Semnele de punctuație

Elena Iancu Botezatu

1. Punctul marchează grafic sfârșitul unui enunț asertiv sau al unei propoziții enunțiative, în ciuda
posibilului său caracter optativ (Aș vrea.), dubitativ (Poate.), potențial (S-ar putea.). Observația este valabilă și
pentru enunțurile neanalizabile (Da./Nu.).
* Când o propoziție se termină cu o abreviere marcată de punct, semnul ortografic preia și funcția de
delimitare, substituind și valoarea semnului de punctuație (... etc.).
* În propozițiile fragmentate, prin punct se izolează părți de propoziție coordonate sau subordonate:
- subiecte coordonate disjunctiv (ex: Există prea mulți trandafiri roșii. Sau prea mulți albi.);
- o apoziție (ex: Nu a pictat decât un tablou. Al său.);
- un atribut adjectival (ex: Erau fotolii. Academice.).

2. Semnul exclamării marchează grafic sfârșitul unui enunț exclamativ, imperativ.

* Poate apărea în cadrul unei propoziții exclamative incidente. (ex.: Veniseră cu toții – nici prin gând nu
ne trecuse !−.).
* Poate apărea după interjecții sau locuțiuni interjecționale (ex.: Of!; Doamne ferește!).
* Poate apărea după substantive în cazul vocativ, după formule de adresare ș.a.
(ex.: Dragă!/ Domnule!).
* Trei semne de exclamare reprezintă rezultatul ascensiunii intensității vocii (Nu!!!).
* Marchează adesea replici nerostite, mute (ce redau reacțiile nonverbale1 ale interlocutorului; ex.: !!!).

3. Ghilimelele marchează grafic încadrarea vorbirii directe (Mi-a spus: „Vino!”.), a unor fragmente de
text sau citate; stilistic, reliefează / accentuează anumite spuse; adesea, cuvintele căpătă o altă semnificație
(ironia: „Deștept” mai ești!).

4. Bara oblică substituie prepoziții (de mâncare / băutură) sau conjuncții (vine / pleacă- sau),
marchează, adesea, alternativa conjuncțională „și/sau”; poate fi utilizată la notarea datei (6/06/2013).

5. Linia de dialog (precedă și semnalează începutul vorbirii directe a fiecărui locutor / personaj în
cadrul dialogului) marchează grafic replica unui personaj / a unuia dintre participanții la dialog/ trecerea
de la o replică la alta.

* În cele mai multe texte dramatice, numele personajului substituie linia de dialog (a se face precizarea,
în caz de se impune menționarea mărcilor textuale ale modului de expunere predominant).

6. Cratima are rolul de a marca grafic:

- elidarea (dispariția) unui sunet (a unei vocale, cel mai adesea);
- dispariția unei silabe;
- rostirea / pronunțarea legată a două părţi de vorbire diferite;
- determină crearea unui ritm rapid / a unui tempo alert vorbirii / discursului;
- (uneori, la genul liric) contribuie la conservarea elementelor de prozodie / versificație (măsura
versurilor, ritm).

* Marchează grafic repetarea unor termeni, adesea locuțiuni, ceea ce transformă cratima în semn de
ortografie şi nu de punctuaţie (ex.: cioc-cioc!/ cioc, cioc!).

1
A se avea în vedere și elementele verbale și paraverbale.
1
 *Marchează estimarea sau aproximația unei colectivităţi (2-3 copii), estimarea spațială sau temporală
(Bucureşti-Galați, 12:00-13:00).
* Marchează grafic despărțirea la capăt de rând a cuvintelor; limita dintre secvențe (a-cla-ma).

7. Două puncte marchează grafic sfârșitul unei propoziții/fraze care anunță şi începutul alteia care enunță:
Mi-a spus: − Vino!
- propoziția anunță spusele lui X -propoziția enunță spusele lui X.

Două puncte marchează grafic:

- încadrarea vorbirii directe;
- o enumerare / enumerație;
- inserarea/introducerea unui text citat într-un enunț (X spunea: „ ...”.);
- o explicație, expunerea unei idei cu caracter apozitiv (Era el: fiul său.);
- deosebirea, după scopul comunicării, dintre segmente de text, sugerând sau mimând o schimbare de
registru (ex.: Ce vrei? Spune: ce vrei?);
- lipsa predicatului sau a verbului copulativ (ex.: El: totul.);
- substituie anumite conjuncții, evidențiind ideea transmisă (Nu mai stăm: sosește trenul.)

* două puncte are rolul stilistic de a evidenția informația enunțată (ex.: Liceul se numea: izolare).

8. Virgula are rolul de a marca grafic:

- separarea unei apoziții, a unei construcții apozitive, a unui atribut izolat (Ea, fata lui, era ...; Cât vezi,
verde, păpurișul...).
- izolarea facultativă a complementele directe antepuse, cu rol de evidențiere (ex. : Pe el, l-am văzut.),
dar și a atributivelor (chiar postpuse regentei), cu același scop (Fu călăuzit orbul, care căzu.).
- izolarea unei interjecții de restul enunțului (O, vârf!).
- exprimarea unei aprecieri cantitative, aproximative (ex.: trei, patru).
- repetarea unor termeni (Alerga, alerga...).
- lipsa predicatului sau a verbului copulativ (Ea, frumoasă, el, deștept.)
- separarea formulelor de adresare / a substantivelor în cazul vocativ (-Dragă, vino!/ - Mario, taci!).

I. Rolul virgulei în coordonare

- pentru coordonarea copulativă prin juxtapunere: subiect multiplu, nume predicativ multiplu, atribute,
nume predicative reluate (ex.: E fericit, fericit, fericit.), o serie de complemente directe, complemente
indirecte;
- pentru coordonarea disjunctivă (ex.: Eu , el –același lucru.);
- pentru coordonarea adversativă: subiecte, nume predicative, atribute, complemente directe,
complemente indirecte, complemente circumstanțiale (ex.: Nu el, ea a strigat.).

II. Rolul virgulei în subordonare

- atribute izolate, apoziții / construcții apozitive (ex.: Tatăl, întărit, putea să-l ajute. Ea, ființa
îndrăgită, era cea mai isteață.);
- propoziții subordonate (ex.: Vrei, muncește! -dacă);
- izolează adverbele de afirmaţie sau de negație la începutul unui enunț (Da, voi veni!);
- izolează construcții incidente (El era muncitor, sau așa părea la început.).

*izolează „şi”-ul narativ, sugerând înlănţuirea neîntreruptă a evenimentelor (Și se luptară, și se

luptară.../ Și așa au ajuns la castelul...).

2
9. Punctele de suspensie au rolul de a marca grafic:
- întreruperea momentană sau definitivă a unui enunț cu sau fără intenția locutorului (cu precădere în
textul epic și/sau dramatic);
- discontinuități sub formă de întârziere, în dialog, a răspunsului sau de scindare (caenunțuri) a replicii,
produse de stări afective, de momente de gândire etc. (uneori, punctele de suspensie contribuie la
„întărirea” strategiilor de manipulare discursivă – a se vedea bâlbâiala și pauzele în vorbire la, spre
exemplu, Costache Giurgiuveanu – Enigma Otiliei);
- discontinuități textuale, sub formă de goluri narative;
- omisiuni operate într-un citat, în continuarea unei enumerări, o omisiune cifrică într-o dată nesigură (o
scrisoare din 184...);
- substituie elemente de mimică și de gestică, dar și replici mute, sugerând reacțiile nonverbale ale unui
personaj;
- izolarea de unități fără raporturi sintactice în enunț (două vocative, interjecții, adverbe, incidente etc.:
Anico... Anico...; A... A...; Da... Da...; ... să zicem!; ... oare?...;
- fragmentarea enunțurilor;

* cel mai adesea, prezintă funcție expresivă, contribuind la sporirea stării meditative construite la nivelul
discursului liric / epic / dramatic.

10. Linia de pauză are rolul de a marca grafic:

- izolarea propozițiilor incidente ( –spune el–) sau a apozițiilor ( El –generalul–);
- substituirea virgulei pentru claritatea enunțului (sau pentru a accentua ideile exprimate, pentru a le
evidenția);
- uneori, notează valori stilistice distincte de mesajul „general” al textului / al enunțului, clarificându-l
(exprimă, adesea, ironia);
- izolarea unor enumerații cu caracter apozitiv sau a unei apoziții (Erau flori –albe, mov, roșii–;
Obținuseră două rezultate –întâi, al doilea–.; Ăsta e cusurul tău –exagerezi–.);
- preia, adesea, rolul cratimei în aproximații, înclusiv în aproximarea limitelor temporale sau spațiale
(100–150; între orele 12-16; Galați–București);
- indicarea cifrică a datei (12–03–1973) etc.

11. Punctul și virgula are rolul de a marca grafic:

- fragmentarea unui enunț, pentru claritatea mesajului;
- uneori, substituie virgula.

12. Parantezele rotunde – ( ) –, drepte / dreptunghiulare – [ ] –, ascuțite / unghiulare – ˂ ˃ – au rolul de a

marca grafic:
- izolarea anumitor construcții de restul enunțurilor, apoziții, incidente, circumstanțiale etc.;
- adaosuri și omiteri (întrerupte, adesea, de puncte de suspensie);
- includ indicații istorice rezumative, bibliografice etc.

3
13. Cifrele „la umăr” / indicii numerici au rolul de a marca grafic trimiterea în subsolul paginii, pentru
definirea termenului sau a construcției vizate sau de a indica explicații suplimentare, necesare
înțelegerii mesajului textului.