Modalități de caracterizare a unui personaj

Se știe că în textul epic, personajele sunt purtătoare de semnificație ale

mesajului transmis prin discursul narativ. Ele sunt rotițele care pun în mișcare
mecanismul universului ficțional al operei, fără de care tema și viziunea despre lume nu
ar putea fi redată. Un personaj semnificativ al operei .........., scrisă de ..........
este .......... .
Personajul .......... este caracterizat atât prin mijloace directe cât și indirecte de
caracterizare.
Astfel, în mod direct, personajul .......... este caracterizat de către narator / alte
personaje / prin autocaracterizare ca fiind .......... . (Precizarea cu exemplu în funcție de
cine realizează caracterizarea)
Din caracterizarea indirectă, deducem că personajul este .........., dat fiind faptul /
deoarece / etc. .......... . (Precizăm ce fel de tip este personajul: bun, milostiv, hain, etc.,
urmat de exemple pertinente)

Exemple:
1. Mijloace de caracterizare directe:
- de către narator;
- de către alte personaje;
- de către personajul însuși (autocaracterizare).
2. Mijloace de caracterizare indirecte:
- din limbaj;
- din fapte;
- din comportament;
- din gesturi;
- din relația sa cu alte personaje.
 Perspectiva Narativă
- Obiectivă -

Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului asupra

evenimentelor relatate, incluzând și relația sa cu întâmplările respective: narator
omniscient, narator martor, narator-personaj.
În fragmentul desprins din opera literară .........., scrisă de .........., remarcăm o
perspectivă narativă obiectivă.
În primul rând, caracteristic prozei obiective, relatarea se face la persoana a III-a.
Se observă .........., dar și .......... . (Exemple de propune și verbe la persoana a III-a)
În al doilea rând, remarcăm omnisciența narativă. Prin perspectiva dindărăt,
naratorul relatează despre .......... . (Rezumarea fragmentului)

Perspectiva Narativă
- Obiectivă -
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului asupra
evenimentelor relatate, incluzând și relația sa cu întâmplările respective: narator
omniscient, narator martor, narator-personaj.
În fragmentul desprins din opera literară .........., scrisă de .........., remarcăm o
perspectivă narativă subiectivă.
În primul rând, caracteristic prozei subiective, relatarea se face la persoana I. Se
observă .........., dar și .......... . (Exemple de propune și verbe la persoana I)
În al doilea rând, acest tip de perspectivă narativă presupune și existența unui
narator ce adoptă punctul de vedere deținut de un personaj-narator numit și personaj
focalizator. Personajul narator / focalizator relatează întâmplări al căror protagonist este
.......... (Precizarea numelui protagonistului) și .......... . (Rezumarea fragmentului)
 Prezentarea rolului notațiilor autorului

Didascaliile (indicațiile scenice), reprezintă sugestii aparținând autorului

referitoare la: spațiul și timpul acțiunii, decor, jocul scenic al personajelor sau
poziționarea scenică. Apar marcate între paranteze și se pot referi la elemente de
comunicare nonverbală (gestică, mimică, acțiuni, vestimentație, machiaj, mișcare
scenică), sau la elemente de comunicare paraverbală (intonație, accent, pauze,
inflexiuni ale vocii). Didascaliile dezambiguizează textul prin explicațiile suplimentare,
constituindu-se și în mijloace de caracterizare directă / indirectă a personajelor.
Didascaliile prezente în fragmentul desprins din opera dramatică .........., scrisă de
.........., fac referire la: decor (Exemplu), cronotop (Exemplu), dar și la jocul scenic al
personajelor (Exemplu).
De asemenea, prin intermediul comunicării nonverbale, ele surprind ..........
(Exemple pe categorii). Elementele de comunicare paraverbală regăsite în fragment
redau, spre exemplu, .......... (Exemple pe categorii).
În plus, notațiile autorului se constituite și în mijloace de caracterizare directă /
indirectă a personajului / personajelor .......... (Exemplu / Exemple), respectiv .......... .
(Exemple pertinente de caracterizare / caracterizări)
 Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Poezia .........., de .........., are ca temă .......... (condiția umană - pentru persoana I,
sau: iubirea, natura, singurătatea, moartea, cunoașterea, trecerea ireversibilă a
timpului, figura omului de geniu, dorința de a atinge absolutul - pentru persoana a II-a),
susținută de motivele literare precum: motivul .........., motivul .........., etc. De asemenea,
identificăm laitmotivul poetic al .......... . Textul liric .........., de .......... se centrează pe
tema (condiției creatorului, morții, trecerii inexorabile a timpului, naturii, comuniunii
omului cu natura, iubirii, iubirii pierdute, artei poetice, creației), specifică unui poet care
dorește să sensibilizeze cititorul.
Prin intermediul discursului liric confesiv (Persoana I) / adresat (Persoana a II-a),
eul liric își exprimă în mod direct sentimentele de .......... (tristețe, dor, jale, melancolie,
suferință, etc.), gândurile .......... (Exemple) sau trăirile .......... (Exemple) cauzate
de .......... (Enunțarea motivului / motivelor care cauzează aceste sentimente, gânduri
sau trăiri + Exemple pertinente - citate / versuri)
La nivelul limbajului remarcăm expresivitatea ce reiese din abudența figurilor de
stil și a imaginilor artistice. Dintre figurile de stil se remarcă: .......... care sugerează,
sau .........., care .........., etc. (Comentarea a 2-3 figuri de stil, cât mai sugestive dintre:
epitete, metafore, personificări, hiperbole, etc.). La expresivitatea textului poetic
contribuie și imaginile artistice, dintre care se disting cele vizuale .........., auditive ..........,
sau tactile .......... . (Exemple)
Mijloacele artistice sunt prezente și la nivelul structurii poeziei, aceasta fiind
compusă din .......... (strofe) a câte .......... (versuri, dacă este necesar), cu măsura
versurilor de .......... silabe (sau inegală) și rimă .......... . (îmbrățișată, împerecheată,
încrucișată, monorimă, sau inegală)