Folosirea semnelor de punctuaţie şi ortografie

Semnele ortografice în sens strict sunt semne auxiliare folosite în scris, de regulă, la nivelul cuvântului în
interiorul unor cuvinte, pe lângă segmente de cuvinte sau între cuvinte care formează o unitate precum şi în
unele abrevieri. Semne ortografice sunt apostroful şi cratima (dar şi bara oblică, blancul,, linia de pauză,
punctul, virgula.)

Punctuaţia – un sistem de semne convenţionale care au rolul de a marca în scris pauzele, intonaţia,
întreruperea cursului vorbirii. Semnele de punctuaţie sunt: punctul, semnul întrebǎrii, semnul exclamǎrii,
virgula, punctul şi virgula, douǎ puncte, semnele citǎrii (ghilimelele), linia de dialog, linia de pauzǎ,
parantezele, punctele de suspensie, cratima sau liniuţa de unire.

Punctul
 Marchează sfârşitul unei propoziţii sau fraze asertive. (Citeşte mult. Citeşte şi rezolvă probleme.)

Punctele de suspensie
 Marchează întreruperea cursului vorbirii (Te rog să… )
 Indică lipsa unui fragment din text. („În vremea veche, […] pe când ) predispune la o stare
meditativă
 Sugerează ironia (D-l Goe…)

Două puncte
  Se folosesc înaintea unei enumerări. (Căutăm în text: epitete, comparaţii, metafore.)
 Arată începutul vorbirii directe -vorbirea unui personaj (I-a spus: - Adu-mi, te rog, o cană cu apă!)
 Se pun înaintea unei explicaţii sau a unei precizări. ( Timp estimat: 12 minute. )

Semnul întrebării
 Marchează sfârşitul unei propoziţii sau fraze interogative. (Cine vorbeşte? Îmi spuneţi cine
vorbeşte?)
 Se pune după un cuvânt interogativ. (Unde?)

Semnul exclamării
 Marchează sfârşitul unei propoziţii / fraze exclamative. (Ce frumos e afară! Priveşte cât e de înalt
muntele!)
 Marchează sfârşitul unei propoziţii / fraze imperative. ( Fii atent! Fii atent şi nu te mai juca!)
 Desparte un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului. ( Ionel! Astâmpără-te! Of! mă deranjezi!)

Virgula
 în frază:
 Desparte propoziţii de acelaşi fel, coordonate prin juxtapunere. (Citesc lecţia, desenez, rezolv
probleme. )
 Desparte o atributivă explicativă de regenta ei. (Ziua aceea, în care am aflat rezultatul, mi-a
rămas vie în amintire.)
 Desparte anumite subordonate de regenta lor. (Deşi plouă, ies la plimbare. Pentru că ai
întârziat, de aceea nu ai mai intrat la curs.)

Prof. Jurcă Ildiana

Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Zalău

  în propoziţie:
 Desparte elementele unei enumeraţii. (A cumpărat mere, pere, struguri.)
 Desparte două părţi de propoziţie de acelaşi fel (Ioana, Elena şi Alina au plecat în excursie.)
 Desparte apoziţia de restul propoziţiei. (Nepoata mea, Iulia, este drăgălaşă.)
 Desparte gerunziile şi participiile aflate la începutul comunicării de restul propoziţiei. (Alergând,
s-a împiedicat. Ascultat, a fost notat cu zece.)
 Desparte circumstanţialele aşezate între subiect şi predicat. (Mureşul, în câmpie, are cursul lin.)
 Desparte adverbele de afirmaţie sau de negaţie (egale cu o propoziţie) de restul enunţului. (Da, ai
dreptate. Nu, n-ai dreptate.)
 Desparte substantivul în cazul vocativ de restul propoziţiei. (Ionel,astâmpără-te!)
 Desparte o interjecţie exclamativă de restul propoziţiei. (Of, cât mă superi!)
 Marchează elidarea predicatului. (Eu am aflat din ziar, el, de la radio.)

Linia de dialog
 Indică începutul vorbirii directe (a fiecărui personaj). (- Vino aici, a spus el.)

Cratima
 Indică scrierea corectă a unui cuvânt compus. (gura-leului, galben-auriu)
 Indică rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, cu fără dispariţia
unei silabe ( uneori şi dispariţia unui sunet / dispariţia hiatului ).

 Leagă desinenţa sau articolul hotărât de abrevieri sau de unele neologisme. (C.F.R.-ul, show-uri,
show-ul)
 Indică lipsa unui sunet. (Du-te-n casă!)
 Se pune între două numerale pentru a exprima aproximaţia. (E nevoie de doi-trei oameni.)

Apostroful
 Indică lipsa accidentală a unui sunet sau a unui grup de sunete dintr-un cuvânt. (pân‘ diseară, al‘
dată)
 Indică lipsa unor cifre. ( în scrierea anilor ). ‘89

Prof. Jurcă Ildiana

Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Zalău

Virgula [ , ]

• în propoziţie:

o desparte două părţi de propoziţie de acelaşi fel (subiecte, nume predicative, complemente, atribute);

Exemplu: Ioana, Elena şi Alina au plecat în excursie.

o desparte interjecţia de restul propoziţiei;

Exemplu: O, cât de greu este acest sac!

o desparte un substantiv în vocativ de restul propoziţiei;

Exemplu: Ţi-am mai spus, copile, această poveste!

o desparte un adverb de negaţie sau de afirmaţie, când acesta este echivalent cu o propoziţie;

Exemplu: Nu, n-am mâncat eu merele.

o desparte o apoziţie de restul propoziţiei;

Exemplu: Maria, colega mea, are rezultate bune la matematică.

o desparte construcţia gerunzială de restul propoziţiei;

Exemplu: Plângând încetişor, porni spre casă.

o desparte unele complemente circumstanţiale aşezate înaintea predicatului;

Exemplu: Uneori, nu am timp de nimic.

o desparte conjuncţiile aşadar şi prin urmare plasate în interiorul unei propoziţii;

Exemplu: Mi-am amintit, aşadar, repede ce mi-a spus mama.

EXCEPŢII:

Nu se despart prin virgulă:

- subiectul de predicat;

- substantivul de atribut;

- complementul direct / indirect de verb;

Prof. Jurcă Ildiana

Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Zalău

- atributul substantival de cel adjectival;

- atributul substantival prepoziţional de cel genitival.

• în frază:

o desparte propoziţiile coordonate juxtapuse;

o desparte propoziţiile subordonate atributive explicative de restul frazei;

o desparte propoziţiile subordonate CD şi CI atunci când sunt aşezate în faţa regentei;

o desparte propoziţiile subordonate CS, CM, CL şi CT când sunt aşezate în faţa regentei;

o desparte propoziţiile subordonate CZ, CŢ, CV şi CNS de regentă;

o desparte o propoziţie incidentă sau intercalată de restul frazei.

EXCEPŢII:

Nu se despart prin virgulă:

- propoziţiile coordonate prin conjuncţiile şi / sau ;

- propoziţiile subordonate subiective şi predicative de regentele lor;

- propoziţiile subordonate atributive neizolate sau determinative de regentă;

- propoziţiile subordonate completive directe când urmează după regentă.

Toate reacţiile:

6969

Prof. Jurcă Ildiana

Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Zalău