Modurile de expunere

Naratiunea
Este modul de expunere prin care se relateaza, intr-o succesiune
temporala, fapte si intamplari. Se bazeaza pe actiune si pe
[Link] presupune un narator, actiune, personaje. Naratorul
estei p o s t a z a l i t e r a l a a a u t o r u l u i r e a l , c a r e p o v e s t e s t e e v e n i me n t
e l e , d e s c r i e l o c u r i l e s i e x p l i c a c e l e [Link] este
modul de expunere specific operelor epice, cu toate ca poate aparea si
inoperele dramatice, atunci cand un personaj povesteste ce s-a
intamplat in afara scenei. Mai poate fiintalnit si in poeziile lirice, in asa-
numitele poezii lirice narative.
Descrierea
Este modul de expunere prin care sunt prezentate caracteristicile unor obiecte. Rolul descrierii
intr-untext este de a situa actiunea si personajele, de a exprima in mod sugestiv atmosfera in
care se desfasoarai n t a m p l a r i l e s i a j u t a p e c i t i t o r s a -
s i i m a g i n e z e c u m a r a t a l o c u r i l e s i o a m e n i i . E a s e b a z e a z a p e substa
ntive, adjective si adverbe. Descrierea mod de expunere care sta la baza operelor lirice, dar
poatefi intalnita si in operele epice, unde se impleteste cu naratiunea si dialogul.
Dialogul
Este modul de expunere care reproduce in mod direct cuvintele personajelor. Prin folosirea
dialogului, povestitorul isi lasa personajele sa se descrie singure, prin modul lor de
a [Link] sta la bazaoperelor dramatice, dar poate fi intalnit si in operele epice,
mai ales in schite, si chiar in operele lirice, inasa-numitele poezii lirice [Link] poate
vorbi si de un dialog interior, de replici pe care un personajle schimba cu el insusi.
Monologul
Este vorbirea unui singur [Link] specific operelor lirice, in care ia forma confesiunii
(in poeziaintima si de idei) sau a descrierii (in poezia descriptiva – pastel).Putem vorbi si de
un monolog interior,cand un personaj vorbeste in gand si de un monolog teatral, cand un
personaj vorbeste singur, pe scena,in fata spectatorilor.
DESCRIEREA LITERARA
Este opera literara in versuri sau in proza, in care se prezinta in mod sugestiv si
plastic trasaturilecaracteristice ale unui colt din natura, ale unui obiect, ale unei
fiinte, ale unui fenomen, asa cum suntvazute ele de autor, care isi exprima atitudinea
fata de acestea. Sunt infatisate doar acele trasaturi care l-au impresionat pe observator, oferind
o viziune personala asupra realitatii. In aceste opere se urmarestesa se trezeasca sentimente si
emotii in sufletul [Link] operele literare in care predomina, ca modde expunere,
descrierea, imaginea reala este transfigurata prin folosirea unor procedee artistice
(imaginivizuale, auditive, olfactive, tactile), a figurilor de stil (epitete,
comparatii, inversiuni, metafore) sau acuvintelor cu sensuri noi, figurate, predominand
substantivele si [Link] participa afectiv lacele descrise.

Semnele de punctuatie
[Link]
-marcheaza pauza care se face in vorbire intre propozitiisau fraze independente ca inteles. El
se punede asemenea la sfarsitul unor fraze si propozitii independente, grupuri de cuvinte sau
cuvinte izolatecare echivaleaza cu propozitii independente si dupa care vorbirea nu mai continua.
Se foloseste in urmatoarele situatii:Dupa propazitii enuntiative;a)independente (
Era liniste imparateasca
.)b)dupa fraze alcatuite din propozitii enuntiative care segasesc in raport de
coordonareLa sfarsitul unei propozitii optative sau la sfarsitul unei fraze alcatuite
din propozitii dependente de o optativa, cand tonul nu este exclamativ:
“Jelui-m-as si n-am cui.
”La sfarsitul propozitiei imperative sau al unei fraze dependente de o imperativa, cand acestea
sunt rostite pe un tonneutru: “
Urcati in varfuri pe catargSi puneti steagul de plecare
.”La sfarsitul unei propozitii interogative indirecte:
Tata a intrebat cate exemplare vom trage
. I n a b r e v i r i d e c u v i n t e - N u s e p u n e p u n c t d u p a -titlurile de carti, de opere
literare,muzicale-formulele de adresare(din scrisori,cuvantari)
[Link] intrebarii
-
este foloseit in scriere pentru a marca intonatia propozitiilor sau a frazelor interogative
.-se pune dupacuvinte, grupuri de cuvinte, propozitii si fraze care au un caracter
interogativ si care sunt intrebaridirecte.-titlurile care au caracter interogativ (“Ce-I de
facut?”)
[Link] exclamarii
-
Marcheaza grafic intonatia frazelor si a propozitiilor exclamative sau imperative
-se pune de asemenea dupa interjectiile si vocativele care exprima stari afective
si sunt consideratec u v i n t e ( s a u p a r t i d e f r a z a ) i n d e p e n d e n t e -
c a n d i n t e r j e c t i a a r e i n a c e l a s i t i m p s e n s e x c l a m a t i v s i interogativ,semnul
exclamarii este insotit de semnul intrebarii-se foloseste dupa un substantiv in cazul vocativ
[Link]
-
delimiteaza grafic unele propozitii in cadrul unei fraze si unele parti d
e p r o p o z i t i e i n c a d r u l propozitiei. Virgula arata felul in care fraza si propozitia se
despart in elementele lor constructive, pebaza raporturilor sintactice dintre ele(functia gramatica
)modurile de folosire a virgulei in limbi diferitenu exista deosebiri esentiale-virgula
marcheaza grafic anumite pauze scurte facute in cursul rostirii unei propozitii sau [Link],
ea, alaturi de alte semne de punctuatie, serveste la redarea grafica a ritmuluivorbirii si a
intonatiei-totodata,ea realizeaza rapoarte de coordonare si subordonare prin
juxtapune ininteriorul unei fraze
[Link] si virgula
este semnul de punctuatie care marcheaza o pauza mai mare decat cea redata prin virgula si
mai micadecat cea redata prin punct
-o astfel de pauza este adesea necesara pt. A desparti propozitii sau grupuride propozitii
care formeaza unitati relativ independente in cadrul unei [Link], fraza
castiga inclaritate si se evita legarea gresita a unei subordonate dinaintea pauzei marcate prin
punct si virgula de propozitia imediat urmatoare, Alteori, punctul si virgula corespunde unei
pauze pe care vorbitorul o face pentru a arata ca partea de fraza care urmeaza e o intregire, o
explicatie sau o concluzie a celor afirmateanterior
[Link] puncte
-
anunta vorbirea directa sau o enumerare, o explicatie, o concluzie si marcheaza totodata o
pauza, in g e n e r e m a i m i c a d e c a t p a u z a i n d i c a t a d e p u n c t . E l e s e p u n a t a t
l a s f a r s i t u l u n e i f r a z e , c a t s i i n interiorul ei
[Link] citarii(ghilimelele)
-sunt semne grafice care se intrebuinteaza atunci cand reproducem intocmai un text spus sau
scris dealtcineva
,ele se pun si la inceput si la sfarsitul unei citari, inchizand vorbirea directa
[Link] de dialog si de pauza
:
acelasi semn de punctuatie ( - )are doua funciuni cu totul diferite
:a)
linia de dialog
indica inceputulvorbirii fiecarei persoanecare ia parte la o convorbire b
)linia de pauza
marcheaza, ca si alte semne de punctuatie, pauza dintre diferite parti ale
propozitiei,dintre propozitii sau fraze
[Link]
-parantezele rotunde ( ) sau drepte [ ]
arata un adaos in interiorul unei propozitii sau al unei fraze
-
parantezele rotunde
cuprind o explicatie, o precizare ori un amanunt, care imbogatesc intelesul propozitiei sau al
frazei de care lunt legate. In acestsens, parantezele au aceeasi functiune ca linia de
pauza sau virgula, cand acestea cuprind comunicaricare explica sau intregesc
propozitia sau fraza in interiorul careia se afla-in peisele de teatru se dau intre paranteze
rotunde se dau indicatiile scenice-
parantezele drepte
se folosesc cu scopul de a inchide unadaos facut de noi intr-un text citat. Deci, ele ajuta
la separarea spuselor noastre de ale altuia, ori de cateori este nevoie sa intervenim cu o
lamurire
[Link] de suspensie

-
arata o pauza mare in cursul [Link] deosebire de punct, punctele de suspensie nu
marcheaza s f a r s i t u l u n e i p r o p o z i t i i s a u a l u n e i f r a z e , c i i n d i c a , i n
general, o intrerupere a sirului vorbirii
-comunicarea care e asezata inaintea pauzelor redate in scris prin pc. De
suspensie are intotdeauna ointonatie caracteristica: cand pauza este neintentionata,
intonatia este descendenta, iar cand pauza esteintentionata, intonatia comunicarii
este ascendenta
[Link](liniuta de unire sau de despartire)
-ca semn de punctuatie, cratima se foloseste :In repetitii, cand cuvantul separat
formeaza o unitateIninteriorul unor expresii formate din doua substantive , un substantiv si
un adverb, din doua adverbe saud o u a i n t e r j e c t i i ( c a l e a - v a l e a , c a i n e -
c a i n e s t e , i c i - c o l o ) I n t r e 2 n u m e r a l e , p e n t r u a a r a t a c a i n d i c a t i a numerica e
aproximativaIntre cuvinte care arata limitele unei distante, ale unui interval de timp
Cratima
-marcheaza rostirea impreuna a 2 sau mai multe cuvinte, fie ca lipsesc sunete, in
care cazinlocuieste apostroful din vechea ortografie, fie ca nu lipsesc-se foloseste
si la scrierea unor cuvintecompuse-se intrebuinteaza la despartirea cuvintelor in silabe-se
foloseste intre doua numerale
Apostroful
-marcheaza absenta accidentala in rostirea unor sunete
FABULA Definiţie: Fabula
este specia epică, redactată de obicei în versuri, care prezintă moravuri şi defecteomeneşti prin
intermediul unor animale, plante, obiecte.Întregul text are caracterul unei alegorii constituite dintr-
o suită de personificări. Are o structura specifică, textul compunându-se din [Link] text narativ scurt 2. o
morală, formulată de obicei în finalul fabulei care se deduce din text
Demonstraţie fabulă-plan-
I . D a t e g e n e r a l e d e s p r e a
u t o r ş i o p e r ă
[Link] mai importante creaţii ale
autorului şi tematica acestora2 . t e m a o p e r e i a n a l i
z a t e
I I . D e f i n i ţ i a f a b
u l e i I I I . P r e z e n t a r e a c o n ţ i n u t u
l u i t e x t u l u i a n a l i z a t
[Link] 2. prezentarea personajelortrăsăturile personajelor,tipurile umane pe care le reprezintă
personajele

3. interpretarea moralei(daca este formulată),învăţătura care se desprinde din text(dacă morala nu este
exprimată de autor)
I V . C o n c l u z i
i
1.îmbinarea naraţiunii cu dialogul, rolul dialogului în
d i n a m i z a r e a a c ţ i u n i i ş i î n e v i d e n ţ i e r e a trăsăturilor
personajelor 2 . r o l u l p e r s o n i f i c ă r i i [Link]
e l e m e n t e l o r d e p r o z o d i e [Link] fabulei, caracterul
educativ al acesteia
Fabula
este opera epica, in versuri sau in proza avaind ca personaje animale, plante, lucruri puse
in situatii omenesti, din care se despride o morala.
Caracteristici:Este o naratiune de dimensiuni reduse, care se poate transforma intr-o mica
[Link] personaje putine, precis zugravite, caracterizate prin fapte si prin [Link]
faptele omenesti, atitudini, urmarind scopuri educative, moralizatoare. Ne invata ca in viata
trebuie sa-i cunoastem pe oameni nu dupa vorbe ci dupa faptele [Link] structura unei fabulre
distingem
:-O povestire propri-zisa -O morala

Schita
Schita este o opera literara in proza de mica intindere, cu actiune simpla, infatisand un
momentsemnificativ din viata unuia sau a mai multor [Link]:Actiunea este
simpla, concentrata, redusa la un singur episod care cuprinde punctul culminant
sideznodamantul:Apar personaje putine, care sunt
sumar caracterizate”Modurile de expunere folosite sunt: Naratiunea (principal);Dialogul (secu
ndar);Cuprinde mici „scene” din viata cotidiana;Surprinde gesturi, atitudini, fapte, stari
sufletesti, situatiicaracteristice;
Trăsături genul liric
- gândurile, impresiile, emoţiile, stările sufleteşti sunt exprimate direct- eul liric este
identificat în text după mărci lexico-gramaticale specifice- impresiile şi emoţiile autorului
sunt redate prin imagini artistice- textul este alcătuit prin valorificarea muzicalităţii
limbajului- eul liric redă conţinutul într-un limbaj artistic care sugerează impresii şi emoţii
prin figuri de
stil- m o d u l d e e x p u n e r e p r e d o m i n a n t e s t e d e s c r i e r e a ; a l t e m o d u r i d e e x p
u n e r e : c o n f e s i u n e a l i r i c ă , meditaţia, monologul, liric sau dialogul imaginar
Trăsături genul epic
- autorul transmite propriile gânduri, idei, păreri în mod indirect printr-un narator - naratorul
relatează fapte şi întâmplări pe care le plasează într-un timp şi spaţiu- acţiunea se alcătuieşte
din faptele şi întâmplările povestite şi urmează un ritm gradat, corespunzător momentelor
subiectului- la acţiune sunt implicate personaje de diferite tipuri- personajele sunt portretizate
prin diferite procedee- modurile de expunere sunt naraţiunea, descrierea, dialogul sau
monologul personajelor
Basmul
Basmul cult este o specie narativă amplă, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valori
simbolice,cu acţiune implicând supranaturalul şi supusă unor acţiuni convenţionale, care
înfăţişează parcurgereadrumului maturizării de către erou. Conflictul dintre bine şi rău se
încheie prin victorie forţelor [Link] îndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de
funcţii: antagonist, ajutoare, donatori. Repereletemporale şi spaţiale sunt
vagi, [Link] deosebire de basmul popular, unde predomină naraţiunea, basmul
cult presupune îmbinareanaraţiunii cu dialogul şi cu descrierea. Naraţiunea este dramatizată
prin dialoguri, are ritm rapid, realizat prin reducerea descrierilor. Dialogul are o dublă funcţie,
ca în teatru: susţine evoluţia acţiunii şicaracterizarea personajelor. Prezenţa dialogului susţine
realizarea scenică a secvenţelor narative,„spectatori” ai maturizării feciorului de crai fiind atât
celelalte personaje, cât şi [Link] basmuluieste triumful binelui asupra răului.
Nuvela
Nuvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje
in care esteredata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje.-Este o opera
epica pentru ca autorul isi esxprima indirect gandurile, sentimentele, ideile,
conceptiile prin intermediul personajelor si al [Link] narator, personaje,
[Link] de expunere predominant este [Link] se desfasoara
liniar cronologic, prin inlantuirea secventelor narative. Se observa tendinta de obiectivizare
– naratorul se detaseaza de personajele sale. Intamplarilerelatate sunt obiective.-Actiune mai
dezvoltata ca a [Link] savarsita de personaje ale caror caracteristici
sedesprind dintr-un puternic [Link] si spatiul sunt clar delimitate conferind
[Link] acorda importanta deosebita caracterizarii personajului, caracterizat
in raport cu [Link] constructie epica riguroasa.-Mai mare decat schita, mai mica
decat romanul si in functie de temele tratate, nuvelele sunt:

-Istorice, psihologice, fantastice, [Link] istorica este inspirata din

trecutul istoric, dar se faceapel la fictiune si la viziunea [Link]: evocarea unei
perioade din istoria nationala – locul sitimpul bine [Link] prezinta intamplari
consumate in [Link] au numele sitrasaturile unor personalitati istorice realizate
prin transfigurare artistica, conform cu [Link] epocii se realizeaza
prin culoarea locala (obiceiuri, traditii, limbaj,vestimentatie) redate prin naratiune si descriere.
PASTELUL:
aparţine genului liric;modul de expunere folosit este descrierea ;aparţine liricii peisagistice în
versuri ;descrierea se opreste asupra unor aspecte pitoreşti din natură ;sentimentele autorului
,sterea sa afectivă se exprimă direct prin aspectul şi paleta coloristică a peisajului ;autorul
foloseşte imagini vizuale, auditive, orfactive şi tactile ;epitetul este figura de stil cel mai mult
folosită, mai ales cel cu variantă cromatică : alb, galben, roşu ; poetul utilizează şi alte figuri
de stil : comparaţie, metaforă, personificare, hiperbolă,repetiţie,inversiune.
FABULA:
specia genului epic deşi este de obicei în versuri;este de scurtă întindere;are drept scop
corijarea unor defecte omeneşti;de obicei conţine în final o morală;este o naraţiune
alegorică;procesul esenţial de scriere a unei fabuleeste personificarea, ce conduce spre
alegorie;ironia şi umorul se împletesc; prezenţa dialogului de naraţiune face posibilă
dramatizare fabulei.
BASMUL:
aparţine genului epic, de obicei în proză;o naraţiune de largă întindere;se confruntă două
forţe:
binele
şi
răul
; binele învinge întotdeauna ; procesul artistic este antiteza;conţine formule iniţiale, mediane,
finale specifice;acţiunea urmează momentele subiectului; personajele au puterea de a se
metamorfoza şi de a reveni la starea lor iniţială; personajele au puteri supranaturale şi inele
dintre ele sunt fantastice /imaginare;întâlnim cifra cu încărcătură magică 3,9,12,etc. ; basmele
surprind preocuparea omului pentru triumful binelui;elementele reale sunt punctul de
plecare pentru inventarea fantasticului.
SCHIŢA:
aparţine genului epic;de scurtă întindere ;urmăreşte un singur moment al unui personaj/a mai
multor personaje;intriga este simplă şi derularea evenimentelor este rapidă ;se poate
identifica momentele subiectului; portretul fizic şi moral al personajelor este prezentat
sumar;accentul cade asupra uneia dintre trăsăturile fundamentale ale personajului;textul este
sărac de figuri de stil;modurile de exprimare se îmbină dominând naraţiunea şi
dialogul;întâlnim foarte rar secvenţe descriptive.
NUVELA:
specia genului epic;întindere medie;

conflictul este mai complex decât în schiţă, mai simplu decât în roman;accentul cade pe
personaj;faptele sunt prezentate în ordine cronologică;naratorul nu este prezent, acţiunea are
un singur fir narativ.
PASTELUL:
Pastelul este opera lirică în versuri care pune în evidenţă ideile şi sentimentele autorului prinintermediul unor
imagini din natură.
Demonstraţie pastel

-
plan-
I. Prezentarea generală a autorului şi a creaţiei sale
[Link] generale despre operele autorului şi tematica acestora2. Tema operei analizate
II. Definiţia pasteluluiIII. Prezentarea conţinutului textului
1. Succesiunea imaginilor artistice; perspectiva din care sunt
descrisea ) p l a n u l a p r o p i a
t / p l a n u l î n d e p ă r t
a t b ) p l a n u l o r i z o
n t a l / p l a n u l v e r t i
c a l 2. Natura elementelor din care se constituie imaginile
artisticea ) e l e m e n t
e v i z u a l e
b ) e l e m e n t e
a u d i t i v e c
) e l e m e n t e
o l f a c t i v e 3. Evidenţierea
modalităţilor de expresivitate artistică şi rolul acestora
IV. Concluzii-elemente specifice pastelului
1. Caracterul descriptiv al textului se evidenţiază
prin:a ) î m b i n a r e a e l e m e n t e l o r
v i z u a l e , a u d i t i v e ş i o l f
a c t i v e b ) c o l o r i t u l
t a b l o u r i l o r d e s c
r i s e c ) p ă r ţ i l e d e
v o r b i r e f o l o s i t e f
r e c v e n t d ) f r e c v e n ţ
a t e r m e n i l o r c u s e
n s f i g u r a t 2. Rolul elementelor de
prozodiea ) m ă s u r a
v e r s u r i l o r
b ) r i m a v
e r s u r i l o
r c ) r i t m
u l p o e z i
e i 3. Ideile şi sentimentele care se desprind din operă