufletului uman şi pierderea progresivă a personalităţii, a
identităţii umane.

În concluzie, titlul sintetizează mesajul transmis de poet, având o evidentă legătură cu textul.