Tipuri de comic în „Chirița în provinție” de Vasile Alecsandri

Comic de situație:
- căderea Chiriței de pe cal; Șarl: „ușoară ca o pană de lișiță”
- vinderea curcanului ca peșcheș de 57 de ori
- deghizarea lui Leonaș în ofițer, birjar și actriță
- episodul în care Ion aduce un răvaș de la Bârzoi, iar Chirița, deși nerăbdătoare să
afle vestea, îi cere slugii să i-l înmâneze așa cum cere eticheta, cu șervet și
farfurie; Ion se conformează, așezând, însă, șervetul și talgerul peste răvaș

Comic de caracter:
- Chirița și Bârzoi întruchipează, într-o manieră caricaturală, două tendințe
contrare, anume cea inovatoare și cea conservatoare
- Chirița reprezintă parvenitismul și snobismul boierului de țară, nemulțumit de
condiția sa; totuși, ea are meritul de a susține progresul social, propunând celor
apropiați un nou mod de viață
- Bârzoi - aflat sub autoritatea soției (deși se opune cu vehemență schimbărilor,
vociferând mereu, se conformează pentru a-i face pe plac)
- Guliță întruchipează tipul răsfățatului

Comic de limbaj:
- notă pregnantă regional moldovenească (șî, țâne, cumnățâco, nineacă, litopisățu)
- amestec de cuvinte românești și franțuzești („ils sont de minune”, „c’est qu’il est
tres…zburdatic”, „est-ce que vous êtes… mulțămit”)
- traducerea defectuoasă, eronată în franceză a unor expresii idiomatice specific
românești („boire un cigare”, „tambour d’instruction”, „fleurs
de coucou”, „parlera comme l’eau”)
- cuvintele franțuzești inexistente ale lui Guliță (fripturision, furculison,
învârtision, trântision)

Comic de nume:
- sugerează inferioritate, idioțenie, prostie, lezare a autorității
- „Bârzoi” - numele este antitetic față de comportamentul personajului, aflat sub
papucul soției
- „Guliță” - sugerează, prin sufixul diminutival, retardul
- „Șarl(ă)” - varianta neaoșă a numelui Charles, duce cu gândul la „șarlatan”
- „Chirița” – trimite cu gândul la diverse onomatopee (a mârâi, a chițăi, a cotcodăci);
indică personalitatea protagonistei (enervantă, mahalagioaică)
Comicul de intenție: se realizează prin contrastul esență-aparență, întrucât intenția
dramaturgului nu este numai aceea de a prezenta întâmplări comice, ci și de a
moraliza și satiriza anumite defecte umane precum incultura sau snobismul

Comic de moravuri:
- logodna din motive financiare dintre Luluța și Guliță („cum să pierdem așa o
zestre”)
- fumatul și călăritul sugerează snobism