Subiectul II

1. Rolul notațiilor autorului / al indicațiilor scenice / al didascaliilor

Particularitate a textului dramatic, indicațiile scenice, numite și notații ale autorului

sau didascalii, reprezintă singura intervenție a autorului în economia operei destinate
reprezentării scenice. Scrise sub forma unor texte plasate între paranteze, notațiile autorului
pot fi plasate la începutul actului/ al scenei, precum și înaintea… în interiorul … sau la
sfârșitul replicilor personajului. Acestea oferă informații privitoare la decor…. mimică …
gestică … stare a personajelor …, în vederea facilitării înțelegerii textului de către cititor sau
cu scopul de a optimiza jocul de scenă al actorilor.

2. Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Opera literară …. de … este un impresionant text liric caracterizat prin originalitate și

expresivitate.
Particularitate a limbajului artistic, expresivitatea este o consecință firească a
utilizării figurilor de stil în transmiterea mesajului poetic/ a ideilor poetice cu scopul de a
sensibiliza cititorul. Astfel, abordând tema …., opera lirică citată dezvoltă câteva idei
poetice, reliefate cu ajutorul resurselor expresive ale limbii / al figurilor de stil, predominantă
fiind ….., completată firesc de ……. Utilizarea sensurilor conotative ale cuvintelor
generează inedite imagini artistice vizuale…., auditive……… etc.
Îndeplinind funcția estetică a artei, aceea de a exprima frumosul, poezia …… de
…….. este expresia directă a raportului de interdependență dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.

3. Apartenența la genul epic

Genul epic cuprinde operele literare în care autorul își exprimă sentimentele indirect
prin intermediul personajelor care participă la o acțiune plasată într-un cadru spațio-
temporal, relatarea întâmplărilor realizându-se prin intermediul narațiunii ca mod de
expunere predominant.
Fragmentul citat din opera literară ….. de ………. se încadrează în genul epic,
deoarece remarcăm prezența personajelor …….. care participă la acțiunea plasată în timp
…….. și spațiu ……, evenimentele rezumându-se astfel…..
Perspectiva narativă este subiectivă / obiectivă, deoarece relatarea întâmplărilor se
face la persoana întâi / a treia de către un narator - personaj / narator martor / omniscient,
omniprezent, dovadă fiind mărcile lexico-gramaticale specifice …..
Modul predominant de expunere este narațiunea, completată de descriere …..,
dialog…., monolog…. etc.

4. Apartenența la genul dramatic

Fragmentul citat din opera literară …… de………. se încadrează în genul dramatic,

gen destinat reprezentării scenice, având trăsăturile specifice acestuia.
La nivelul formei, se remarcă organizarea textului în acte și scene / tablouri,
fragmentul făcând parte din ……….
 O altă particularitate a operei dramatice, identificată în fragment, o constituie
prezența indicațiilor scenice, acestea făcând referire la gestică … mimică …..decor …. etc.
Utilizarea dialogului ca mod de expunere predominant în opera dramatică reprezintă
o altă caracteristică, linia de dialog fiind înlocuită cu numele personajelor plasate înaintea
replicilor.

5. Apartenența la genul liric

Fragmentul citat din opera ….. de ….. se încadrează în genul liric, gen literar în care
autorul își exprimă direct viziunea despre lume, despre artă, dar și cele mai profunde
gânduri și sentimente.
Lirismul este unul de tip subiectiv / obiectiv, susținut de prezența mărcilor lexico-
gramaticale specifice …..
Expresivitatea discursului liric este consecință firească a utilizării figurilor de stil,
predominantă fiind …. , care se completează firesc cu …… Pentru a-și exprima sentimentele
și gândurile, viziunea despre lume, poetul utilizează ca mod de expunere monologul liric /
descrierea, convingerea lui fiind aceea că…..

6. Modalități /mijloace de caracterizare a personajului

Protagonist al fragmentului citat din opera literară …. de …. , x apare în ipostaza unui

….. (copil / țăran / intelectual / îndrăgostit) care …….
Portretul fizic lipsește / surprinde ….. prin modalități de caracterizare directă, în
vreme ce portretul moral sugerează …… personajului, după cum reiese din secvența ….,
precum și …….
În conturarea personajului, naratorul utilizează atât modalități ale caracterizării
directe, cât și ale caracterizării indirecte. Direct, trăsăturile personajului sunt numite de
narator …, / alte personaje ….., / personajul însuși…. Unele trăsături ale protagonistului
reies din atitudinea …. / comportamentul…. / faptele…. / limbajul personajului…….

7. Încadrarea în curent

Fragmentul citat din opera literară …… de …. se încadrează în ……., având

particularități specifice acestui curent literar, identificate atât la nivelul temei, cât și la nivelul
tehnicilor narative / al mijloacelor poetice utilizate.
La nivel tematic, fragmentul / opera abordează tema ….., preferată de scriitorii ….. și
dezvoltată în mai multe idei poetice prin motive literare specifice precum ……..
În ceea ce privește tehnicile narative / mijloacele poetice, remarcăm utilizarea:

a) antitezei (romantism) în construcția personajelor / în evidențierea ideilor poetice;

b) simbolului(simbolism), sugestia fiind unul dintre dezideratele simboliștilor. Muzicalitatea
versurilor este susținută și de cultivarea refrenului, după cum reiese din secvența….. Se
evidențiază și principiul corespondențelor(exterior-interior)....., precum și sinestezia……
c) excesivă a metaforei, lirica modernă urmărind intelectualizarea și ermetizarea discursului
liric. Caracterul subiectiv al discursului este susținut de prezența mărcilor lexico-gramaticale
specifice. La nivelul formei, se cultivă versul liber, moderniștii fiind preocupați de exprimarea
necenzurată a stării interioare, în defavoarea regulilor prozodice.
Observație: Dacă textul este în proză, completăm cu observații privind construcția
personajului, respectiv tehnici narative specifice(pluriperspectivismul, introspecția):
a) romantic - este un personaj excepțional ce acționează în împrejurări excepționale
b) modern - are o structură complexă; este imprevizibil sau își impune propriile norme în
lumea în care trăiește
c) realist - un tip uman(avarul) într-un mediu bine definit

8. Perspectiva narativă este în relație de interdependență cu tipul naratorului și

presupune folosirea uneia dintre cele trei modalități de raportare a acestuia la personaj,
denumind raportul dintre vocea narativă și evenimentele descrise.
Există perspectiva auctorială, ceea ce înseamnă că prezentarea evenimentelor se
realizează din punctul de vedere al naratorului obiectiv, omniscient și omniprezent, la
persoana a treia și cea actorială, în care evenimentele sunt relatate la persoana întâi, de
către un narator-personaj subiectiv.
În fragmentul citat din opera literară …. de …., perspectiva narativă identificată este
una subiectivă / obiectivă, susținută de mărcile lexico-gramaticale specifice: verbe și forme
pronominale la persoana întâi / a treia…

Obs. Pentru perspectiva subiectivă, completăm cu: De asemenea, se remarcă și tehnici

narative specifice perspectivei subiective, precum monologul interior, introspecția, analiza
interioară….

Astfel, caracterul subiectiv / obiectiv al fragmentului suport este susținut atât de mărci lexico-
gramaticale, cât și tehnici narative specifice, prezentându-se interdependența dintre vocea
narativă și aspectele relatate.

9. Rolul modurilor de expunere

Narațiunea, mod de expunere predominant în genul epic și complementar în genul

dramatic, se utilizează în prezentarea evenimentelor, a întâmplărilor, fiind realizată prin
procedee precum înlănțuirea …… și alternanța ……. Perspectiva narativă din fragmentul
citat este una subiectivă / obiectivă(vezi perspectiva narativă). De asemenea, narațiunea
presupune narator(tipuri)....., cadrul spațio-temporal….. și acțiune structurată pe momente
ale subiectului( identificăm, unde e posibil, momentul subiectului).

Descrierea, mod de expunere predominant în genul liric și complementar în genul epic și

dramatic, prezintă detaliile cadrului spațio-temporal al acțiunii sau creează o atmosferă,
având un rol important în conturarea portretelor personajelor, în special a portretului fizic.
Utilizată de-a lungul narațiunii, descrierea încetinește ritmul alert al acesteia, pentru a
permite cititorului observarea detaliilor portretistice sau peisagistice.

Dialogul, mod de expunere predominant în genul dramatic și complementar în genul epic,

dinamizează acțiunea, având un rol semnificativ în realizarea portretelor personajelor, fiind
un mijloc indirect de caracterizare a acestora.
Monologul, mod de expunere întâlnit în toate genurile literare,ceea ce permite clasificarea
lui în liric, dramatic etc, facilitează analizarea stărilor sufletești, a concepțiilor și a ideilor vocii
poetice / personajului, sub forma unui discurs care nu așteaptă un răspuns