Model exercitii BAC

1. Caracterizare personaj
Personajul este construit prin caracterizare : directa(facuta de celelalte
personaje,narator/autor,auto-caracterizare), indirecta(actiuni,limbaj,relatia cu alte
personaje,vestimentatie,nume,atitudine) + exemplificare ;pe baza acestora este
sugerata(exprimata).(trasatura)
2. Notatiile autorului
Avand in vedere incadrarea in genul dramatic, indicatia scenic are un rol important,
pe de-o parte,intratextual,in caracterizarea personajelor(exemplu), pe de alta parte,
ajuta la punerea in scena a operei oferind informatii despre regie, scenografie si
interpretarea rolurilor, finalitatea oricarui text dramatic fiind transformarea in
spectacol(exemplu)
3. Incadrare dramatic
Textul dat se incadreaza dramaticului, deoarece elementul central este dialogul,
inteles ca un schimb de replici, prin plasarea numelor in fata acestora.Pe de alta
parte este organizat in acte,scene si tablouri(exemplu Actul I,scena IV..); mai
mult,replicile sunt dublate de indicatii scenice, numite si didascalii(exemplu)
4. Incadrare epic
Textul dat se incadreaza epicului,deoarece are ca element central naratiunea, o
succesiune a evenimentelor redactate la persoana I / II (exemplu).In cadrul acesteia
apar personajele(exemplu) care sustin o actiune cronologica, prin
acronie(exemplu).Ele apartin unui univers fictional fiind plasate intr-un timp (ex) si
spatiu (ex)
5. Incadrare liric
Textul dat se incadreaza genului liric ,deoarece este exorimat un univers interior,
elemntul central fiind eul liric, instanta specifica,voce textualizata, prin intermediul
marcilor lexico-gramaticale ale subiectivitatii,verbe si pronume la persoana Isi a II
a, in cadrul monologului adresat/auto-interogativ (exemplu). O alta trasatura
specifica este expresivitatea limbajului, capacitatea scriitorului de a plasticiza in
mod direct o traire, o emotie, o experienta spiritual prin figure de stil(ex) si imagini
artistice (exemplu)

6. Model Comenteaza genul dramatic(ex 9 S I)

Secventa data se incadreaza genului dramatic exprimand un univers fictional ,prin
schimbul de replici dintre personaje.In acest context, pe baza replicii selectate este
exprimata tema , prin motive literare precum. Treptat, este configurata o
viziune artistic de tip ..
(obiectiva/subiectiva/problematizanta/idilica/ironica/satirica/paradiziaca), punand
in discutie .(aspectul)(ide/sentiment/aspect al realitatii) intr-o forma expresiva
de organizare (dialog/structura reflexive/replica dezvoltata narativ/monolog
dialogat2 voci). Prin urmare, personajul .(principal/secundar/episodic) este
caracterizat atat indirect (limbaj,nume,vestimentatie) cat si direct prin interventii
ale autorului, astfel acesta poate fi incadrat (categorie sociala/morala) sustinand
un conflict interior/exterior, pe baza acestora poate fi observata trasatura dominant

In concluzie,secventa exprima un aspect social/existential obiectivat prin

intermediul personajelor si a relatiilor dintre acestea.

Marci ale adresarii

-verbe si pronume la persoana a II-a
-verbe la imperativ
-substantive in vocative cu rol de apelativ
Marci ale subiectivitatii
-topica afectiva(repetitive/inversiune)
- exclamatii in care se vor gasi verbe si pronume la persoana I
-verbe si pronume la persoana I

Semne de ortografie si punctuatie:

1. Virgula
n propoziie are rolul de a izola: substantive sau pronume n cazul vocativ ( Mam,
mi-e foame!); interjecii( Mi, dar frumos i ade!); cuvinte incidente (Am rezolvat,
iat, corect problema.); apoziii simple sau dezvoltate (Colegul meu, Radu, e cel mai
bun.);complemente circumstaniale de loc, de timp, de mod aezate naintea verbelor
(Seara, n parc, cnt o privighetoare.). Virgula leag termenii unei enumera ii sau ai
unei repetiii (Fata moului era harnic, bun, cuminte. / Care vine, vine, vine, calc
totul n picioare. M. Eminescu)
n fraz, virgula leag propoziii de acelai fel n raport de coordonare (Vine, se uit,
pleac.; Nu tie s scrie, s citeasc, s socoteasc.); separ o propozi ie subordonat
de regenta ei (Era att de obosit, nct a adormit pe loc.); o propoziie incident de
restul enunului ( Hai acas, zise mama.)
Virgula se folosete naintea unor conjuncii adversative (dar, iar, ns, ci), a unor
conjuncii conclusive (deci, aadar), naintea unor conjuncii care se repet (Fie pleci,
fie rmi.; Nici eu, nici tu nu suntem aa.)
2. Cratima = semn de ortografie care marcheaz rostirea mpreun a dou cuvinte
alturate i uneori elidarea/cderea unei vocale: s-()i trimit; c()-a venit; nu-()mi
pas; cratima leag obligatoriu un pronume cu form neaccentuat de un verb la o
form compus: m-a ajutat; s-a suprat; v-ar da; n cazul versurilor, contribuie la
meninerea msurii constante i a ritmului; n proz, confer un ritm mai rapid rostirii.
3. Punctele de suspensie = marcheaz ntreruperea irului vorbirii i pot
sugera:incoerena, surpriza, emoia, incertitudinea (n funcie de textul dat).
4. Punctul = se folosete la sfritul unei propoziii enuniative propriu-zise.
5. Semnul exclamrii = se folosete la sfritul unei propoziii exclamative n care
seexprim admiraia, surpriza (Ce frumoas eti!), dup o interjecie (A! A! Mi-ai scos
alta!), dup un enun imperativ (Citete cartea!), dup substantive n cazul vocativ
(Goe! Goe!).
6. Semnul ntrebrii = se folosete la sfritul unui enun interogativ (Cine vine?).
7. Dou puncte = anun vorbirea direct, o enumeraie, o explicaie, o concluzie.

8. Ghilimelele = reproduc ntocmai spusele cuiva, ncadreaz titlurile operelor

atuncicnd sunt reproduse ntr-un context, ncadreaz cuvinte cu sens ironic sau
depreciativ.
9. Linia de dialog = introduce vorbirea direct a unei persoane/a unui personaj.
10. Linia de pauz = marcheaz lipsa unui cuvnt, ncadreaz o apoziie, o
construcieincident, avnd rol asemntor cu virgula.
11. Apostroful = semn de ortografie care marcheaz grafic cderea accidental a
unorsunete sau a unor silabe sau absena primelor cifre din notaia unui an