PROIECT DIDACTIC

DATA: 30.03.2021
ȘCOALA : Liceul Teoretic Nicolae Iorga, Nehoiu
CLASA: a VI-a B
PROFESOR: Gîdiuță Mariana
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
OBIECT: Limba şi literatura românǎ
SUBIECT: Sobieski și românii de Costache Negruzzi – momentele subiectului
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: 3. Mărturii din trecut
TIPUL LECŢIEI: Lecție de consolidare a cunoștințelor
DURATA: 40 de minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin receptarea și reproducerea
textului oral.
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri.
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri.
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Rezumarea, pe baza informațiilor explicite și implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte
orale narative.
2.1.Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate.
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse.
2.4.Manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de texte citite.
3.3.Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare.
4.1. Utilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru înțelegerea
și exprimarea corectă și precisă a intențiilor comunicative.

1
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a) Cognitive:
O1. să precizeze timpul şi spaţiul naraţiunii;
O2. să enumere personajele participante la acţiune și să le încadreze într-o anumită tipologie;
O3. să explice arhaismele și regionalismele din text;
O4. să-și exprime opinia privind atitudinea unor personaje într-o situație dată;

b) Psihomotorii:
O5.sǎ rezolve cu succes sarcinile propuse.

c) Afective:
O6.să participe cu interes la activitate;

CONDIŢII PREALABILE:
* clasă de nivel mediu;
* elevii au formate priceperi, deprinderi şi capacitatea de a opera cu anumite noţiuni;

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversația, problematizarea, ciorchinele.
b) Mijloace de învăţământ: manualul, caietele.
c) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală.
d) Resurse şi managementul timpului:

 capacităţile normale de învăţare ale elevilor;

 cunoştinţele lor anterioare;
 timpul de învăţare: 40 de minute.
MODALITĂŢI DE EVALUARE: frontală, formativă, orală prin calificative

BIBLIOGRAFIE:
Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a VI -a, Bucureşti, EDP, 2018

2
 SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric
 Se asigură conectarea în Classroom a elevilor.
 Se asigură condiţiile necesare defăşurării optime a activităţii: asigurarea
liniştii, pregătirea materialului didactic.

2. Verificarea temei scrise și actualizarea cunoștințelor

 Se verifică cantitativ tema pentru acasă și se soluționează eventualele probleme
apărute în rezovarea ei.
TEMA: ex. 2 pag.67 (din manual)

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

 Profesorul anunță tema: „Sobieski și românii” de Costache Negruzzi –
momentele subiectului
 Se enumeră obiectivele operaționale urmărite.

4. Dirijarea învǎţǎrii
 În lecția de ora trecută am discutatdespre momentele subiectului și ce
reprezintă acestea. Astfel, am descoperit existența următoarelor momente:
- expozițiunea
- intriga
- desfășurarea acțiunii
- punctul culminant
- deznodământul

 Vă propun să descoperim împreună aceste momente ale subiectului, în opera

literară Sobieski și românii” de Costache Negruzzi.

 Ce este expozițiunea? În ce constă aceasta?

Partea introductivă, în care sunt prezentate locul, timpul desfăşurării acţiunii
(EXPOZIŢIUNEA)

1.Expoziţiunea: Este partea introductivă în care se prezintă cadrul acţiunii

şi unele persoanje.
Cadrul acţiunii în operă îl constituie prezentarea locului de desfăşurare a acţiunii:
drumul ce duce spre cetatea Neamţului şi a timpului: Moldova în anul 1686. Sunt descrise
unele personaje care vor participa la acţiune: armata polonă în retragere, regele Poloniei şi
hatmanii Iablonovski şi Potoţki.

 Ce arată intriga?
Un fapt sau o întâmplare declanşează acţiunea şi îi dă un anumit curs (INTRIGA)

3
2.Intriga: Este momentul care scoate în evidenţă faptele importante care
determină cursul acţiunii.

În operă, faptele importante din care se dezvoltă subiectul sunt: apariţia Cetăţii
Neamţului în calea armatei polone şi hotărârea regelui de a o cuceri.

 În ce constă desfășurarea acțiunii?

Acţiunea se desfăşoară, faptele şi întâmplările continuându-se unele pe altele

(DESFĂŞURAREA ACŢIUNII)

3.Desfășurarea acțiunii: Este partea de cea mai mare întindere în povestire şi prezintă
faptele determinate de intrigă.

Faptele cele mai importante care alcătuiesc acest moment al subiectului sunt:
pregătirea plăieşilor pentru luptă, trimiterea unui sol polon, răspunsul bătrânului, asediul
cetăţii şi lupta eroică a moldovenilor, capitularea garnizoanei.

 Ce arată punctul culminant?

Desfăşurarea acţiunii atinge maximum de intensitate (PUNCTUL CULMINANT)

4.Punctul culminant: Reprezintă momentul de maximă intensitate.

Momentul de maximă încordare îl reprezintă hotărârea regelui de a-i spânzura pe

plăieşi.

 Ce indică deznodământul?
Lanţul întâmplărilor are un sfârşit, oferind cititorului soluţia pe care o imaginează autorul
pentru desfăşurarea faptelor. (DEZNODĂMÂNTUL)

5.Deznodământul: Este ultima parte a operei literare care marchează sfârșitul acțiunii.
Sfârşitul evenimentelor prezentate sunt: intervenţia hatmanului Iablonovski care
reuşeşte să schimbe hotărârea regelui Sobieski de a-i ucide pe plăieşi; aprecierea eroismului
plăieşilor de către rege; eliberarea moldovenilor şi retragerea armatei polone.

 În continuare, vă propun să identificăm aceste momente în opera literară

Sobieski și românii de Costache Negruzzi. Vom face acest lucru sub forma
unui joc:

4
JOC: (manual, pagina 68)
Asociază următoarele acțiuni cu o etapă a acțiunii/un moment al subiectului:

Exemplul Momentul
subiectului
a. Oastea polonă, care se întoarce înfrântă dintr-o bătălie cu Expozițiunea
turcii, în 1686, trece pe lângă cetatea Neamțului.

b. Zărind cetatea Neamțului, regele Sobieski decide să o

cucerească.

c. Cetatea este apărată de optsprezece plăieși.

d. Un plăieș tânăr, sosit de la Iași, îi anunță pe ceilalți că

oștirea polonă se află în retragere.

e. Străjerul anunță apropierea armatei conduse de regele

polon.

f. Sobieski trimite un sol, cerând ca plăieșii să-i predea

cetatea.

g. Un plăieș bătrân refuză solicitarea regelui.

h. Asaltul cetății durează câteva zile.

i. Plăieșii sunt nevoiți să se predea pentru că au rămas fără

provizii.

j. Spre surpriza regelui polon, din cetate ies șase plăieși,

dintre care trei sunt răniți.

k. Mânios, Sobieski decide să-i omoare pe plăieși pentru că au

îndrăznit să lupte împotriva sa.

l. Hatmanul Iablonovski îl convinge pe rege să renunțe la

condamnarea plăieșilor.

m. Sobieski îi eliberează pe moldoveni, lăudându-le curajul.

5
5. Asigurarea retenţiei şi a transferului
 Imaginați-vă un alt deznodământ pentru această operă literară. Ce s-ar fi
întâmplat dacă Iablonovski nu ar fi intervenit în favoarea plăieșilor?

 Temă: Scrieți, în 6-10 rânduri, un alt final pe care vi l-ați imaginat pentru
această operă literară.

6
7
8