Subiectul al II-lea

I. CELE MAI IMPORTANTE

1. Perspectiva narativă
2. Rolul indicaţiilor scenice
3. Caracterizare de personaj
4. Comentarea ideii poetice prin evidenţierea relaţiei cu textul şi mijloacele artistice
II. GENURI LITERARE
5. Genul liric
6. Genul epic
7. Genul dramatic
III. MODURI DE EXPUNERE
8. Naratiunea
9. Descrierea
10. Dialogul
11. Monologul
IV. CURENTE LITERARE
12. Umanismul
13. Iluminismul
14. Clasicismul
15. Romantismul
16. Simbolismul
17. Modernismul
18. Realismul
19. Tradiționalismul
20. Neomodernismul
21. Postmodernismul
22. Pasoptismul
V. ALTE TIPURI DE SUBIECTE
23. Imaginarul poetic in text
24. Surse ale comicului
25. Motivele literare in textul dat
26. Tema in textul dat
27. Aratati ca e o arta poetica
28. Comentarea titlului
29. Rolul timpurilor/ modurilor
30. Functiile limbii (denotativa, emotiva, conativa, fatica, metalingvistica, poetica)
 I. Cele mai importante

1. Perspectiva narativă
Perspectina narativa se defineste prin raportul dintre narator si personaj/intamplare.

In acest text perspectiva narativa este una ........... (subiectiva/obiectiva) intrucat

naratiunea este ........... (homodiegetica / heterodiegetica), fiind scrisa la
persoana ........... ( I / III – exemple de verbe si pronume).

Perspectiva obiectiva din textul dat presupune un narator obiectiv, care stie mai mult
decat personajele si reda evenimentele fara sa se implice afectiv.(Rezumat). Nu
empatizeaza cu personajele dar citeaza discursul acestora prin dialog, le cunoaste
gandurile (monolog interior) si le urmareste peste tot. Prin urmare, in textul ...........
naratorul este unu omniscient si omniprezent, textul avand focalizare zero .

Perspectiva subiectiva din textul dat presupune un narator subiectiv, care este si
personaj si se concentreaza asupra propriului univers sufletesc, iar din acest motiv
lumea prezentata cititorului se infatiseaza dintr-un singur unghi.(rezumat) . Naratorul
subiectiv isi dezvaluie direct sau prin cea ce face, framantarile, ezitarile,
gandurile......Prin urmare, in textul ........... naratorul este subiectiv, textul avand
focalizare interna .

2. Rolul indicaţiilor scenice/ didascaliile

Notatiile autorului sunt destinate actorilor si regizorului in vederea realizarii
spectacolului teatral, precum si citirorului pentru a avea o imagine mai ampla asupra
tuturor aspectelor legate de actiune, decor, personaje, repere spatio-temporale. Aflate
între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a dramaturgului, făcând
legătura între literalitate și teatralitate

In textul ........... scris de ........... rolul indicatiilor scenice este de a preciza actele si
scenele.... si de asemenea numele personajelor....
Didascaliile ajuta la caracterizarea personajelor si oferă informații privind:

 Mimica actorilor
 Limbajul personajelor
 Intonația acestora
 Comportamentul lor
 Vestimentație

Intalnim si elemente de decor oferite de catre indicatiile scenice ....

Notatiile autorului precizeaza coordonatele sptaio-temporale. Actiunea se petrece la.....

Reperul temopral este evidentiat de secventa......

Textul dramatic fragmentar selectat din opera X este semnificativ pentru prezentarea
acestor indicaţii scenice, care conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în
lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi
personajele.

3. Caracterizare de personaj
Personajul este o instanta a comunicarii narative definitorie pentru genul epic,o creatie
a autorului menita sa exprime viziunea asupra unei teme literare,transmitand-o
cititorului prin fapte, relatii, limbaj si comportament specific naturii sale fictionale.

In fragmentul dat din textul..., scrisa de ..., este creionat portretul unui personaj
feminin/masculin, (numele personajului). Acest portret se contureaza prin intermediul
celor doua modalitati de caracterizare, atat directa cat si indirecta.

Caracterizarea directa este realizata prin intermediul naratorului...,de catre alte

personaje..., autocaracterizare..., didascali...

Cele mai multe trăsături se desprind în mod indirect din fapte, vorbe, gesturi, relația cu
celelalte personaje. Astfel, personajul X se dovedeste a fi... In relatia cu personajul Z,
acesta este....(Nu uita sa exemplifici cu secvente din text).

Asadar, prin caracterizarea directa si indirecta se contureaza portretul unui personaj

definitoriu textului epic.
4. Relatia dintre ideea poetica şi mijloacele artistice
Poezia... de .... este un text liric in care se dezvaluie prin mijloacele artistice, ideea sa
poetica, aceea de ...(natura, iubirea implinita/neimplinita, sentimentele/dragostea pt,
spatiul exterior sau o persoana, timpul, trecutul, creatia, trecerea revisibila a timpului,
nostalgia, copilaria+citate).

In primul rand, ideea poetica este......(moartea) deoarece regasim in text un număr

mare de cuvinte din câmpul lexical al ...(mortii), cum ar fi „...(sicriu)”, „ ...(somn
adanc)”etc. (se dau exemple de cuvinte din campul semantic).

Poezia isi evidentieaza lirismul prin intermediul eului lirc: vebe si pronume la persoana I
si II…, interogatii si exclamatii retorice….si puncte de suspensie. Sentimentele care se
transmit din text sunt …(nostalgie, regret, melancolie, veselie, euforie, adiratie, revolta,
neliniste, detasare).

Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizandu-se prin intermediul

figurilor de stil si a imaginilor artistice, Astfel, prin intermediul epitetului …se sugereaza/
ce semnifica…., iar prin intermediului enumeratiei/comparatiei/personificari….. se
sugereaza…

De asemenea, regasim si imagini artistice, precum: i. vizuale…, audutive…, olfactive…,

dinamice…Astfel, discursul liric expresiv concentreaza idei poetice.

II. GENURI LITERARE

Textul X de Y/Textul fragmentar X de Y (epic/dramatic/liic) aparţine genului:

5. LIRIC,
- deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod direct, prin intermediul vocii eului liric,
care îşi face simţită prezenţa prin mărcile lexico-gramaticale (pronume/verbe la
persoana I/a II-a- exemple). Totodată, modul predominant de expunere este descrierea,
care se îmbină cu monologul liric, confesiv/adresativ. Nu lipsesc resursele expresive
(exemplu de 3-4 figuri de stil).

6. EPIC,
- deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, prin intermediul vocii
naratorului, principala instanţă a comunicării şi îşi face simţită prezenţa prin indici
morfologici la persoana I, pronume şi verbe, fiind un narator subiectiv/la persoana a III-
a, fiind un narator obiectiv. De asemenea, sunt prezente personajele (care sunt?),
implicate, într-o acţiune (ce se prezintă?). Nu lipsesc indicii de spaţiu şi de timp (ex.)

7. DRAMATIC,
- deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, este o reprezentare scenică;
textul este selectat din actul/ scena (care?). Apare conflictul dramatic interior/exterior
(care?). Numele personajelor, înaintea replicilor, iar modul predominant de expunere
este dialogul dramatic. Nu în ultimul rând, apar indicaţiile scenice (care sunt şi ce rol
au?)

III. MODURI DE EXPUNERE

10 . Rolul dialogului într-un text dramatic

     Dialogul este modul de expunere fundamental ce ajută la realizarea schimbului de
replici în textul dramatic. Alături de funcția de dramatizare, dialogul se definește și prin
cea de caracterizare directă și indirectă, a personajelor.

          În primul rând, are rolul de a caracteriza personajul/personajele....(le numim). Prin

schimbul de replici dintre....și....se evidențiază....(trăsăturile de caracter ale
personajelor, atitudinile). Astfel, dialogul devine un mijloc de caracterizare indirectă
pentru....(numele personajului) deoarece în momentul rostirii replicii (al adresării
directe către....(numele celuilalt personaj)) trăsătura....este mult mai elocventă.

Totodată, adresarea directă facilitează și posibilitatea de caracterizare în mod direct,

făcută de alte personaje:.....(se dă exemplu, personajul....îl consideră pe....ca fiind un....,
citat).

    Așadar, fragmentul dat valorifcă cele două funcții ale dialogului decisive în
desfășurarea acțiunii reprezentate scenic.
9. DESCRIERE ARTISTICA
Fragmentul citat face parte din opera literară..........,scrisă de........... şi este un text
descriptiv, deoarece are ca mod de expunere descrierea, înfăţişează un aspect din
natură / un portret, valorifică imagini artistice şi figuri de stil şi realizează observaţii cu
privire la ipostazele prezentate.

Textul valorifică modul de expunere descriptiv, întrucât alternează o suită de imagini

vizuale /auditive / olfactive etc, centrate pe verbe statice / dinamice, alternativ şi pe
grupuri nominale (substantive,adjective):..........

De asemenea, este înfăţişat un aspect particular specific al...................., fragmentul

devenind un tablou al anotimpului ...................şi al ....................

Sunt valorificate figuri de stil, pentru ca prezentarea să fie cât mai sugestivă pentru
cititor: Epitete/ personificări / metafore,/ comparaţii/ enumeraţii / inversiuni etc.

Epitetul / metafora / comparaţia etc.............este foarte sugestiv(ă), redând

imaginea.................

Toate aceste elemente sunt argumentele necesare pentru a considera că fragmentul

citat din opera literară.............................,de ....................este o descriere.

29 . INTERPRETAREA VALORII EXPRESIVE A UNOR MODURI

Modul indicativ (Vin, Dansez, Aleargă, Mergem)

Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ...............................

are o serie de verbe l amodul indicativ, precum ................. (exemple), care exprimă o
acțiune pe care emițătorul o consideră ca fiind reală și sigură, nu doar realizabilă, așa
cum se petrece în cazul altor moduri verbale. De asemenea, imprimă un caracter
obiectiv acţiunilor şi stărilor pe care le exprimă .............................. (care sunt?).

Totodată, exprimă certitudinea locutorului ........................................(narator, personaj,

eu liric) referitor la obiectul enunţării şi realizează distincţia dintre real şi ireal, dar şi
dintre cert şi posibil.

Modul imperativ (Vino!, Cântă!, Fii!, Nu fi!)

Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ...............................
are o serie de verbe la modul imperativ, precum, ................................. (exemple). Acesta
este unul dintre indicatorii comunicării directe. El poate exprima: un ordin, un îndemn,
un sfat, o rugăminte sau o urare. În textul fragmentar .............., acestea realizează o
comunicare directă şi exprimă voinţa emiţătorului de a determina o acţiune sau de o
împiedica................................. (exemple).. În textul dramatic fragmentar, acestea
exprimă atitudini şi stări subiective prin semnale verbale şi paraverbale (intonaţie,
accente, pauze în vorbire)............................. (exemple).. Alături de substantive şi de
adjective în cazul vocativ................. (exemple), devine o formă de manifestare a
oralităţii textului. În textul liric ....................., acestea marchează discursul dialogic sau
monologul liric adresat, uneori, cu valoarea unei invocaţii retorice.

Modul conjunctiv (Să cânt, să dansez, să merg, să ajung, să fi mers, să fi cântat)

Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ...............................

are o serie de verbe la modul conjunctiv, precum, ................................. (exemple).
Acestea exprimă o acţiune dorită, realizabilă şi pune în evidenţă stări sufleteşti sau
atitudini (incertitudinea, ezitarea, aproximaţia, dorinţa, protestul) ...... (exemple).. În
textul liric, marchează un plan al imaginarului, trecând de la dimensiunea reală la cea
ideală (precizare) ................................. (exemple).

Modul condiţional-optativ (Aş merge, aş face, aş fi, aş tăcea, aş lăsa, aş fi lăsat, aş fi

mers)

Textul fragmentar selectat din opera ....................../ Opera literară ...............................

are o serie de verbe la modul condiţional-optativ, precum.................................
(exemple). Acestea exprimă o acţiune dorită, realizabilă sau nerealizabilă ori o acţiune
care depinde de o condiţie. La timpul perfect, acţiunea este ireală, iar în construcţii
interogative sau exclamative, ................................. (exemple). exprimă uimirea,
indignarea sau ia tonalitatea blestemului. În textul liric, exprimă o situaţie ipotetică, o
experienţă lirică imaginară (precizare) ................................. (exemple)..

Modul infinitv (a fi, a mânca, a desena, a alerga, a veghea)

În textul fragmentar selectat din opera ....................., verbele la infintiv (care sunt?)
îndeplinesc funcția stilistică de marcă a narativității prin instituirea unei succesiuni
temporale................................. (exemple)..
Modul gerunziu (mâncând, fugind, risipind, alergând)

În textul fragmentar selectat din opera ................................., verbele la gerunziu (care

sunt?) exprimă o acţiune în desfăşurare, concomitentă cu o altă
acţiune................................... (precizare), poate susţine o valoare onomatopeică a
verbului şi insistă asupra unei stări ...........................(care?), dinamizează acţiunea şi
marchează împrejurarea în care se desfăşoară o altă acţiune (care?).................................
(exemple). În cazul genului liric, acesta are rolul de a insista asupra unei stări, iar la
sfârşitul versurilor, gerunziul generează monorima................................. (exemple).

Modul participiu (cules, mâncat, alergat, strecurat)

În textul fragmentar selectat din opera ......................................, verbele la

participiu ....................(care sunt?) au rolul de a accentua o acţiune sau o stare atunci
când apare în inversiuni topice, ................................. (exemple), în alcătuirea unor
metafore sau epitete, sporesc expresivitatea prin dubla lui valoare: verbal şi adjectivală.
Pot exprima o acţiune finită, încheiată şi conferă o notă de certitudine, de autenticitate,
cu diferite consecinţe................................. (exemple)..

Modul supin (de mâncat, pentru mâncat, la mâncat)

În textul fragmentar selectat din opera .............................., verbele la

supin .......................(care sunt?) au rolul de a exprima acțiunea, procesul sau starea
văzută cu potențialitate................................. (exemple). Poate deveni epitet al verbului
sau al substantivului, ................................. (exemple). ori capătă valoare
metaforică ................................. (exemple). Se creează un ton impersonal, devenind un
indice textual al stilului oficial.

29. TIMPURILE VERBALE

Prezentul (sunt, vreau, cred, merg)

În textul fragmentar selectat din opera ......................, verbele la timpul prezent.............

exemple) au rolul, dacă este naraţiune, de a reliefa rapiditatea şi dramatismul acţiunii,
de a imprima un ritm vioi acţiunii şi de a conferi un relief stilistic deosebit situaţiei; De
asemenea, dă impresia că acțiunea se desfășoară sub ochii receptorului, creând
autenticitate, exactitate și reînvie faptele trăite de narrator (care?) ...................
(exemple).; Dacă este text liric, acestea exprimă intensitatea trăirii într-o durată scurtă,
concentrată (care?) .................. (exemple).

Imperfectul (mergeam, vedeam, scoteam)

În textul fragmentar selectat din opera ......................., verbele la timpul

imperfect ................ (exemple) au rolul de a înfățișa o succesiune de evenimente ale
trecutului și arată o acțiune neterminată în trecut, simultaneitatea și permanența,
deschide o perspectivă dinspre trecut spre viitor. De asemenea, fiind un timp al
istorisirii, impune o perspectivă subiectivă................... (exemple). În descrieri conferă
acestora un caracter dinamic în opoziție cu decupajul static determinat de utilizarea
prezentului..................... (exemple).

Perfectul simplu (fui, fuşi, fu, furăm, furăţi, fură)

În textul fragmentar selectat din opera ................, verbele la timpul perfect

simplu .................. (exemple) arată o acţiune trecută, de scurtă durată şi terminată de
curând, exprimând , în naraţiune, un moment de mare concentrare epică, situat într-un
trecut recent. De asemenea, marchează derularea rapidă a evenimentelor, caracterelor
punctual, momentan, al acţiunii sau al stării....................... (exemple).

Perfectul compus (am mers, am cântat, am dansat, am alergat)

În textul fragmentar selectat din opera..............., verbele la timpul perfect

compus ............... (exemple) arată o acţiune trecută, terminată mai demult, fără a se şti
precis când şi fixează evenimentele într-o durată trecută, închisă, finită. De asemenea,
marchează un trecut ireversibil şi contribuie la nararea unor evenimente în succesiunea
lor cronologică, având şi rol de evocare, marcată de o anumită notă de
subiectivitate........................ (exemple).

Viitorul (voi merge, voi cânta, oi cânta, o să cânt, voi fi cântat, voi fi mers, voi fi alergat,
voi alerga)

În textul fragmentar selectat din opera ........................., verbele la timpul

viitor................. (exemple) arată o lume posibilă de tipul visului sau al viziunii, care
reduce diferenţa dintre real şi ireal. Totodată, creează o perspectivă vizionară, iar în plan
subiectiv prezintă o stare de visare, dorinţa sau anticiparea profetică. De asemenea,
sugerează aspriraţia spre un ideal .......................(care?), speranţa sau certitudinea şi
lărgeşte orizontul în plan spaţial şi temporal (precizare). Dacă există forme
populare ................................. (exemple) reprezintă marcă a oralităţii şi a stilului
colocvial, accentuând o anumită intenţie de realizare a unei dorinţe ..................(care?)

IV. CURENTE LITERARE

Romantismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea
imposibilă istoria.)

O primă trăsătură care încadrează discursul liric în romantism o constituie prezenţa

antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn, care devin un factor al
cunoaşterii de sine şi o formă de evadare din real. Este prezent sentimentul naturii,
poetul preferă nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional, ceea ce
presupune mister şi fascinaţie (ex.) De asemenea, se manifestă interesul pentru
specificul naţional, iar poetul respinge imitarea modelelor antice apreciate de clasicism.

Nu în ultimul rând, stilul este bogat în tropi ca antiteza, comparaţia, metafora, hiperbola
(ex+ comentare). Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y
transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu elementele...

Simbolismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie, fie
marile oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină,
descompunerea materiei, declinul).

O primă trăsătură care încadrează discursul liric în simbolism o constituie

simbolul ...,care devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări
sufleteşti, precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o
serie de motive literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia,
parfumul, culorile, florile, instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează
prin armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale
insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul sintactic. De asemenea, pune accent pe
muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic.
Nu în ultimul rând, este prezent versul liber (ex.) Întreaga creaţie reprezintă o
chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află
în deplin acord cu stările interioare..

Realismul
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei
epoci, ale unui mediu-care? legăturile individului cu contextul istoric, politic şi social,
evoluţia sau involuţia personajului-care?).

O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru obiectivitate, care se manifestă la

scriitorul realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente, nararea
faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a III-a). Naratorul
este neimplicat, impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză, pentru
descrierea fidelă a aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează tipologii de
personaje (care?) Stilul operei este sobru, impersonal, tinzând către precizie şi concizie,
iar compoziţia este circulară, simetria operei.

Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate, faţă de
personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor.

Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie
impresionantăpentru perioada realismului.

Modernismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului,
arta poetică).

Un prim argument care încadrează textul X în modernism îl constituie cultivarea

principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea, ambiguitatea limbajului
reiese din utilizarea unor metafore surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul
prefer versul liber care?), tehnica ingambamentului şi metamorfoza (ex.)
Nu în ultimul rând, se observă intelectualizarea emoţiei (ideea?) Întreaga creaţie
reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă
de...care se află în deplin acord cu stările interioare.

N.B. În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al

experienţei, al dramei de conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe
dezvoltarea analizei psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este ales
un intelectual, frământat de numeroase probleme de conştiinţă. Se foloseşte
introspecţia, monologul interior, stilul indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă
involuntară, pentru a evidenţia bogăţia sufletească şi complexitatea personajelor.

De asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva narativă este subiectivă,

cu relatarea întâmplărilor la persoana I (ex.) Totodată, nu se respectă cronologia
faptelor, dispare limita dintre ficţional si nonficţional şi are un caracter deschis.

Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie
impresionantă pentru perioada modernismului.

Tradiţionalismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria, folclorul,
lumea rurală).

Un prim argument care justifică încadrarea textului în tradiţionalism îl constituie

întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să impresioneze prin
frumuseţea lor (care?). De asemenea, se promovează un text liric sensibil/interes şi
pasiune pentru folclor/ promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu reprezentativ
pentru specificuletnic şi al datinilor străvechi.

Nu în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+
comentarea lor), care pun în evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului
liric.

Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru
perioada tradiţonalismului.