GENUL DRAMATIC

Genul dramatic cuprinde totalitatea creaţiilor dramatice. Acesta este unul dintre cele trei genuri
literare importante (alături de liric şi epic) în care se realizează obiectivarea eului creator, prin
intermediul personajelor, fiind prezente totodată acţiunea şi dialogul.
Fragmentul citat face parte operei literare ......... , de .......... şi aparţine genului dramatic, deoarece
aceasta este scrisă pentru a fi jucată pe scenă, modul de expunere este dialogul, iar structura operei
dramatice se compune din acte, scene, tablouri.
Precizarea „actul......”, „scena........” arată organizarea textului pe acte, diviziunile principale în
desfăşurarea acţiunii şi scene, subdiviziuni ce marchează intrarea sau ieşirea unui personaj. Modul de
expunere este dialogul, la începutul fiecărei replici este pus numele personajului care o rosteşte şi, ca
semn de punctuaţie, două puncte (exemple din text).
Personajele care apar în actul al..........., scena ............ sunt....…………..., care.....…..... .
Dintre personajele prezente în fragment, se remarcă, prin atitudine, limbaj şi reacţii........... El/ea
este prezentat(ă) prin indicaţiile scenice făcute cu autor şi transformate în adevărate fişe de caracterizare
directă:............ . Astfel, i se precizează cea mai importantă trăsătură de caracter, .......................
Personajul este caracterizat însă şi indirect, prin atitudinea ............faţă de
.......................căruia/căreia................. .
În concluzie, acest text aparţine genului dramatic, deoarece prezintă caracteristicile specifice:
organizarea în acte şi scene, apariţia personajelor, dialogul, ca mod de expunere, şi indicaţiile scenice.

GENUL EPIC

În opinia mea opera literară .................................... de …..................................... este o operă epică

pentru că scriitorul transmite indirect cititorului, prin intermediul acţiunii şi al personajelor, gândurile,
ideile şi sentimentele sale.
In primul rând, vocea care ne povesteşte întâmplările este naratorul. Acesta apare în ipostaza de
narator……..............................(subiectiv daca se povesteste la persoana I sau obiectiv daca se poveste la
persoana a III-a.) El îşi exprimă în mod indirect, prin intermediul acţiunii şi al personajelor, gândurile
sale despre (tema operei)……....................................................
Modul de expunere este …................................ (se alege in functie de text: naratiunea sau dialogul
sau descrierea)
Existenţa personajelor principale/ personajului principal ...................... secundare/a personajului
secundar….............................., episodice / a personajelor episodice ................................................. şi a
figuranţilor/a personajelor colective …............................ în operă este un argument în susţinerea
afirmaţiei că opera literară dată este operă epică.
Concluzionând, putem afirma că opera literară................................de …...........este operă
epică, pentru că ilustrează perfect trăsăturile caracteristice ale acestui gen.
 GENUL LIRIC

Genul liric cuprinde operele literare în care autorul își exprimă direct gândurile, ideile și
sentimentele prin intermediul eului liric și al limbajului expresiv.
Părerea mea este că poezia … (titlul), de … (numele autorului) este o creație literară lirică ce are
ca temă … (scrii ideea principală desprinsă din poezie. Titlul poeziei anticipează mesajul textului,
oferind cititorului un univers de așteptări.
În primul rând, mesajul subiectiv conturează emoțiile eului liric, marcat la nivelul textului prin
mărci lexico-gramaticale specifice: forme pronominale … (se dau câteva exemple de forme pronominale
de persoanele I sau a II-a), forme verbale … (se dau câteva exemple de forme verbele de persoanele I
sau a II-a), interjecții, exclamații, interogații (cu exemple dacă sunt). Limbajul artistic conturează tema
… (o precizezi) cu ajutorul limbajului expresiv: epitetele .. (se dau două exemple), comparația,
inversiunea, repetiția, hiperbola, metafora… (se dau multe exemple dintre toate care sunt în poezie).
O altă trăsătură a genului liric este transmiterea directă a unui complex de sentimente. Din
versurile poeziei …, de …, se desprind trăirile eului liric de … și de … (se dau exemple de sentimente ce
reies din text), emoții exprimate artistic printr-o serie de mijloace expresive.
În concluzie, având în vedere modalitatea directă de transmitere a sentimentelor de … (se indică),
cu ajutorul eului liric, limbajului expresiv conturat prin figuri de stil și imagini artistice, pot spune ca
poezia …, de … , este o creație literară lirică.

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI – MODEL

X este personajul principal/central/protagonistul operei literare/fragmentului operei literare,

deoarece participa activ la toate momentele actiunii, iar celelalte personaje graviteaza in jurul sau.
Acesta este caracterizat direct atat de catre narator, cat si de alte personaje, iar faptele, gesturile,
limbajul si relatiile cu celelalte personaje constituie puncte de reper in caracterizarea indirecta.
Inca din incipitul textului X ( se precizeaza numele personajului)
este caracterizat direct de catre narator, modalitate prin care se ofera informatii legate de statutul social si
originea sa ....................
Caracterizat de celelalte personaje ...................... personajul ...... apare ....(se precizeaza o
trasatura dominanta). Portretul moral este realizat prin mai multe procedee indirecte. Faptele si felul sau
de a vorbi sunt dovada unui model/ sau nu ... (alte trasaturi care reies). Trasaturile sale de caracter sunt
completate de atitudinea pe care o adopta cu celelalte personaje...... Caracterizarea prin nume constituie o
alta metoda indirecta... (mentionarea autocaracterizarii, daca apare).
In concluzie,.protagonistul operei literere...../ fragmentului operei literare de .... reprezinta
prototipul omului perseverent/constient/harnic/rasfatat/needucat ..., care stie sa se impuna in fata
celorlalti, oferindu-le un model (sau nu) de comportament demn de urmat.
 DESCRIERE ARTISTICA

Fragmentul citat face parte din opera literară..........,scrisă de........... şi este un text descriptiv,
deoarece are ca mod de expunere descrierea, înfăţişează un aspect din natură / un portret, valorifică
imagini artistice şi figuri de stil şi realizează observaţii cu privire la ipostazele prezentate.
Textul valorifică modul de expunere descriptiv, întrucât alternează o suită de imagini vizuale /
auditive / olfactive etc, centrate pe verbe statice / dinamice, alternativ şi pe grupuri nominale (substantive,
adjective):..........................................................................................
De asemenea, este înfăţişat un aspect particular specific al...................., fragmentul devenind un
tablou al anotimpului ...................şi al ....................
Sunt valorificate figuri de stil, pentru ca prezentarea să fie cât mai sugestivă pentru cititor:
epitete(...........................) / personificări (.........................) / metafore (............................), comparaţii
(............................) / enumeraţii (..................) / inversiuni (.....................) etc.
Epitetul / metafora / comparaţia etc......…....este foarte sugestiv(ă), redând imaginea.…………....
Se realizează observaţii, reflecţii, trăiri cu privire la ipostazele prezentate, detaliile contribuind la
veridicitatea imaginilor surprinse:................................
Toate aceste elemente sunt argumentele necesare pentru a considera că fragmentul citat din opera
literară.............................,de ....................este o descriere.

COMENTARIUL TEXTULUI PLECAND DE LA IDEEA PRINCIPALA CU AJUTORUL

A DOUA MIJLOACE ARTISTICE

În opinia mea/Eu cred că, poezia ................. prezintă în chip plastic un peisaj / o meditaţie
despre timp/ despre creaţie / despre puterea iubirii ( sau despre cât de trecătoare este ea), despre
copilărie / despre bătrâneţe / despre universul micilor vieţuitoare/ despre ............................ etc.
Un argument în sprijinul afirmaţiei mele îl reprezintă prezenţa unui număr mare de cuvinte din
câmpul lexical al …………………...., cum ar fi „…………..”, „ ………………...”etc. (se dau exemple
de cuvinte din campul semantic).
Un rol important în sesizarea semnificaţiei acestui text îl au figurile de stil şi imaginile poetice.
Spre ilustrare, putem cita personificarea / epitetul/ inversiunea/ etc care sugerează ………….....( Se
vor comenta figuri de stil, în strânsă legătură cu afirmaţiile făcute mai înainte.)
De asemenea, imaginile vizuale/auditive/olfactive / dinamice precum ……………………….....
contribuie la conturarea unei atmosfere calme/ tensionate/ melancolice/ neliniştitoare / apăsătoare/
optimistă/ gravă / sumbră / feerică/ armonioase. ( Se vor comenta imagini poetice)
În concluzie, putem afirma că această poezie ne vorbeşte, într-un limbaj sugestiv despre un peisaj
surprins în timpul ......................./, despre un peisaj care trezeşte pace/ nelinişte etc; despre puterea şi
frumuseţea artei / a trudei pe care aceasta o presupune;/ despre ……………........ ( concluzia va
dezvolta ideea de început ).

SEMNIFICATIA TITLULUI UNEI OPERE LIRICE

argumentare

In opinia mea , /Din punctul meu de vedere , titlul operei literare ……………. de …..
……….este un element sugestiv si rezumativ , care orienteaza lectura cititorului şi se afla in stransa
corelatia cu mesajul poetic, indicand tema poeziei si motivele centrale.
Un prim argument este / In primul rand, / Pe de o parte , titlul este sintetic (alcatuit dintr-un
cuvant ) / analitic ( alcatuit din mai multe cuvinte ) , fiind compus din…….. (se mentioneaza partile de
vorbire ). La nivel stilistic formeaza o ………… (se mentioneaza figura de stil care se regaseste in titlu),
care sugereaza faptul ca….. ………….. (se precizeaza ideea transmisa de figura de stil).
Al doilea argument este / In al doilea rand, / Pe de alta parte, titlul se afla in perfecta
concordanta cu mesajul poetic, indicand tema poeziei si motivele centrale , fapt vizibil prin folosirea mai
multor termeni din campul semantic al …………..… (se precizeaza tema in jurul careia se invarte
textul: iarna , primavara etc. ) , dar si prin reluarea titlului in poezie (daca e cazul ). Acestora li se
adauga si procedeele artistice , astfel se remarca epitetele ……………….. si enumeratiile … . Metafora
……….…. sugereza faptul ca………..… (se precizeaza ideea transmisa de figura de stil), iar
personificarea ………..… , creeaza…………….. (se precizeaza ideea transmisa de figura de stil).
Acestea se compun in imagini artistice vizuale ( exemple din text) , auditive ( exemple ) si olfactive (
exemple ). In plus, elementele de versificatie, rima ………….… , masura de ………… si ritmul
……………… sporesc expresivitatea poeziei, creand muzicalitate versurilor.
In concluzie, titlul operei literare citate este un element concentrat, care sintetizeaza continutul
poeziei, aflandu-se in perfecta concordanta cu acesta si constituind cheia spre descifrarea vibratiei lirice.

ROMANTISMUL – poezia romantica

Principalele trasaturi ale romantismului romanesc sunt valorificarea elementului naţional (folclor,
natura, istorie), caracterul militant (creatia artistica este subordonata idealurilor nationale si sociale ale
epocii, caracter retoric (decurge din dimensiunea lui militanta, stilul retoric fiind o modalitate de
persuasiune).
In poezia romantica se observa teme si motive romantice precum timpul, natura, cosmicul, istoria,
iubirea, lacul, marea, izvorul, codrul, stelele, luceafarul, noaptea, seara, teiul, nufarul, intalnirea
indragostitilor, chemarea iubitei, asteptarea infrigurata, nostalgia, dorul, femeia-inger si femeia-demon,
voluptatea suferinte.
In poezia data spre analiza, tema este ............... (se precizeaza), deoarece apar motive
precum ....... (se precizeaza) sustinute de cuvinte din campul lexical la temei ............... (se dau exemple
de cuvinte).
Figurile de stil specifice romantismul sunt metafora ........ (se dau exemple), comparatia ....... (se
dau exemple) , epitetul .............. (se dau exemple) care creioneaza atmosfera romantica a poeziei.
De asemenea, imaginarul poetic romantic este asigurat de prezenta imaginilor artistice ...............
(se dau exemple) care definesc planul terestru si cosmic al universului liric.
Modul de expunere este descrierea artistica motivata de prezenta cuvintelor .............. (se dau
exemple) sau monologul artistic definit de prezenta marcilor subiectivitatii: forme pronominale … (se
dau câteva exemple de forme pronominale de persoanele I sau a II-a), forme verbale … (se dau câteva
exemple de forme verbele de persoanele I sau a II-a), interjecții, exclamații, interogații (cu exemple dacă
sunt).
Prin urmare, prin exemplificarile date mai sus, poezia .................. de .............. apartine
romantismului.
ROMANTISMUL – proza romantica

Principalele trasaturi ale romantismului romanesc sunt valorificarea elementului naţional (folclor,
natura, istorie), caracterul militant (creatia artistica este subordonata idealurilor nationale si sociale ale
epocii, caracter retoric (decurge din dimensiunea lui militanta, stilul retoric fiind o modalitate de
persuasiune).
Proza romantica se caracterizeaza prin prezenta unui narator implicat afectiv, prin actiune bogata
in intamplari neobisnuite si rasturnari de situatie spectaculoase, prin personaje exceptionale, inzestrate cu
calitati sau defecte iesite din comun, prin intrebuintarea frecventa a antitezei.
Textul dat spre analiza apartine prozei romantice deoarece prezinta personaje exceptionale ........
(se precizeaza personajele). De asemenea, tema textului este ........ (se alege din: timpul, natura,
cosmicul, istoria, iubirea, lacul, marea, izvorul, codrul, stelele, luceafarul, noaptea, seara, teiul, nufarul,
intalnirea indragostitilor, chemarea iubitei, asteptarea infrigurata, nostalgia, dorul, femeia-inger si
femeia-demon, voluptatea suferinte).
De asemenea, imaginarul poetic romantic este asigurat de prezenta imaginilor artistice ...............
(se dau exemple) care definesc planul terestru si cosmic al universului liric.
Modul de expunere este descrierea artistica motivata de prezenta cuvintelor .............. (se dau
exemple) sau monologul artistic definit de prezenta marcilor subiectivitatii: forme pronominale … (se
dau câteva exemple de forme pronominale de persoanele I sau a II-a), forme verbale … (se dau câteva
exemple de forme verbele de persoanele I sau a II-a), interjecții, exclamații, interogații (cu exemple dacă
sunt).
 Prin urmare, prin exemplificarile date mai sus, poezia .................. de .............. apartine
romantismului.

REALISMUL

Este curent literar si artistic care a inceput sa se manifeste spre sfarsitul primei jumatati a
secolului al XIX-lea ca o reactie impotriva romantismului. Naratorul realist reconstruieste la nivel
fictional o lume in toata complexitatea ei, infatiseaza un tablou cat mai cuprinzator al vietii sociale, cu
toate clasele sale.
Fragmentul dat spre analiza se incadreaza in realism deoarece autorul reprezinta veridic realitatea,
personajul fiind prezentat in mediul lui social ................... (se prezinta mediul social/meseria/statutul
personajului). Acesta este un om obisnuit, prezentat obiectiv, surprins in relatia lui cu mediul.
Tema textului este ......... ( se alege din banul, moştenirea, zestrea, parvenirea, casatoria, familia).
Naratorul este obiectiv, deoarece naratiunea este la persoana a III-a ..... (se dau exemple), este
neimplicat, impersonal, omniscient si omniprezent.
Autorul realist are pretentia de a infatisa realitatea asa cum este, fara s-o idealizeze, dar si fara s-o
caricaturizeze.
In realism un accent se pune pe descrierile minuţioase (cadrul ambiant, vestimentaţia, fizionomia)
care au conotaţii în plan moral. Astfel, in text se descrie ......... (se precizeaza ce se descrie si se dau
exemple de obiecte descrise).
Stilul este sobru, impersonal, obiectiv, atitudinea este critică.
Asadar, textul apartine realismului.
.

SIMBOLISMUL

Simbolismul este un curent artistic şi literar apărut în Franţa în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea ca reacţie la retorismul romantismului şi la impersonalitatea parnasianismului. Poeţii simbolişti
cultivă o subiectivitate acută, marcată de stări sufleteşti vagi, obscure, imprecise, prin folosirea, ca
mijloace expresive, a sugestiei , a simbolului şi a corespondenţelor. Ei aduc spaţiul citadin în imaginarul
poetic şi cer ca poezia să fie muzică înainte de orice.
Poezia data spre analiza este simbolista deoarece este expresia unei intense subiectivităţi, explicit
prezente în text prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric .......... (se precizeaza acestea). Se remarca
prin exprimarea unor stări sufleteşti vagi, obscure, amestec de tristeţe, melancolie şi deprimare ........ (se
dau citate din text).
Alta trasatura simbolista este folosirea simbolului pentru exprimarea trăirilor interioare .... (se
precizeaza care este simbolul textului).
Poezia aparţine simbolismului prin folosirea sugestiei. Stările nu sunt numite, poetul refuză
discursivitatea, preferând să comunice indirect, aluziv, prin asociaţii de idei. Astfel, nicăieri, pe parcursul
poeziei nu se vorbeşte deschis - chiar şi metaforic - despre o suferinţă sufletească a eului liric. .................
(se dau citate din text).
Tot apartinand de simbolism este si folosirea corespondetelor. Astfel planul exterior ..... (se dau
exemple din text) corespunde planului interior al eului liric reflectand sentimentele de ............ (se
precizeaza din: nevrozele, obsesia mortii, starile de angoasa, depresia, spleenul=stare nemotivata de
melancolie, manifestata prin plictiseala si dezgust fata de orice)
În sfârşit, dezideratul simbolist al muzicalităţii este atins de Bacovia prin folosirea refrenului ......
(se precizeaza care este).
Astfel poezia ....................... scrisa de ................... apartine simbolismului.
 MODERNISMUL – poezia modernista

Este un curent literar inovator, care a apărut în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
și a continuat până după cel de-al Doilea Război Mondial. Se defineste in opozitie cu traditia, el
insemnand noul, artistul modern cauta „caracterul frumosului actual”, tocmai de aceea accentul cade pe
originalitate.
Textul dat spre analiza este poezie modernista deoarece apare ruptura de real, respingerea lumii
reale, arta are capacitatea de a crea o lume nouă care nu mai urmează legile lumii ............ ( se dau citate
din text).
Poezia este bazata pe metafore ............... (se dau citate din text) care creeaza universuri noi. Tema
poeziei este inedita, fiind ........... (se precizeaza).
Apare un limbaj poetic caracterizat prin vocabular insolit (termeni argotici, colocviali, abstracţi),
prin ambiguitate semantică ............ (se dau exemple de cuvinte).
Se modifica punctuatia conventionala prin aparitia tehnicii ingambamentului (versurile încep fără
majusculă, dispar adesea punctul şi virgula), se folosesc intens punctele de suspensie ca semn al
inefabilului şi al sugestiei .......... (se dau citate din text).
Poezia nu mai are structura traditionala, fiind astrofica ( nu are strofe) sau are strofe inegale ca
numar de versuri, masura este variabila, predomina versul alb (fara rima), cu ritmuri interioare.
Prin urmare, textul ................ de .................. este poezie modernista.

MODERNISMUL – proza modernista

Este un curent literar inovator, care a apărut în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
și a continuat până după cel de-al Doilea Război Mondial. Se defineste in opozitie cu traditia, el
insemnand noul, artistul modern cauta „caracterul frumosului actual”, tocmai de aceea accentul cade pe
originalitate.
Fragmentul din ............. de ................. apartine prozei moderniste deoarece apare naratorul-
personaj, care relateaza la persoana I si nu mai detine atributele omnisicientei si omniprezentei (naratiune
cu focalizare interna) ................ (se dau exemple de verbe si pronume la persoana I).
Conflictul este, de obicei, psihologic, personajul are o viata sufleteasca de o mare bogatie si
complexitate si se confrunta cu probleme de ordin moral sau existential. Isi analizeaza permanent
reactiile, actionand adesea intr-un mod imprevizibil ........ (se spune despre ce este vorba in text sau care
este conflictul).
Evenimentele sunt prezentate intr-o maniera si ordine subiectiva asa cum sunt percepute de
constiinta naratorului-personaj, intervenind memoria involuntara.
Modul de expunere este monologul, textul fiind o confesiune a personajului-narator care este
dominat de un sentiment de ...... (se precizeaza sentimentul).
Prin urmare, fragmentul scris de ................. apartine prozei moderniste.
 TRADITIONALISMUL

Traditionalismul este o orientare estetica din perioada interbelica care se caracterizeaza rpin
atasament fata de valorile trecutului, prin redescoperirea spatiului rural si a traditiilor, prin preocuparea
pentru satul românesc ca vatră a spiritualităţii autohtone.
Textul dat spre analiza apartine traditionalismul deoarece valorifica trecutul, paseismul, prin
oglindirea temei centrale, aceasta fiind ............ (se precizeaza tema textului din: pământul şi muncile
câmpului, legătura cu pământul, cultul neamului şi al înaintaşilor, continuitatea generaţiilor, întoarcerea
în locurile natale, casa şi biserica, ciclitatea anotimpurilor).
Se prezinta imaginea satului sau al locul natal aflat in sufletului eului poetic si evocat cu
sentimente de nostalgie ....... (se dau citate)
Se face trimiterea la religie in textul dat prin prezenta unor teme sau motive biblice ............ (se
precizeaza acestea). Astfel, evocarea unor scene biblice semnificative presupune autohtonizarea lor.
Se prezinta o viziune idilică asupra lumii ţărăneşti, surprinsă mai ales în momente de
sărbătoare ............ (se precizeaza momentul daca este cazul si se dau exemple).
Se pastreaza formele prozodice tradiţionale: strofa, ritmul, rima ........... (se precizeaza care sunt).
Limbajul poetic se caracterizează prin registru stilistic arhaic şi popular, vocabular cu
regionalisme ...... (se dau exemple de cuvinte), iar figurile de stil completeaza trasaturile traditionaliste
ale textului ........... (se dau exemple de figuri de stil).
Prin urmare, textul dat spre analiză ............................. se încadrează în tiparele tradiționalismului.

PERSPECTIVA NARATIVA

Fragmentul dat, extras din opera “…” de …, propune o perspectiva narativa de tip
subiectiva/obiectiva.
Subiectivitatea/obiectivitatea textului implica atat prezenta marcilor lexico-gramaticale
specifice, cat si nota confesiva si afectiva a naratorului/cat si modul de prezentare al realitatii, care
este surprinsa din perspectiva unei camere de luat vederi.
Putem observa ca naratorul se foloseste de personaje (exemple cu personaje din text),
pentru relatarea evenimentelor (prezentarea in cateva propozitii a ce se intampla in fragment).
Astfel, subiectivitatea/obiectivitatea se realizeaza si prin prin intermediul pronumelor
personale si posesive de persoana I si a II-a in cazul adresarii directe (exemple)/pronumele de
persoana a III-a (exemple), prin verbele de persoana I (exemple)/si verbelor de persoana a III-a
(exemple), prin perceptiile subiective si impresiile personale ale personajului narator (exemple).
Putem observa folosirea punctelor de suspensie, de catre narator, care indica, pe parcursul
textului narativ, pauze afective.
Prin urmare, urmărind exemplele date putem spune că în textul dat apare perspectiva
naratică subiectivă/ obiectivă.

DIDASCALII
 Indicatiile scenice, sau didascaliile sunt instructiunile autorului unei piese de teatru, realizate in
vederea unei interpretari corespunzatoare a operei pe scena.
Fragmentul dat este extras din opera dramatica “…” scrisa de … si prezinta un episod din viata
(numele personajelor) unde (povestirea foarte pe scurt).
Didascaliile prezente in textul dat noteaza succint detalii privind decorul/detalii ale actiunii (timp,
spatiu) (exemple), elemente nonverbale precum gesticulatia/ mimica/vestimentatia/postura (exemple), si
elemente paraverbale precum intonatia/oftatul/ vaicaierile/rasul (exemple).
Așadar, textul dat este semnificativ pentru prezentarea acestor indicatii scenice, care confera
informatii pretioase nu doar in jocul scenic (exemple cu indicatii, gen “da din cap”, “intoarce capul”), ci
si in lectura propriu-zisa, ajutand cititorul sa-si reprezinte mintal evenimentele si personajele.

MODALITATI DE CARACTERIZARE A PERSONAJELOR

Personajul este instanța narativă prin intermediul căreia autorul textului transmite mesajul
către cititor, reflectând gândirea sa în aceste ființe de hârtie și antrenându-le în derularea unor evenimente
pentru a le descoperi caracterul.
Personajul ............... (numele lui) din opera ............ (titlul operei), scrisă de ………………..
(numele autorului) este principal/secundar/individual, fiind surprins într-un moment semnificativ din
viața acestuia. Portretul său este creionat în text prin îmbinarea mijloacelor de caracterizare directă
realizată de narator și alte personaj cu mijloacele indirecte de caracterizare prin fapte, limbaj, atitudinea
față de celelalte personaje, comportament.
Portretul fizic este realizat în mod direct de narator/de alte personaje/prin autocaracterizare și este
limitat la câteva detalii semnificative …………. (se precizează aceste detalii și se va indica un citat
ilustrativ). Naratorul folosește epitete de caracterizare pentru a realiza un contrast între el si celelalte
personaje ………..(se precizează aceste detalii și se va indica un citat ilustrativ).
Portretul moral este complex, fiind realizat mai ales prin mijloace indirecte …….. (se vor
enumera toate modalitățile de caracterizare indirectă prezente în text:
comportament/limbaj/mediu/vestimentație/nume etc.).
Comportamentul…………….. (citate din text) sugerează…………………… (ce trăsătură de
caracter sugerează fiecare citat în parte). Prin limbaj………………………..(citate din text) este scoasă
în evidență………………….. (ce trăsătură de caracter sugerează fiecare citat). Mediul în care trăiește
personajul ……………………(citate din text) trimite la……………… (ce trăsătură de caracter trimite
mediul în care trăiește personajul). Vestimentația………………….(citate din text) conturează
………………….(ce trăsătură de caracter conturează vestimentația). Prin intermediul numelui, autorul
dorește să atragă atenția asupra…………………. (asupra cărei trăsături de caracter dorește autorul să
atragă atenția prin intermediul numelui).

1. Prin urmare, personajul……………….(numele lui) are ca trăsătură dominantă de

caracter…………………., care încadrează personajul într-o tipologie umană, cea a …………….
(exemple de tipologii umane: aventurierul, omul înțelept, zgârcitul, parvenitul, curajosul, intelectualul,
obsedatul, tânărul în devenire, copilul universal (Nică), domnitorul tiran, ratatul, comicul etc.).

2. În concluzie, protagonistul operei literare ...../ fragmentului operei literare de .... reprezintă
prototipul omului perseverent/conștient/harnic/răsfățat/needucat ..., care știe să se impună în fata
celorlalți, oferindu-le un model (sau nu) de comportament demn de urmat.

3. În concluzie, fragmentul dat m-a impresionat prin măiestria scriitorului de a contura, prin
puține mijloace artistice, un portret care rămâne ca un exemplu de
simplitate/modestie/demnitate/curaj/înțelepciune/noblețe sufletească/sensibilitate ăi poate constitui un
model pentru fiecare dintre noi.

INTERPRETAREA VALORII EXPRESIVE A UNOR MODURI ŞI TIMPURI VERBALE

Modul indicativ (Vin, Dansez, Aleargă, Mergem)

Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ............................... are o serie de verbe la
modul indicativ, precum ................. (exemple), care exprimă o acțiune pe care emițătorul o consideră ca fiind
reală și sigură, nu doar realizabilă, așa cum se petrece în cazul altor moduri verbale. De asemenea, imprimă un
caracter obiectiv acţiunilor şi stărilor pe care le exprimă .............................. (care sunt?). Totodată, exprimă
certitudinea locutorului ........................................(narator, personaj, eu liric) referitor la obiectul enunţării şi
realizează distincţia dintre real şi ireal, dar şi dintre cert şi posibil.

Modul imperativ (Vino!, Cântă!, Fii!, Nu fi!)

Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ............................... are o serie de verbe la
modul imperativ, precum, ................................. (exemple). Acesta este unul dintre indicatorii comunicării
directe. El poate exprima: un ordin, un îndemn, un sfat, o rugăminte sau o urare. În textul
fragmentar ............................, acestea realizează o comunicare directă şi exprimă voinţa emiţătorului de a
determina o acţiune sau de o împiedica................................. (exemple).. În textul dramatic fragmentar, acestea
exprimă atitudini şi stări subiective prin semnale verbale şi paraverbale (intonaţie, accente, pauze în
vorbire)............................. (exemple).. Alături de substantive şi de adjective în cazul vocativ.................
(exemple), devine o formă de manifestare a oralităţii textului. În textul liric ....................., acestea marchează
discursul dialogic sau monologul liric adresat, uneori, cu valoarea unei invocaţii retorice.

Modul conjunctiv (Să cânt, să dansez, să merg, să ajung, să fi mers, să fi cântat)

Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ............................... are o serie de verbe la
modul conjunctiv, precum, ................................. (exemple). Acestea exprimă o acţiune dorită, realizabilă şi
pune în evidenţă stări sufleteşti sau atitudini (incertitudinea, ezitarea, aproximaţia, dorinţa,
protestul) ................................. (exemple).. În textul liric, marchează un plan al imaginarului, trecând de la
dimensiunea reală la cea ideală (precizare) ................................. (exemple).

Modul condiţional-optativ (Aş merge, aş face, aş fi, aş tăcea, aş lăsa, aş fi lăsat, aş fi mers)
Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ............................... are o serie de verbe la
modul condiţional-optativ, precum................................. (exemple). Acestea exprimă o acţiune dorită,
realizabilă sau nerealizabilă ori o acţiune care depinde de o condiţie. La timpul perfect, acţiunea este ireală, iar
în construcţii interogative sau exclamative, ................................. (exemple). exprimă uimirea, indignarea sau
ia tonalitatea blestemului. În textul liric, exprimă o situaţie ipotetică, o experienţă lirică imaginară
(precizare) ................................. (exemple)..

Modul infinitv (a fi, a mânca, a desena, a alerga, a veghea)

În textul fragmentar selectat din opera ....................., verbele la infintiv (care sunt?) îndeplinesc funcția
stilistică de marcă a narativității prin instituirea unei succesiuni temporale................................. (exemple)..

Modul gerunziu (mâncând, fugind, risipind, alergând)

În textul fragmentar selectat din opera ................................., verbele la gerunziu (care sunt?) exprimă o
acţiune în desfăşurare, concomitentă cu o altă acţiune................................... (precizare), poate susţine o
valoare onomatopeică a verbului şi insistă asupra unei stări ...........................(care?), dinamizează acţiunea şi
marchează împrejurarea în care se desfăşoară o altă acţiune (care?) ................................. (exemple). În cazul
genului liric, acesta are rolul de a insista asupra unei stări, iar la sfârşitul versurilor, gerunziul generează
monorima................................. (exemple).

Modul participiu (cules, mâncat, alergat, strecurat)

În textul fragmentar selectat din opera ......................................, verbele la participiu ....................(care sunt?)
au rolul de a accentua o acţiune sau o stare atunci când apare în inversiuni topice, .................................
(exemple), în alcătuirea unor metafore sau epitete, sporesc expresivitatea prin dubla lui valoare: verbală şi
adjectivală. Pot exprima o acţiune finită, încheiată şi conferă o notă de certitudine, de autenticitate, cu diferite
consecinţe................................. (exemple)..

Modul supin (de mâncat, pentru mâncat, la mâncat)

În textul fragmentar selectat din opera .............................., verbele la supin .......................(care sunt?) au rolul
de a exprima acțiunea, procesul sau starea văzută cu potențialitate................................. (exemple). Poate
deveni epitet al verbului sau al substantivului, ................................. (exemple). ori capătă valoare
metaforică ................................. (exemple). Se creează un ton impersonal, devenind un indice textual al
stilului oficial.

TIMPURILE VERBALE

Prezentul (sunt, vreau, cred, merg)

În textul fragmentar selectat din opera ..............................., verbele la timpul prezent .................................
(exemple) au rolul, dacă este naraţiune, de a reliefa rapiditatea şi dramatismul acţiunii, de a imprima un ritm
vioi acţiunii şi de a conferi un relief stilistic deosebit situaţiei; De asemenea, dă impresia că acțiunea se
desfășoară sub ochii receptorului, creând autenticitate, exactitate și reînvie faptele trăite de narator ( care?)
................................. (exemple).; Dacă este text liric, acestea exprimă intensitatea trăirii într-o durată scurtă,
concentrată (care?) ................................. (exemple).

Imperfectul (mergeam, vedeam, scoteam)

În textul fragmentar selectat din opera ..................................., verbele la timpul imperfect .................................
(exemple) au rolul de a înfățișa o succesiune de evenimente ale trecutului și arată o acțiune neterminată în
trecut, simultaneitatea și permanența, deschide o perspectivă dinspre trecut spre viitor. De asemenea, fiind un
timp al istorisirii, impune o perspectivă subiectivă................................. (exemple). În descrieri conferă
acestora un caracter dinamic în opoziție cu decupajul static determinat de utilizarea
prezentului................................. (exemple).

Perfectul simplu (fui, fuşi, fu, furăm, furăţi, fură)

În textul fragmentar selectat din opera ............................., verbele la timpul perfect
simplu ................................. (exemple) arată o acţiune trecută, de scurtă durată şi terminată de curând,
exprimând , în naraţiune, un moment de mare concentrare epică, situat într-un trecut recent. De asemenea,
marchează derularea rapidă a evenimentelor, caracterelor punctual, momentan, al acţiunii sau al
stării................................. (exemple). În descriere, situează o anumită secvenţă în prim-plan, prin contrast cu
celelalte secvenţe descriptive realizate prin verbe la imperfect................................. (exemple). Totodată, are o
funcţie dinamică, oferind vivacitate imaginilor ale căror elemente sunt prezentate într-o succesiune alertă.

Perfectul compus (am mers, am cântat, am dansat, am alergat)

În textul fragmentar selectat din opera ..........................................., verbele la timpul perfect
compus ................................. (exemple) arată o acţiune trecută, terminată mai demult, fără a se şti precis când
şi fixează evenimentele într-o durată trecută, închisă, finită. De asemenea, marchează un trecut ireversibil şi
contribuie la nararea unor evenimente în succesiunea lor cronologică, având şi rol de evocare, marcată de o
anumită notă de subiectivitate................................. (exemple).

Viitorul (voi merge, voi cânta, oi cânta, o să cânt, voi fi cântat, voi fi mers, voi fi alergat, voi alerga)
În textul fragmentar selectat din opera ........................., verbele la timpul viitor ................................. (exemple)
arată o lume posibilă de tipul visului sau al viziunii, care reduce diferenţa dintre real şi ireal. Totodată, creează
o perspectivă vizionară, iar în plan subiectiv prezintă o stare de visare, dorinţa sau anticiparea profetică. De
asemenea, sugerează aspriraţia spre un ideal .......................(care?), speranţa sau certitudinea şi lărgeşte
orizontul în plan spaţial şi temporal (precizare). Dacă există forme populare ................................. (exemple)
reprezintă marcă a oralităţii şi a stilului colocvial, accentuând o anumită intenţie de realizare a unei
dorinţe ..................(care?)

COMENTAREA TITLULUI
 Titlul operei............................de............................se constituie ca o sinteză a întregului mesaj poetic, el
funcţionează ca o cheie de lectură intratextuală, oferind indicii cu privire la ideea
operei:..................................... (care este ideea?). Titlul este sintetic/analitic şi este alcătuit
din.................................... (precizezi valoarea/valorile morfologice), poezia fiind o creaţie
închinată......................................... (cui?). In plan real,
titlul…................................semnifică….................................., iar în plan imaginar, acesta
semnifică…...............................(poate fi o figură de stil pe care o vei comenta). (TITLUL – se scrie titlul
operei) devine simbolul central al textului, întărind mesajul acestuia, iar legătura cu creaţia propusă se face
prin intermediul cămpului lexico-semantic ................................(exemple), dar şi cu ajutorul resurselor
sugestive, având menirea de a spori expresivitatea ideilor poetice şi de a indica percepţia subiectivă a eului
liric asupra............................accentuând sentimentele de...................................
Astfel, .............................................( evidenţiezi figurile de stil şi le comentezi).
Asadar, sintetizez prin a sublinia că titlul
operei.................................de.......................................reprezintă o chintesenţă a întregului mesaj poetic,
punând în lumină o creatie lirică pe tema......................................, de o surprinzătoare forţă expresivă.