Perspectiva narativă

Perspectivă narativă obiectivă:

Introducere:

Perspectiva narativă (punct de vedere naratorial/ focalizare/ viziune) reprezintă poziția

din care se produce enunțarea. Perspectiva narativă se află în relație de interdependență cu
tipul de narator și cu felul narațiunii.

În fragmentul din opera........de......, perspectiva narativă este obiectivă. Perspectiva

narativă obiectivă presupune viziune „din spate” și focalizare zero. Perspectiva narativă
obiectivă este viziunea în care naratorul cunoaște mai mult decât personajele. Așadar, o primă
trăsătură a acestui tip de perspectivă este omnisciența narativă. Omnisciența narativă
presupune un narator extradiegetic care cunoaște totul despre personajele sale (ce fac, ce
gândesc, ce simt, unde se află) + exemple concrete din fragment: ce fac, ce simt, ce gândesc
personajele – minimum 2-3 exemple citate + comentarii (un scurt comentariu la fiecare citat)

Perspectivei narative obiective îi este caracteristică relatarea la persoana a III-a. +

exemple concrete din fragment (verbe la persoana a III-a). fiecare verb între ghilimele

Perspectiva narativă obiectivă este creditabilă. Cititorul nu se poate îndoi de ceea ce

comunică naratorul, întrucât acesta prezintă totul cu detașare, fiind un demiurg pentru creația
sa.

Perspectivă narativă subiectivă:

- introducerea este aceeași ca la perspectiva obiectivă

În fragmentul din opera......de....., perspectiva narativă este subiectivă. Perspectiva

narativă subiectivă presupune viziune „împreună cu” și focalizare internă, naratorul știind tot
atât cât personajul. Într-un text cu perspectivă narativă subiectivă, naratorul intradiegetic
este totodată și personaj + exemplu concret din fragment. Așadar, două instanțe ale
comunicării narative, naratorul și personajul, sunt identice. Naratorul subiectiv descrie ceea ce
face, ce simte, ce gândește. + exemple concrete din fragment – minimum 2-3 exemple citate +
comentarii (un scurt comentariu la fiecare citat)

Perspectivei narative subiective îi este caracteristică relatarea la persoana întâi. +

exemple concrete din fragment (verbe la persoana I, pronume personale, pronume și adj.

1
pronominale posesive la persoana I). Se remarcă, în textele cu perspectivă narativă subiectivă,
implicarea afectivă a naratorului. Personajul-narator își împărtășește sentimentele și redă
realitatea prin propriul filtru. De pildă, secvența „.......” redă/sugerează... .

Trebuie menționat faptul că, în scrierile subiective, cititorul nu are certitudinea

evenimentelor narate..... .

Perspectiva narativă subiectivă este necreditabilă. Cititorului i se oferă un punct de

vedere unic și subiectiv, cel al naratorului-personaj. Cititorul percepe personajele și
întâmplările prin filtrul subiectiv al personajului-narator.

2
 Rolul notațiilor autorului

Introducere:

Indicațiile scenice sau didascaliile sunt instrucțiunile autorului unei piese de teatru,
realizate în vederea unei interpretări corespunzătoare a operei pe scenă. Notațiile autorului
coordonează actorul/cititorul, fixându-i cadrul imaginar și de interpretare.

Didascaliile oferă informații privitoare la:

a. timpul și locul acțiunii; elemente de decor specifice unei epoci

Bornele teatrale au rol în fixarea spațiului și a timpului acțiunii. + exemple concrete

din fragment + comentariu. Spațiul evidențiază statutul social al
protagonistului/protagoniștilor....; Descrierea din prim-plan/ Descrierea primului plan..../
Descrierea din fundal....

Didascaliile interne, cele despre personaje, sunt parte integrantă a acțiunilor scenice. În
acest caz, notațiile autorului reprezintă un mijloc de carcterizare a personajelor. + exemple
concrete/ citate + comentariu

b. personaje (fapte/ atitudine/ comortament/ vestimentație, atitudine, mimică,

intonație, ritm al vorbirii, deplasare în spațiul scenic, direcție a adresării, stări sufletești, relații
dintre personaje)

Exemple: Caracterizarea directă oferă regizorului/ actorului informații referitoare la

statutul personajelor..... la vârsta acestora/ la aspectul fizic al acestora....., precum și la profilul
psihologic și moral...... . Didascaliile reprezintă și un mijloc de caracerizare indirectă a
personajelor. Observăm relația dintre personaje... + exemple concrete/ citate + comentariu

Încheiere:

Didascaliile oferă îndrumări esențiale pentru transpunerea textului în spectacol,

sprijinind jocul actorilor. Notațiile autorului ajută cititorul să-și reprezinte mental
evenimentele și personajele.

Didascalii externe = locul și timpul acțiunii

Didascalii interne = cele despre personaje

!!! Cităm didascaliile, nu replicile.

3
 Genul liric

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Poezia....scrisă de... este o artă poetică pe tema naturii/ iubirii/ condiției omului în
general și a creatorului în special/ singurătății/ tristeții/ prieteniei/ călătoriei/familiei etc.
Motivele literare....(enumerați câteva) justifică încadrarea poeziei în tema.... .

Apoi, scrieți care este mesajul/subiectul poeziei și analizați câteva figuri de stil!!!
(minimum 4 figuri de stil în minimum 4-5 rânduri fiecare). Comentați întregul mesaj al
poeziei!!!

Metafora/ Epitetul cromatic/ personificator/ Antiteza/ Enumerația/ Hiperbola/

Comparația/ Personificarea....(scrieți citatul pentru fiecare figură de stil) conotează/redă/
sugerează/ exprimă/ înfățișează/ traduce/ descrie/ prezintă/ trimite la/ rezonează cu/ amintește
de (puteți folosi aceste verbe de legătură). Trebuie să scrieți ce exprimă figurile de stil/ să le
comentați.

Prin intermediul mijloacelor artistice mai sus menționate, eul liric/ subiectul liric
prezintă viziunea sa despre lume....(precizați care este viziunea sa despre lume).

!!! eul liric = eul poetic = subiectul liric = eul creator (sinonime)

4
 Caracterizare de personaj

Personajul este instanța naratorială/ dramatică prin intermediul căreia autorul textului
transmite mesajul său către cititor, reflecâtnd viziunea sa despre lume în aceste ființe de
hârtie. Personajele sunt antrenate în diferite evenimente care le dezvăluie caracterul.

Personajul....din opera....scrisă de... este creionat atât prin mijloace directe, cât și
indirecte de caracterizare.

Caracterizarea directă se realizează prin portret fizic făcut de narator/ autor în

didascalii/ de alte personaje/ prin autocaracterizare și/sau portret moral făcut de narator/autor
în didascalii/ de alte personaje/ prin autocaracterizare. !!! Pentru fiecare modalitate de
caracterizare se va indica un citat ilustrativ. + comentariu

Ca modalități de caracterizare indirectă, se remarcă......(se pot enumera toate

modalitățile de caracterizare indirectă regăsite în text: fapte/atitudine/limbaj/ relația cu
celelalte personaje/ mediul în care trăiește personajul/vestimentație/nume).

Faptele personajului (enumerăm faptele și/sau scriem citate) conotează......(scriem

trăsătura/trăsăturile care rezultă). Prin limbaj, (scriem citate sau menționăm cum vorbește
personajul) este evidentă/ sunt evidente......(scriem trăsătura/trăsăturile ce rezultă). Relația cu
celelalte personaje/Mediul în care trăiește personajul (citate ilustrative sau precizări)
redă.....(scriem trăsătura/ trăsăturile). Prin intermediul numelui, naratorul/ autorul dorește să
atragă atenția asupra....(scriem trăsătura). Vestimentația....(scriem un citat) trimite la.... . +
comentariu la toate

Prin urmare, personajul.....are ca trăsătură predominantă.......

!!! La textul dramatic, didascaliile pot fi atât mijloace de caracterizare directă, cât și
indirectă.

5
 Curente literare
Realism

- Trăsăturile realismului le cunoașteți de la Rebreanu, Slavici, Caragiale:

o principiul veridicității/ verosimiltății (opera este insipirată din realitate)

o narator obiectiv (se narează la persoana a III-a)
o toponime reale → veridicitate
o personaje tipice (tipul avarului, tipul arisvistului, tipul demagogului etc.)
o structura ciclică/echilibru compozițional (opera este un corp sferoid)
o teme sociale
o tehnica detaliului semnificativ → veridicitate
→ anticipează evenimentele narative

Romantism

o primatul sentimentului
o evadarea din realitate în fantezie
o teme preferate: tema iubirii/ naturii/ istoriei; folclorul, tema omului de geniu
o antiteza
o personaje excepționale aflate în situații excepționale
o îmbinarea genurilor și speciilor literare
o meditație, elegie, pastel

Simbolism

- Trăsăturile simbolismului le cunoașteți de la Bacovia:

o simbolul
o principiul corespondențelor
o muzicalitate (repetiții; prozodie)
o sinestezie
o sugestia (stările sufletești nu sunt precizate direct, ci sugerate)

6
 o trezește anumite senzații cititorului
o teme și motive literare specifice: moarte, tristețe, depresie, singurătate, angoasă

Modernism

- Trăsăturile modernismului le cunoașteți de la poeții interbelici: Arghezi, Blaga, Barbu

o limbajul nou (pot fi folosite cuvinte din orice registru stilistic)

o la nivel prozodic (ingambamentul, versul liber)
o împletirea liricii cu filosofia, religia, matematica
o abordarea unor teme noi (teme metafizice; mediul citadin)